miercuri, iunie 29, 2022

A ucide e neomenesc: ​justiţia în ​cazurile Vișinescu şi Pârvulescu

Două cazuri de foşti torţionari comunişti s-au aflat pe agenda prioritară a justiţiei românești în ultimul an: cazurile lui Alexandru Vișinescu, fost comandant al penitenciarului de la Râmnicu Sărat în anii ˊ50 şi cel al lui Marin Pârvulescu, fost maior de Securitate în cadrul Direcţiei a Şasea. Cel dintîi s-a făcut vinovat de torturarea prin înfometare şi condiţii aspre de detenţie a multor deţinuţi politici. Cel de-al doilea este, după o serie de mărturii convergente, asasinul dizidentului Gheorghe Ursu (v. noile mărturii în cazul Ursu publicate recent pe situl Fundaţiei Gheorghe Ursu  http://gh-ursu.ong.ro/).

O dezbatere recentă pe tema „Ce ne spun dosarele.Securităţii despre sistemul de supraveghere înainte de 1989”, organizată în cadrul Bucharest Art Week 2015 la Muzeul Național al Țăranului Român, avîndu-i că invitaţi pe Germina Nagâț, Andrei Ursu, Andrei Muraru și Andrei Oișteanu (moderator), a reunit ambele cazuri în discuţie. Dezbaterea a făcut posibilă şi o perspectivă comparativă asupra lor.

Deşi fost colaborator al Securităţii, Alexandru Vișinescu nu a fost niciodată angajatul acestei funeste instituţii. Acest fapt a permis anchetarea şi judecarea cazului său de către instanţe civile. Totuşi, aşa cum a amintit Andrei Muraru în cadrul dezbaterii sus-menţionate, Alexandru Vișinescu a făcut demersuri pentru a muta procesul său de la un parchet civil la Parchetul Militar, dată fiind clemenţa tradițională a instanțelor militare faţă de torţionarii fostului regim.

În schimb, Marin Pârvulescu a făcut parte, cu acte în regulă, din structurile Securităţii şi. ulterior, din SRI. Cazul său a fost, de aceea, trimis automat către Parchetul Militar, care îl anchetează ca suspect în uciderea lui Gheorghe Ursu din luna ianuarie a acestui an. Cu alte cuvinte, deşi mărturiile împotriva lui Pârvulescu, obţinute şi pe parcursul anchetei din ultimele luni, sînt zdrobitoare, instanţele care instrumentează cazul său sînt vestite pentru excesele lor de ”gentileţe” faţă de foști securiști și torționari.

Vișinescu și Pârvulescu au, așadar, în comun crima politică prin tortură. Dar, în momentul de faţă, Pârvulescu este anchetat de structurile de justiţie „mai blînde” la care a aspirat şi Vișinescu. Vor putea aceste structuri să formuleze acuza către care converg mărturiile a aproximativ 20 de persoane audiate ca martori în cazul Pârvulescu, inclusiv în ultimele luni: tortură şi omor? Precizăm că o parte din aceşti martori au făcut parte din agenţii de supraveghere ai fostului sistem represiv, găsind în cele din urmă, după 30 de ani de la uciderea lui Gheorghe Ursu, curajul de a mărturisi adevărul în cazul său. Fireşte, rămîne de văzut. Orice eşec de a formula încadrarea ce derivă evident din probe ar reverbera însă negativ asupra imaginii instanţelor militare, deja acuzate de CSM că ineficiente şi anacronice ‒ ca o  rațiune pentru desființarea lor. A ucide este neomenesc. A acoperi o crimă, în calitate de instanţă mandatată să o judece, este nu doar un act de complicitate ce perpetuează logica sistemului comunist şi „banalitatea răului”, ci şi o acţiune care pune substanţial în discuţie legitimitatea propriului mandat în cadrul aparatului de justiţie.

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. Faptul ca Pirvulescu este judecat de colegii sai, militarii, ii indreptateste pe parlamentari sa se inghesuie sub umbrela imunitatii Parlamentului. Ca sa nu fie discriminare :P
    In virtutea zicalei mioritice „sa ne judece colegii nostri!”
    Corb la corb nu-si scoate ochii:
    http://www.ziaristionline.ro/2015/05/24/monografia-sri-25-de-ani-lansare-extraordinara-la-bookfest-2015-cu-gen-iulian-vlad-virgil-magureanu-george-maior-florian-coldea-si-eduard-hellvig-foto/

  2. structura social economica a poporul romin este data de nivelul de loialitate a indivizilor fata de Marele Partid
    nu ca nu merita,dar acolo crima a fost o metoda folosita de stat,deci citiva criminali judecati,e o picatura intr un ocean
    si mincarea a fost rationalizata pentru controlul populatiei;minca mai bine,cel care era mai loial partidului

  3. Reperele acestora în actul de justiție nu are nimic comun cu valorile umane, iar dacă din când în când coincid cu ele nu este decât întâmplătoare, nicidecum voită. De altfel, s-a văzut în ambele cazuri, ca să nu mai vorbim de celelalte arhicunoscute, că le tratează ca pe un afront adus lor înseși, altfel nu se explică!

  4. Suntem si vom fi un stat neocomunist!
    Chiar nu am inteles pina acum, de ce asa zisa reforma a pensiilor infaptuita de guvernul Boc a mentinut sau chiar marit pensiile unor foste cadre din sistem care au omirat, schingiut si batjocorit sute de mii de oameni .
    Cu ocazia condamnarii tortinarului Ficioram aflat ca caesta incasa de la revolutie incoace cate 5500 de lei pe luna . Din cate stim, la revolutie au murit mii de romani pentru libertate iar tortionarii si calaii sistemului isi traiesc batranetile cu pensii nesimtite.
    Suntem o socitate bolnava , cu asa zisa societate civila redusa la tacere si cu un viitir sumbru.
    Tineretul de calitate doreste sa emigreze oriunde si din aceste cauze .

    • da, nu ai inteles: reforma din timpul guvernarii Boc a redus ceea ce numim „pensiile nesimtite”.
      Dar de peste 3 ani este Plagilogul la conducerea guvernului.
      Ce nu ai inteles?

      • ma victoras ! omu vorbeste de pere si tu sari ca merele is si mai acre
        acest fel de abordare e specific; el inchide discutia si opreste o eventuala analiza mai detailata:este politica de stat romin sau pur si simplu prostie

  5. Nu stiu daca e foarte inspirata comparatia Visinescu/Parvulescu. Ar parea ca lucrurile au mers mai „bine” in cazul lui Visinescu, pt ca acum exista o sentinta impotriva lui. Nu e chiar asa. Sa nu uitam ca e condamnat dupa 50 de ani de la fapte. Tratamentul aplicat de el detinutilor nu seamana cu nimic din alte puscarii dinainte si de dupa Rm Sarat. Cei care i-au supravietuit au fost hartuiti de gasca lui inca 25 de ani. Visinescu nu a facut nicio declaratie, Nici macar nu a spus unde sunt ingropati cei care au murit la Rm Sarat cat a fost el comandant. Sefii lui nu au fost atinsi nici un pic.
    Cele doua situatii sunt complicate si au implicatii f importante. Nu trebuie simplificate decat daca se cunoaste foarte bine subiectul si nu se uita lucrurile esentiale

    • io inclin sa cred ca acesti visinesti sint un fel de acari pauni ai dimocratiei de romanica
      in locurili alea totul ii sa accepti ca „pare a fi ” si asa traiesti in realitatea construita de stat(conducatorii patriei)
      un om flamind nu poate judeca la fel ca unul satul

    • Se pare că tocmai acest motiv al implicațiilor îi face să treneze lucrurile. Cred, însă, că voit li se conferă o așa mare importanță în raport cu faptele. Nu de puține ori această motivație s-a dovedit a fi, până la urmă, un truc. Numai că la noi se strigă în pustiu că regele e gol și se mizează din plin pe acest lucru. Pe de altă parte un act de justiție este un act de justiție într-un stat de drept. De implicații să se ocupe celelalte instituții în ograda cărora cad.
      Rog să mi se scuze dezacordul din mesajul anterior: ”Reperele acestora în actul de justiție nu are”. Îmi îngădui să cred că a fost trecut la ”neatenție”

      • da, am aceeasi senzatie a ” voit li se conferă o așa mare importanță în raport cu faptele. Nu de puține ori această motivație s-a dovedit a fi, până la urmă, un truc.”; ca atitea anticomunisme care de fapt erau anti-anticomunisme.
        inclin sa cred ca Andrei Ursu este persoana care a impins justitia spre acest punct,unde trebuie sa si spuna parerea si nicidecum justitia cea care a urmarit ucigasul
        respectul meu ptr fiul unui om cu coloana,URSU, specimen atit de rar in romanica. Andrei Ursu este printre putini care vor sa si razbune parintele ucis de un slujitor al statului romin.
        dar cum am spus; pina cel mai sarac si cinstit romin,traieste pazit de bugetul statului si onorat de partidul cel mai rominesc si ortodox, asta inseamna ca romini sint multumiti cu viata care si au construit o respectind valorili Marelui Partid.in lupta dreapta impotriva dusmanilor poporului si a exploatatorilor,exploatatii e azi invingatori

    • Lui Visinescu NU i se da prea mare importanta in raport cu faptele. Faptele sale se numesc crime impotriva umanitatii. Sunt ale sale si sunt dovedite. I-a depasit mult pe alti comandanti de inchisori. Nu e nici un fel de Acarul Paun. Poarta o foarte grea responsabilitate chiar daca sefii si colaboratorii lui au si ei responsabilitatile lor.
      Andrei Ursu NU se razbuna pe asasinii tatalui sau. Andrei Ursu cere ca statul de drept sa isi faca treaba. Condamnarea unui ucigas nu e un act de razbunare, ci de normalitate.

  6. Titlul este de neinteles: „A ucide este neomenesc”. Daca nu ma insel suntem in anul 2015 pe a treia planeta a sistemului solar din Calea Lactee, iar ultimele 3000 de istorie cunoscuta se bazeaza pe ucidere in cantitati uriase, razboaie pentru resurse si teritorii, pentru religii si credinte, pentru rase pure sau ideologii sociale, iar intre ele alte milioane de ucideri individuale sau de grup pentru resurse (jafuri, talharii), dragoste, nervi, accidental sau alte multe motive.

    Nu suntem in nici un caz o rasa cunoscuta pentru pacifism, in istoria oricarei natiuni si a aproape oricarei religii exista foarte mult sange, deci despre ce vorbiti? A ucide e foarte omenesc, face parte din istoria si identitatea noastra.

  7. Pentru Om. Nu ați citit atent. Nu era vorba despre importanța lui Vișinescu și a faptele sale! Mesajul meu era un răspuns la Peonia!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Tereza-Brindusa Palade
Profesoară de Etică Politică la Facultatea de Științe Politice a SNSPA, București. Eseistă, publicistă și poetă. Membră a Grupului pentru Dialog Social. Autoare a numeroase cărți de eseistică filosofică și teologică, printre care amintim: Noaptea gîndirii metafizice (2008), Fragilitatea Europei (2009), Castelul libertății interioare (2010), Chemarea înțelepciunii (2011), Infinitul fără nume (2013). Autoare a zeci de articole științifice în limbi străine, dintre care unele publicate în reviste de prestigiu ca Annalecta Husserliana, Persona, European Journal of Science and Theology. Autoare a sute de articole apărute în presa culturală și de opinie din România. Autoare a două volume de versuri și a unor serii de poeme publicate în revistele literare Familia, Viața Românească și Discobolul.

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carti noi

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este mastile-zeului-mastile-zeului-vol-i-1651660196.png

Editura Trei publica primul volum din monumentala lucrare a lui Joseph Campbell, Măstile zeului. Acest prim volum, în editie cartonată, este dedicat mitologiilor primitive. Al doilea volum va fi despre mitologiile orientale. Puteti cumpăra de la Bookfest această carte cu o reducere de 30 %.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro