marți, martie 19, 2024

Aceşti socialişti naivi şi inimoşi, dar ignoranţi în economie şi violenţi

Scriu aceste rânduri ca să dau glas impresiilor pe care le-am adunat în ultimele trei săptămâni în urma mai multor discuţii cu diverşi socialişti, care au culminat cu dezbaterea Capitalism vs Socialism de marţi, 28 Mai, de la Universitatea Româno-Americană. Am tras câteva concluzii despre modul de gândire al unui socialist, bazându-mă exclusiv pe discuţii în care încercam să opun argumente logice altor argumente, de preferat…tot logice.

Primul lucru pe care l-am observat este naivitatea socialiştilor, dat fiind faptul că toţi se dezic de ororile pe care această doctrină le-a adus în secolul XX. Părerea că socialismul este o idee bună care a fost pusă greşit în aplicare este una recurentă, şi toti blamează regimurile totalitare care au ucis peste 100 de milioane de oameni ca fiind denaturări ale doctrinei pure. Am primit chiar şi o observaţie conform căreia n-ar fi “chiar atât de mulţi”. Imi pare rău că am exagerat, dacă erau doar câteva zeci de milioane, este de înţeles pentru un experiment social care a luat o turnură nedorită, aveţi liber să mai încercaţi!

De asemenea, nu încetează să ma surprindă faptul ca nimeni nu pare să observe că ţările cu cei mai mulţi imigranţi sunt cele care au economii semnificativ mai libere faţă de restul lumii. Poate că nu sunt eu la curent cu ştirile, dar nu cred că există oameni care îşi riscă viaţa, construiesc plute, bărci şi submarine improvizate şi trec frontiera la adăpostul întunericului spre Coreea de Nord, Cuba sau Venezuela.

Mai mult, mi se pare o scăpare enormă faptul că, deşi acuză oamenii organizaţi într-un sistem capitalist că sunt egoişti şi răi, le schimbă ca prin minune atributele atunci cand sunt sub tutela unui stat socialist. Prin simplul fapt că sunt aleşi de 51% dintre votanţi ca să decidă vieţile tuturor, birocraţii se schimbă radical, nu îşi mai urmăresc interesul personal şi devin modele de onestitate. Exact aceiaşi oameni care, mai înainte, în piaţa liberă, se sfâşiau unii pe alţii şi nu dădeau nici o fărâmă de pâine celui care are nevoie de ea. Relativitatea morală este la ea acasă.

Cel puţin naivă mi se pare afirmaţia conform căreia “socialismul nu urmăreşte bunăstarea fiecărui individ în parte, ci pe cea a societăţii, ca întreg”. Pe lângă reducerea oamenilor la stadiul de paie nesemnificative într-o căpiţă omogenă, nu pot să nu mă întreb: cum poate cineva să demonstreze că bunăstarea mulţimii este mai ridicată decât suma bunăstărilor fiecărui individ în parte?

Tot naivitate consider că este şi să dai kibbutz-ul, comunităţile Amish şi falansterul ca exemple de societăţi funcţionale organizate pe principii comuniste şi să crezi că modelul poate fi extins la nivelul unei ţări întregi. Dacă au fost vreodată funcţionale şi autonome de restul economiilor din jur, acestea sunt în perfectă concordanţă tocmai cu economia liberă şi cu asocierea voluntară între membrii unei societăţi, pe baza oricăror principii au ales aceştia. Aplicarea acestor principii fără acordul explicit al tuturor membrilor, la nivelul unei ţări, nu poate aduce aceleaşi rezultate, tocmai din cauză că aderarea nu mai este voluntară.
Socialiştii sunt, de asemenea, nişte oameni inimoşi, cărora le pasă de cei din jurul lor, de cei care au venituri mici, de cei cărora nu le place munca sau pur şi simplu au luat decizii greşite în viaţă, băgându-i laolalta cu cei care nu pot munci efectiv. Pentru a îi ajuta pe aceştia, ei sunt pregătiţi nu să dea bani de la ei, nu să ceară bani de la alţii, nici să înfiinţeze asociaţii sau fundaţii, ci să acorde celor aleşi de cel puţin 51% dintre votanţi privilegiul de a decide cât să confişte de la creatorii de valoare din economie, cui să-i distribuie valoarea confiscată şi care este pedeapsa în cazul în care aceştia nu sunt la fel de inimoşi ca şi ei.

Am primit, în loc de argumente, exemple cu încărcătură emoţională, cu oameni cu venituri reduse, care nu îşi permit să îşi trimită copilul la şcoală. Având în vedere că nici un economist libertarian pe care îl cunosc nu susţine desfiinţarea sistemului statal de pensii, de sănătate şi de învăţământ de mâine, ci doar liberalizarea primelor două şi introducerea de vouchere în cel de-al treilea, grija socialiştilor este nejustificată. Mai mult, ei privesc întotdeauna efectele şi încearcă să le amelioreze, în loc să privească spre cauze: de ce au unii oameni venituri mici? Să fie pentru că nu există locuri de muncă în oraşul lor? Pentru că plătesc taxe de peste 60% din cât câştigă sau pentru că în sectorul lor nu există competiţie sau angajatori? Pentru că în locul taxelor nu primesc drumuri pe care să vină investitorii, nu primesc spitale şi şcoli aşa cum li se promit sau pensii corelate cu valoarea contribuţiilor de o viaţă? Ei nu se gândesc la toate acestea, pentru că sunt inimoşi, nu raţionali. Ei cred ca oamenii aceia sunt pur şi simplu săraci şi trebuie ajutaţi.

Ce m-a frapat cel mai mult şi m-a pus în dificultate este ignoranţa totală faţă de de principiile economice, faţa de lucruri evidente şi intrinseci naturii umane şi activităţii economice aşa cum sunt nevoile, specializarea, producţia în masă, acumularea de capital, formarea şi rolul preţurilor, profitul, etc.

Mi s-a părut surprinzătoare necunoaşterea sensului corect şi complet al termenului “capitalism”, în discuţiile cu socialişti. Pentru ei, orice s-a întâmplat în România în ultimii 23 de ani şi în lumea non-comunistă în ultimii 200 de ani a fost capitalism. De aceea, capitalismul a fost blamat pentru colonialism, munca minorilor în Anglia sec. XIX şi în unele ţări sărace astăzi, Marea Depresiune şi criza subprime, sărăcia din Africa şi “exploatarea” ţărilor cu costuri mici ale forţei de muncă, politica de salvare a băncilor şi companiilor “too big to fail”,  privilegii şi monopoluri acordate preferenţial de către diverse state, războiul din Irak, Apartheid, etc.

Hai să clarificăm o dată pentru totdeauna: capitalismul este un sistem economic care decurge din evoluţia pieţei libere şi se bazează pe libertatea oamenilor de a dispune de proprietatea lor aşa cum cred de cuviinţă, atât timp cât nu lezează dreptul identic al altora. De aici începe schimbul economic, producţia organizată, specializarea şi diviziunea muncii, apar preţurile bunurilor, profitul, acumularea de capital şi reinvestirea, creşterea bunăstării pentru toţi actorii implicaţi. Nu are legătură cu intervenţiile statului în economie, cu distorsiunile create de ajutoare, subvenţii, reglementări, emisiune centralizată de monedă, şi în mod cert nu are legătură cu acţiunile militare ale unor state.

Mi s-au spus lucruri foarte interesante: există un număr limitat de locuri de muncă la nivelul oricărei economii. Se pare că nevoile umane sunt limitate, şi, odată satisfăcute, nu mai e nevoie de produse noi, deci unii oameni sunt pur şi simplu excluşi din câmpul muncii.

Există şi socialişti care susţin nu doar organizarea economiei pe baza dictonului “de la fiecare după posibilităţi, fiecăruia după nevoi”, aparent voluntar, ci şi un sistem economic în care banii sunt aboliţi. Uităm că banii sunt o apariţie naturală, spontană, pe piaţă, şi esenţială pentru calculul economic, pentru cuantificarea costului unor bunuri, a preţului lor, a salariilor care orientează lucrătorii către sectoarele în care sunt cei mai productivi şi a profitului care-i arată antreprenorului dacă serveşte sau nu în mod eficient consumatorii. Uităm şi haosul economic, sărăcia şi moartea a milioane de oameni în Cambodgia lui Pol Pot, în care moneda, proprietatea privată şi pieţele au fost abolite. Încă un experiment social  regretabil, şi doar pentru că omul se încăpăţânează să îşi păstreze natura intactă şi nu vrea să evolueze către un Om nou.

Se pare că soluţia constă în răsplata direct proporţională cu numărul orelor lucrate, deşi am bănuielile mele că la săpat şanţuri nu se va înghesui nimeni, în timp ce la munca de birou vom avea personal din belşug. În schimb, aş vrea să văd şi eu în ce mod sunt răsplătiţi muncitorii unei fabrici care produce stâlpi de telegraf, atunci când împart rodul muncii lor. De fapt, nu cred că o “economie” fără monedă poate crea produse cu mult mai complexe decât o omletă cu brânză.

Aparent, socialiştii nu cred că un schimb voluntar este unul mutual avantajos. Adică dacă plătesc o sumă de bani pentru o sticlă de apă, eu nu aloc o valoare mai mare apei decat aloc banilor, iar schimbul nu imi este avantajos. Se pare că avantajul este întotdeauna doar de partea patronului, care încasează de la mine nu doar costul de producţie, ci şi o marjă de profit. Se ignoră însă ceea ce nu se vede şi nu este cuantificabil: beneficiul meu, pe care nu îl pot exprima monetar, dar îl manifest prin ierarhizarea preferinţelor: banii îmi sunt mai puţin utili decât bunul “apă”.

De aici, ne îndreptăm către ideea că profitul este imoral, iar patronul este un exploatator, atât faţă de consumatori, cărora le vinde produsele la un preţ mai mare decât costul de producţie, cât şi faţă de angajaţi, pentru că nu împarte profitul cu ei.

În primul rând, trebuie să clarificăm un lucru foarte important: dacă ceva nu se vede, şi nu se măsoară, nu înseamnă că nu există: dacă un antreprenor obţine (atenţie, nu “câştigă”!) un profit de 1 milion de dolari, înseamnă că el a adunat din piaţă factori de producţie (materii prime, utilaje, muncă), i-a pus la un loc prin diverse procese, şi a dat înapoi pieţei produse care aveau valoarea cu cel puţin 1 milion şi un dolar mai mare decât costul factorilor de producţie. De unde ştim asta? Simplu: dacă pentru cumpărători utilitatea bunurilor ar fi fost egală sau mai mică cu utilitatea banilor cheltuiţi, aceştia nu ar fi derulat tranzacţia.

În al doilea rând, trebuie să înţelegem în ce constă punctul forte al doctrinei socialiste, şi anume exploatarea angajatului de către angajator. Se pare că un acord voluntar al celor două părţi, prin care una se angajează să lucreze un anumit număr de ore în anumite condiţii, iar cealaltă se angajează să plătească o sumă de bani în schimbul acestui serviciu, respectat de ambele, nu este unul moral. Plata salariului nu este suficientă, deoarece este necesară şi distribuirea unei părţi din profit. Întrebarea care imi vine inevitabil în minte este: pe ce se bazează acest “drept”? Au contribuit salariaţii la investiţia iniţială, asumându-şi riscuri asemănătoare cu antreprenorul? Vor aduce ei bani de acasă în cazul în care se înregistează pierderi, sau standardul este acum “naţionalizarea profiturilor şi privatizarea pierderilor”?

Tot în acest context, nu pot să nu observ minimizarea rolului esenţial al antreprenorului în economie: el este cel care are o idee, o viziune, o propunere nouă pentru consumatori, un produs mai bun sau mai ieftin. El este cel care îşi riscă avuţia, fără a avea certitudinea că o va recupera şi înmulţi. În lipsa lui, actualii angajaţi ar fi fost doar un grup de oameni cu competenţe în diverse domenii, dar fără un scop, fără o direcţie şi fără posibilitatea de a oferi pieţei un produs util, în schimbul căreia să realizeze venituri şi să le fie răsplătite eforturile şi abilităţile.

Cumva, orice om care prin antreprenoriat sau prin muncă salariată asiduă şi competentă ajunge să deţină o avere însemnată este vinovat de sărăcia acelora care au venituri mult mai reduse. Se pare că avuţia este limitată pe Pământ, şi nimeni nu poate acumula mai multă decât în detrimentul altora, cărora le rămâne mai puţină. De aceea, soluţia pentru orice problemă economică a societăţii este redistribuirea. Ce este însă ciudat este că în ţările în care acest sistem a fost pus în aplicare, după fiecare rundă de redistribuire, avuţia totală era din ce în ce mai puţină, în timp ce în ţările capitaliste aceasta era multiplicată semnificativ de către fiecare individ în parte.

Este inutil să încerci să porţi o discuţie coerentă despre un subiect economic anume cu un om ignorant din acest punct de vedere. În mod invariabil, în momentul în care se simte încolţit, va divaga, va introduce argumente emoţionale, va face referiri la situaţii şi cazuri în care nu capitalismul este cel vinovat de problema exemplificată, va face apel la puterea majorităţii şi la autoritatea statală.

Astefel, ajung la ultimul şi cel mai îngrijorător atribut al socialiştilor: înclinaţia căre violenţă. Dat fiind faptul că neagă însuşi liberul arbitru şi proprietatea omului asupra corpului său şi asupra rodului muncii sale, socialiştii consideră aceste drepturi natuale ca fiind simple “convenţii sociale”. Cu alte cuvinte, libertatea de a acţiona şi de a beneficia de proprietatea sa este doar o formă de toleranţă a societăţii faţă de individ. De aceea, această masă aparent amorfă, societatea, poate decide asupra modului în care un om ar trebui să îşi trăiască viaţa, ce ar trebui să producă, cât să primească în schimbul muncii lui şi cum să utilizeze resursele obţinute.

Am aflat că este etic să intervii în mod violent între doi oameni care au o relaţie paşnică, voluntară, aşa cum sunt, de exemplu un angajat şi un angajator. Dacă cei doi angajează în acte de comerţ care nu dăunează nici unei terţe persoane, dar nu sunt pe placul binevoitorilor şi deţinătorilor „moralităţii” absolute, aceştia din urmă au dreptul de a interveni cu forţa, de a împiedica tranzacţia şi de a pedepsi părţile implicate. Dacă „violenţă” vi se pare un cuvânt prea dur, gândiţi-vă la ce implică abaterea de la legile socialiste: amendă sau încarcerare.

Dacă, de exemplu, un om acumulează avuţie peste un prag anume, stabilit în mod complet aleator, el poate fi supus confiscării de către semenii săi mai inimoşi, în numele echităţii sociale. Dacă se opune şi are neobrăzarea de a încerca să păstreze ceea ce a creat şi acumulat prin forţe proprii pe o piaţă liberă (însuşire supranumită şi “lăcomie”), el va fi aspru judecat şi pedepsit.

Tot socialiştii deţin şi cheia unei vieţi sănătoase: ei ştiu că trebuie evitate consumerismul şi căutarea de confort material, trebuie limitate cantităţile de sare, zahăr, grăsimi, piper şi pătrunjel din mâncare, ambalajele excesiv de mari, care te fac să cumperi în mod iraţional, sucurile carbogazoase şi orice alte ameninţări la adresa unei vieţi tihnite. Toate acestea se fac, desigur, prin interzicerea producţiei sau comercializării, prin confiscarea bunurilor, amendă sau închisoare.

Soluţia pentru o viaţă de familie fericită este un raport echilibrat între timpul de lucru şi cel dedicat familiei: nimănui nu ar trebui să-i fie permis să lucreze mai mult de 8 ore pe zi, indiferent de câtă nevoie are individul respectiv sau familia lui de un venit suplimentar. Cei care muncesc mai mult de atât sunt “Sclavii consumului”, iar familia stă cu ei doar pentru bani. Evident, cei care sunt dispuşi să plătească oameni care sunt dispuşi să lucreze mai mult de 8 ore zilnic sunt nişte exploatatori fără inimă, şi trebuie chemat de urgenţă organul statal competent în sancţionarea lor.

Tot ce am de spus în încheiere este că dacă acesta este socialismul acela duios, căruia îi pasă de oameni mai mult decât de avuţia materială, este deosebit de injust şi recurge la prea multă violenţă ca sa poată fi vreodată compatibil cu natura umană. Oamenii îşi vor urmări întotdeauna interesul propriu înaintea celui comun, vor căuta maximul de efect cu minimul de efort, iar asta nu poate fi schimbat nici cu lanţuri şi nici cu miere. De aceea, prefer o societate în care urmărirea scopurilor individuale să poate fi făcută în tihnă şi în care, atât timp cât eu nu iniţiez o acţiune violentă împotriva cuiva, nimeni să nu o iniţieze împotriva mea.

Distribuie acest articol

61 COMENTARII

  1. Am trait in socialismul care, zic unii, a fost aplicat gresit, si nu-mi mai doresc alta experienta.
    Pina la urma, cine garanteaza ca a doua oara va fi aplicat ne-gresit? dupa cum ii cunosc pe cei din Iepoca de Aur, nicio speranta ;)

  2. Stimate Domnule,

    V-am pierdut- ca să fiu sincer- pe la jumătate. Dumneavoastră aveți ceva de rezolvat cu niște ”socialiști”. Cine sunt aceia și ce caută la URA- mă depășește și nici dvs. nu menționați. Pe de altă parte, aveți niște idei foarte interesante- ”Am aflat că este etic să intervii în mod violent între doi oameni care au o relaţie paşnică, voluntară, aşa cum sunt, de exemplu un angajat şi un angajator.!- asta era probabil o ironie. Un accident cum a fost cel de la Dhakka- unde într-adevăr, nu s-a intervenit în relația dintre angajat și angajator- sau cel uitat acum de la Bhopal- din 1984- unde au murit 20.000 de oameni- tot așa pentru că o firmă normală, capitalistă, de-a dumneavoastră Union Carbide- și-a băgat picioarele în securitatea unui întreg oraș pentru Regele Profit- sunt evident exemple de urmat, eventual și în România. Mi-aș dori să fiți obligat- pe bune- să vă câștigați averea dvs. muncită- nu prin speculații și furt de la stat ci pornind de jos- hai nu din Bangladesh dar măcar din Filipine. Să văd că după ce ați câștigat 0.5 dolari pe oră ați reușit, prin chibzuință și bun simț (helas) să vă câștigați primul milion de ce vreți dvs…Mai dăm un citat ”Dat fiind faptul că neagă însuşi liberul arbitru şi proprietatea omului asupra corpului său şi asupra rodului muncii sale, socialiştii consideră aceste drepturi natuale ca fiind simple “convenţii sociale”. ”. Să înțeleg de-aici- așa pentru bunul ascultător- că ați fi de acord cu prostituția juvenilă ? Sau cu munca în ”sweatshop-uri” ?
    Oricum, gândirea dvs. e deficitară- în toitalitatea ei. Mai dăm un citat ”Cumva, orice om care prin antreprenoriat sau prin muncă salariată asiduă şi competentă ajunge să deţină o avere însemnată este vinovat de sărăcia acelora care au venituri mult mai reduse.”. Deci antreprenoriatul nu e muncă ? Și poate ne explicați și nouă cum vine faza cu munca salarială care va aduce avere- nu de alta dar dacă puteți explica clar vreau să trec și eu la capitaliștii feroce.

