Se îndesesc zilele prin care ne trece glonțul “energetic” pe la ureche. Aceasta, de fapt, era a treia întrebare a articolului de săptămâna trecută, dar am preferat să scriu despre o cantitate mai mare de bani vehiculată în energia transporturilor, răspunzând la întrebarea “De ce nu avem autostrăzi?”
Scriam acum nouă ani, reluând în 2016:
“Securitatea Energetică este o condiţie a existenţei statului român, un drept internaţional inalienabil şi imprescriptibil, rezultat din dreptul statului asupra resurselor sale energetice şi din tratatele europene şi euroatlantice care trebuie să devină unul din obiectivele de guvernare pe termen lung. Securitatea energetică presupune asigurarea necesarului de consum de energie sub aspectul accesibilităţii la resurse şi a disponibilităţii accesului pe termen lung.”
Vineri, ziua micii apocalipse energetice. Problemă de CSAT. Tocmai terminasem de prelucrat datele anilor 2008, 2009, 2010 și 2020 din SEN de pe site-ul Transelctrica, refăcând statistic drumul dezatrului în care industria energetică românească îl parcurge apăsat și sigur. Aceste date le discutam cu colaboratorii mei, oameni cu 40 de ani de meserie în diverse poziții, profesioniști desăvârșiți și hârșiți de toate greutățile din energie. Era o amăreală pe chipul lor cum pe care nu o pot descrie.
Vin cu câteva date relevante din statisticile analizate:
- energia securitară (cărbune, gaz, nuclear) în 2010 era cu 21% mai mare decât în 2020
- cărbunele este aproape la jumătate față de 2010
- nuclearul este cel pe care îl știm (în diagramă, cei 4% reprezentând probabil o revizie sau o reparație de câteva săptămâni)
- gazul aproape s-a dublat prin punerea în funcțiune a Termocentralei Petrom de la Brazi (singura mare investiție în aceată perioadă. invetiție privată)
Problema este că nici Hidro (“noua stea” a energeticii romănești), nu mai e ce a fost. Stăm mai rău: în 2010 am produs 115 TW și în 2020 94,2 TW.
Dar să revenim la mini black-out-ul de vineri 8 ianuarie.
Acum trei ani, eram la o conferință pe teme de securitate la Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securitate al Universității Naționale de Apărare, unde susțineam o prezentare. După sesiunile iluștrilor domni militari, la sfărșit (după ora 14) era o “garnitură” de civili specializați în diverse domenii ale apărării. Pentru a trezi atenția audienței obosite, am improvizat următoarea intoducere: “Decât să mor în chinurile unui black-out, prefer să mor de bombele de care zicea un domn general antevorbitor”. Nu am scăpat fără explicații: un black-out național durează câteva zile, câteva zile fără apă, căldură, internet, lift. În București sunt peste 600.000 de apartamente, fără a socoti alte imobile. Să ne imaginăm că cei peste 2.000.000 de locuitori nu pot trage apa la wc, nu se pot spăla, nu mai au ce bea! Înseamnă PANDEMIE. Nu este prima dată când am semnalat pericolul. Cand am scris despre trădarea și prostia din industria energetică românească în revista Perspective Politice a SNSPA, s-a râs de mine, spunându-mi-se că niciodată România nu va avea o astfel de sițuatie. Puțin după, în Revista Geopolitica am mai ridicat o dată problema unui potențial black-out într-o analiza a pieței de energie electrică (aici în limba română) . Un cunoscut mi-a reproșat că eu numai pericole văd. Chiar și în cele câteva luni de comentarii și analize la Cotributors am atras atenția (aici și aici) asupra acestei perspective negre.
Anul trecut, armata Austriei atragea atenția asupra unui iminent incident în rețeaua de transport europeană, incident despre care se spunea că cel mai probabil ar putea fi generat de Europa de Est.
Presa a scris destul de rezervat despre incidentul din 8 ianuarie 2021, bazându-se mai mult pe surse oficiale. Și presa străină a fost rezervată, totuși arătând că în Europa de Est se află cauza. Specialiștii austrieci au indentificat România ca început al desincronizarii și Transelectrica ca posibil motiv.
Un jurnalist care înțelege bine SEN, a făcut un calcul al pierderilor provocate vineri: 800 milioane de euro.
De ce s-a produs incidentul? Sperăm să aflăm. De ce sperăm? Transelectrica prin “orcile” din presă (câteva) încearcă să minimizeze sau să acopere, cum este și normal, deoarece ar putea să plătească cât nu poate. Să nu uităm că ar pierde și ca imagine, necuantificabilă material deoarece este și “fanion al BVB” (și mândria politicienilor care cred că păstoresc TEL). Evident că va plăti cineva. O spune Regulamentul 2019/941. O sa doară!
La o primă vedere, există o cădere a producției Hidro cu aproape 1000 de MW în decursul unei ore, pe care importul nu a putut să o preia.
În mod sigur vor veni specialiștii să explice. Specialiștii ar trebui să explice unde este rezerva de servicii de sistem (de putere în cazul de față) prevăzuta în codul tehnic RET (rețelei electrice de transport) și programată în dezvoltarea RET care pentru anul 2019 (deci este în vigoare) a fost de peste 1000 MW (la pag. 45) și care ar fi putul acoperi căderea de tensiune ce se observă în graficele de mai sus, extrase din site-ul Transelectrica. Această rezervă intră în costurile consumatorului, deci se ia din buzunarele noastre.
Care sunt motivele acestui accident? Concluziile articolul anterior sunt valabile și pentru acest articol, neavând ce să se schimbe în câteva zile:
- nu avem capacități de producție de energie securitară (nuclear, gaz, cărbune) pe care să se bazeze sistemul
- nu s-au mai făcut investiții serioase în energia securitară
- ANRE ne minte că avem o capacitate de producție de aproximativ 20.000 MW
- Hidroelectrica nu a făcut investiții și retehnologizări și nu și-a decolmatat lacurile
- politizarea institutiilor și societăților ce duce la deprofesionalizare adică numirea de tontonei și carasoli în fruntea instituțiilor care decid soarta infrastructurii critice de producție și transport precum și în fruntea producătorilor și transportatorului național
Am sperat că odată cu apariția Strategiei Naționale de Apărare în care securitatea energetică ocupă un loc important, lucrurile se vor schimba. M-am bucurat că în SNAp este dedicat un subcapitol special securității energetice (pct. 180).
Nu avem (încă) „oamenii politici competenți, dedicați și responsabili” (pct. 21), nimeni nu se ocupă de „asigurarea funcționalității neîntrerupte a macrosistemelor publice” (pct. 52), nimeni din ministerul de resort nu se preocupă de „amenințările asimetrice și războiului hibrid” (61)(71) sau de „distorsiunile de pe piețele energetice și interacțiunile care lezează interesele economice strategice ale României” (pct. 133 și 134), de „infrastructura precară, deficitul de resursă specializată și subfinanțarea” (pct. 141), de grupurile de interese care prin acțiuni nelegitime afectează modul de elaborare și implementare a politicilor sectoriale (pct. 142) și alterează procesul decizional strategic (pct. 149 și 150), de corupție (pct. 146), precum și de dificultățile de gestionare a fondurilor europene (pct. 147).
Întrebarea rămâne: “Când intrăm într-un black-out?” Nu știu. Dar știu că în 14 octombrie 2020 am avut un import de 2133 MW pentru o perioadă scurtă, că în 7 august 2020 și 1 noiembrie 2017 Bucureștiul a fost paralizat de greseli ale Transelectrica, ca în martie și iunie 2016 o parte a Munteniei a rămas fără energie, că în 8 noiembrie 2016 Grupul 1 de la Cernavoda s-a oprit tot din cauza Transelectrica.
Ce putem face? Nu cred că există un document publicat de autoritățile române. Ne luam după alții. Protectia Civila austriacă a elaborat un GHID DE SUPRAVIEȚUIRE, pentru care am găsit un rezumat aici.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
2 observatii critice legate de text:
1. Aici aveti o greseala destul de mare: „fără a socotii alte imobile”.
2. Atat timp cat exista termeni asemanatori in limba romana, nu vad de ce e nevoie de cuvantul „blackout”. Doar daca aveti ifose elitiste.
In rest un articol bun, dar tare mi-e teama ca sunteti din pacate doar o Casandra. De ce? Interesele sunt mari si contrare repararii problemelor expuse.
sunt brailean … si cand bati „i” se bate cum se aude … adica tasta (uneori) e defacta … chiar nu am vazut la corectura!
black-out este incetatenit ca pana totala de curent … cu conotatii militare, adica nu se aude nimic!
Si inca o completare. Politizare=incompetenta. Privatizare=?, deocamdata mare castig nu se poate spune in afara de „restructurare” adica desfiintare si fier vechi. Atentie si cu semigogorita cu panourile solare si generatoarele eoliene.
Noroc cu virusul… activitatea, iarna e blinda si deci consumul e redus, sa vezi cind s-or normaliza lucrurile. O seceta, deci hidro canci, plus acalmie vint, plus intuneric va duce la catastrofa energetica… si se lucreaza masiv in acest scop..
@neamtu tiganu
Asta e, inginerii de la insitutele germane (Bundesnetzagentur, Fraunhofer, DLF, et al) sunt veniti cu pluta. Noroc cu pensionarii romani (mari experti in „improvizatii” gen carpit, legatul cu sarma, etc).
https://energy-charts.info/charts/renewable_share/chart.htm?l=de&c=DE
P.S. tehnologiile de astazi permit un mixt modern *descentralizat* (la preturi competitive) spre exemplu:
– 35% Base load: Gaz + Nuclear (si spre deosebire de multi altii Romania are recurse de gaz).
– 80% Regenerable: Eolian + Fotovoltaic + Biomasa (surplusul merge la export. sau alternativ, productia base load pe gaz se insurubeaza)
– 65% Backup: Gaz + Hidro + Baterii inteligente (surplusul consistent de la hidro poate merge la export).
P.P.S. avantajele socioeconomice ale noului mixt energetic sunt multiple: incepand de la atragerea investitiilor, crearea noilor joburi si continuand cu cresterea prosperitatii, imbunatatirea calitatii mediului si a vietii cetatenilor. https://www.mckinsey.com/business-functions/sustainability/our-insights/how-the-european-union-could-achieve-net-zero-emissions-at-net-zero-cost
Ca de obicei.. propaganda de doi bani. Nu-ti da de gindit ca 35+80+65=180? Ia gindeste cu capul tau si fa abstractie de propaganda ce-nseamna 180%. Nu cumva inseamna investitii aproape duble? Ce-nseamna joburi multe, cu ce pret? CCit costa energia in germania?
As putea sa te inund cu linkuri in care adevarati ingineri nemtii trag un semnal de alarma privind structura energetica!
Mda, echipele multidisciplinare de la Fraunhofer, Siemens, Bundesnetzagentur, Universitatile Tehnice, dezvoltatori, operatori de retele, etc, fac toti propaganda la comun, iar matale, inginerul Carpatin multilateral dezvoltat (impreuna cu cativa ingineri pensionari) sunteti singurii care pricep realitatea din teren (raspunsul matale imi aduce aminte de atitudinea inginerilor-sefi cu basca de pe timpul lui Ceasca).
P.S. Asa cum v-am aratat sI in postarea anterioara, in Germania de astazi, ponderea energiei regenerabile a ajuns deja in jur de 50% (si va creste pana la 70-80%, concomitent cu decomisionarea centralelor pe carbune). Cat despre preturi, energia regenerabila a devenit competitiva, o realitate cunoscuta la nivel global. Este adevarat ca la inceput a fost ceva mai scumpa, dar cineva trebuia sa depuna efortul si sa faca primul pas. In Germania ultimilor 10 ani, tarifele pentru consumatorii casnici au crescut cu 30%, consumatorul casnic insa, nu a simtit acest efort din moment ce in aceasi perioada, pe de-o parte, salariile medii s-au majorat cu €10.000 /an, iar pe cealalta parte, majoritatea oamenilor si-au schimbat electrocasnicile (frigidere, congelatoare, masini de spalat, uscatoare, cuptoare electrice, aspiratoare, etc) cu un consum mic de energie A+++ (reusind astfel sa isi reduca consumul cu vreo 20%). Asadar, o paguba nesemnificativa in ciuperci (nu am auzit pe nimeni sa se planga). In schimb, sectorul regenerabilelor german a creat peste 200.000 de noi locuri de munca directe si contribuie la cresterea PIB-ul Germaniei, iar SiemensGamesa, Nordex, SMA, etc, etc (precum si producatorii de electrocasnice) au devenit lideri in productia componentelor pe piata globala.
P.P.S. In ultimii 15 ani, polonezii si-au pus infrastructura la punct (au absorbit fondurile europene pana la ultimul cent) si acum sunt hotariti sa isi traga si un sistem energetic de ultima generatie. Daca vor reusi sa absoarba fondurile si sa atraga investitii in forta (incepand cu reconditionarea stocului de cladiri, pana la descentralizara sistemului energetic) au sanse chiar sa recupereze o buna parte din decalajul cu tarile din vest (studiul McKinsey din postarea anterioara nu l-am postat in mod intamplator).
Din pacate, in Romanica se pare ca eminentele cenusii (incepand cu inginerii sectorului energetic lui Ceasca, mari inventatori de chestii, trestii) o tin in continuare cu strategia carpelii si cu „teoria” competitivitatii energiei ieftine si a salariilor mici. Sarmanii de ei, nu au incredere nici macar in fondurile nerambursabile de la UE, au ramas cu obsesia aia veche in ADN – vestul si strainii urmaresc sa-i pacaleasca pe romani prin investitii, datorii si cu alte bau-bauri (cam atat despre intelighentia lor). Parca vad ca romanii vor rata si modernizarea sectorului energetic, asa cum au ratat si infrastructura de transport.
1. Eu sunt pensionat de la Siemens, Germania, unde am fost mai mult de jumatate din cariera mea, de la care primesc si Betriebsrente. Tu cu ce te lauzi? Ai premiul Pulitzer?
2 ponderea energiei regenerabile a ajuns deja in jur de 50%… asta e pur si simplu o minciuna ordinara, ponderea e pe la 18%
Cine minte? Subiectul aticolului (si al discutiei) este productia energiei electrice. Ati pierdut firul https://energy-charts.info/charts/renewable_share/chart.htm?l=de&c=DE
P.S. Evit pe cat se poate de mult polemicile, dar matale ori esti rau intentionat, ori traiesti in trecut (din amintiri). Inginerii companiei pentru care pretindeti ca ati lucrat (una dintre cele mai inovatoare companii din lume) sunt formati dupa spiritul pionierului Werner von Siemens (compania nu a reusit „in mod intamplator” sa se numere printre lideri generatii la rand). Ar fi cazul sa mai aruncati din cand in cand cate o privire si asupra evolutiei portofoliului de produse si servicii pe care compania le promoveaza (inainte de a improsca cu mizerii in toti care nu se afla in linie cu opiniile matale). https://new.siemens.com/global/en/products/energy.html
Vai, ce simplu e ! Nu m-am gandit. Credeam ca in speta se vor face referiri la stabilitatea tranzitorie/dinamica, stabilitatea unghiului rotoric, reglarea P/f, grupuri inertiale (!), efectul de pendulare, iesirea din sincronism (regim asincron ) si deconectarea automata a sarcinii la scaderea frecventei. Si stabilitatea statica ar avea ceva de spus, dar nu cred ca asta ar fi esential in evenimentul care a determinat autorul sa publice textul de mai sus. Dar, ce sa-i faci ? Se pare ca emiterea de opinii tine de existenta unui calculator si a unei legaturi la internet. Asa referim articole si specialisti intr-un context nepotrivit. Numai ca analiza/rezolvarea unor probleme de acest gen tine de alte lucruri, foarte marunte, cum ar fi absolvirea meritorie a unei facultati de profil si “putina”experienta. Altfel, aruncam cu …”opinii”.
O „mica” precizare: in graficele Transelectrica referite de autor nu este reprezentata variatia in timp a tensiunii, deci nu se vede ” caderea de tensiune”. Deh, tensiune, putere (instantanee), energie si alte d’astea … nu’s cam aceleasi lucru.
Companiile de specialitate (Siemens, ABB et al) ofera solutii la provocarile mentionate.
https://new.siemens.com/global/en/products/energy/topics/smart-grid.html
https://new.abb.com/ch/smart-grids
Pe langa vechii jucatori, au aparut si o serie de start-upuri in bransa (Landis+Gyr, Veritone, Sonnen.de, Enphase Energy, Sunverge, Stem, samd).
acum am citit comentariul dvs (oct 2021) … nu uitati ca pe platforma Contributors.ro sunt doar cativa ingineri in energetica care stapanesc termenii tehnici pe care dvs ii spuneti. aici ne adresam unei audiente needucate in inginerie (energetica) … daca doriti „stiinta pura” va indrum catre publicatiile de specialitate. … iar eu am ca domeniu de expertiza securitatea energetica (doctorat in probleme de geopolitica a energiei), chit ca sunt inginer. v-am dezamagit. ma scuzati!
Blocurile sunt o catastrofa din multe puncte de vedere. Ghetouri, aglomeratie, schimba comportamentul si atitudinea oamenilor. Sunt bombe cu ceas in caz de dezastre. Colectarea gunoiului, gandaci … un milion de probleme.
Fiecare casa, constructie, ar trebui sa colecteze apa de ploaie si sa o utilizeze in casa, sa aiba o rezerva minima de cateva zile. In unele tari mai la vest (Franta) sunt si obligatii sa se implementeze astfel de sisteme la case noi. E mai bine din multe puncte de vedere sa ai mici case individuale decat blocuri. Fiecare casa individuala ar putea asigura si un minim necesar de energie electrica prin soare, vant. Exista si o separatie fizica mai buna in caz de pandemii, se schimba si comportamentul, atitudinea omului care are o astfel de locuinta. Schimba si sistemul de transport, comert.
Unde se poate ar trebui incurajata existenta unei surse alternative de curent. Nu trebuie toti sa se bazeze ca le vine un cablu si are un uptime de 100%. La fel pentru apa, un bloc ar putea sa colecteze apa de ploaie si sa o foloseasca pentru WC. Ce construim trebuie sa fie gandit sa fie cat mai independent, daca e nevoie sa reziste cateva zile, saptamani fara conexiunea la sistemul centralizat.
Foarte frumos ceea ce spuneti, chiar nobil s-ar putea spune. Dar v-ati gandit vreodata ca o desfasurare pe orizontala a blocurilor de opt etaje din Bucuresti, ar creste suprafata orasului de opt ori? Ca Ploiesti si Giurgiu ar deveni cartiere din Bucuresti? V-ati gandit ce costuri suplimentare s-ar genera pentru utilitati si transport?
Cat priveste recuperarea apei pentru WC (pe langa faptul ca nu exista niciun indiciu ca ar fi sursa principala de consum), nu cred ca toata lumea ar fi incantata de mirosul de apa de ploaie statuta (sau de detergenti si sapun in cazul apei recuperate de la baie). E nevoie de o minima tratare a apei, care nu e gratis, si care e mult mai rentabila (si chiar mai ecologica) la volume mari. E o solutie pentru localitati cu densitate mica, unde costurile retelelor utilitare e foarte mare.
@nnn
Cladirile noi (blocuri, birouri) pot produce mai multa energie decat consuma. https://www.youtube.com/watch?v=z3YWl1F6caM
Chiar si blocurile vechi din incinta oraselor pot fi reconditionate in plus-energy building (costurile se amortizeaza in mai putin de 10 ani – fara subventii). Nevorbitorii de germana pot seta subtritrarea in engleza. https://www.youtube.com/watch?v=a7kGj9rWkdE
P.S. Iata ca apar blocuri multifamiliare (zero-energy) chiar si in Bucuresti. Designul din interior nu ma da pe spate (evident este chestie de gust) dpdv tethnic si economic insa se poate. http://www.greenloft.ro/#
Am crezut ca esti de buna credinta si macar linkurile, pe care nu le-am deschis pina acum, sunt explicative. Acum am fost totusi curios, si ce vad, niste reclame nesimtite in care se promite marea cu sarea.
Tie nu ti-e jena?
Domnule, daca erati intradevar curios (si un om de buna credinta) intrati pe pagina Universitatii Tehnice din Viena (TU Wien) si citeati „rezultatele” proiectului. https://www.tuwien.at/tu-wien/campus/tu-univercity/standorte/plus-energie-buerohochhaus/gebaeudekonzept
In cazul in care nu intelegeti germana:
„In comparatie cu o cladire de birouri tipica noua, in urma retehnologizarii, vechea cladire de birouri (construita in anii ’70, cu o inaltime de 55 metri si o suprafata desfasurata de 8000 mp) produce mai multa energie decat consumul din birouri, iar per total, consuma doar o optime din consumul unei cladiri noi de birouri din ziua de azi; si doar a paisprezecea parte (7%) din consumul energiei inainte de renovare.”
Proiectul a fost realizat de Universitatea Tehnica din Viena in anul 2018. Perioada de amortizare a costurilor aditionale pentru realizarea proiectului este de 3 ani cu subventii si intre 8 si 10 ani fara subventii.
Cam atat despre „propagandisti” si rau voitori!
Nu despre cladiri noi era vorba, ci despre inlocuirea blocurilor cu case si apa de la WC…
Pentru un bloc poate fi rentabila si recuperarea apei uzate, dar exista costuri pentru stocare, pompare, consumabile pentru tratare, samd. Iar productia de electricitate cu panouri, intradevar, se amortizeaza in 10 ani, dar ce uita sa spuna producatorii e ca durata de viata a panourilor este cam tot 10 ani. Deci nimic nu vine pe gratis…
Intradevar, izolatia termica (a nu se confunda cu polistirenul) e o solutie, dar nimic nou sub soare, e folosita de mii de ani. Ironia sortii e ca progresul a fost cel care ne-a facut sa renuntam la un moment dat la ea.
„dar ce uita sa spuna producatorii e ca durata de viata a panourilor este cam tot 10 ani. Deci nimic nu vine pe gratis.”
Probabil ca va referiti la panouri fotovoltaice produse mai de mult (bazate pe film subire). Conform studiilor din 2018, rata medie de degradare a modulelor solare (bazate pe siliciu mono- si policristalin) este 0,5% pe an. Cu alte cuvinte, in al 20-lea an de serviciu, modulul va produce aproximativ 90% din energia electrica generata in primul an. Or, un randament de 4-5% p.a. este net superior fata de depozite bancare si fata de multe titluri de stat, etc.
https://www.nrel.gov/state-local-tribal/blog/posts/stat-faqs-part2-lifetime-of-pv-panels.html
P.S. Rata de degradare a panourile fotovoltaice de ultima generatie „glass-on-glass”, este sub 2% – o contributie considerabila la durata de viata precum si la cresterea randamentului investitiei. Tehnologia este disponibla si fezabila, ramane doar ca guvernele sa stimuleze tranzitia /investitiile prin parghiile (legislative si fiscale) de care dispune.
https://www.solarwatt.com/solar-panels/glass-glass
https://www.solarcarporte.de/solarglas/
https://www.solar-heisse.de/heisse/bild_slider/original/8_9.jpg
Erata: panouri fotovoltaice de ultima generatie „glas-gals”
Felicitari!
Scurt si la obiect, informatii interesante si utile. Nefiind un articol pe o tema rasunatoare / des candal, nu cred ca va avea prea multe comentarii.
Hidroelectrica e cuib de sinecuri politice – daca nu e asanata, nu va performa. Probabil, aceeasi situatie e si la Transelectrica.
Ca veni vorba de energia hidro, mi-as dori sa citesc o investigatie jurnalistica serioasa despre faimoasele microhidrocentrale care-au distrus nenumarate rauri de munte si despre cat curent electric produc ele, pentru Romania.
In caz de blackout de energie electrica, cei mai putin afectati vor fi cei ce traiesc „off the grid”.
Comportamentul furnizorilor de energie și infrastructură față de micii utilizatori se reflectă și în comportamentul național. Micii utilizatori, consumatorii care doresc să își construiască o casă pe terenuri urbanizate sunt obligați atât de furnizorii de servicii de apă-canal (de obicei publice sau în subordinea autorităților locale), cât și de furnizorii de gaz și energie electrică (privați) să construiască și să doneze infrastructura de furnizare pe banii lor și ulterior să o doneze operatorilor. Se cheltuiesc sume considerabile cu scop de lobby, ca legiuitorul să nu intervină pentru schimbarea poziției șantajiste a operatorilor.
Rezultatul: infrastructură care nu e unitară, e subdimensionată, de calitate slabă. Penele de orice fel sunt deja preprogramate.
Sunt convins că la fel se face și la nivel macro.
Răspunsul la întrebarea din titlul dumneavoastră: NU PESTE MULT TIMP!
https://m.hotnews.ro/stire/24535301
Mda, dar nu chiar aşa…
Cauza sistemică este distribuţia regională a producătorilor: puteau să meargă Hidro, CEO, Nuclearul, eolienele, Brazi etc.. dacă protecţiile (PRAM) au declanşat => se insularizează sursa disfuncţionalităţii, şi, pentru că nu sunt mari producători în Transilvania (Iernut pe turbine pe gaz, cu reacţie rapidă ar fi asigurat o redundanţă n+1, Tarniţa este un proiect relativ neprofitabil i.e. cu banii ăia ne luăm toţi câte un generator şi supravieţuim 24 de ore până se rezolvă)… cum să preiei putere din restul ţării, când eşti pus în cap din vest… un planificator de contingenţe de la DEN v-ar fi explicat mult mai bine buba… dar sunt informaţii ne-publice, pe care nu le-aţi fi putut utiliza într-un astfel de articol pe care nu mă ruşinez să-l numesc „de înfierare, cu mânie proletară”
deci, problema e altundeva: printre altele, în ENTSO-E, TEL asigură buclarea şi pentru Ungaria şi pentru Bulgaria, etc.. modelate în EMS-SCADA. It’s more than meets the eyes, and some are on a need to know basis :))
cu urări de bine în noul an…
foarte secretos domnu….cand e clar ca singura hidrocentrala care poate da 1 GW este PF1, iar accidentul care s-a intamplat acolo nu tine de seceta,
Pe scurt, e un scenariu care trebuia absolut prevazut si compensat de un plan de contingenta la DEN, iar intr-o tara normala ar trebui sa intervina CSAT.
Cred insa ca morala acestei fabule (cu animale de casa) e alta….pentru ca acel 1GWh putea fi instantaneu asigurat de o baterie care ar costa mai putin decat cei 800 milioane de euro pe care estima cineva ca s-ar fi pierdut pe apa hidroelectricii cu ocazia asta….800 milioane pe care i-am putea lua anul asta de la UE, daca „conducatorii” ar fi mai putin ocupati sa-si indese buzunarele in dispretul populatiei careia ar trebui sa ii asigure bunastarea
https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-24543457-descoperit-cei-care-investigheaza-cauzele-incidentului-care-lasat-nord-vestul-romaniei-fara-curent-frecventa-din-nord-vestul-europei-scazut-timp-sud-est-crescut.htm
https://www.stiripesurse.ro/lamuriri-de-la-entso-e–ce-a-cauzat-uriasa-pana-de-curent-din-8-ianuarie_1594460.html
…ca la Radio Erevan: …nu i s-a dat, ci i s-a luat şi nu era maşină, ci era bicicletă :))
toată lumea are dreptul la opinie (din categoria „nu ştiu despre ce vorbesc, dar puteţi asculta elucubraţiile mele”, două vorbe, 3 inepţii), dar faptele arată că:
1. sistemul a reacţionat corect, şi s-a văzut că a funcţionat o contingentare existentă, din reglajul secundar şi terţiar, altfel nu se revenea la regimul normal în 1-2 ore (post hoc ergo propter hoc)
2. nu a avut nicio legătură cu Hidroelectrica (poate deranjează oferta acesteia pe piaţa de furnizare… anumite interese) i.e. non sequitur
3. investiţiile şi reparaţiile cu capitalizare se fac în principal din pasivele constituite de cheltuielile de amortizare, mai apoi din credite şi mai puţin din repartizarea profitului; direcţionarea investiţiilor este discutabilă, dar repartizarea profiturilor este un red herring
;)
da, din pacate cineva incearca sa imite nu radio Erevan, ci pe baronul munchausen; si sa „rezolve” un dezastru evitabil:
1. in cifrele oficiale Transelectrica, in toata perioada mentionata Romania nu exporta, ci importa energie electrica
2. productia hidro a scazut masiv (800 MW); (imbucurator este insa ca „moristile” produc cat Cernavoda)
3. daca contigenta prevazuta in planul strategic multianual de dezvoltare a omului nou (prin incercarea de fentare a adevarului) duce inevitabil la intreruperea alimentarii regionale timp de 1-2 ore cu costuri de 2-3-800 milioane euro, atunci mesterii energeticieni ar trebui totusi sa se gandeasca la o baterie de 1 GW instalat (1GWh capacitate stocare), care costa circa 100 milioane daca e cumparata de la buget sau 0 pe fonduri UE, si care ar fi rezolvat „problema” in mai putin de o secunda.
O mare contributie la situatia actuala o au si economistii si ecologistii care au indus opinia, inclusiv la nivele inalte, ca termocentralele sunt nerentabile si poluante, ignorand faptul ca nu sunt importante doar cantitatea si pretul energiei, ci si momentul de timp la care o livrezi. Asa cum nu te gnadesti la rentabilitatea unei ambulante, nu trebuie sa te gandesti nici la rentabilitatea unei centrale care asigura securitatea sistemului energetic.
O alta problema e separarea producatorilor pe tehnologie. Nu s-a inteles ca operatorii care au o singura sursa, eoliana sau hidro, pot intradevar sa ofere energie ieftina, dar sunt si factor de destabilizare, pentru ca nu au capacitatea de a-si regla productia. Operatorii care au doar productie termo, isi pot adapta rapid productia, dar in conditii normale toata lumea fuge de ei din cauza pretului. Si asa se ajunge la situatia in care unii mai destepti au doar grija profitului, iar altii mai fraieri trebuie sa se sacrifice (implicit sa-si diminueze capacitatea de investitie si retehnologizare). Dar pe riscul cui? Am uitat cam repede incidentul din 2003 din New York…
Pai n-a fost oproape intreg Ardealul in blackout acum cateva zile fara a se cunoaste cauza.
Incidente de acest gen vor deveni tot mai frecvente datorita interconectivitatii, a vulnerabilitatii sistemelor in fata atacurilor a armate intregi de hackeri din toata lumea, la ce ajuta toata digitalizarea fara curent ?
Problemele hard, cele care tin de echipamente si altele se pot remedia, cele soft, intrega infrastructura digitala este problema majora si nu cred ca se vor gasi solutii care pot garanta 100 % siguranta energetica.
Astazi s-a adeverit partial ! Pana de curent in Bucuresti…
O observatie si RUGAMINTE : Incercati sa evitati greseli elementare in prezentare – Vorbiti – si scrieti ENERGIE la primele grafice – dar o exprimati in TW – TerraWatti – unuiate de masura a PUTERII ! Hai sa respectam totusi corecta exprimare tehnica. Multumesc !
bun articol. cauza incidentului grav din ianuarie 2021 este una singura, din care se trag si: INCOMPETENTA. in codul penal cred ca se numeste NEGLIJENTA IN SERVICIU, dar tot din incompetenta vine si neglijenta. boala lunga, moarte grea in romania dintotdeauna, nu doar in sectorul energetic.
felicitari pentru articol, ati deschis ochii si celor care nu se pricep in domeniu. pacat ca semnalul de alarma tras de dvs nu va fi luat in calcul, ca de obicei, acolo unde ar trebui sa conetze si sa se ia decizii.
1. La ce bun sa ne trimiteti la un ghid de supravietuire scris in limba germana? 2. Poate citeste si vreun patriot adevarat din SRI studiile si avertismentele dumneavoastra!
fac si eu glume … ma scuzati!
..poate-ar fi de interes și un articol despre canibalizarea pieței energetice, în contextul liberalizării..
Nu se moare in careva zile fara curent!
Vor aparea imediat generatoare in fata blogului cu mii simii de prizde pentru incarcatoare, ori la nivel de cartier, ca spitalele si alte institutii le au deja.
Închipuiesteti ca aia peste o suta cincizeci de mii de locuitori din Bacău dependenti de rețeaua de apa au supravietuit fara apa in plina vara mai bine de o saptamana!
In desert se moare de sete in max 4 zile! De boambe se moare peloc.
N-au decat sa inceapa sa contruiasca in draci reactoarele pentru care au gasit parteneri si finantare, sa decolmateze lacurile sa bage turbine mai performante, darnu ca la portile de fier in urma cu vreo doua decenii, si sa arda toti carbunii de pe stoc pana cand vor fi gata reactoarele.
In un sistem energetic național , tensiunea și frecvența sint primordiale.
Cînd ești și interconectat cu alții , clar că acești parametri trebuie sa fie constant „in faza” cu sistemul european de transport a energiei electrice.
1- Daca se importa energie în momentul incidentului , automat sistemele de protecție au deconectat consumatorii naționali. Lipsa unei rezerve strategice naționale cu capacitate de conectare imediata e vizibila , fara urmă de îndoială. Lipsa de curent în mai multe județe devenită realitate.
2- daca in schimb in sistemul energetic național a apărut o fluctuație de tensiune și/sau frecventa , alții au decuplat Romania pentru a proteja propriile lor sisteme naționale .
Și aici intră lipsa gravă de investitii in sistemul energetic național. De la grupuri energetice trecând prin statile de transformare MT/ IT și invers , apariția băieților deștepți și a căpușelor care au supt an după ani miliarde lei din sistemul energetic.
Iar cînd însăși guvernele confisca 90 % din profiturile firmelor de stat ( inclus a centralelor producătoare de energie electrica ) e clar că situația e asta care e. Efectele sunt previzibile și confirmate mereu de realitate. Pene de curent tot mai mari și mai dese.
PS. Și la Ceaușescu se raporta puterea instalata. Nu pricepea pantofarul și tot felul de ” experți” in energie dar doar cu 4 clase că una e puterea instalata și alta puterea efectiva la un moment dat. Și dai înainte cu combinate de utilaj greu, industrie energofaga fara acoperire în producția de energie electrică. Și dai cu tăiat curentul la blocuri , cu birouri și hale fara încălzire. Animale moarte de frig in crescatorii s.a m.d.
Nu învățăm nimic din ” succesele” trecutului relativ recent.
Se vede că masa” experților” a rămas la același nivel. Progres sau regres ? ☹️
Touché! confiscarea profiturilor companiilor de stat pentru bani la buget! … adica lipsa investitiilor!