joi, mai 19, 2022

Acțiunile de vineri ale Jandarmeriei- o nouă enigmă post-decembristă?

Din 1990 încoace ni se tot promite, periodic, aflarea adevărului ba despre Revoluția din Decembrie 1989, ba despre evenimentele din martie 1990 de la Târgu Mureș, ba despre mineriada din 13-15 iunie și, mai apoi, despre mineriada din septembrie 1991, cea care a condus la căderea guvernului condus de Petre Roman.
Tot periodic, dosarele acestor evenimente încâlcite ba se deschid, ba se închid, în funcție de voința conducătorilor politici ai țării. Cea mai recentă redeschidere a adus cu sine câteva audieri, însă rezultatele concrete sunt departe de a fi cu adevărat semnificative. Aceasta în ciuda faptului că multe, foarte multe lucruri sunt deja cunoscute, sunt chiar rostite cu voce tare, însă așteaptă să fie puse pe hârtie sub forma unor concluzii și soluții ale instanțelor de judecată.
De pildă, se știe foarte bine că și în decembrie 89, și în martie, și în iunie 1990, și în septembrie 1991 au fost implicate instituțiile de forță ale Statutului. Indiferent că ele se cheamă Armata, Securitatea, SRI ori SPP. Se mai știe și că în decembrie 1989 armata, înainte de a fi cu noi, a fost împotriva noastră și că tocmai de aceea este o blasfemie să mai vorbim despre generalul erou Vasile Milea, și încă și mai scandalos este ca bulevarde importante din câteva mari orașe ale țării să poarte numele ministrului Apărării Naționale din vremea regimului lui Nicolae Ceaușescu.
Se știe și că FSN, implicat, prin oamenii săi, de la Ion Iliescu la Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu în marea majoritate a acestor evenimente sângeroase, a profitat de ele pentru a crea noi instituții de forță, așa cum este SRI-ul, a cărui apariție este intim legată de evenimentele din martie 1990 de la Târgu Mureș. Și cu toate acestea lucrurile nu progresează, adevărurile sunt în continuare dosite, ba pentru un consens, de care făcea mare caz la vremea respectivă Ion Iliescu, creatorul FSN, strămoșul PSD-ului de astăzi, ba pentru că, vezi Doamne!, nu e momentul ca apele să fie tulburate inutil.
Evenimentelor neclare sau pretins neclare din istoria recentă a României enumerate în prima parte a editorialului de astăzi li s-a adăugat, începând de vineri, un complex de fapte legate de așa-numitul Miting al Diasporei. În centru se situează reacția disproporționată a Jandarmeriei, felul complet, dar și suspect de neprofesionist în care, în mai multe etape ale protestului, a reacționat aceasta.
Sunt multe lucruri, pe care deși s-au dat ceasul morții să le explice purtătorii de cuvânt ai instituției, constituie pete pe obrajii instituției, sunt mult prea multe indicii că Jandarmeria a reacționat la ordinul factorului politic. Este de domeniul evidenței că nu doar câțiva dintre angajații ei au fost victimele unor violențe abominabile, ci și că parcă s-ar fi așteptat ca aceste violențe să crească pentru a permite și justifica acțiuni în forță.
Jandarmeria, echipată superprofesionist, a lăsat impresia că ar fi uneori depășită de situație, a pozat în victimă, a dat informații false referitoare la starea de sănătate a femeii-jandarm care a fost bătută, dar și vizibil abandonată de camarazii ei de arme, a bătut protestatarii pașnici, a folosit în supra-exces gazele lacrimogene.
Prea mulți reprezentanți ai conducerii actuale a Statutului fac exces de zel în a justifica acțiunile în forță, prea mulți șefi ai PSD-ALDE își exprimă solidaritatea cu Jandarmeria și se fac că uită că vineri seara s-au înregistrat și 450 de victime din rândul protestatarilor. Aproape ai impresia că inși de calibrul unui Dragnea, Tăriceanu, Paul Stănescu, Carmen Dan, dar și minusculi șefi ai PSD de prin județe, ori neînsemnați funcționari guvernamentali, așa cum este un anume Bîrdac, regretă că numărul acestora nu a fost mai mare.
Nu mi se pare defel o exagerare afirmația făcută de câțiva analiști politici că președintele PSD, dl. Liviu Dragnea, a mizat pe escaladarea violențelor pentru ca, pe baza lor, să dea o lovitură de stat după modelul celei dată de Recep Erdogan în Turcia.
Încă de sâmbătă dimineața, Parchetul militar a făcut anunțul că a deschis un dosar penal al cărui obiect este lămurirea acțiunilor Jandarmeriei. Președintele Klaus Iohannis a cerut Procuraturii Generale să înceapă propria ei anchetă. Un fapt care a provocat reacții politizate, nervoase, generatoare de semne de întrebare, ba ale lui Liviu Dragnea, ba ale lui Călin Popescu-Tăriceanu, ba ale fostei secretare Carmen Dan, cocoțată pe nemerit în postul de ministru de Interne. Ceva e putred în Danemarca, adică în Jandarmerie, iar putregaiul acesta trebuie scos la iveală.
Cercetarea judiciară se impune a fi dusă consecvent și fără ingerințe politice până la capăt. Istoria recentă a României are, cum spuneam, prea multe enigme. Nu mai e nevoie de încă una. Dimpotrivă.
Text apărut concomitent pe site-ul contributors. ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Aveti mare dreptate, deocamdata este o enigma ce s-a intamplat vineri. Speram ca parchetul militar sa investigheze si sa stim si noi cine a dat aceste ordine, insa prea mare incredere nu mai am. Problema este ca unii romani n-au limite si inteleg gresit aceste proteste pe care le transmit oriunde s-ar afla pe Glob. Cum ar fi in arena de tenis de Montreal. Este inadmisibil sa strigi pana si acolo sloganul anti PSD. O arena de tenis nu este Piata Victoriei.

    • Daca „partidul” PSD continue sa bata mai tare ca vintul (poate va aduceti aminte bancul de dinainte de ’89), SINGURELE locuri in care se va mai putea protesta cu efect vor fi in afara tarii, de exemplu la competitiile sportive cu mare vizibiliate. „Partidul” PSD a trecut de mult linia rosie (din ’90), acum nu mai e loc de elegante.
      PS1: pe Ilici l-am huiduit cu placere si foarte tare la Montreal, asa ca si-a bagat coada intre picioare, cu slugoiul lui Theodorescu si-au fugit. https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1257087-iliescu-fost-huiduit-injurat-lovit-sul-carton.htm
      PS2: intrebarea e de ce, clica de condamnati, anchetati si (inca) neprinsi numita PSD a adus tara in situatia aceasta? In loc sa discutam despre cercetare, sanatate, economie, canalizare, diguri, suport pentru firme discutam despre casele presedintelui, schimbat legile justitiei sa scape Dragnea si clica baronilor din „partide” etc.
      M.IE PSD, tuturor partidelor de carton (ALDE, PNL, UDMR, PR si alte gogomanii) si traseistilor politici!

  2. Parerea mea este ca:
    1. Agitatorii au actionat nestingheriti la inceput.
    2. Jandarmii aveau ordin sa-i lasa in pace.
    3. Cand s-a adunat lumea pentru demonstratie, ordinul de a-i agresa a fost dat si vezi doamne, „huliganii nu puteau fi scosi cu penseta” (din putul gandirii purtatorului de cuvant).
    Ba puteau daca jandarmeria ar fi profesionista, dar nu este atata timp cat injura femeile (multe s-au plans de acest lucru pe retele), scoate turistii din taxiuri (vezi patania unor turisti din Israel), agreseaza o persoana care era in scaun cu rotile etc. Daca i-am cauta pe unii jandarmi la dosar am vedea ca sunt semianalfabeti, ca de abea au luat bacul (daca l-au luat etc.) la un moment dat era o criza si probabil au angajat la gramada si pe pile!

  3. @Livio atata te duce pe tine creierul, asta este. Oamenilor ca tine ar trebui sa le fie interzis orice acces la competiții sportive. Esti asemenea lui nea Gica constructorul ala care a urlat M…PSD la Montreal. Degeaba era de 20 de ani in Canada pentru ca nu s-a civilizat saracutul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro