marți, septembrie 28, 2021

A pune gaz pe euroscepticism: mainstream, geopolitică, PNRR

Să luăm exemplu gazului

România este un producator important de gaz în Uniunea Europeană, dar încă departe de marea ligă a exportatorilor (Rusia, Norvegia și Algeria). Pe de altă parte, un aspect critic este că România a devenit, în perioada 2009-2019, o țară din ce în ce mai dependentă de importurile de energie[1], și de importurile de gaz în special.

Totuși, dacă punem între paranteze factorul geopolitic, indiferent dacă importăm gazul din Statele Unite, Rusia sau Qatar, gazul va contribui la creșterea dependenței noastre de resurse externe și va afecta cu siguranță deficitul extern. De ce cred că deficitul va crește?

1) pentru că e oricând mai facil să imporți, într-o situație, decât să contruiești o capacitate (de producție, de stocare, de procesare), așa cum vorbim despre cartofii din Egipt sau pătrunjelul din Polonia;
2) pentru ca momentan nu avem nici un succes care poate fi folosit drept exemplu când vine vorba de o logică de intervenție anti-import, sau anti-deficit, sau de reducere a dependenței față de un produs care poate fi structural competitiv în România (programul Tomata);
3) Pentru că atunci când vorbim de SUA, Rusia, Norvegia, vorbim de companii care sunt supra-manageriate și supra-conduse (over-managed și over-led), cu consilii de administrație trans-naționale, bipartizate, capabile de replieri și poziționări tactice și strategice de 360 de grade. Indiferent de câți oameni profesioniști ar exista în companiile din România, aceștia n-o să poată face față unor consilii de administrație afectate de numiri temporare, interimate, administratori speciali, supravegheate de comisii speciale.

Mai mult, România nu are un ecosistem de companii care să atingă un nivel de excelență, cu campusuri de cercetare și dezvoltare, cu injecții de CO2. Momentan, în vara anului 2021, România nu ia parte la nicio inițiativă Europeană a hidrogenului (curat), deși pretinde că are în cărți un proiect transformativ gaz natural – hidrogen. Așadar, gazul rămâne o soluție nefastă pentru mediu, pentru finanțe și pentru geopolitică, pentru că de multe ori plătim o factură către o entitate care ne generează și costuri de securitate.

Mai mult, a face o strategie în jurul gazului este ca și cum am forța tranziția către 5G folosindu-ne de centrale și noduri telefonice. A deveni expert în energie verde, să spunem în micro-hidrocentrale, baterii sau în stocare (curată) de energie curată, înseamnă că am putea deveni cei mai buni în a stoca energia în apă, în aburi, am putea pompa apa înapoi în rezervoare atunci când energia e ieftină și gratis, noaptea de exemplu, și am putea-o exploata ziua.

Ce își dorește Uniunea este să devină referința tehnologică a economiei verzi, iar odată cu asta, să devina în mod indirect reglementatorul lumii, să standardizeze, să valideze, să exporte și să câștige pe seama acestei adaptări timpurii. Dacă pentru familiile politice verzi această adaptare timpurie este despre planetă, principii și supraviețuire, pentru centriști și dreapta subiectul este mai mult despre poziționare și oportunism economic în fața competiției globale. Cine n-ar vrea să conducă o nouă ordine financiară verde? Cine n-ar vrea să dețină curțile de arbitraj pentru ecocid? Sau să transforme o paradigmă a PIB-urilor, unde lumea vestică pierde, într-o numărătoare rasturnată a sustenabilității, dar favorabilă Europei?

Alte câteva argumente mai slabe împotriva gazului ar fi că România nu are un fond suveran precum cel al Norvegiei, un fond al viitorului. Acele venituri aduse la bugetul național se vor duce de cele mai multe ori în consum și, probabil, transformate la rândul lor în deficit extern, date fiind apetitul cetățenilor și radiografia proiectelor, în general din România, unde chiar și o investiție într-o creșă ajută la creșterea deficitului extern, pentru că de la caramizi și ferestre, până la tablete, softuri, mobilier și jucării, toate sunt importate. Tot datorită arhitecturii defectoase a intervențiilor fondurilor europene în România, unde responsabilitatea ne aparține în totalitate, pare că fondurile europene au devenit un banal birou de achiziții publice externe de bunuri și servicii.  

Nu cred ca va trece mult timp până când unii vor semnala că fondurile europene în sine, cheltuite în România ca până acum, sunt indirect generatoare masive de deficit extern. Ce ar fi de făcut? O arhitectură de intervenții bazate pe injecții în venituri, pe intervenții centrate pe oameni, pe cercetare, pe slujbe cu venituri mari, nu pe armături și drumuri, țevi și industrii ale trecutului. Dar asta e o altă discuție.  

România poate mai mult

Faptul că România propune într-un portofoliu de proiecte al unui fond cu ambiții de decarbonizare și digitalizare proiecte care sunt captive vechilor paradigme, nu ramâne decât să ne întristeze. Fiecare euro cheltuit pe o industrie a trecutului, ne va stoarce de alți 3 euro în viitor. Mai trist este faptul că România nu este un stat străin de energia curată, dimpotrivă, chiar are perfomanțe greu de întrecut la capitolul hidro și eolian. Un alt motiv de îngrijorare este faptul că România pariază împotriva tendințelor globale, exact când marile companii de petrol și gaze încearcă să se repoziționeze spre mase plastice și industrie chimică.

Ca o contrapartidă a gaz-ului, în PNRR, un program menit să transforme toți acești potențial consumatori de gaz – deci evident plătitori, în potențial prosumatori de electricitate – deci să-și rotunjească acele infime surse de venit din mediul rural, ar fi extraordinar. În felul acesta, acei săteni ar putea să-și încălzească casa cu electricitate (încălzire electrică în pardoseală, boilere electrice și alte cele), iar surplusul să-l introduca în rețea.

Imaginați-vă cum ar arăta satul românesc dacă în fiecare comună ar exista o cooperativă energetică? Unde foști plătitori de gaz ajung peste noapte producători de electricitate curată.

De ce s-a ales gazul? Probabil pentru că e cel mai simplu lucru complex de făcut. Domeniul este extrem de centralizat și de reglementat, există niște jucători mari care pot fi coordonați ușor pe filieră politică.

Prețul? Punem în balanță o coordonare și o implementare presupus mai simplă, dar cu o tehnologie a trecutului, care îi va face pe oamenii mai puțin autonomi (dacă putem vorbi de o autonomie a lemnelor de foc), captivi într-un sistem de facturi, care le va polua oricum vecinătatea.

Ce pierdem? Posibilitatea de a fi cei mai buni în viitor, dar cu un preț mare de coordonare descentralizată, de alfabetizare în domeniul micii gestiuni a multor oameni simpli. Cu toate acestea, cu o minte inteligentă, acest program de a face din fiecare casa din mediul rural o casă smart, mai degrabă decât o biată odaie conectată la gaz, ar putea fi copiat din experimente și programe de masă conduse de alte țări.

Deconectarea ideologică de centrul european și plantarea semințelor eurosceptice

Un ministru al României, provenit dintr-un partid al schimbării, insinuează că respingerea proiectelor din PNRR, care au componente intensive de carbon, precum autostrăzile și aducțiunile de gaz, sunt un fel de capriciu al lui Timmermans (Vicepreședinte al CE). Devine aproape rușinos cum același ministru folosește tehnici prin care îl creionează pe vice-președintele Comisiei drept un inamic ascuns al României, după modelul folosit de un alt partid împotriva lui Soros. Se evidențiază din nou această imagine a inamicului ascuns, poate și pentru a putea camufla cât mai ușor un posibil eșec de etapă.

În contra partidă, același partid al schimbării, are o mulțime de susținători și partizani în bula europeană din Brussels, oameni respectabili și cu minte ascuțită, care tac și nu reacționeză atunci când același ministru atacă preponderant tot ce implică Green Deal, Tranziția Energetică și alte intervenții modernizatoare. Tăcerea acestor oameni educați și profesioniști este cea mai deranjantă.

Altfel, dacă judecăm calitatea materialului (PNRR), așa cum apare în diferite surse neoficiale, găsim probele unor erori structurale, cum ar fi lipsa consultărilor, pare că întreg portofoliul este făcut de un privat către un privat, și că de fapt nu vorbim de bani europeni și de bani publici, inclusiv împrumuturi, dar și semne ale unor erori operaționale, cum ar fi greșeli la estimările de cost, fundamentare problematică și lipsa de articulare.

De ce se întâmpla lucrurile acestea?

  1. Ministrul este sabotat, probabil în interiorul ministerului și în afară, e părăsit de oamenii din sistem sau în conflict cu aceștia;
  2. Nu deține o echipă care să poată gestiona un asemenea document programator care să evite erorile de bază și să poată gestiona un minim peer-review al calității documentului (ca articulare și unitați de cost);
  3. Ministrul lucrează într-un black box, singur, fără să aibă încredere în cei din jur, iar atunci cantitatea excesivă de muncă face ca documentul să fie de o calitate indoielnică;

În loc de Post Scriptum

Observăm pas cu pas o deconectare ideologică a României de la centrul european, de la teme de mediu până la libertăți și drepturi, lucrurile care sunt fundamentale în Brussels devin din ce în ce mai mici în România. Mai este de notat și plantarea sistematică a semințelor eurosceptice (Comisia Europeana care ne vrea răul, care nu ne înțelege nevoile, personaje influente și oculte din Bruxelles care ne sabotează planul de redresare, cineva care ne vrea industria la pamânt, vrea să renunțăm la mașini pe benzină și la zborul cu avionul, nu vrea să ne lase să ne exloatăm bogățiile). Mișcarea, deși începută de fosta guvernare, este hrănită și face pași mărinți  și cu noul guvern. Câteva exemple ar fi, atacurile împotriva Comisiei pe subiectul PNRR (venite de la un ministru USR), atacurile unui europarlamentar PNL pe subiectul Fit for 55, și multe alte voci din secundare.  

În principiu, cu excepția Președinției României, toate celelate compartimente ale puterii se auto-exclud din fiecare dosar important pentru viitorul Europei și nu reușesc să-și articuleze viziunea pe niciun subiect important pentru Europa, iar prim ministrul punctează că Margaret Thatcher este exemplul său politic. Acel suflu nou, se dovedește astăzi vechi, și sună mai mult a oftat.


[1] https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Energy_production_and_imports#The_EU_and_its_Member_States_are_all_net_importers_of_energy

Distribuie acest articol

77 COMENTARII

  1. Propunerile dumneavoastră arată foarte frumos, însă nea Ion spune încă în România: „Era bine pe timpul comuniştilor. Ne-au dat serviciu şi casă!”.
    Nu ştiu cum puteţi să convingeţi pe cei care au votat o doamnă la alegerile prezidenţiale că planurile concepute la Bruxelles sunt foarte bune pentru România. Ideea de a te plăti cercetători, de a le oferi venituri mari în România va fi catalogată drept sinecură obţinută prin intermediul străinilor şi construcţia se va prăbuşi de îndată ce persoanele respective vor emigra în Vest.
    Din păcate, din primăvară până în prezent s-a pierdut timpul cu campaniile electorale interne ale unor partide aflate la guvernare. În loc să pună în aplicare proiectele pe care le-au enumerat anul trecut în campania electorală, liderii partidelor respective se ciorovăiesc între ei pentru poziţiile de conducere din partid şi circul va continua până în octombrie. Ce va fi după aceea, Dumnezeu cu mila! Se merge în pas de voie către pierderea alegerilor în 2024 în favoarea celor care le-au pierdut în 2019 şi 2020.

    • O perspectiva pesimista ce atrage o multime de fluturasi la lampa . Idila nefericiata traita , ca parte a distrugerii nemului romanesc, de catre trecutele cincinale realizate ,in doi ani si jumatate, nu mai atrage pe nimeni .Democratia si apartenta la UE inseamna printre multe altele si desfasurarea de forte politice ce tin de cistigarea , ca scop final ,a tuturor procedurilor oferite natiunii in campania electorala .Doar un necunoscator al Romaniei actuale ne mai poate spune ca nu se intimpla nimic . Toata tara este un santier : autostrazi , cai ferate , drumuri rapide , capacitati militaree , banii procurati in vederea construirii a doua spitale (unde sunt cele 10 oferite cu putina vreme in urma )si multe multe altele se fac chiar acum cind vorbim . Cei interesati , a sti ,pot consulta site-urile guvernamentale .Lupta politica are si ea frumusetea ei .Recenta cacealma oferita tarii de un fost premier , exact in timpul alegerilor parlamentare , i se intoarce impotriva .Presedintele natiunii reseteaza jocul politic si Citu devine seful PNL. De aici inainte mai sunt cel putin sapte ani de constructie politica PNL-CITU. Banii din PNNR vin gramada la fel granturile oferite de UE si in acelasi timp parcursul rezultatelor PNL vor fi si ele etapizate ca formula de cistigare a alegerilor din 2024.

      • Bumbești — Livezeni. Drum des­
        chis de mina omului spre cele pa­
        tru zări ale țării, prin dantelăria
        de oțel și beton a viaductelor și
        pitorescul fermecător din defileul
        Jiului
        Steagul Rosu 16.07.1965

        • Ai dat un exemplu nefericit .La 1 aprilie 1948, odată cu deschiderea „Şantierului Naţional de Muncă Gheorghe Gheorghiu Dej”, sălbaticul defileu al Jiului i-a primit pe primii dintre cei 27.988 de lucrători sosiţi, mai mult sau mai puţin voluntar, din toate colţurile României, iar după numai şase luni, în ziua de 22 octombrie 1948, primul şuierat al unei locomotive cu abur făcut să „răsune valea”. Nouă zile mai târziu, pe 31 octombrie, calea ferată Bumbeşti-Livezeni a fost, în sfârşit, inaugurată.Ca sa intelegi ce s-a intimplat trebuie doar sa stii ce fel de oameni au lucrat la acest proiect . Un numar de cetateni romani au fost obligati sa muncesca cu forta , un alt numar de oameni au venit benevol . Stii de ce ? au venit benevol crezind in aceasta idee, primordial generoasa , ce se numea social democrastie . Rude ce faceau parte din familia mea au muncit gratis la proiect , asa de mare era impulsul emotional la inceputuri , dar sfrisitul din anul 1989 a fost dictatura si tragedie .Acum cind sper sa intelegi si cind posibil este sa stii si tu ce s-a intimplat cu adevarat si in ce s-au transformat acele marete idealuri , nu te mai pacalesti singur .

  2. Dacă ar fi si ministrul USR platit direct de la Bruxelles, poate ca ar aduce ode leadershipului european. Insa, atunci cand astfel de proiecte utopice socialiste sunt impuse de la Bruxelles, „oamenii respectabili si cu minte ascutita” prefera sa taca. Stiu ei ce stiu…

  3. Kein Kommentar, doar citeva citate:
    nivel de excelență, … cu injecții de CO2.
    capabile de replieri și poziționări tactice și strategice de 360 de grade.
    Tot datorită (probabil, din cauza) arhitecturii defectoase
    Mai trist este faptul că România […] chiar are perfomanțe greu de întrecut la capitolul hidro și eolian.
    Fiecare euro cheltuit pe o industrie a trecutului, ne va stoarce de alți 3 euro în viitor.
    fiecare comună ar exista o cooperativă energetică?
    acest program de a face din fiecare casa din mediul rural o casă smart

    • nivel de excelență, … cu injecții de CO2. un nou vaccin?
      capabile de replieri și poziționări tactice și strategice de 360 de grade. mai bine la 720
      Tot datorită (probabil, din cauza) arhitecturii defectoase
      Mai trist este faptul că România […] chiar are perfomanțe greu de întrecut la capitolul hidro și eolian. tare trist, care sunt acele performante
      Fiecare euro cheltuit pe o industrie a trecutului, ne va stoarce de alți 3 euro în viitor. de unde vine aceasta xioma?, Vreun studiu, ceva?
      fiecare comună ar exista o cooperativă energetică? cind un taran aude de cooperativa fuge mincind pamintul
      acest program de a face din fiecare casa din mediul rural o casă smart cit costa si cine plateste?
      Stie autorul ca in mediu rural sunt in majoritate persoane in virsta? Se va apuca cineva sa investeasca zeci de mii se euroi in incalzire pardoseala, etc.?

    • Subscriu. Chiar și ironie gingașă fi fost cu aluzie la cei care-și vâră .. codoiul (politicienii fără vreo (alt)ă meserie), tot nu se justifica în text, după părerea mea.

  4. ”Imaginați-vă cum ar arăta satul românesc dacă în fiecare comună ar exista o cooperativă energetică?”
    Minunat ar arăta! Dar există astfel de comune undeva prin UE?

    Din ce am mai citit (poate nu sunt la curent) strategia UE în zona rurală se bazează tot pe gaz, care ar reduce semnificativ emisiile de CO2 (+noxe) asociate arderii cărbunelui, petrolului sau lemnului. Centralele eoliene nu se pot amplasa oriunde, iar cele fotovoltaice necesită mult teren și au randament destul de slab. Oricum, ambele sunt intermitente. Costurile cu stocarea energiei sunt prohibitive (cel puțin deocamdată). Norvegia, Suedia, Austria beneficiază de surse mari de energie hidro și se poate face astfel echilibrarea producției cu cea a consumului destul de eficient. Însă în multe alte țări singura alternativă viabilă pentru echilibrare sunt centralele pe gaz – de ce credeți că Germania a investit în conducta Nord Stream 2? În aceste țări (cu puține resurse hidro) prețul energiei electrice la consumator a crescut în ultimii ani (datorită în principal certificatelor CO2 și celor verzi).

    Din ce am înțeles strategia României constă în conectarea cât mai largă a zonei rurale la gaz. De asemenea (într-o primă fază) centralele pe cărbune să fie înlocuite cu cele pe gaz, urmând să completăm necesarul de energie prin construcția reactoarelor nucleare 3 și 4. Apropo, nu înțeleg de ce UE nu include și energia nucleară în taxonomia ei, mai ales că raportul JCC recomandă acest lucru.

    Per total, mi se pare că strategia României este potrivită în contextul dat. A miza exclusiv pe energia regenerabilă ar fi fost un risc prea mare.

  5. 1- Programul european PNRR e gândit de oameni crescuți în o alta realitate decit cea românească.
    La ei , autostrăzile sunt peste tot , canalizarea și apă potabilă în fiecare locuință , gazul metan o banalitate.
    2- La noi autostrăzile doar cioturi , canalizarea și apa potabilă în casă , o necunoscuta pentru 41 % din populație, banalitatea gazului metan în bucătărie sau la încălzire exista doar in 246 orașe din 320 și doar in 675 comune din 2.859.

    Cu astfel de handicapuri fundamentale , expresia

    „acei săteni ar putea să-și încălzească casa cu electricitate (încălzire electrică în pardoseală, boilere electrice și alte cele), iar surplusul să-l introduca în rețea.”

    demonstrează mai presus de oricare suspiciune , doua lucruri.
    1- sunteți rupt total de necesitățile bazilare a statului român care e in urma (AZI) față de ce au realizat vesticii cu zeci de ani in urma. Identic ca la majoritatea europarlamentarilor noștri care nu au habar / interes să explice colegilor occidentali necesitățile fundamentale a României.
    2- nu aveți minimele cunoștințe de construcții civile. Casa țărănească actuala românească și larg difuza , e la nivelul echivalentului țărănesc occidental din anii 50. Nu poți face in ele ce visați cu ochi deschiși.
    Probleme insurmontabile de construcție.
    La occidentali a fost rezolvat generalizând după războiul mondial ce noua ne lipsește chiar în 2021.
    – Venituri decente
    – Locuri de munca in producție și nu mall.
    – Dispariția diferenței sat- oraș care au permis dărâmarea vechilor locuințe și construirea altora noi cu capacități de modernizare .

    Sau credeți că emigrarea constanta , anuală și masiva românească e făcută de prosti și inculți ?

    Explicat mai simplist , degeaba vrem acoperișul casei ca in vest. Aia au fundație sănătoasă , noi nu.

    Va urez succes cu casele de la tara fara apă potabilă , fara gaz dar cu încălzire prin pardoseală și producție de energie electrică.
    E cum ai pretinde afganilor sa umble cu mașini electrice cînd nu au curent .
    Sublim , realist , zdrobitor. 😀
    PS.
    In RO , PNRR a fost ceva neprevăzut , impus. Nu exista strategie și strategii nationale. E vizibil și palpabil.
    Că atare guvernul a scos repede dosare și planuri prăfuite de prin sertare sa arate că totuși au ceva in pdf. Prezentat comisiei UE și doar ulterior parlamentului român. Tipic unei democrații de carton.

    Cit despre proiectul Tarnița – Lapuseni ( ziua consuma , noaptea pompează apa ) economic- financiar nu poate fi rentabilă niciodată.
    Mai întrebați experții. Aia adevărați nu transformați peste noapte din lipitori de afișe in șefi sectoare strategice.
    Oricum , la cite sute de miliarde ( peste 520 miliarde datorie de stat) a aruncat tara asta pe geam in 31 de ani , altele în plus nu contează .
    Timpul trece , leafa merge.

  6. Nu deține o echipă care să poată gestiona un asemenea document programator care să evite erorile de bază și să poată gestiona un minim peer-review al calității documentului (ca articulare și unitați de cost)!
    [restul sunt mai putin importante]
    Totusi, data fiind si situatia – vorbim de o COALITIE, eterogena din toate pc de vedere mai degraba decat neomogena in multe privinte -, documentul inaintat e in primul rand un act politicianist si e un Docu. POLITIC care reflecta politica fiecarui membru al Coalitiei in interiorul fiecarui partiduletz si deci obiectivele trasate acolo, de catre cei care le-au DETURNAT, Partida, de la adevaratul sens al existentei acestora intr-o democratie reprezentativa, Parlamentara.
    (reflecta in primul rand INTERESE rusesti promo de noii austroungari prin asa-zisii ardeleni mituiti cu bani proveniti din afacerile cu gazele si petrolul rusesc – cei care in buna masura au acaparat, inca o data, statul mafiot si corupt numit in bataie de joc…

  7. Domnu’ politic, va invit sa vedeti cit de prosumatoare sint concasoarele de la mine din curte. Si cit de fericite, naturale si verzi producatoare de biogaz si de biomasa sint si vacile si gistele care pasc dincolo de ghereta portarului. Apelez la uimitoarea dvs competenta in ale energiei. Montati panouri si sfirleze pe iarba de dupa gard (da, bate vintul si e senin. Cind e), folositi si metanul produs de vaci, productia de energie a gistelor o ignoram deocamdata, asta pina ma obliga Ursula sa le pun sa faca kilowati prin noul program european „Gisca Prosumatoare – Adevarata gisca europeana, constienta climatic”, demonstrati deci aici, public, ca puteti roti o singura data concasoarele cu energia obtinuta. Va invit deci la „decarbonificarea concasorului” si astept cu interes pretioasele dv indicatii pentru inaintarea neabatuta a companiei mele spre un glorios faliment.

  8. Perfect de acord cu unele idei exprimate de autor. De fapt in Ro energia verde este mai mult declarativa, desi exista cateva mici parcuri eoliene. Bataia este tot pe gazele naturale. Mai toate blocurile noi construite acum in Bucuresti au la fiecare apartament centrala pe gaze, desi se spune ca nu mai sunt acceptate si ca ele polueaza aerul. Asa ca lupta contra CO2 in tarile subdezvoltate este mai mult o himera decat ceva concret. Mafia imobiliara este mai tare ca mediul.

    • Cel mai mare parc eolian onshore din Europa e in Romania. In ceea ce priveste energia eoliana Romania alaturi de Polonia sunt campionii Europei de est. La hidroenergie Romania sta cel mai bine in Europa centrala si de est.
      CO2 nu este un gaz toxic si nici poluant. Omul il expira din plamani. In concluzie, centralele pe gaz nu polueaza. Arderea metanului e cea mai curata ardere. Rezulta CO2 si H2O. Deci nimic toxic nimic poluant.

      • Paracelsus a spus că orice substanță este otravă și doar dozarea le face inofensive.
        Citatul original: Alle Dinge sind Gift, und nichts ist ohne Gift; allein die Dosis machts, dass ein Ding kein Gift sei.
        Când concentrația unui gaz atmosferic crește în scurt timp (circa 200 ani) de la 280 ppm la peste 400 ppm vorbim de o doză mărită cu 40%. Adică otravă, adică poluare.
        E drept, co2 ajută vegetației, dar dacă natura nu a mai avut nevoie de el în atmosferă și l-a îngropat odată cu pădurile și fauna din carbonifer, readucerea sa în atmosferă nu poate fi un lucru bun.
        În plus, nu pentru toate formele de viață co2 este prielnic. Pentru fauna marină este, fără doar și poate, nociv. Acidifierea oceanelor poate avea consecințe ireversibile pentru coloniile de corali, iar distrugerea ecosistemelor respective îi poate afecta în cele din urmă și pe oameni.

          • „Câteva picaturi” înseamnă tot dozare. Să și vreți altfel, tot nu puteți.
            Mai mult de 3 litri de apă zilnic sunt otravă pentru organism. La peste 4 litri pot apărea manifestări epileptice, migrene, hipertensiune, crampe musculare.

            • @Hantzy
              reciteste ce ai scris: te-ai referit la procent, nu la doza minima mortala sau doza maxima admisibila;
              ai scris ca dupa ce bei o picatura de apa, daca mai bei 0,4 picaturi e otrava:
              „vorbim de o doză mărită cu 40%. Adică otravă, adică poluare.”

            • @Hantzy
              cam ce procent de sifon e admisibil sa torni in paharul de vin sa nu devina otravitor ?

            • O altă variantă a afirmației lui Paracelsus este die Menge macht das Gift sau „otrava constă în cantitate”.
              Am scris clar „doză mărită”, iar doză înseamnă cantitate.
              Cat despre sifon, ți s-a fâsâit.

      • Sunt gaze cu efect de sera. Probabil știți deja acest lucru, întrucât sunt publicate foarte multe studii referitoare la subiect.

        Daca nu le găsiți , puteți citi pe aceasta platforma articolele profesorului Cranganu, care nu contesta fenomenul, chiar il explica, dar ii minimizează importanta si amploarea.

  9. Ce își dorește Uniunea este să devină referința tehnologică a economiei verzi, iar odată cu asta, să devina în mod indirect reglementatorul lumii, să standardizeze, să valideze, să exporte și să câștige pe seama acestei adaptări timpurii. Dacă pentru familiile politice verzi această adaptare timpurie este despre planetă, principii și supraviețuire, pentru centriști și dreapta subiectul este mai mult despre poziționare și oportunism economic în fața competiției globale. (s.m.)
    Evident, e singura șansă pentru europeni de a mai conta în următorii 50 de ani pe plan internațional. Îmbătrânirea populației, sporul natural în declin, imigrație masivă și, în general, imigranți slab calificați sunt pietrele de moară ale Europei. Singurele sale atuuri pot fi, ca întotdeauna în istoria sa, noile tehnologii.

  10. A facut cineva o analiza LCOE pe treaba asta cu obtinutul de hidrogen folosind energia electrica fotovoltaica si eoliana?

    Proiectele astea pleaca de la ingineri sau de la politicieni?

  11. Problema e ca toate aceste noi idei nascute in laboratoarele unora cu mintile odihnite si nu tracasati de traiul si problemele cu care se confrunta omul de rand vor perturba foarte tare intrega architectura europeana.
    ” Inamicul public NR 1″ al celor de la Bruxelles, Victor Orban a anuntat ca nu va sustine planurile marete a celor de la Bruxelles, fara vot unanim nimic nu se va putea implementa in Europa dupa cum isi doresc birocratii europeni.
    Urmatorul presedinte al Romaniei probabil va fi mai circumspect fata de UE , situatia interna din Romania daca se va agrava in continuare il va presa in acesta directie iar miscarile gen AUR vor primi destui adepti.
    Acest Green Deal european si fortarea populatiilor catre ceva necunoscut dar mai ales catre pierderi masive de venituri probabil va da nastere la curente politice care acum sunt considerate marginale si extreme.
    Mijlocul moderat al societatilor va fi spulberat tocmai de cei care acum cer sustinerea politica in vederea implementarii unor planuri faronice.
    De pandemie n-am scapat chiar daca unii dau acesta impresie, a aparut stafia lambda la orizont, o mutanta noua sudamericana care ar fi in stare sa evite efectele vaccinurilor actuale, va dati seama daca se vor adeveri aceste temeri cum va putea arata lumea in urmatorii 2 – 3 ani ?
    Nici nu vreau sa ma gandesc, nici macar pana in octombrie/noiembrie al anului curent, daca nu vom fi scosi iar pe tusa cu toate repercusiunile de ja bine cunoscute.
    Bursele deocamdata inca n-au reactonat insa sunt foarte multe incertiduni in piata si directia in care Europa se va putea misca.
    Chiar daca se inceraca acum distragerea atentiei cu tot felul de planuri marete de viitor totul se va transa la nivelul fiecarui buzunar si portofel in parte iar daca statul incepe sa bage mainile si tare decat oricum il face deja, atunci noapte buna.

  12. Pretul energiei a inceput sa creasca. E firesc atita vreme cit:
    1- energia critica (baseload-ul retelei are de carat in spate armata de sfirleze, foto si mai nou poluarea prosumatoare – ati citit bine, curentul furnizat de cele trei polueaza reteaua si Dumnezeu stie ce acrobatii fac cei care gestioneaza SEN – Sistemul Energetic National – cind fie bate vintul in Dobrogea, fie cind bate prea tare si atunci se opresc sfirlezele, bietele, ca iau foc, fie cind nu bate deloc.
    2- energia critica (aia SI NU ALTA tine reteaua pe frecventa) este taxata tot mai agresiv ca deh, dealu’ ala verde al lu’ Coana Evropa costa.
    Dar chiar n-am vazut pe nimeni in cunostinta de cauza (adica oameni din tehnica nu politruci, consultanti si tot soiu’ de vorbeti) sa fie chemat sa prezinte intr-adevar lucrurile. Tot ce am gasit a fost pe un forum, e opinia unui om care chiar asta face. Iat-o:

    „In conditiile in care aproape in fiecare iarna se discuta despre probleme in sistemul de transport al gazelor, in principal de lipsa presiunii la gaze din cauza temp scazute si deficit gaze, ba chiar au fost recent ierni in care s-a dispus functionarea unor centrale pe gaz (si) pe pacura cred ca dicutia despre conversia centralelor pe carbune pt functionare pe gaze este buna dar incompleta. (…)
    (…) despre echilibrarea sistemului: la momentul actual la nivelul SEN exista mai multe nivele de reglaj:
    (conform noilor coduri europene denumirile sunt diferite, dar in principiu fac aceslasi lucru)
    -reglaj primar:- reglaj automat, descentralizat asigurat de catre regulatoarele de viteza de pe fiecare grup (alta poveste la foto si eoliene) timp de mobilizare <30sec;
    -reglaj secundar: automat, centralizat, functie de frecventa si corectie de sold. Cum frecventa este aceeasi pe intreaga arie sincrona (sa zicem Europa, fara Ucraina, Moldova, Rusia) se discuta de un reglaj centralizat pe intreaga arie, astfel la deficite in sa zicem Germania sa poata fi incarcate grupuri in Romania pentru restabilire frecventa in cel mult 15min, dar asta presupune un sistem de transport puternic; (nota mea: aici trebuia PNRR, tovarasi poli-cenaibasintetivoi)
    -Reglaj tertiar: rapid sau lent; Asta e un reglaj manual, descentralizat, cu ordine de dispecer date de Dispecerul Central.
    Acum, pentru reglajul secundar si tertiar grupurile trebuie sa fie calificate prin parcurgerea unor proceduri laborioase. In functie de caracteristicile grupurilor, sursele primare, etc unii producatori sunt mai potriviti pentru un anumit tip de reglaj. De ex. Nuclearul nu prea se pupa cu reglajul tertiar rapid. Grupurile termo sunt primele descarcate sau chiar oprite in cazul unui excedent de putere in SEN (conform normative aprobate de ANRE) urmand sa fie incarcate la deficit (dupa ce se epuizeaza celelelte resurse). Or asta induce o uzura accentuata, si in plus si randamentul e mult mai mic la incarcari apropiate de minimum tehnic. Reglajul secundar si tertiar se plateste si plateste si cel care creeaza dezechilibrul. Or in conditiile in care regenerabilele au prioritate, ele produc si cele mai multe dezechilibre, desi platesc aceste dezechilibre (n.m. unii, nu toti!) cred ca totusi ca nu e echitabil pentru restul producatorilor din SEN, in particular pentru cei termo, fie ei pe carbune sau gaze. Deci daca vrem sa incurajam aparitia unor noi producatori clasici de energie electrica cred ca ar trebui umblat si la preturile serviciilor tehnologice de sistem si la modalitatea de stabilire a costurilor dezechilibrelor."

    Ei? Cum va suna? Nu-i asa ca "se lasa rau"? (Servus, Caline :) ). Ce poti sa faci tu, cel care ti-ai platit facturile si la curent si la gaze? Cel mult iti poti lua citeva UPC-uri sa ai timp sa-ti inchizi pe la birou sa nu-ti pierzi munca din calculator cind va cadea curentul. (Am scris cind si nu daca! Reteaua europeana era cit pe ce sa crape acum citeva luni, pareti a fi uitat asta). Restul? Frigiderul? Congelatorul? AC-ul? Aiurea, da-le-ncolo! Uzine? Trenuri? Comert? Tramvaie? Astea merg cu batut de pet-uri in caldarim, cu "South-African Peace Crisps, cu puberi agitind pancarte imbecile in fata bancilor care finanteaza energii altele decit cele clasice?
    Stiti unde duce joaca de-a energia securitara a Europei, politicieni europeni? Exact unde doreste China. Jucati-va.

    • Inca una: la nici 5′ dupa ce am postat cele de mai sus m-a sunat (pentru prima oara) un chinez, reprezentant comercial al unui conglomerat energetic chinez (minerit de carbuni la nivel de peste 100 mil MT/an + import, rafinare si distributie de titei + centrale termoelectrice + centrale hidroelectrice + cred ca au si wind&solar ca subventii sint si la ei + metalurgie + industrie grea, toate alea) din Xi’ian, una dintre zonele chineze principale de extractie de carbuni, nu conteaza acum si aici numele conglomeratului. E tinar, vorbeste o engleza excelenta, nu are deloc accent (spre deosebire de mai toti asiaticii). Si ce-i cu asta, veti intreba?

      De unde m-a sunat? Compania lui tocmai si-a deschis un birou comercial la … Stockholm. Celor care-mi vor replica: Suedia nu e in UE le sugerez sa se uite ce inseamna AELS si dupa aia sa vorbeasca.
      Coano Evropo, vezi ca iti cauta unii prin scrinuri si politicienii tai se uita dupa cai verzi pe pereti. In definitiv ai experienta, filozofii tai discutau despre sexul ingerilor cind a cazut Constantinopolul.

      • Ce sa spun, bine ca barilu’ nu scadea catre plus.
        Altminteri, stimate Bufo, intelegerea fundamentelor pietei petrolului e „full time employment”, observatii (si evenimente) punctuale nu ofera intelegere ci cel mult subiecte de discutie. Pentru specialisti aceste subiecte sint, credeti-ma, complet irelevante.

    • Mda, reglajele primare, secondare, locomotiva cu aburi si alte tehnologii din secolul trecut. Fondurile PNRR (circa €30 miliarde) pot fi accesate pana in 2026 sau asa ceva, iar Romania nu face o figura sexy nici la capitolul infrastructurii energetice. Este depasita de timp, cablurile legate in exterior cu sarma, etc (dar baba se piaptana in oglinda;)

      https://www.youtube.com/watch?v=SOGagiOqO5I

      https://new.siemens.com/global/en/products/energy/energy-automation-and-smart-grid.html

  13. Stimate domnule Chelariu,

    mi-ati atras atentia cu fraza „acei săteni ar putea să-și încălzească casa cu electricitate (încălzire electrică în pardoseală, boilere electrice și alte cele) .”
    Este calr ca , asa cum au obsrvat si neamtu, stefan60 si hm sunteti „deconectat” de reallitatuile romanesti.

    Dar nu numai de… referinta dvoastra la „hidriogenul curat” ma face sa ma inteb cum doriti sa il pobtineti (auxiliar cate metode sunt!),

    Ce nu indraznesc sa imi imaginez este , insa , cu ar fi daca birocratii bruxelexi ar stii catesceva si ar mai avea si ceva urme de bun simt ….

    Da asta e. A treia cadere a Europei este in curs!

  14. „O arhitectură de intervenții bazate pe injecții în venituri, pe intervenții centrate pe oameni, pe cercetare, pe slujbe cu venituri mari, nu pe armături și drumuri, țevi și industrii ale trecutului. ”

    Da-le dreak de drumuri. Romania in cloud.

    • Sigur, ca doar traim intr-o lume rasturnata.

      Stiti care e absorbtia pentru programul destinat drumurilor si autostrazilor din Romania?

      Cand banii aia n-au fost cheltuiti, noi – romanii- mai gasim o metoda de a nu face ceva.

      Cum? vrem ca si din banii de digitalizare si tranzitie verde sa facem tot drumuri – adica sa-i blocam timp de vreo 8 ani.

  15. De retinut:

    1. Suntem pe locul 10 in Europa ca procent din consumul total de energie national.
    Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Share_of_energy_from_renewable_sources_2019_data,15Jan2021.JPG
    2. In Romania, 24% din energia consumata in Romania provine din surse regenerabile;
    3. Parcul eolian Fantanele Cogealac este cel mai mare din parc de pe uscat din Europa;

    Intoxicari :

    1. Energia curata este impusa de la Bruxelles. FALS!

    Romania a dezvoltat si pus pe piata proiecte uriase in hidroenergetica pe vremea cand in vestul Europei se producea electricitate cu carbuni, cu mult inainte sa aderam la Uniune.

    2. Gazul este bun pentru natura, produce la ardere mai putin CO2. FALS!

    Gazul este o optiune mai buna decat carbunele, pentru ca arde mai bine decat carbunele. Totusi, exista un numar impresionant de studii credibile care asociaza extractia gazului si arderea gazului cu incalzirea globala.

    O descriere minutioasa despre intregul proces poate fi gasita aici:
    https://climate.nasa.gov/causes/ sau aici: https://ec.europa.eu/clima/change/causes_en sau aici https://www.nationalgeographic.com/science/article/super-potent-methane-in-atmosphere-oil-gas-drilling-ice-cores

    3. Romania nu se poate schimba! FALS

    In 1929, in timpul Crahului de pe Wall Street, primul mare studiu sanitar din Romania arata ca din aproximativ 3 milioane de locuinte rurale, 1,4 milioane aveau latrine, in timp ce in 1,6 milioane de gospodarii era folosit ogorul in timpul verii si spatele casei in timpul iernii. In vechiul Regat, mamaliga reprezenta 80% din hrana zilnica a unui taran, fapt ce provoca adesea pelagra si rahitism.
    […]
    Dupa 1989, romanii puteau circula fara viza in doar 2 tari (Ungaria si Turcia). Astazi, pasaportul romanesc este considerat al 19-lea cel mai puternic din lume, oferind access fara viza la 169 de tari din lume.
    […]
    In anii ’90 inflatia ajunsese la 300%, una din cele mai ridicate rate din lume pentru o tara care nu se afla in razboi.

    Anul trecut, Atlasul Complexitatii Economice al Harvard relateaza ca Romania a ajuns a 22-a cea mai complexa economie la lumii. https://atlas.cid.harvard.edu/rankings

    In 2019 Romania a intrat pentru prima data in istorie in categoria high income economy a Bancii Mondiale. https://en.wikipedia.org/wiki/World_Bank_high-income_economy

    Cred ca nu va aduceti aminte de lucrurile care nu se vor schimba niciodata, si totusi s-au schimbat:

    1) Furtul caciulilor (de miel, astrahan);
    2) Plantatul porumbului si a cepei printre blocuri;
    3) Prezenta pasarilor in transportul public si sacrificarea animalelor in orase pentru consum propriu;
    4) Prezenta gunoiului in orase si containerele fumengande;
    5) Moda sobelor de apartament;
    6) Transportul public nereglemntat de maxi taxi, fara statii, refugii si cu opriri la comanda;
    7) Bisnita la orice colt de strada, vanzatorii ambulanti;
    8) Aruncarea in camp si/sau arderea deseurilor la sat;

    4. Nicio schimbare nu poate fi implementata in satul romanesc. FALS!

    Satul romanesc a adaptat tehnologie intr-o maniera rudimentara si selectiva.

    La sate, chiar si in cele mai sarace, au aparut telefoane mobile – eu am copilarit intr-un sat in care exista doar o linie si o centralista – e un progres fabulos dintr-o perioada in care nu puteai suna la ambulanta daca linia era ocupata. Au mai aparut, aparate de racire – frigidere, aparate de procesare a hranei, mici electrocasnice.

    Copilaria mea, intr-un sat din Moldova, e legata de pene de curent frecvente si lungi, uneori de peste 24 de ore. Rabdarea oamenilor era incredibila in comparatie cu cea de astazi.

    Totusi, chiar daca o multime de lucruri s-au degradat in satul romanesc, au aparut si locuinte noi – vorbesc de satele din Moldova in care muncitorii migranti au construit foarte mult, cooperativele private au inceput sa fie mai lucrative, deseul incepe sa fie colectat – un pas imens inainte, iar din ce in ce mai multe localitati beneficiaza de canalizare.

    Dileme false:

    1. Putem pune panouri solare pe o casa de lut?

    Daca exista panouri solare in tabere de refugiati, pe statia spatiala internationala, pe firave refugii montane, in sate africane in care nu exista retele de electricitate, eu cred ca mai degraba putem.

    E clar mai usor sa radem si sa ne impotrivim, intotdeauna a fost.

    Daca ne e frica de capacitatea intelectuala a unui om din mediul rural de a gestiona un panou solar, nu e oare mai periculos sa gestioneze o butelie sau o sursa de gaz cu pericol de explozie?

    2. Poate face on satean tranzitia energetica?

    Multi comenteaza ca oamenii de la tara sunt needucati si se impotrivesc schimbarii.

    Pe de alta parte, se insinueaza ca cei mai mult oameni de la sat au un interes pur tranzactional si ca voteaza cu ceva daca primesc ceva in schimb, dau de pomana pentru ca obtin ceva.

    Daca plecam de la premisa ca satenii sunt doar fiinte tranzactionale (chiar daca nu sunt de acord), inseamna ca oamenii vor accepta schimbarea daca spre exemplu vor accepta sa-si monteze panouri fotovoltaice cu conditia ca energia produsa de ei si introdusa in retea sa poata da contorul inapoi. Modelul functioneaza deja in multe tari din Europa. Asadar, un argument de mediu si energie, s-a transformat brusc intr-o tranzactie in care un biet cetatean castiga ceva de pe urma acestei mici tranzactii.

    3. Avem bani sa pierdem sa convingem 5 milioane de sateni rezistenti la schimbare?

    Probabil nu, dar daca am reusi sa aducem doar 10%, adica 500.000 de oameni, care sa introduca electricitate in retea (pe bani sau pe contor intors) ar insemna ceva activ pentru economie.

    As merge pana intr-acolo incat as sustine ca si pentru 1%, adica pentru 50.000, ar fi un pas inainte extraordinar.

    Am avea bani pentru educarea si convingerea a jumatate de milion de oameni din mediul rural?

    Pentru milioanele de Euro dintr-un program ambitios, a cheltui pentru un proiect de succes, 4 ore pe om, cu un buget de 60 de euro pe locuitor, am ajunge la 30 milioane de Euro. Sunt extrem de multi bani, dar extrem extrem de multi. Dar in imaginea de ansamblu, ar putea fi renovarea unei piatete dintr-un oras mare din Romania, o cladire a statului neterminata, sau suma petrecerilor de Anul Nou din 10 orase din Romania.

    • Dumneavoastră propuneţi ca România să devină o mare piaţă de desfacere pentru produsele propuse de adepţii „energiei verzi”, adâncind deficitul existent în balanţa comercială externă a ţării.
      Înainte de a-i convinge pe români să cumpere energie regenerabilă de la colţul străzii, încercaţi să îi convingeţi mai întâi pe politicienii de la Bruxelles să elaboreze o legislaţie la nivelul Uniunii Europene care să permită mutarea instantanee a unor mari unităţi industriale de producere a energiei verzi în România. Aceste unităţi vor trebui să respecte toate regulile de protejare a mediului elaborate de birocraţii de la Bruxelles. După ce vedem fabricile în bătătură mai discutăm dacă vom cumpăra produsele respective „made in Romania” sau dacă le vom lua mai ieftin din China.

      • Imi cer scuze, dar n-am propus asa ceva. Am niste pretentii de la dumneavoastra vis a vis de rationament.

        Am spus ca a transforma taranul roman in consumator de gaz e o greseala. Omul plateste o viata intreaga facturi si nu recupereaza nimic. Centrala e termica e tot produsa in exterior.

        Daca in locul conexiunii la gaz i s-ar subventiona achizitia unui panou solar, tot produs in exterior, cel putin individul respectiv ar produce electricitate.

        E chiar atat de greu sa vedem diferenta?

        Recuperarea investitiei intr-un panou (dincolo de bani europeni sau privati) exista – poate fi si de 20% pe an, in functie de dimensiuni, consum, o multime de variabile.

        Recuperarea investitiei intr-o conexiune de gaz e zero. Conductele alea nu produc nimic, si nici acea centrala termina individuala.

        • De acord, nu aţi propus aşa ceva. Nu ştiu de ce am impresia că la Bruxelles au apărut foarte mulţi comis-voiajori cu panouri solare, care caută nişte pieţe de desfacere şi statul român este pus în situaţia de accepta creditele oferite de la Bruxelles fără a exporta nimic în schimbul panourilor respective.
          Precizez faptul că nu mă refer la dumneavoastră, pentru a evita orice interpretare greşită.

        • Ca „rule of thumb” fiecare kWp de energie fotovoltaica are nevoie de 10 mp de teren.
          Pentru incalzirea unei locuinte modeste, de 80 mp, avem nevoie cam de 13 kW putere instalata. Pentru celelalte electrocasnice avem nevoie de inca 8kW, deci 21 kW putere instalata. La un factor de simultaneitate de 0,7 inseamna 14 kW.

          Acum incepe discutia cum facem instalatia… Banuiesc ca o facem on-grid ca asta este scopul, deci evitam capacitatea de stocare locala.

          Pretul per Wp la o instalatie on-grid este de aproximativ 1,2 Euro. Deci la 14kWp inseamna 16200 Euro. Costul de mentenanta luat in calcul este cam de 1% pe an din valoarea initiala a investitiei.
          Suprafata ocupata ar fi, deci, 140 mp.
          (Instalatiile pe care le vedeti pe case au in general 3-5 kWp, ceea ce poate asigura o parte din consumul casnic obisnuit, dar in niciun caz nu ajunge pentru incalzirea casei in conditiile iernii din Romania.)

          Este un calcul facut pe genunchi. (Nu se face cum am facut eu mai sus echivalenta intre puterea instalata si putere produsa la peak, pretul/kWp este de acum vreo 5 ani de la niste proiecte industriale, nu sunt sigur daca este valabil si pentru proiectele casnice din 2021, si alte posibile inexactitati, dar cred ca este ilustrativ pentru o discutie pe forum.)
          In realitate se face un studiu foarte atent al consumului pe orele din zi in anotimpul cel mai defavorabil. De acolo rezulta dimensionarea instalatiei, in functie si de dorinta de consum a beneficiarului. Intr-un fel va arata instalatia la o pensiune la Constanta folosita pentru turisti doar vara, altfel la o casa de locuit permanent in Sibiu.

          Mie mi se pare prohibitiv pretul in conditiile venitului mediu din Romania.
          Nu mai punem ca si electrocasnicele trebuie sa fie mai de calitate ca sa minimizeze consumul. Nu mai poti sa iei electrocasnice de clasa B, trebuie sa iei macar A+, care sunt mai scumpe.

          Durata de viata, in literatura, este de vreo 30 de ani. In realitate este de vreo 25 de ani pentru ca apoi eficienta va fi ajuns suficient de scazuta incat instalatia sa nu mai ajunga pentru scopul propus initial.
          Pentru un politician 25 de ani poate parea mult, pentru ca se raporteaza la mandatul lui de 4 ani si spera la 2, maxim 3. Dar in realitate nu este mult, daca trebuie sa refaci investitia de 2 ori pe durata vietii active.

          Costul ecologic devine semnificativ pe masura ce numarul de astfel de instalatii creste, si implicit ies din uz si trebuie inlocuite. Panourile fotovoltaice nu se poat recicla, contin metale grele si alte substante poluante. Politicile ecologice europene se refera numai la CO2 eliberat in atmosfera, dar in timp vor devenit evidente si alte tipuri de poluare, a solului si a apelor.
          (Nu mai spun ca celulele din care se fac panourile se produc preponderent in China, pentru ca intram si in discutii geopolitice.)

          Daca va uitati pe harta iradiantei solare (pun un link la sfarsitul postarii catre un site al CE) o sa vedeti ca noi in Romania avem resurse modeste.

          Daca luam ca exemplu Italia, tara cu resurse solare mult mai bune ca Romania, si care subventioneaza deja instalatiile prosumatorilor de mai bine de 10 ani, observam ca sunt 700.000 de instalatii casnice (asa-numitii prosumatori), la un numar total de 26 de milioane de gospodarii (date la nivelul anului 2017, nu sunt cele mai recente dar nici nu cred ca a evoluat extraordinar situatia in ultimii 4 ani). In paleta energetica italiana, energia produsa fotovoltaic reprezinta 8,3%, aici incluzand si parcurile fotovoltaice industriale.

          Din motive ingineresti, mie mi se pare ca energie fotovoltaica produsa casnic va ramane marginala in paleta energetica nationala, indiferent de subventii.
          Oricum nu poti sa subventionezi la nesfarsit. La un moment dat devine prea scump si cei care platesc subventia incep sa se sesizeze. (Ca de exemplu cetatenii devin eurosceptici si voteaza cu „extremistii de dreapta” daca le tot cresc facturile la energie din cauza subventiilor la energie – asa numitele certificate verzi – dincolo de ce considera ei sustenabil.)

          In concluzie, la o gospodarie tipica romaneasca, fie ea la oras sau la sat, nu se va putea inlocui consumul de gaz sau alt combustibil fosil cu consum electric fotovoltaic.

          Eu cred ca in anumite conditii tehnico-economice energia produsa fotovoltaic isi are rolul ei.
          Dar trebuie privita cu realism tehnic si economic problema asta, nu politic.
          Cred ca mixul energetic national trebuie decis pe criterii de rentabilitate economica nu pe alte criterii. Tehnologia este facuta sa serveasca omul, nu omul tehnologia.

          Cea mai mare greseala pe care o poate face Comisia Europeana este sa spere intr-o revolutie fantastica tehnologica in urmatorii 10-20 de ani. (Cum ar fi sa creasca eficienta panourile PV de la aproximativ 15% cat este in prezent la 50%… sau alte asemenea sperante.)
          Cred ca factorul politic trebuie sa faca calculele la nivelul tehnologic de astazi. Daca se va produce un salt tehnologic semnificativ, atunci oricum nu va mai fi nevoie de politici de stat (sau europene) pentru ca piata libera va reactiona mult mai repede si va ingloba noile tehnologii.
          Daca se lanseaza in politici de tip „wishful thinking” nu face decat sa incurajeze euroscepticismul, sau extremismele nationale.

          https://re.jrc.ec.europa.eu/pvg_tools/en/#PVP

        • „Recuperarea investitiei intr-un panou (dincolo de bani europeni sau privati) exista – poate fi si de 20% pe an, in functie de dimensiuni, consum, o multime de variabile.”
          Nu, domnule, nu se recupereaza 20% anual din investitie decit daca respectiva investitie e jucata la cazino si cistiga. Sau daca investitia e in droguri, comert cu arme, sex, razboi. In lumea reala un ROI de 10%/an e bun spre foarte bun – geme lumea de oferte de capital la 7.x% p.a. AZI cind vorbim.
          Cit priveste „investitia in gaz”, teava si centrala, aceea e intotdeauna facuta ca investitie in confortul casei si in economie in atragere de investitii. Asta pentru ca degeaba faci tu un parc industrial si astepti „sa vina investitorii”, va sta gol golut si nu va produce decit pierderi si un salariu pentru vreun prepus de partid ca director si pentru un nenorocit de portar. Avem exemple cu carul: Parcul „Industrial” Galati si cele din Tileagd si Sacueni Bihor si Dumnezeu stie cite-or mai fi. N-a investit nici dracu.
          De aceea lozincaraia anti gaz (ca e ignara/eco – va sugerez sa va uitati putin sub mantaua discursului eco si veti descoperi doar ignoranta crasa cu poleiala cvasi-stiintifica si rea vointa de cea mai joasa speta – ori ca e imbecil bruxelleza) este nu doar o prostie cit casa, este impotriva nivelului de trai si este o frina in calea dezvoltarii economice, prin urmare este antiromaneasca, domnule politic!

        • Dle Chelariu, ce propuneți dvs. e ca și cum un doctor aproape își omoară pacientul, dar argumentează că de fapt i-a făcut un bine fiindcă i-a scăzut acestuia colesterolul, scăpând din vedere că, deși e recomandabil un nivel scăzut al colesterolului, urmărind doar acest unic obiectiv nu înseamnă automat că acel om se va însănătoși, ba din contră, ar putea chiar muri.

          Evident, putem face ca țăranul român să obțină un profit pe seama panourilor PV. Dar ce ne facem dacă efectul advers va fi creșterea extremismului în UE ca urmare a creșterii costurilor pentru restul cetățenilor (Toru Okada explică mai sus mult mai detaliat posibilele efecte).

          • Iar dumneavoastră sugerați ca un fumător să nu renunțe la fumat, deși e evident că nu-i este bine, doar pentru că nu există (încă) o alternativă la dependența de drog.
            Toru okada a scris bine. Unde nu are însă dreptate, este faptul că doar nevoia îl învață pe om.

            • Dimpotriva. Am rude la tara care au trecut recent de la incalzirea pe lemne la cea pe gaz. Nici nu se punea problema sa treaca daca administratiile locale nu ar fi facut investitii in ultimii ani in conducte de gaz. Acum, intr-un fel, e ca si cum ar fi renuntat la fumat. Nu au renuntat usor, intial fiind destul de sceptici si punand mai multe intrebari, la care existau raspunsuri fiindca gazul este folosit pe scara larga in orase.

              Va dati seama cat de sceptici ar fi fost daca cineva le-ar fi propus sa treaca pe un sistem cu PV? Ar fi intrebat cine si-a mai pus? Cat i-a costat? Cat ii costa pe an? Ce riscuri sunt de a creste costurile anuale? Ce probleme pot sa apara? Cine le remediaza, in cat timp si cu ce costuri? Asta intr-un sat in care daca apare o pana de curent, pot trece uneori si doua-trei zile pana vine cineva sa repare. Cine poate raspunde acestor intrebari?

            • Sorin, ați înlocuit Carpații fără filtru cu Snagov, dar n-ați renunțat la fumat. Și nici n-ați redus rația. Nicorette e scump, dar dacă țineți cu adevărat la sănătate, e inevitabil.

              Privitor la scepticismul rudelor de la țară, eu zic că este normal și sănătos să își pună întrebări. Că se lasă greu convinși e iarăși o realitate. Dar ar fi trebuit să-i scrieți astea emoticonului :)
              Dumnealui e cel care susține ciclic că PV nu e rentabil pentru că nu îl aplică cei din rural și nu e folosit de țărani pentru că nu e rentabil.

    • Ca idee in Bucuresti pretul la vopsitorie lavabila (2m) a ajuns la 10 -12 lei / mp, pretul manopera gresie faianta 50-60 lei / mp si cu greu gasesti 3 oameni (pe bani buni) sa sape un sant la gard (ex.).

      In 1989 RO avea 1,2 mil. lucratori in constructii, astazi 2021 sub 150000. Cu cine se pp la Bruxel ca se pot implementa sist. fotovolt. pentru cei macar 10% (500000 gospodarii) la care sperati dvs., dar la 5 mil ? Cum aceste lucrari se vor face pe bani publici, pai atunci o sa fie nevoie de o armata de functionari care sa compuna teme de proiectare, note de fundamentare, caiete de sarcini etc. Stiti cate lucrari in constructii se scot la licitatie intr-o luna la nivel national ? 200, 300.

      Poate n-ati mai vizitat orasul, pana la fitze de tipul green deal, e nevoie de miliarde de euro pentru consolidari, dar si aici (revezi problema de mai sus). Cine se mai intelege cu un expert tehnic pe rezistenta (majoritatea peste 60, 70 ani) e norocos. Pana in 2050 cand restul Europei isi doreste sa fi incheiat cu `tranzitia` noi vom fi depasit `termenul de valabilitatea` a mai tuturor cladirilor comuniste, nu mai vorbim de anvelopa de polistiren EXP 10 cm care va fi de mult compromisa (practic disparuta, oricum un fiasco).

      Lasati-ne pe noi cu viitorul asta bruxelez, aici jos noi avem (si vom avea) alte probleme.

      • De acord cu cele expuse de dv. In politica urbana, nu s-a prevazut o strategie graduala de demolare controlata a blocurilor comuniste si pe terenul acestora realizarea de case cu cel mult P+6, cu spatii verzi si parcari. Multe apartam sunt goale ale romanilot care nu se mai intorc, dar nici nu le vand si le mai inchiriaza cand si cand. Mai ales ca anveloparea fatadelor, inclusiv a balcoanelor inchise, cu polistiren 10 cm este o porcarie. Au vrut economie pt.iarna dar punem aer condit.vara. Planul PNRR nu prevede proiecte si bani pentru schimbarea conductelor, tevilor de gaze,, contorizarea gazelor pe f. apartament si in general pentru calitatea locuirii la nivel de cartier. Ce luam pe mere dam pe pere!

  16. Domnule Chelariu, va multumesc pentru interventie.
    Citeva mici argumente impotriva: daca panourile solare ar fi bune de ceva fiti sigur ca acoperisurile caselor satelor Romaniei ar fi deja pline, si le-ar fi luat oamenii din magazine (ca se gasesc peste tot, nu e mare scofala sa le instalezi, e plin de companii specializate, majoritatea agreate de ANRE conform legii) sau cei care trudesc pe-afara si-si construiesc case aici le-ar fi inclus deja in proiect. N-au facut-o si n-o fac pentru ca sint pur si simplu scumpe, produc energie putina, slaba si „murdara” – poate poti alimenta citeva becuri chioare insa in nici un caz un congelator sau vreo pompa submersibila. Fie, poti sa faci si sa stochezi apa calda menajera.
    Argumentul dv cu panourile ISS este foarte slab, tot ce este pe ISS si pe oricare vehicul spatial este optimizat pentru consum minim de orice, in primul rind de energie. Absolut totul, ISS, satelitii de orice fel, inclusiv sondele alimentate de mici reactoare nucleare. Nu confundati, va rog, palierele, nu este deloc vorba despre aceleasi cerinte de operare si in nici un caz despre aceleasi costuri!
    Am vazut prin sate colectare a deseurilor, lucru foarte bun insa asta e alt subiect, anume reducerea poluarii (lucru necesar si aici e obligatoriu sa facem mult mai mult decit facem deja) si nu obtinere de energie/emisii de codoi (problema de paie).
    Inca ceva: deseori noi, orasenii, avem o tendinta de a-i privi de sus pe sateni ca fiind „ramasi in urma” (nu-i vorba, multi sint), nu sint la curent cu „chestiunile la zi” (n-au pierdut absolut nimic, toata vorbaraia asta nu-i ajuta cind ei trebuie sa-si relgeze ritmul vietii dupa cel al animalelor pe care le cresc, ca sint gaini, vaci, porci, ce mai au prin batatura. Fiti sigur ca daca vreo tehnologie este solida si profitabila vor face eforturi sa si-o insuseasca si sa o foloseasca. Un exemplu elementar: trebuie sa rineasca in grajd dupa animale. Ei ar fi primii care si-ar produce energie din compost, au materia prima produsa constant la 15m de casa. Ba chiar si-ar lua mai multe animale daca ar putea produce energie utila cu composturile alea, in afara de a ingrasa pamintul. N-o fac pentru ca tehnologia e scumpa, proasta si in ultima instanta nerentabila. Este nerentabila pentru producerea de energie, domnule Chelariu, asta si nu altul este motivul pentru care n-o vedeti peste tot! (Las la o parte ca subventiile sint imorale. Nu-mi iei mie bani din buzunar ca sa-si puna ala panouri sau sa-si ia masina electrica! Va vorbeste cineva care tocmai face planul pentru constructia unei case eficiente energetic cf Standardului NZeb fara aiureli, o casa care consuma foarte putin din proiectare. Pentru exista materiale si tehnologii foarte performante pentru asa ceva AZI. E-adevarat ca si proiectarea si materialele si mina de lucru sint mai scumpe decit cele ale unei constructii obisnuite).
    Asadar, argumentele dv e posibil sa fie valide in mediul politic, in realitateal ingineresca insa nu rezista. Nici aici si nici la Bruxelles!

  17. Ipoteza:

    NZeb, care in RO a fost transpus in legea 101/2020, la art. 1 al. 15 scrie asa:
    15. clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero – clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie pentru asigurarea performanței energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit astfel:
    a) în proporție de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km față de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021;

    Bun deci pentru orice cladire care se construieste incepand cu 2021 in Bucuresti 30% din energia consumata trebuie sa fie produsa la fata locului (sau daca nu se poate, evident in majoritatea cazurilor) sa fie adusa de la maxim 30 km.

    Stabilesc aria mea de interes interiorul delimitat de inelul median al orasului (mai simplu linia tramvaiului 1, bd ele, Iancu de Hunedoara, Stefan cel Mare, Mihai Bravu,.., Sos Progresului, Pasaj Basarab, Nicolae Titulescu etc.) unde presupun pentru simulare ca anual se vor renova/construi nou 500 cladiri P+2E (exclud deocamdata cladirile mai mari) si trasez un cerc cu raza de 30 km ca sa aflu ca limitele sunt: in Nord – Snagov in Vest – Bolitin Deal, Est – Fundulea, Sud – Comana.

    La un imobil P+2E voi pp o putere instalata de 10 kW (e mult dar suntem in viitor si totul merge pe electric) unde 3kW trebuie sa ii produc la mine pe teren sau sa ii aduc de la distanta mentionata. Cum pentru cladirile cu inaltimi mici nu pot sa ma bazez pe productia din teren inseamna ca anual in limitele mentionate mai sus trebuie sa produc din regenerabile (fotovoltaice altceva nu am la indemana) 1500 kWh care inseamna ~ 1 hectar de panouri cu un cost de ~ 1, 5 mil euro, in fiecare an !

    Nu scrie nicaieri in lege cine urmeaza sa faca investitiile de acest tip sau cum urmeaza sa se aplice.

    • Aveti multa dreptate, cred ca in situatia dv respectivul standard nu poate fi atins, insa si asa stati foarte bine cu 10 kw pentru P+2E. Sinteti sigur ca ati calculat bine costurile de racire a cladirii?

      • Teoretic in NZeb se urmareste pe cat posibil optimizarea consumului de energie pentru incalzire/racire in raport cu conformarea arhitecturala a cladirii. Practic se va evita supra insorirea din directia sud, sud-vest prin volumetrie, streasini, pergole, brise soleil etc. Solutia potrivita este tot timpul cu `pod rece` peste ultimul nivel cu anvelopa paralela cu planseul (niciodata mansardat). Se va lucra cu grija pe fatadele puternic luminate raportul plin-gol si se recomanda plantarea de copaci cu coroana bogata ce desfrunzesc iarna pe aceasta directie la distanta cf. studiu in teren.

        Dar, profit de ocazie si revin la cazul de mai sus. Daca fiecare viitor proprietar vine in parcul fotovoltaic `nou infiintat` sa isi cumpere cota parte din suprafata acestuia aferenta cladirii pe care tocmai a receptionat-o in centru; cum se pp ca se va conecta la cei 30 km distanta ? Cablul va fi aerian sau ingropat, va exista un singur cablu pentru tot parcul sau fiecare pentru el ?

        Iar, daca e 1 singur cablu pentru toti care ajunge intr-un post de transformare/distributie ce mai conteaza ca sunt 30 km si nu 32 km ? Aici mare atentie in lege scrie ca era ruletei s-a terminat masuratoarea distantelor se va face cu pct. GPS prin statie totala de cadastru (alim. solar – sic).

        Nu ma pricep la transporturi de energie insa stiu din experienta asa: In Bucuresti pentru modificarea unui bransament aerian intr-un bransament ingropat pe o distanta de 1 ml (sau 2 ml) care trece pe sub trotuarul public; adica de pe stalp sa cobori cu cablu pana in pamant si apoi sa il treci prin pamant 1 m pana la limita de proprietate unde se monteaza contorul, AUTORIZATIA DE SPARGERE STRADA si bransamentul dureaza 1 an si mai pana in Ianuarie anul asta costa si cateva mii de euro cand sa hotarat ANRE ca asta e treaba detinatorului de retea, in speta la noi E-Dist.

        Deci, noi cum facem ?

        • In problema dv doar un arhitect impreuna cu un inginer specializat in conformare energetica va pot oferi o solutie. Daca ea exista opinez ca va fi foarte scumpa.

          • E treaba celui care face legea sa ne spuna si cum se aplica. Nu poti impune masuri de acest tip fara sa creezi un cadru legislativ coerent si sa ai note explicative pentru fiecare categorie de lucrari in parte.

            Si va dau un exemplu in aceasta directie; in 1999 a fost actualizat Normativul de Securitate la Incendiu P118 de catre Min. Lucrarilor Publice sub ministrul N. Noica prin IPCT un act extrem de complex, cum e si cazul independentei energetice locale propuse de dl. Chelariu.
            Un an mai tarziu aceiasi echipa intocmeste MP 008-2000 „Manual privind exemplificari, detalieri si solutii de aplicare a prevederilor normativului de siguranta la foc P118„, in care asa cum scrie si in titlu, este explicat in parte fiecare articol cu schite, diagrame, exemple de asa da, asa nu, demonstratii de calcul densitate sarcina termica etc. In urma studiului celor doua pus in fata unei probleme complexe nu te simti lipsit de sprijin.

            Altfel fara practici de acest tip, maine oricine poate emite ca soarele rasare in vest, apa curge de la vale in deal si de maine toti trebuie sa alergam la 30 km distanta de casa, iar cand nu esti de acord se numeste „decuplarea de la ideologia europeana„.

        • Deci, noi cum facem ?
          E simplu: practic nu trebuie să faceți nimic, doar ceva acte. Mai exact, contactați distribuitorul de energie electrică și lăsați sa fie conectat parcul respectiv la rețeaua națională de energie. Pentru fiecare kwh pe care-l furnizați ca producător de energie în rețea primiți un preț pe care-l puteți negocia. Pentru imobilul p+2e obțineți din aceeași rețea niște kwh la un alt preț*, dar și el negociabil.

          *Până la cantitatea de energie pe care o livrați, prețul va fi mai mic decât cel pentru energia pe care o consumați suplimentar, dar bineînțeles ceva mai mare decât cel obținut pentru energia care o produceți în parc, diferența față de prețul obținut pentru energia care o livrați reprezentând transportul energiei de la parc la imobil.
          Teoretic puteți produce mai multă energie decât aveți nevoie (cu 1ha, adică 1MW putere instalată, puteți oferi locatarilor chiar posibilitatea de a-și face o mini Instalație pentru bauxita în sufragerie), iar surplusul îl puteți vinde chiar dumneavoastră cui doriți la un preț negociabil, distribuitorul de energie luându-și și el partea pentru transportul acesteia de la parc la consumatori.

          • Foarte bine. Procedati intocmai si pastrati recipisa de la depunerea documentelor ca dovada, cand veti primi raspuns (teoretic in termen de 30 zile) va rog sa ne comunicati.
            Multumesc pentru raspuns.

            • Nu mai pot să vă comunic, pentru că s-a petrecut deja.
              La primul pas am instalat panouri solare pe car-port de 25 mp. în 2019 am livrat în rețea 2716 kwh pentru care am primit vreo 12 eurocenți /kwh. Cu 17,98 eurocenți era 1 kwh la răscumpărare. (Cu un acumulator aș fi putut evita diferența de preț, dar aparatul e costisitor.) Consumul suplimentar îl plătesc la prețul zilei cu 29 eurocenți.
              La pasul 2 am pus în 2020 panouri solare pe jumătatea sudică a acoperișului de tip șea. Producția totală a ajuns la aproape 6000 kwh (încă nu am primit bilanțul), dintre care eu folosesc cam 3300 kwh, iar 1700-2000 kwh odrasla aflată la studii, care locuiește în chirie. (Acum se construiesc case asemănătoare în zonă cu acoperiș asimetric, de tip pupitru, pentru a oferi o suprafață mai mare spre sud).
              De absolut toată birocrația, inclusiv de partea de deducere a impozitului pe venit, s-a ocupat instalatorul și nu au fost niciun fel de probleme. Un amănunt: locuiesc în Germania, deci în UE. Dacă în România lucrurile nu funcționează în același fel, nu e vina europenilor. Scriu asta pentru că se pare că vă plângeți de birocrație de fapt, iar nu de soluțiile tehnice imposibil de depășit, așa cum ar rezulta din comentariile anterioare.

              Ca un bonus: au început să apară aparate casnice pe curent continuu, deci care nu mai necesita invertor ILR DC to AC în instalația solară și nici transformator și punte redresoare incorporate. Asta înseamnă o eficiență crescută cu până la 30%. Puțin cate puțin voi achiziționa și astfel de aparate. Deocamdată am un 330e pe care-l încarc gratis la servici când e liberă parcarea cu încărcare, fie acasă peste noapte, dar cu costuri mici.

            • Toata discutia are sens daca discutam despre Romania. Revedeti tot ce am scris. Vorbim despre legislatie, implementare, forta de lucru, conditii si tipologii de amplasare, venituri vs. cheltuieli in Romania. Despre asta e discutia, despre ce se mai intampla in Romania, nu e despre Germania.

            • De acord, d-le Alin Radomir. Dar atunci afirmația aia cu „decuplarea de la ideologia europeana” nu-și are locul aici.

            • Sigur Hantzy.
              Deci platiti taxe reduse pe care toti ceilalti TREBUIE sa le acopere?
              De ce? Pentru ca asa vrea UE!
              De ce DISCRIMINAREA asta?
              Este exact exemplul tipic pe care il dadea Milton Friedman cu cei din middle-class care sustin idei care ii avantajeaza doar pe ei si NU pe cei cu venituri reduse, chiar ii fac SA PLATEASCA pentru privilegiul de a trai in aceeasi tara cu cei din middle-class.
              Ma intreb daca astora din middle-class care PROFITA din abordari de astea NU LE CRAPA OBRAZUL de rusine.
              Dar NU le crapa, mai mult decat atat, dau lectii de moralitate si salvare a planetei.

            • Fals, durak! Am scris „deducere”, iar nu „reducere de taxe”. E cu totul altceva. Cu un venit peste medie, plătesc impozite chiar mai mari decât majoritatea celorlalți. Iar din venitul net plătesc și salariile instalatorilor pe care îi angajez, indiferent de lucrarea pe care o execută. Iar ei plătesc impozite din banii câștigați astfel. Este vorba deci de o dublă impozitare și e corect ca tva-ul aplicat valorii muncii depuse de ei să se întoarcă la ordonatorul lucrării. În acest mod se întoarce mai mult capital în economie, iar nu este acumulat în vreun cont bancar sau la saltea și deci se creează mai multe oportunități de câștig pentru TOȚI membrii societății. Devine evident că nu are de ce să le crape obrazul de rușine celor care investesc în bunăstarea proprie, creând astfel un potențial ridicat de câștig și pentru ceilalți. Dimpotrivă!

              Iar dacă pomeniți de Friedman, ar fi bine să știți că de principiile acestuia se apropie mult mai mult Uniunea Europeană decât, de exemplu, Regatul Unit. La insistențele UE a privatizat guvernul britanic transportul feroviar în urma Railway Act 1993, după ce conservatorii doamnei Thatcher îl naționalizaseră. Royal Mail este încă monopol de stat, la fel și transportul public în Londra – faimoasele autobuze ce purtau recent inscripționările mincinoase ale lui Boris Johnson. E deci imprudent să vorbiți de funie tocmai din casa spânzuraților.
              Friedman a fost un un economist cu viziune, dar avea chiar și el limitările sale. Monetarist prin excelență, credea că valoarea momentana a unui produs sau a unui serviciu reprezintă supremul criteriu de evaluare. Ori banul este un mijloc artificial, care este și el supus erorii și inerției, deci suport pentru metode speculative, iar valoarea instantanee nu poate furniza informații exacte despre utilitatea viitoare a unui produs sau serviciu. A face din optica lui Friedman elementul unic de referință pentru economiile lumii este aventuros.

    • Cum ați calculat necesarul de energie 1500 kwh/an?
      Cu o producție de 950 kwh/an (maximul ar fi undeva la 1250) pentru 1 kw putere instalată, rezultă ca cei 3KW vă oferă aproape dublul necesarului. Iar pentru 3KW sunt necesari cam 25-27 metri pătrați de panouri solare. Să zicem 30 mp, ca să fie 24 module. Asta înseamnă 0,3 ari. 1 ha înseamnă 10 mii mp.
      Bonus: 3000 Wp costă sub 4000 EUR. Costurile de întreținere pentru 30 mp panouri tind și ele către zero.

      • M-am uitat acum pe facturi de curiozitate .
        Am o medie de 300kWh pe luna, in conditiile in care nu am incalzirea electrica (dar am multe electrocasnice, este adevarat). Deci vreo 3600kWh/an.
        Daca as avea incalzirea electrica, cum am zis mai sus, vreo 13kW. Ar merge vreo 12 ore pe zi timp de 5 luni pe an:
        13kWx12hx30zilex5luni=23400kWh pe an
        23400+3600 = 27000kWh
        la o productie medie de 1250kWh per an, inseamna ca avem nevoie de o instalatie de 22kWp
        in metri patrati asta ar insemna cam 220 mp. (in orase asa ceva este din start prohibitiv, si chiar in multe asezari rurale)
        la un cost de 1,33Euro/Wp inseamna 29260 euro.
        dar aici intervine si problema anotimpului. productia medie este 1250 kWh per an, dar in cazul incalzirii electrice avem nevoie in lunile de iarna, cand productia medie este cam de 3 ori mai mica decat in lunile de vara. (se poate consulta graficul in PVGis https://re.jrc.ec.europa.eu/pvg_tools/en/#PVP).
        deci ar trebui sa marim puterea instalata a sistemului fotovoltaic considerabil, ca sa ne acopere lunile de iarna.
        de unde rezulta alte costuri…
        (ceea ce ar genera o supra-productie foarte mare vara, pe care am vinde-o in retea, pe de alta parte. dar daca toata lumea ar merge pe scenariul acesta atunci se produc dezechilibre foarte mari in retelele de joasa tensiune, daca toata lumea injecteaza masiv vara.)

        in unele cazuri particulare probabil ca este fezabil asemenea scenariu, dar as zice ca foarte rar, chiar si cu subventii.

        • Toru Okada, sunt întru totul de acord cu calculele și concluziile dumneavoastră. Însă asta e o altă temă. Poate nu e clară așezarea în pagină, dar eu îi scrisesem dlui Alin Radomir, care susținea că pentru un necesar anual de 1500 KWh din regenerabile ar fi nevoit să instaleze 3 KW, adică 1 ha de panouri solare cu costuri de 1,5 milioane euro pe an. E puțin uimitor că nu ați sesizat neconcordanta, de vreme ce știți ca pentru 22KW, adică de 7 ori mai mult, sunt necesari doar 220 mp, adică de vreo 45 ori mai puțin (!!!). Tolerantele sunt, în acest caz, cu mult depășite, chiar și pentru o discuție online.

          Revenind la cei 22 KW ai dumneavoastră, vă atrag atenția că UE nu cere, cel puțin până la apariția unei noi tehnologii, ca întregul necesar energetic să fie acoperit din regenerabile. Se dorește neutralitatea emisiilor, iar asta nu implică eliminarea completă a combustibililor fosili. În link-ul anterior aveți o soluție pentru încălzire, care nu necesită sute de mp de panouri, ci înmagazinează în timpul verii energia solară care va fi folosită iarna.

          • Poate n-am formulat corect sau dvs n-ati citit atent, calculul era asa:
            500 cladiri P+2E presupuse din centru x 30% ( 3kW energie regenerabila) din 10kW (presupus putere instalata – care e oricum putin! ) = 1500 kW necesar total pentru 500 case, iar aplicand sablonul de mai sus a lui Toru Okada rezulta necesar suprafata ~ 1,5 ha.
            Suprafata care trebuie instalata la maxim 30 km distanta in limitele mentionate mai sus.
            Multumesc pentru ocazia de a clarifica.

            • Mulțumesc și eu pentru completări/corecturi. Pentru 500 de imobile puteți contracta un distribuitor de energie electrică, care are el însuși 20% din energia distribuită câștigată din regenerabile. Dumneavoastră trebuie sa va îngrijiti doar pentru diferența de 10%, adică 1kw pentru fiecare casa. Pentru asta sunt necesari vreo 10 mp de pv pro imobil, ceea ce nu e tehnic imposibil.

            • Acum ca s-a inteles contextul revin cu urmatoarele precizari.

              Nu pot sa contactez un distribuitor de energie pentru ca in lege scrie ca trebuie sa PRODUC energie (si apoi sa o distribui) din surse regenerabile in limitele a 30 km in jurul Bucurestiului. Legea a intrat deja in vigoare, odata publicata in M.O. si produce efecte (cel putin pe hartie). Deci, nu exista in jurul orasului parcuri fotovoltaice care sa produca energie regenerabila in cantitatea de 1,5 MW pentru cele 500 de imobile nou construite/renovate ANUAL si nici nu se vor face pentru ca la cei 1,5 MW am nevoie de 1,5 ha repet anual. Si ma rog cine o sa cumpere teren in Corbeanca sau in alte localitati langa Bucuresti unde terenul are un pret in medie de 50 e/mp ca sa faca parc fotovoltaic, va si raspund – NIMENI.

            • D-le Alin Radomir, reiau cele expuse de dumneavoastră în comentariul inițial, cel cu ipoteza:
              a) în proporție de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km față de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021;
              Formularea mi se pare mult mai permisivă decât presupuneți dumneavoastră, neobligând la producerea de energie din surse regenerabile și nicidecum exclusiv din energie produsă la fața locului, așa cum susțineți.
              Pe de alta parte, asta e doar o indexare după performanța energetică a clădirilor, adică ce înseamnă dpdv juridic „clădire cu consum energetic aproape zero”. Puteți alege și alte niveluri de performanță energetică. Legea nu vă limitează acest drept.

          • @Hantzy,

            Stiu ca nu imi era adresat mie mesajul.
            M-am bagat si eu in seama neinvitat, cu niste calcule mai ingineresti ca sa dau niste consistenta discutiei. :)

            Solutia aceasta de stocare a energiei termice nu o cunosc. Pare sa nu aiba legatura cu energie electrica generata fotovoltaic ci seamana mai mult cu acele panouri solare de incalzire a apei. Multumesc pentru articol. O sa il citesc cu interes.

            • Toru O, nu vă reproșez nicidecum intervenția, doar că tema era puțin alta, așa cum scrisesem.

              Sistemul MOST are la baza chiar efectul fotovoltaic. Se bazează pe modificarea moleculei unui izomer, astfel încât acesta poate acumula energie, pe care o poate reelibera ulterior printr-o cataliza. E practic o benzina care poate fi folosită de cel puțin 125 ori, dar nu emite CO2.
              Explicat ceva mai simplu găsiți aici:

              https://bigthink.com/technology-innovation/liquid-solar-fuel-storage

  18. „…România nu este un stat străin de energia curată, dimpotrivă, chiar are perfomanțe greu de întrecut la capitolul hidro și eolian”

    Îndrăznesc să sper că autorul nu se gândește la „micro-hidrocentrale”, care au distrus albiile râurilor de munte și ecosistemele din zonele respective.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Bogdan-Alexandru Chelariuhttp://contributors
Bogdan-Alexandru Chelariu, e din Iasi, a absolvit studii universitare si post-universitare in domeniul stiintelor politice, fiind afiliat in decursul timpului la universitatile din Iasi, Bergen, Oslo (Norvegia) si din Haifa (Israel). Acum, lucreaza in domeniul dezvoltarii regionale in Bruxelles.

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

“Discriminarea” în vremea holerei. Sau ce ne spune manipularea cuvintelor în pandemie

Acum vreo săptămână explicam într-o emisiune TV că a te considera “discriminat” dacă ţi se impun restricţii pentru că n-ai vrut să...

Când oamenii mici lasă umbre mari înseamnă că soarele e la asfințit

                                                 Una din acele istorii care se vor adevărate, deşi nimeni nu ştie cât sunt de exacte,...

Nimicul la putere

            Ceea ce vedem acum pe scena publică nu e nimic altceva decât consecința faptului că niște oameni fără nici o consistență...

Speranța de viață a românilor

1.Vârsta medie la deces2.Nevoia unei abordări noi. Ce ne spun datele din alte țări și pe care noi nu le avem3. Revenind...

Cine smântânește borcanul cu energie?

ANRE este un "organism de reglementare și supraveghere (care) doar ține de șase pentru ca șmecherii din domeniul...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.