    • @andrei George. Aflu acum (ce ignorant eram) ca daca se produce un accident de munca/accident de poluare etc, intr-o tara capitalista e din cauza regelui profit, iar daca se produce intr-o tara socialista este ce? Poluarea orasului Copsa Mica sub Ceasca ce a fost? Dar Cernobil? dar Lupeni, Vulcan etc?
      Exact interventia Dvs justifica exact titlul articolului: Inimosi si ignoranti!
      [ps. cand nu e direct propaganda marxista].

      • Sau cind a explodat rafinaria de la Ploiesti in ’83! Bine „s-a raportat. ca n-a murit nimeni”, adicatelea s-a depasit planul la supravietuitori! Numai cine nu era in Ploiesti, la data exploziei nu stie cam ce dezastru a fost. Eu am fost.
        Da’ ce sa-i faci, una-i sa ai experiente si in socialism si in capitalism, si una-i sa ai numai in socialism! Iti mai permiti sa faci analize comparative, asa cind ai lucrat o viata numai „la stat”, e mai greu…

  3. Un citat puțin cam alambicat dar foarte pertinent:

    „Vocea maselor trebuie să bubuie acum în istorie, să spulbere articulările injuste ale ei. „Mişcarea proletariatului nu se poate ridica şi elibera decît aruncînd în aer întreaga suprastructură a păturilor care alcătuiesc societatea oficială” (Karl Marx Manifestul partidului comunist).
    Marx a eliberat astfel energiile unui adevărat Golem, umanitatea proletară. Acest uriaş antropoid, creat tocmai cu scopuri vindicative, este o bună imagine a masei proletare antrenate în istoria revoluţionară. Partidul ar fi tocmai structura de coeziune a maselor dispersate, conştiinţa Golem-ului, suflarea de viaţă a lui Marx peste chipul de lut al maselor. Caracteristic unei asemenea investiri este autonomizarea progeniturii. Marx a petrecut o viaţă agitată pentru a pune colosul proletar de lut într-o funestă şi de neoprit mişcare. Cînd uriaşul puhoi s-a trezit, istoria a primit o amploare catastrofică inconturnabilă. Golem-ul proletar a început să orbecăie, dărîmînd totul în cale, nivelînd arhitecturile istoriei după lipsa lui de chip si de asemănare.”

    Îi aparține lui Vlad Mureșan dar nu mai știu exact lucrarea din care l-am extras.

  4. Un articol mai valoros si mai util decit 99% din ce s-a publicat vreodata pe site-ul asta. Felicitari pentru osteneala, dar atentie: cei carora le e destinat nu au obisnuinta de a citi. E nevoie de texte mai scurte. Si de reluarea periodica, cu o frecventa cit mai mare, a acelorasi idei. Si de participarea, implicarea in dezbatere, a mult mai multor autori care au inteles libertarianismul sau liberalismul clasic. Schimbarea, iesirea din haosul, circul, demagogia, mizeria morala si coruptia de stat care ruineaza Europa si America sub ochii nostri vor fi posibile abia dupa ce raportul actual de 99% articole inutile sau stingiste fata de 1% articole oneste/rationale se va inversa. Scrieti, scrieti, scrieti…

    • @ David K.

      Bune observatii. As mai avea de adaugat inca o sugestie pe langa cele avansate de dumneavoastra autorului: un titlul care sa ii indemne pe socialisti sa citeasca – ceva de genul „De ce socialismul e superior capitalismului”: poate doar asa vor citi articole de genul acesta…

      • Va multumesc pentru aprecieri. S-au scris carti intregi despre superioritatea capitalismului ca sistem economic, dar e posibil ca un articol sa fie mult mai usor citit decat o carte. Am sa incerc, desi nu promit.

        • Capitalismul este aparent mai optim intrucat este guvernat de legea cererii si ofertei,
          dar aceasta lege poate capata o nuanta perversa daca consideri ca tot ce este rar, este rentabil si profitabil.
          Drept urmare capitalismul incurajeaza la risipa resureslor pentru a devenii rare/profitabile.
          Pe temen lung captialismul va esua ca sistem economic, cand resursele se vor termina.
          Din pacate cand se va intampla asta se va termina si cu noi.

          Alternativa cu un sistem economic marxist pare mult mai fezabil pe termen lung.
          Din pacate nu a fost niciodata pus in practica.

  5. Stimabile, e o varză în capul tău la capitolul teorie și istorie politică. Marxim = socialism = autoritarism = totalitarism = nașpa, capitalism = democrație de tip occidental = șmen .

    Acum înțeleg că ai dat de niște occupiști retărdei, dar aici nu le vorbești (doar) lor, ci unei întregi națiuni. Privit din altă perspectivă, ești la fel de ușor de manipulat ca interlocutorii tăi și vârsta nu scuză. În schema ta rudimentară, unde ai poziționa țări ca Suedia sau SUA, ambele având destule voci destule care le acuză de „socialism” ? Poți să compari niște indicatori macroeconomici, speranță de viață, venit mediu real, șomaj, nivel de educație, cheltuieli militare ? Chestiunile ie complexe și nu se pretează la etichete d-astea maniheiste.

    „cum poate cineva să demonstreze că bunăstarea mulţimii este mai ridicată decât suma bunăstărilor fiecărui individ în parte ?”

    Păi cam asta era ideea socialiștilor (nu ăia cu care te-ai conversat tu, care habar n-au nici ei ce sunt, anarhisto-marxisto-ecologiști): chiar dacă stai bine la suma bunăstărilor, mizeria ăluia care „nu vrea să muncească” e o chestiune care ar trebui să te intereseze, chit și din pragmatism pur.

    Feudalismul era în fond o societate mai capitalistă decât orice stat modern, statul însuși era o corporație, iar boierii (acționarii) alegeau CEO-ul (regele). S-a sfârșit rău pentru feudali, mai toți n-avea chef să muncească cât ar fi trebuit.

    „nici un economist libertarian pe care îl cunosc nu susţine desfiinţarea sistemului statal de pensii, de sănătate şi de învăţământ de mâine, ci doar liberalizarea”
    Ești simpatic aici, întreabă-l pe tov. Giurgea ce părere are el despre astea. Și ce naiba înseamnă liberalizarea sistemelor statale decât desființarea lor și înlocuirea cu alternative private. Care uneori sunt total disfuncționale, vezi sănătatea americană. Mai puțină dogmatică și mai mult pragmatism !

    „este etic să intervii în mod violent între doi oameni care au o relaţie paşnică, voluntară”
    Cum ar fi un dealer și un toxicoman ? Dar un client și o prostituată minoră ? Socialism curat frăție.

    • Esti unul dintre acei oameni despre care facea referire autorul. Nu poti folosi exploatarea oamenilor si incalcarea legilor in general pentru argumenta alegrea capitalismului sau socialismului? S-au intamplat genocide si incalcari flagrante ale drepturilor omului in ambele sisteme economice (da economice!).

      CAPITALÍSM s. n. Sistem politico-economic care se întemeiază pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producție și de schimb. (dexonline.ro)

      • Ah, deci daca e „lege”, mai exact impotriva „exploatarii”, atunci e ok sa intervi intr-o relatie voluntara si pasnica. Iti dai seama ca exact asta au zis si comunistii cand au colectivizat prin lege proprietatea agricola ? Deci legea e buna daca impiedica abominatii evidente, dar e socialista daca reglementeaza relatiile de munca ? Nu asta e de fapt relativismul moral ?
        Dar legea aia cine o face, de unde vine ea ? Nu cumva sistemul economic e o consecinta directa a sistemului de valori pe care se intemeiaza legea ? Nu cumva exemplele mele de la final sunt o reducere la absurd a consecintelor unui sistem de valori atat de rudimentar ca cel al autorului ? Mai incercati copii, mai studiati.

    • In primul rand, extrem de important: Giurgea nu sustine un capitalism bazat pe piata libera, ci unul de cumetrie, vecin cu fascismul. Agresiunile pe care le propune el, violenta cu care vrea sa fie impus sistemul (nu foarte coerent, de altfel) la care se gandeste, nu au nici o legatura cu capitalismul autentic.

      In al doilea rand, de ce imi dati ca exemplu sanatatea americana, puternic etatizata si reglementata? De ce nu mi-o aratati pe cea din Elvetia, total privata, in care statul defineste un pachet de baza, dar al carui pret e decis de competitia pe piata? Surpriza, e un sistem privat, in care 99,5% din oameni sunt acoperiti. Nu-mi spuneti, „Noi nu suntem Elvetia”. Nu suntem, dar strica sa luam un model bun?

      Nu am nici o problema cu relatia dealer-toxicoman, client-prostituata MAJORA, donator-cumparator de organ, sau alte „crime fara victima”, atat timp cat sunt voluntare. Nu incurajez astfel de practici, dar consider ca nu e nici treaba mea, nici a dvs sa intervin.

      Cat despre exemplul dvs cu prostituata minora, sustin libertatea de a activa pe o piata a persoanelor majore, in consecinta, parintii sunt cei responsabili pentru astfel de acte.

      • Giurgea subscrie la aceleși valori ca și tine doar că se dispensează de democrație (rădăcina răului, că permite și săracilor să aibă un cuvânt de spus). Și e foarte sincer și realist în ce privește consecințele doctrinei libertariene, spre deosebire de tine.

        Un exemplu de nesinceritate e să-mi zici că sistemul american e profund etatist, și că l-ai înlocui cu unul de piață cum e cel elvețian. Păi sistemul elvețian e Obamacare on crack: asigurare univesală obligatorie (impozit 8% din salariu !), subvenție de la stat pentru săraci (adică de la ceilalți asigurați), primă fixă indiferent dacă ai 25 sau 80 de ani fără condiții preexistente, pachete facultative private, franșiză, asigurătorii nu pot face profit prin lege(!), proporția de spitale publice mai mare decât la americani.

        Asta e piața profund reglementată, nu o piață liberă și înțelegerea necesității acestor reglementări (și a compromisurilor pe care le implică) e diferența între dogmatism de piață și maturitate în gândirea politică.

        Un alt pas spre înțelepciune e să înțelegi că oamenii nu se nasc direct agenți raționali care maximizează utilitatea, așa cum sunt în dogma libertariană, ci niște mici animale. E nevoie de o familie, e nevoie de educație, e nevoie de societate pentru a transforma un copil într-o persoană capabilă să participe liber pe piață. Eu înțeleg că „părinții sunt responsabili” dacă copilul se prostituează, întrebarea e cum se manifestă această responsabilitate ? Îi trage cineva de mânecă sau e doar un incindent regretabil ? Există o demnitate și niște valori umane pe care avem datoria să le protejăm, chiar cu forța, sau trăim în darwinism social ?

        • „Un alt pas spre înțelepciune e să înțelegi că oamenii nu se nasc direct agenți raționali care maximizează utilitatea, așa cum sunt în dogma libertariană, ci niște mici animale.” – Noi capitalistii perversi intelegem chestia asta. Voi socialistii progresisti si plini de compasiune intelegeti? Ca toata teoria asta socialista a redistribuirii se bazeaza pe premiza ca ala care redistribuie e agent rational si nu isi ia si el acolo o mica parte (ca asta ar fi comportament de mic animal), ca aia care cer sa primeasca cer numai ce au nevoie (ca niste agenti rationali ce sunt).

          E nevoie de o familie, e nevoie de educație, e nevoie de societate pentru a transforma un copil într-o persoană capabilă să participe liber pe piață. Eu înțeleg că “părinții sunt responsabili” dacă copilul se prostituează, întrebarea e cum se manifestă această responsabilitate ? Îi trage cineva de mânecă sau e doar un incindent regretabil ? – Avem legi pentru asta care ii pedepsesc pe parinti..

          Există o demnitate și niște valori umane pe care avem datoria să le protejăm, chiar cu forța, sau trăim în darwinism social ? – Gogule tati, traim in darwinism social ca nu exista nici o demnitate si nici o valoare umana pe care sa o protejam cu forta. Da-mi si mie un exemplu de valoare umana pe care capitalismul nu o protejeaza cu forta iar socialismul o protejeaza (cu forta) ?

          • “The whole problem with the world is that fools and fanatics are always so certain of themselves, but wiser people so full of doubts.”

            Tu intelegi ca mai sus e vorba tocmai de fundamentul filozofic al acelei legi de pedepsire a parintilor si ca redistribuirea e doar un gargaune din capul tau ? Diferenta intre libertarieni si antenisti3 e una de pura suprafata.

            • „Un alt pas spre înțelepciune e să înțelegi că oamenii nu se nasc direct agenți raționali care maximizează utilitatea, așa cum sunt în dogma libertariană, ci niște mici animale. E nevoie de o familie, e nevoie de educație, e nevoie de societate pentru a transforma un copil într-o persoană capabilă să participe liber pe piață. ”

              „Tu intelegi ca mai sus e vorba tocmai de fundamentul filozofic al acelei legi de pedepsire a parintilor si ca redistribuirea e doar un gargaune din capul tau ? Diferenta intre libertarieni si antenisti3 e una de pura suprafata.” – Nu inteleg, chiar nu inteleg! Noi aici vorbim de economie politica si tu o dai cu filosofia. O fi vreo filosofie in spatele capitalismul si socialismului dar nu suntem aici sa discutam chestiile astea deoarece divagam de la subiect. Eu nu sunt libertarian si nu ma chinui sa vad diferenta intre ei si antenistii3, mai ales ca nu ma uit la antena3 si nu stiu cine sunt antenistii astia – ce ii uraste in cuget si simtiri…
              Problema cu forumurile astea e ca au voie sa posteze si prostii si asta strica orice discutie si orice schimb de idei. Eu din postul anterior nu am inteles nici o idee, nici un mesaj, nimic. In fine, nu ne nastem toti egali…

              In plus punk a mai facut o afirmatie „interesanta” pe care am lasat-o sa treaca din cauza ca (inca odata) noi discutam economie politica nu filosofie: ” E nevoie de o familie, e nevoie de educație, e nevoie de societate pentru a transforma un copil într-o persoană capabilă să participe liber pe piață.” Sa mori tu!!!
              In ce sens e nevoie de societate pentru a transforma un copil intr-o persoana capabila sa participe liber pe piata? Intram in teoria ca societatea trebuie sa aiba grija de copii si nu parintii? Ca copiii apartin societatii si nu parintilor lor, si ca societatea are o datorie sa educe copiii si nu parintii lor? Care e urmatorul pas – luam copilul de la parintii lor la nastere si ii crestem in niste institutii speciale conduse de „societate”?
              Singurele persoane de care are nevoie un copil sunt parintii lui care ii vor da educatia de care are nevoie si singurele persoane care sunt responsabile pentru succesul sau esecul copilului sunt parintii si copilul, nu societatea.

  6. Nu-i rau! Ar trebui sa-l postati pe Criticatac, la tovaru’ Rogozanu pe site.
    Am vazut ca si voxrepublica s-a umplut de baieti tineri de stanga. Tineri maica, tineri. Mai era si unu pe Adevarul, care la descriere avea trecut ceva de genul „militatant pentru drepturile omului”. Baiatu’ ala sustinea dreptul la locuinta! Tare, nu? Ca trebuie sa ai unde sa locuiesti demn. Si daca torni vreo 7 plozi, ai nevoie de apartament de 5 camere, sa traiesti demn. Nu-i tare?

  7. Ah tinerete! Articolul imi aduce duios aminte de anii 90, de studentie si de discutiile interminabile din camera noastra din campus. O vreme in care lumea se impartea clar intre capitalism si socialism, intre Ratiu si Iliescu. O cale de mijloc era o abominatie.

    ” nici un economist libertarian pe care îl cunosc nu susţine desfiinţarea sistemului statal de pensii, de sănătate şi de învăţământ de mâine, ci doar liberalizarea primelor două şi introducerea de vouchere în cel de-al treilea” – ma tem ca aici autorul foloseste gresit termenul „libertarian”.

    ” bunăstarea mulţimii este mai ridicată decât suma bunăstărilor fiecărui individ în parte” – aici inginerul din mine s-a chirchit de durere nereusind sa adune „bunastarile”.

    PS. „Hai să clarificăm o dată pentru totdeauna: capitalismul…” Ah, tinerete…

    • Cred ca am cateva zeci de cunostinte in mediul libertarian, si nu stiu nici unul care sa sustina DE MAINE desfiintarea sistemelor despre care vobeam. Si asta strict pentru ca statul a creat milioane de asistati neputinciosi, carora le-a luat bani pentru sanatate si pensie si i-a facut dependenti de el. Cu totii sustin, insa, un sistem in care fiecare sa fie liber sa aleaga intre a isi trimite banii la sanatate si pensie publice sau private. In acest mod, treptat, ar aparea o clasa de oameni independenti, care isi iau viata in propriile maini, si care vor intelege cum libertatea si responsabilitatea vin la pachet.

      „Ah, tinerete” nu este un argument economic cunoscut mie.

  8. Articolul acesta suna de parca ar fi luat de pe site-urile randroizilor, dar sincer imi place. E scris cu patos! Nu incep sa discut despre quantitative easing nici despre drepturi negative si pozitive. Nu voi face nici o istorie a liberalismului, nu voi pomeni de Thomas Hill Green si nici de John Rawls. Nu are sens. Nici Madison, nici Lincoln nu au loc in discutia asta. De Gaulle cu atat mai putin. In aceasta lume fantastica populata de antreprenori nobili si buni, cu puteri supra-umane, detinatori ai cunoasterii absolute, angajati pe viata si pe moarte in lupta cu socialistii sangerosi cu bale la gura toata placerea e sa urmaresti serialul fara sa-ti suprasoliciti neuronii.

    • Esti penibil, nu ai adus nici un argument- ai citat cateva nume, eu pot cita de doua ori pe atatea si tot ce ai spus este ca e o lume populata de antreprenori nobil in acest articol si ca tu nu crezi in asta.

      Sensul e urmatorul – un intreprinzator privat nu fura de la stat. Toti direc torii de la stat fura,m statul fura prin taxe si inflatie. De dimineata pana seara, tot ce ai tu in stomac si pe corp vine de la antreprenori. Ei nu sunt nobili ca-ti dau pe gratis, ca Maica Tereza. Dar sunt corecti pentru ca fac bani prin contract, nu prin extorcare ca si monopolurile statului, .

  9. Eu avand o varsta care pentru autor ar fi echivalenta cu cea a unui tata batran sau bunic tanar, citind acest articol mi-au venit in minte atitudinile vechilor activisti de partid. Acestia participau la asa numitul invatamant politic unde li se spuneau tot felul de enunturi pe care nu le intelegeau prea bine, dar trebuiau sa le spuna si altora si sa le aplice in viata. Altfel spus, varza. Autorul pare ca a citit cate ceva, pentru el comunism, socialism nu conteaza, este ceva de care trebuie sa te feresti si atat. Se pare ca presupusii sai interlocutorii, reali sau imaginari, asa cum era si firesc, au cam acelasi nivel cu autorul.

    • Aparent cunoasterea este ceva cantitativ si vine odata cu varsta, prin urmare cine are 99 de ani este posesorul unei cunoasteri absolute. Mai avem sa ne laudam cu cine face pipi pe perete mai sus sau da cu pumnul mai tare.

  10. Foarte bun articolul ,foarte interesant ! Ce vreau sa subliniez -amintit doar in treacat de autor-e ca noi n-avem parte de un regim capitalist autentic pe meleagurile astea mioritice, ci, dupa cum bine se stie , de un fel de capitalism de „cumetrie” , blagoslovit de un sistem socio-politic corupt pana in maduva oaselor . De fapt, derapaje ale capitalismului se observa si in Occident , peste tot, de-aia s-au inmultit apologetii socialismului -cea mai mare pacaleala istorica .

  11. Mai toti cei care abordeaza, indiferent din ce parte, problema socialismului nu stiu ca nu exista o
    ‘”doctrina socialista”, pur si simplu ci doctrine socialiste.
    La inceput a fust „socialsmul utopic” intemeiat de Thomas Morus (1478-1535).
    „Socialismul utopic” prelucrat „stiintific” de catre Marx si Engels prin prisma „materialismului dialectic si istoric” a devenit „socialism stiintific” recte, comunism (materialismul dialectic se mai numeste si ateism stiintific).
    Pe langa aceste doua socialisme au mai fost/sunt : „socialismul german de catedra”, „socialismul Fabian”, „social-democratia, „social-darwinismul”, „national-socialismul” (exista suficienta documentare pe Google pentru fiecare din ele).
    A fost comunismul (caci despre el se spune asa) o idee buna dar prost aplicata ?
    O idee ori un plan, chiar perfecte, pot fi puse gresit in practica. Dar gresala iese destul de repede la iveala si se poate remedia. O, idee proasta sau un proiect prost, puse in practica vor avea un rezultat prost. Respectarea „neabatuta” a proiectului sau a ideii duce la catastrofa (vezi pe Google studiulSTAFIILE COMUNISMULUI.

    Nu domnule Ovidiu Neacsu, „socialistii” despre care vorbiti nu sunt naivi. Sunt prosti si ticalosi deopotriva.
    Asta nu inseamna ca nu mi-a placut articolul. Dimpotriva.

  12. Dle Neacsu, ati scris un articol cat o zi de post, pe care l-ati fi putut condensa in 30% din volumul actual fara pierderi de continut, si la un nivel de student de anul I la o facultate vestica. Sau hai, anul II cu indulgenta.

    Mie nu mi-e clar la ce capitalism si la ce socialism va referiti. Capitalismul injurat de Marx si Engels a evoluat, iar socialismul lui Lenin a evoluat si el. Va referiti la cel vechi sau la cel nou?

    Personal cred ca diferenta esentiala dintre capitalisti si socialisti consta in curajul / initiativa / atitudinea fata de risc. Un capitalist isi ia inima in dinti si porneste o afacere care concureaza pe o piata libera si da de mancare lui si altora. Socialistul este ferm de partea cealalta a baricadei, cea a angajatului exploatat, uitand ca el traieste din fructul mintii angajatorlui, fara de care nu ar fi nimic. Daca porneste o afacere, socialistul se bazeaza pe o retea de pile, cunostinte si relatii (PCR) care-l vor ajuta sa se impuna indiferent daca ideea este viabila comercial sau nu. A, si mai foloseste si banii altuia daca se poate.

    Cam asta ar fi. Restul ideilor enumerate reprezinta simptome ale bolii, nu cauza.
    Inimosi vs nemilosi, naivi vs versati, minim de munca neinteligenta pentru maxim de salariu etc. Doar simptome ale sanatatii picioarelor de lut ale colosului socialist.

  13. De la bun inceput vreau sa spun limpede ca sunt adeptul pluralismului politic (in momentul actual al evolutiei omenirii).

    Toata „povestea” pe care ne-ati spus-o se bazeaza pe dogme. Este un fel de „crestinism economic si social”, care nu are ca dogma fundamentala existenta lui Dumnezeu ci „natura umana”. Sa analizam doar contradictia din ultimul paragraf:
    1. „Oamenii isi vor urmari intotdeauna interesul propriu inaintea celui comun, vor cauta maximul de efect cu minimul de efort, iar asta nu poate fi schimbat nici cu lanturi si nici cu miere”.
    2. „De aceea, prefer o societate in care urmarirea scopurilor individuale sa poate fi facuta in tihna si in care, atat timp cat eu nu initiez o actiune violenta impotriva cuiva, nimeni sa nu o initieze impotriva mea”.

    Din 1. rezulta ca, in lipsa institutiilor de forta ale statului (politie, justitie, armata), cei mai puternici din punct de vedere fizic (in societatile primitive) sau cei mai bine inarmati (ex. cartelurile de droguri) vor confisca prin forta proprietatea celor mai slabi. Pentru a evita acest deznodamant trebuie ca cei puternici sa nu poata sa „initieze o actiune violenta impotriva cuiva” (conform 2). Acest deziderat poate fi atins doar prin existenta institutiilor de forta ale statului. In acest fel „statul” va impiedica „urmarirea interesului propriu” in favoarea „celui comum”, calcand in picioare „natura umana” (folosindu-se si de „lanturi” – vezi 1).

    In concluzie, cei ca dvs. invoca „natura umana” doar atunci cand le serveste interesul personal. Aceasta atitudine face parte tot din „natura umana”: impuneti reguli (legi) care sa va avantajeze, impotriva „naturii umane” a altor cetateni. Distributia bogatiei in cadrul societatii este tot rezultatul acestei manipulari a „naturii umane”, a sistemului legislativ.

    Business Insider (iulie 2010):

    – 50% dintre americani detin mai putin de 1% (unu) din bogatia natiunii.
    – 83% din capitalul societatilor comerciale din SUA este detinut de 1% din populatie.
    – Raportul dintre salariul mediu al managerilor si salariul mediu al angajatilor „de rand” este de pana la 500 la 1.
    – Mai mult de 40 milioane de americani au nevoie de tichete pentru alimente („food stamps”, asigurate de stat, nu de societati comerciale) pentru a-i ajuta pe oamenii cu venituri mici sa-si cumpere alimente.
    – Aproximativ 21% dintre copiii din USA traiesc SUB LIMITA SARACIEI !
    – 43% dintre americani au contribuit (economisit) cu mai putin de 10.000 dolari pentru pensie (au alt sistem de pensii).
    – In ciuda crizei economice, numarul milionarilor din SUA a crescut cu un „procent enorm” („whopping percent”) de 16%, ajungand la 7.8 milioane (milionarii reprezinta 2,5% din populatia SUA, care este de 308 milioane).

    http://tinyurl.com/muydca8

    Aceste date arata ca regulile „jocului” economic si social nu sunt corecte. Cu un alt set de reguli (legi) am avea alte rezultate. Discrepanta uriasa dintre cei putini si bogati si cei multi si saraci nu se datoreaza diferentei de valoare dintre aceste categorii ci este un rezultat al regulilor incorecte ale „jocului” economic si social. „Scara valorilor” a fost si ea distorsionata (de cei care doresc mentinerea statu-quo-ului), pentru a justifica aceasta situatie (banul a devenit masura valorii omului).

    OECD:

    „Poate fi adevarat ca banii nu aduc fericirea insa acest lucru se aplica doar daca ai destui bani ca sa iti asiguri nevoile de baza: o locuinta, mancare, haine pentru familie, educatie pentru copii.
    Coeziunea sociala a societatilor noastre democratice este construita pe premisa ca exista mecanisme de echilibrare („checks and balances”) care sa previna crearea unei prapastii asa de mari intre cei bogati si cei saraci incat oamenii sa puna la indoiala bazele unui sistem care lasa mari mase de oameni in saracie”.
    „Un element al cresterii economice sustinute din deceniul pre-criza care a produs surpriza a fost acela ca nu toti oamenii au beneficiat de aceasta crestare: bogatii au devenit si mai bogati decat inainte, comparativ cu cei cu venituri mici si mijlocii”.

    http://tinyurl.com/cydzbe8

    Nu exista nici o societate care sa poata sa functioneze avand ca principiu fundamental (dogmatic) doar „natura umana”. Simplificati lucrurile la fel de mult ca si cei pe care ii criticati ca fiind „naivi”.

      • Am uitat sa precizez ca statistica pe care am prezentat-o a aparut in articolul din iulie 2010 (dupa administratia de dreapta a lui Bush) intitulat „Clasa mijlocie din America sufera o contractie extrema” („The Middle Class in America Is Radically Shrinking”), articol aparut pe „Yahoo Finance” cu date statistice preluate de pe „Business Insider”. Dupa cum bine stiti, George W. Bush a fost reprezentantul Partidului Republican si a avut o politica neoliberala.

  14. Nu sunt socialist, sunt liberal de centru, usor spre centru-dreapta; dar nu pot sa nu observ si naivitatea voastra, a libertarienilor; daca socialistii nu stiu economie, voi cu siguranta nu stiti filozofie politica.

    In alta ordine de idei, cele mai functionale si cele mai prospere economiii, cele mai echitabile societati, sunt modelele capitaliste nordice ale bunastarii: Finlanda, Norvegia, Islanda, Danemarca. Capitalism, dar cu o puternica si necesara plasa de sustinere. Avem si un stat complet libertarian: se numeste Somalia.

    Sunteti liberi sa mai incercati, domnilor libertarieni.

    • V-ati uitat pe ce locuri se situeaza tarile nordice in topul Easiness of doing business? Statul de acolo s-a dezvoltat pe spinarea capitalismului, lasandu-i pe oameni sa produca indeajuns de mult incat sa le poata lua jumatate din ce produc si sa nu si-i puna in cap. Asta nu inseamna, insa ca e un model fezabil pe termen lung si ca cei care produc adevarata valoare sunt multumiti.

      Poate ati observat ca in toate tarile cu programe sociale dezvoltate au inceput sa fie probleme cu minoritatile. Poate pentru ca, atrasi de mirajul ajutoarelor sociale, imigrantii au mers acolo in numar mare, iar acum incep sa se planga de lipsa de locuri de munca sau de sumele prea mici pe care le primesc. Vom vedea asta tot mai des.

      • „Asta nu inseamna, insa ca e un model fezabil pe termen lung si ca cei care produc adevarata valoare sunt multumiti.”

        – Nu inteleg insa prrea bine ce vreti sa spuneti, fiindca puneti virgula aiurea.

        Altfel, aveti un mod simplist si gresit de a vedea si de a deforma lucrurile. Cateva dintre tarile care cheltuiesc el mai mult pentru „welfare” sunt Danemarca, Elvetia, Finlanda, Olanda. Iarasi, cateva dintre tarile care aueconomiile capitaliste cele mai competitive sunt – ce sa vezi! – Danemarca, Elvetia, Finlanda, Olanda.

        Welfare: good for people, good for the economy.

        Majoritatea celor care produc adevarata valoare au fost, si sunt, multumiti de decenii intregi. DECENII! Si, da, e un model fezabil pe termen lung, spre depsebire de modelul pe care ni-l propuneti dumneavoastra care e inspirat din Scoala de la Austria si care e vinovat chiar pentru criza in care ne aflam. Mi se pare iresponsabil sa mai propui azi un astfel de model.

        „Poate ati observat ca in toate tarile cu programe sociale dezvoltate au inceput sa fie probleme cu minoritatile. Poate pentru ca, atrasi de mirajul ajutoarelor sociale, imigrantii au mers acolo in numar mare, iar acum incep sa se planga de lipsa de locuri de munca sau de sumele prea mici pe care le primesc. Vom vedea asta tot mai des.”

        – Las la o parte nuanta extremista din raspunsul dumneavoastra, ca scrieti de parca ati fi Cameron sau Nigel Farage. Si va informez, cu toata bunavointa, ca majoritatea tarilor bogate au probleme cu imigrantii. Nu are legatura cu sistemul welfare, pur si simplu are legatura cu nivelul de trai, punct.

    • Tarile mentionate de dvs. au investit puternic in educatie si acum culeg roadele lor. Au produs oameni educati care sa poata sustine o economie capitalista cu taxe foarte mari care la randul lor sa sustina politicile sociale. Nu are nici o legatura cu discutia despre capitalism.

  15. Pot sa fiu 100% de acord cu ideile capitaliste daca adaug o singura premisa: existenta unor resurse nelimitate. Altfel, cine pune primul mana pe ele, ala e. Capitalistii vor spune ca resursele sunt intr-adevar nelimitate, doar ca nu le-am descoperit sau nu avem inca posibilitatea de a ajunge la ele. Din pacate inovatiile tehnologice nu sunt predictibile; tin mai mult de sansa, asa ca aceasta credinta nestramutata a unor capitalisti mi se pare nefondata.
    Mai e si problema resurselor de mediu, care nu pot fi gestionate la nivel micro.

    • Nimeni nu sustine ca resursele sunt nelimitate. Dar tocmai din cauza ca nevoile umane sunt nelimitate si repetitive, iar resursele nu, este nevoie de un sistem care sa aiba capacitatea sa le aloce cat mai eficient si sa evite risipa. Pana in acest moment, singurul care se bazeaza pe interactiunea voluntara a oamenilor care isi urmaresc satisfacerea propriilor nevoie este capitalismul.

  16. Domnule Neacsu, fiind unul care de mai multi ani m-am invirtit in cercuri libertariene sunt total surprins de atitudinea dumneavoastra de tip ” noi stim mai bine pentru ca noi stim economie si voi nu „. Pun aceasta atitudine pe seama varstei dumneavoastra. In primul rind ca nu cu socialistii aveti dumneavoastra o disputa ideologica ci cu „progresistii” , mai ales cu economistii progresisti . Nu cunosc numele persoanelor reprezentative cu care v-ati confruntat dar , va pot spune ca , din punct de vedere ideologic datorita crizei economice actuale ( Depresiune mai bine zis), liberalismul se afla in defensiva . Postulate pe care dumneavoastra le sustineti s-au dovedit false in momentul metamorfozei capitalismului industrial in capitalismul financiar. Dumneavoastra trebuie sa explicati cum a fost posibil ca in cursul normal al capitalismului , antreprenorii si managerii din industrii au fost inlocuiti cu bankeri care controleaza alocarea de resurse si de reaparitia planificarii centralizate reprezentate de politica monetara a bancilor centrale. Dumneavoastra ar trebui sa explicati :
    -criza de lichiditati, mecanismele reducerii drastice a vitezei de circulatie a banilor in economie
    -esecul politicii de austeritate si moralitatea sustinatorilor acesteia din randul academiei
    -mecanismul acumularii datoriei private in sistem de tip Ponzi
    -dezastrul onestitatii pietei libere Libor si pretul petolului, contractele din industria chimica , piata aurului etc.etc.
    -alocarile a 4 trilioane de dolari in profitul exclusiv al oligarhiei bancar corporatiste
    -origine cresterii exponentiale a datoriei statelor suverane, moralitatea privatizarii profitului si socializarea pierderilor.
    -natura instabila intrinseca a capitalismului, Minsky
    -modeul economic al echilibrului promovat de scoala dela Chicaga conform caruia criza actuala nici este posibila. Nu mai discutam ca nici unul din corifeii liberalismului, incluzand laureati ai premiului Nobel, nu au fost in stare sa prezica criza.
    -caracterul anti labor al tratatelor de free trade etc,etc,
    -distributia bogatiei in cadrul societatilor capitaliste in ultimii 30 de ani
    -explicati distrugerea sistemului democratic al reprezentarii datorita politicii oligarhiei de coluziune cu reprezentantii politici .
    Domnule Neacsu, am dat doar cateva exemple din domeniile de disputa ideologica in care partea dumneavoastra se afla in defensiva. Din aceasta perspectiva, imi vine foarte greu sa inteleg atitudinea dumneavoastra , probabil ca nu ati intalnit nici un economist apartinand progresistilor care sa va ajute la un „reality check” !!

    • Ati citit articolul? Macar partea aceea in care explicam ca datoriile suverane, capitalismul de cumetrie si alte distorsiuni nu tin de el?

      • Domnule Neacsu, cu alte cuvinte, evolutia capitalismului industrial traditional catre capitalismul financiar ( cel care a cauzat aparitia datoriilor statelor suverane) constituie , in opinia dumneavoastra „o distorsiune care nu tine de capitalism „!! Sau poate, in interpretarea dumneavoastra, Franta , Germania sau Japonia au capitalism de cumetrie ??!!
        Daca , in opinia dumneavoastra geneza datoriilor statelor suverane nu are nimic comun cu capitalismul atunci , mea culpa , intradevar nu am inteles sensul celor scrise de dumneavoastra !!

        • Nu, intr-adevar, acumularea de datorii ale STATULUI nu are nimic de-a face cu pietele pe care activeaza actori PRIVATI. Nu inteleg asocierea, ce vi se pare ca e capitalist aici?

          Faptul ca statele s-au angajat in programe de pensii si sanatate pe care nu le mai pot sustine, in cheltuieli iresponsabile, in subventii distructive si in alte „investitii” care nu au fost dirijate de catre piata nu are legatura cu capitalismul. Sistemel actuale de sanatate si pensii de stat pot fi inlocuite cu modelele din Elvetia, respectiv Chile, iar statul poate ramane doar cu partea strict sociala. Infrastructura poate si ea sa fie dezvoltata privat, insemnand autostrazi care se construiesc mai repede, mai iefitin si mai bine.

          • Domnule Neacsu, daca dumneavoastra nu intelegeti ce legatura exista intre datoriile statelor suverane si pietele cu agenti privati ( capitalismul in opinia dvs.) atunci, va voi explica eu !
            Bancile centrale incearca sa atenueze recesiunea din 2000, datorata insuccesului companiilor de internet, prin scaderea ratelor de interes. Bancile deregulate incearca sa multiplice creditul relaxand conditiile de imprumut , de fapt, fraudarea conditiilor de acordare a imprumuturilor (cu buletinul) , cetatenii PRIVATI actionand in PIATA LIBERA incep sa liciteze case si terenuri preturile crescand continuu, datoria acestor PRIVATI o bula inflationista se dezvolta in asset markets , realestate. Mai mult, alti PRIVATI a caror case a dobandit o valoare mare de piata( intr-o piata ascendenta) se duc la banci si refinanteaza proprietatea la noua valoare, scotind equity in cash, multiplicand astfel datoria . PIATA LIBERA determina datoria sectorului PRIVATsa ajunga la 303% din GDP. Imprumuturile frauduloase bazate pe valori hiperinflationate ale caselor sunt impachetate in derivative si vandute pe terte PIETE impreuna cu asigurari de tip swap. PIATA hiperinflata a realestate determina o cerere hiperinflationata de bunuri si servicii 50% creste artificial cererea . ACTORI PRIVATI din economie ajusteaza capacitatile de productie la noua cere de pe PIATA.
            La apogeu, niste PRIVATI din PIATA repo constata ca derivativele ca si colateral la imprumuturi bancare sunt neacoperite de valoarea reala. PIATA realestate se prabuseste instantaneu, cererea suplimentara pe PIATA dispare, bancile care au acumulat datorii fraudulos contractate devin insolvabile, criza de lichiditati se declanseaza, creditul se blocheaza PIATA LIBERA este pe cale sa prabuseasca economia !! Statul intervine si incepe sa tipareasca 4 trilioane, bancile primesc bani de la bancile centrale. SECTORUL PRIVAT se contracta intra in deleverage, somajul creste brusc , cererea pe piata scade , productia scade , contractia economiei determina recesiune, de fapt depresiune, statul creste cheltuielile pentru ajutorele de somaj finantate,in parte, de ACTORII PRIVATI parte din buget.Economia intra intr-un cerc vicios de debt deflation generat de ACTORII de pe PIATA LIBERA. Bncherii reprezentand intreprinderi PRIVATE cer socializarea datoriei private amenintand ca : daca bancile se prabusesc fondurile de pensii devin insolvabile economia se prabuseste. Statele cedeaza santajului si, trec o parte a datoriei sectorului PRIVAT in domeniul datoriei statelor suverane. Cam aceasta a fost, in linii mari, istoria capitalismului actual in care actorii din piata libera, actionand in interesul lor, au fuck up economia determinind Depresiunea in care ne aflam din 2008. Degeaba incercati sa separati capitalismul ca o notiune teoretica care nu are de a face cu realitatea , este absurd sa argumentati ca realitatea din tarile occidentale de astazi , nu este capitalism !!
            Despre sistemul de pensii din Chile va sfatuiesc sa o lasati mai moale, nu cunoasteti deznodamantul acestui sistem care, in final, a fost fraudat de banci si companii.
            Toate tarile occidentale si-au construit infrastructura cu credit de stat fara dobanda, astazi totul se face cu creditul bancilor comerciale cu dobanda, tollbooth economy. Ba mai mult , secorul public, infrastructura Greciei a inceput sa incapa pe mana oligarhiei ca si colateral la datoria nationala.

    • @ Sorin Muncaciu – exact asta e atitudinea corecta, libertarienii stiu economie, dvs. sunteti cu avioane in cap, am citit ceva articole si sunteti total in spatiu, ganditi numai cu ce trebuie sa fie, insa nu sunteti capabil de o descriere corecta a mecanismului real al furtului, sunteti un idealist gata sa ignore faptele pentru ca viseaza la o lume mai bune. Din aceasta specie se recolteaza dictatorii.

  17. P.S. Liberalii John Rawls si Ronald Dworkin pot sa stea acasa. Pentru ca ultra-libertarienii precum autorul de mai sus ii considera, probabil, „socialisti” : )))

  18. De la bun inceput vreau sa spun limpede ca sunt adeptul pluralismului politic (in momentul actual al evolutiei omenirii).

    Toata „povestea” pe care ne-ati spus-o se bazeaza pe dogme. Este un fel de „crestinism economic si social”, care nu are ca dogma fundamentala existenta lui Dumnezeu ci „natura umana”. Sa analizam doar contradictia din ultimul paragraf:
    1. „Oamenii isi vor urmari intotdeauna interesul propriu inaintea celui comun, vor cauta maximul de efect cu minimul de efort, iar asta nu poate fi schimbat nici cu lanturi si nici cu miere”.
    2. „De aceea, prefer o societate in care urmarirea scopurilor individuale sa poate fi facuta in tihna si in care, atat timp cat eu nu initiez o actiune violenta impotriva cuiva, nimeni sa nu o initieze impotriva mea”.

    Din 1. rezulta ca, in lipsa institutiilor de forta ale statului (politie, justitie, armata), cei mai puternici din punct de vedere fizic (in societatile primitive) sau cei mai bine inarmati (ex. cartelurile de droguri) vor confisca prin forta proprietatea celor mai slabi. Pentru a evita acest deznodamant trebuie ca cei puternici sa nu poata sa „initieze o actiune violenta impotriva cuiva” (conform 2). Acest deziderat poate fi atins doar prin existenta institutiilor de forta ale statului. In acest fel „statul” va impiedica „urmarirea interesului propriu” in favoarea „celui comum”, calcand in picioare „natura umana” (folosindu-se si de „lanturi” – vezi 1).

    In concluzie, cei ca dvs. invoca „natura umana” doar atunci cand le serveste interesul personal. Aceasta atitudine face parte tot din „natura umana”: impuneti reguli (legi) care sa va avantajeze, impotriva „naturii umane” a altor cetateni. Distributia bogatiei in cadrul societatii este tot rezultatul acestei manipulari a „naturii umane”, a sistemului legislativ.

    Business Insider (iulie 2010):

    – 50% dintre americani detin mai putin de 1% (unu) din bogatia natiunii.
    – 83% din capitalul societatilor comerciale din SUA este detinut de 1% din populatie.
    – Raportul dintre salariul mediu al managerilor si salariul mediu al angajatilor „de rand” este de pana la 500 la 1.
    – Mai mult de 40 milioane de americani au nevoie de tichete pentru alimente („food stamps”, asigurate de stat, nu de societati comerciale) pentru a-i ajuta pe oamenii cu venituri mici sa-si cumpere alimente.
    – Aproximativ 21% dintre copiii din USA traiesc SUB LIMITA SARACIEI !
    – 43% dintre americani au contribuit (economisit) cu mai putin de 10.000 dolari pentru pensie (au alt sistem de pensii).
    – In ciuda crizei economice, numarul milionarilor din SUA a crescut cu un „procent enorm” („whopping percent”) de 16%, ajungand la 7.8 milioane (milionarii reprezinta 2,5% din populatia SUA, care este de 308 milioane).

    http://tinyurl.com/muydca8

    Aceste date arata ca regulile „jocului” economic si social nu sunt corecte. Cu un alt set de reguli (legi) am avea alte rezultate. Discrepanta uriasa dintre cei putini si bogati si cei multi si saraci nu se datoreaza diferentei de valoare dintre aceste categorii ci este un rezultat al regulilor incorecte ale „jocului” economic si social. „Scara valorilor” a fost si ea distorsionata (de cei care doresc mentinerea statu-quo-ului), pentru a justifica aceasta situatie (banul a devenit masura valorii omului).

    OECD:

    „Poate fi adevarat ca banii nu aduc fericirea insa acest lucru se aplica doar daca ai destui bani ca sa iti asiguri nevoile de baza: o locuinta, mancare, haine pentru familie, educatie pentru copii.
    Coeziunea sociala a societatilor noastre democratice este construita pe premisa ca exista mecanisme de echilibrare („checks and balances”) care sa previna crearea unei prapastii asa de mari intre cei bogati si cei saraci incat oamenii sa puna la indoiala bazele unui sistem care lasa mari mase de oameni in saracie”.
    „Un element al cresterii economice sustinute din deceniul pre-criza care a produs surpriza a fost acela ca nu toti oamenii au beneficiat de aceasta crestare: bogatii au devenit si mai bogati decat inainte, comparativ cu cei cu venituri mici si mijlocii”.

    http://tinyurl.com/cydzbe8

    Nu exista nici o societate care sa poata sa functioneze avand ca principiu fundamental (dogmatic) doar „natura umana”. Simplificati lucrurile la fel de mult ca si cei pe care ii criticati ca fiind „naivi”.

  19. Nu stiu daca se posteaza si altceva decat ceea ce convive moderatorului. Ced scriu eu nu prea o sa convina.
    1. Sigur ca dreptul omului de a dispune de sine nu trebuie tagaduit. Numai ca acest „dispune” nu trebuie sa afecteze drepturile altor oameni. Oare cum o fi cu aceste drepturi atunci cand 1% din populatia lumii detine 40% din avutiile acesteia?
    2. Se pare ca este greu ca idea socialista sa fie corectat in aplicarea ei. Dar ce ar spune autorul de „experienta” Chinei (o tara doua sisteme)? Sigur ca si la chinezi apar disproportii ametitoare intre bogati si saraci, dar, cel putin, ei au din cand in cand cate o „rectificare” (cei care s-au imbogatit prin jaf sunt „trecuti dincolo”).
    3. „Nici un libertarian nu cere desfintarea sistemului de pensii … invatamant… „. Poate exista sistemul de pensii fara probleme daca unul are pensie de 30 de lei, iar altul de 16000 lei. Cel cu 30 de lei pensie nu are cu ce incalta copilul sa-l trimita la scoala. Deci poate exista si invatamant gratuit, ce mai conteaza?
    4. De acord cu teoria economica liberala (de altfel, este de nivel mediu) pana la un punct. Dar ce facem cand 10 milioane de oameni cauta de lucru si sunt 2 milioane de locuri de munca? Nu cumva cei 2 milioane sunt la dispozitia angajatorului, care poate „rula’ de cinci ori forta de munca pana cand omul, disperat ca nu mai are ce sa manance, accepta sa lucreze sub pretul muncii sale (de altfel, este vorba despre raportul cerere/oferta pe piata fortei de munca, piata liberala, nu?)?
    In rest, multa vorbarie, fapte mai putine.

    • 1. Este intreaga lume organizata intr-o imensa piata libera? Nu exista pe nicaieri corporatism de stat, protectionism, companii si banci Too Big to Fail, emisi sau seici stapani pe toate resursele unei tari, dictatori miliardari, etc? Sunt toate acele averi create in sisteme capitaliste autentice? Raspunsul il stiu. Atunci de ce ma mai intrebati asta?

      2. Cam ce masuri a luat China in ultimii 30 de ani, de cand e un „miracol economic”? Socialiste sau pro drepturi de proprietate si antreprenoriat?

      2 bis: De ce nu imi dati ca exemplu Venezuela, Cuba sau Coreea de N?

      3. Ati auzit de sistemul de pensii private din Chile, introdus in 1980? Acelea private, care nu doar ca se acumuleaza pe numele celui care contribuie, dar au adus si un randament anual de cca 10%? De unde mi-ati dat exemplele cu acele disparitati? Din schema Ponzi din Romania de astazi?

      4. Am raspuns deja in articol preconceptiei cu numarul limitat de locuri de munca.

    • 1. Sigur ca dreptul omului de a dispune de sine nu trebuie tagaduit. Numai ca acest “dispune” nu trebuie sa afecteze drepturile altor oameni. Oare cum o fi cu aceste drepturi atunci cand 1% din populatia lumii detine 40% din avutiile acesteia?
      Care e legatura intre dreptul omului de a dispune de sine si faptul ca 1% detine 40? Sau dvs vreti sa ingraditi dreptul oamenilor sa detina avere? IN ce mod faptul ca 1% detin 40% din avutii ingradeste dreptul celorlalti 99% sa detina 60% din avutie sau sa se imbogateasca? Chiar nu inteleg ideea…mai ales ca vorbiti in prima parte sa dispuna de sine (persoana sa) si in a doua vorbiti de avutia sa iar persoana si avutia sunt 2 lucruri diferite – la modul ca eu pot sa dispun de persoana mea si sa nu dispun de avutia mea.

      2. Se pare ca este greu ca idea socialista sa fie corectat in aplicarea ei. Dar ce ar spune autorul de “experienta” Chinei (o tara doua sisteme)? Sigur ca si la chinezi apar disproportii ametitoare intre bogati si saraci, dar, cel putin, ei au din cand in cand cate o “rectificare” (cei care s-au imbogatit prin jaf sunt “trecuti dincolo”).
      Im momentul de fata chinezii par sa aiba cel mai capitalist sistem economic. Eu sincer sa fiu nu vad socialismul la chinezi, dar daca exista, sa mi-l aratati si mie… Faceti o mare confuzie intre sistemul politic care are un singur partid cu socialismul. Nu numarul de partide face o tara socialista sau capitalista ci sistemul economic.

      3. “Nici un libertarian nu cere desfintarea sistemului de pensii … invatamant… “. Poate exista sistemul de pensii fara probleme daca unul are pensie de 30 de lei, iar altul de 16000 lei. Cel cu 30 de lei pensie nu are cu ce incalta copilul sa-l trimita la scoala. Deci poate exista si invatamant gratuit, ce mai conteaza?
      Chinezii si indienii nu au sistem de pensii. Ma si umfla rasul cand la intrebarea de dinainte bagati chinezii la socialism (ceva bun) dar ei nu au pensii. Eu personal cer desfiintarea sistemului de pensii actual ca e o mare prostie. Mie nu mi se pare normal sa tin in spate un pensionar statistic ca asa vrea muschiul lui. Si daca o sa o luati cu parintii mei cine le plateste pensia, EU personal vreau sa le-o platesc din ce muncesc fara sa mai intervina statul si sa imi ia banii, iar la batrinete sa traiesc din banii pe care mi-i da copilul meu. Inca odata, mie nu imi convine sa platesc azi pentru pensia celor care m-au bagat in situatia in care sunt acum.

      4. De acord cu teoria economica liberala (de altfel, este de nivel mediu) pana la un punct. Dar ce facem cand 10 milioane de oameni cauta de lucru si sunt 2 milioane de locuri de munca? Nu cumva cei 2 milioane sunt la dispozitia angajatorului, care poate “rula’ de cinci ori forta de munca pana cand omul, disperat ca nu mai are ce sa manance, accepta sa lucreze sub pretul muncii sale (de altfel, este vorba despre raportul cerere/oferta pe piata fortei de munca, piata liberala, nu?)?
      Pai tati, eu sunt capitalist si iti raspund: schimbam oamenii pina gasim 2 milioane de oameni sa lucreze pe salariile un raport cat mai bun intre eficienta si salariu. Cei 2 milioane nu sunt la dispozitia angajatorului deoarece daca presupunem ca resursele (oamenii) s-au alocat cu maxima eficienta omul cu numarul 2mil1 e mai putin eficient decit omul cu no 2mil care e ultimul anagajat iar firma pierde daca ii schimba intre ei. Si nu este in interesul ei sa faca asta – deci angajatii actuali au ceea ce se numeste leverage.
      In plus, ce inseamna „accepta sa lucreze sub pretul muncii sale”? Exista un pret al muncii sale prestabilit ca sa lucreze sub el ? Cine da pretul asta prestabilit? Statul? Dumnezeu? Dumneavoastra?

      „In rest, multa vorbarie, fapte mai putine.” – exact tati, aici pe site vad o gramada de sfertodocti care au impresia ca stiu ce si cum dar in realitate sunt varza..

  20. Ce banalitati infioratoare. Autorul nu pricepe ca aceasta pretinsa lupta de idei reflecta preconceptiile sale anterioare, ca el insusi si-a creat conceptele proprii de „capitalism” si „socialism” cu care opereaza, si deci ca nu e nici o surpriza ca ii da cu plus la capitalism din moment ce el insusi a pornit de la premizele ca ce e bun se numeste capitalism si ce e rau se numeste socialism?

    Sincer, articolul nu se ridica la nivelul acestui site – care nu e exceptional, bineinteles – ci mergea mai bine pe un Facebook pentru relaxare seara la bere.

  21. Cand subliniezi cu emfaza „sunt libertarian”, cu vreo 2-3 neuroni neafectati ar fi trebuit sa te fi prins deja ca ai depasit limitele realitatii, si ai ajuns pe taramul utopiilor sau chiar in… Fantasmagoria.

    Inechitatea sociala inregistrata la inceputul marii depresiuni de la sfarsitul anilor ’20 tocmai este depasita astazi. Ce crezi, cei multi, de la baza piramidei, au chef de fantasme adolescentine?

    Mizeriile petrecute in ultimii 4-5 ani in Romania au fost posibile prin simpla pacalire a votantilor. S-au castigat alegeri prin promisiuni electorale, dupa care s-au adoptat masuri de dreapta pentru sarantoci si, respectiv, de stanga pentru imbuibati.

    Prospectele astea de Monopoly pe care vi le tot prezentati intre voi, cu sosetele rupte in calcaie, pe la romano-americana nici macar nu mai sunt… hazlii.

  22. Domnu’ Neacsu: fara reglementari, asa cum vreti dumneavoastra si alti libertarieni ignoranti in economie si violenti:

    – in loc de apa plata vom aveain sticle numai apa de robinet cu bacterii
    http://www.realitatea.net/apa-de-la-robinet-vanduta-drept-apa-plata-inspectorii-au-gasit-bacterii-in-apa-imbuteliata_1197227.html

    – in loc de medicamente vom avea stare de voma, greata, diaree
    http://adevarul.ro/news/societate/alt-scandal-lumea-farmaceutica-medicamentul-raceala-fervex-retras-intreaga-europa-1_51aef5a2c7b855ff565cd8f7/index.html

    Sa ne traiasca libertarianismul !

    Sper ca de data asta sa imi publicati comentariul, ca data trecuta nu l-ati publicat; desi n-am sarit nici atunci calul, cum nu-l sar nici acum. Va reprosez dumneavoastra exact ce le-ati reprosat baietilor alora socialisti.

    • Exemplele sunt corecte, insa dvs. vreti sa concentrati mai multa putere in mana politicienilor.

      ambele exemple sunt tratate de piata mult mai eficient : nici un antreprenor serios nu are interesul sa isi riste brandul, ca index al calitatii, deoarece prin mediatizare si semnale de alarma, ca si cele mentionate, cumparatorii vor sanctiona firma.

      E ca si cum ati spune ca avem nevoie de comisii pentru calitatea masinilor, adidasilor, camasilor, pastei de dinti, etc. etc. Deci cateva mii de comisii platite din banii tuturor

      Cumparatorul nu e asa de prost sa aiba nevoie de tatuci si mamuci. eu daca am fost dezamagit odata, de pilda de frisca hulala care s-a terminat in 5 minute, stiu ca nu o mai cumpar never ever.

      Problema reglementarilor trebuie redusa la minimul codului civil, de protectie impotriva dolului si viciului ascuns. Un produs trebuie sa contina ce scrie pe el. Atat. Problema actuala e ca in SUA codul fiscal a ajuns la 11.000 de pagini si in Europa birocratii aia grasi pe banii nostri creeaza toata ziua reglementari despre cate ore sa stea taticii cu copiii, cum sa fie banana de mare, uleiul etc., ceea ce e prostie costisitoare. Fiecare alege ce-l taie capul. singura regula: sa respecte eticheta. Orice reglementare in plus creeaza costuri si aloca irational resursele.

  23. Snobism, Deconstructivism, Sofism, … Am putut citi comentarii mai valoroase adresate articolului decât articolul în sine… Păcat de timpul pierdut…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ovidiu Neacsu
Ovidiu Neacsu
Economist, a absolvit Finanţe şi Bănci la ASE Bucureşti. Antreprenor de 6 ani, pasionat de economie politică. A participat la seminarii pe teme economice, politice şi juridice în Franţa, Bulgaria, SUA şi Georgia şi este vicepreşedintele think-tank-ului libertarian SoLib - Societatea pentru Libertate Individuală.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro