miercuri, mai 18, 2022

Actor pasiv sau proactiv? Cum își reprezintă România interesele la Bruxelles?

„Vine de la Bruxelles”,suntem subreprezentați la Bruxelles”, „avem o imagine proastă la Bruxelles”, „vocea românilor nu contează în Uniunea Europeană”, „nu ne cunoaștem interesele în UE”, „nu există o poziție de țară bine definită” – de câte ori ați auzit în ultima vreme aceste clișee și ați dat din cap neputincioși? Europuls a publicat un raport prin care analizează ce e în spatele acestor idei și care e adevărul despre cât de activi și prezenți suntem în Uniunea Europeană.

Am început studiul cu cele șase clișee enumerate mai sus. Primul e referitor la modul în care românii privesc la Bruxelles ca și cum ar fi un București mai mare din care se dictează lucruri care nu mai pot fi schimbate. Decizii absurde care ne iau prin surprindere despre mici, pui și găini, aspiratoare. Nu e deloc așa. În primul rând că Uniunea Europeană nu legiferează prin ordonanțe de urgență. Temele cele mai importante de acțiune sunt anunțate prin discursul de început de mandat al Președintelui Comisiei (deci în curând) iar apoi reluate în fiecare an în discursurile despre Starea Uniunii. Ceea ce înseamnă că cine înțelege limbajul diplomatic și urmărește subiectele europene nu va fi luat prin surprindere de un regulament, în felul în care suntem bulversați de ordonanțele de urgență în România.

Suntem subreprezentați la Bruxelles? Cam da. Dacă ne uităm strict la personalul angrenat în instituții și instituții de stat, românii încep să se instaleze și să fie nominalizați pe poziții înalte. E nevoie însă de mai mult sprijin din partea statului, care să-i susțină pe funcționari să obțină funcții mai înalte. În ce privește cercurile din jurul instituțiilor românii sunt prezenți în multinaționale, firme de avocatură, însă nu pentru capital românesc.

Avem o imagine proastă la Bruxelles? Și da și nu. E o imagine combinată între toate problemele noastre: neregulile în gestionarea fondurilor structurale, problemele sociale. Pe de altă parte imaginea noastră se combină cu imaginea altor noi state membre, care au probleme asemănătoare cu a noastră. Nu avem cea mai bună reputație din UE, dar nu e un motiv să nu ne arătăm în public.

Contează vocea românilor la Bruxelles? Mai mult decât am crede, mai puțin decât ar trebui. România are voturi importante în Consiliu, numeroși europarlamentari, e un actor inconturnabil. Prin mâinile românilor trec dosare importante, însă trebuie o mai bună coordonare pentru ca toți actorii să tragă în aceeași direcție. Sunt câteva exemple pozitive (N+3, Republica Moldova), însă des politicienii români se pierd în lupta pentru asumarea unui proiect popular și uită țelul final al negocierilor.

Interesul de țară și poziția de țară – cuvinte mari, filozofice. Cine știe care e interesul României? După atâtea strategii care zac prin ministere și guvern tot ne întrebăm aceste lucruri. Asta pentru că interesul României e suma intereselor noastre private. Această încregătură de interese e confuzantă pentru că interesele se contrazic. Ce e mai important între un preț scăzut la utilități publice și locuri de muncă? Între marii proprietari agricoli și cei care fac agricultură de subzistență? Fiecare actor își promovează interesul cât de tare poate, ca să influențeze mandatul de negociere. Asta e poziția de țară, mandatul cu care președintele, sau Primul ministru, sau miniștrii, sau merg la Consiliu și Consiliul UE. Poziția de țară trebuie să echilibreze toate aceste interese, după consultare publică.

Mesajul general al raportului nostru este că potențialul românesc și oportunitățile europene continuă să fie pe alocuri înțelese greșit, subestimate sau nefolosite eficient. Chiar și în ciuda problemelor de reprezentare în anumite sectoare, suntem mai vocali, mai puternici și mai vizibili decât credem. Dar pentru că Bruxelles este un spațiu de confruntare a unei multitudini de interesele, actorii români trebuie să facă eforturi de înțelegere, învățare și adaptare la regulile jocului pentru ca vocea acestora să fie ascultată.

Printre recomandările invocate cele mai des în interviuri enumerăm:

  • Implementarea controlului parlamentar asupra reprezentării României la Consiliul European
  • Eficientizarea implementării prevederilor legii de cooperare Guvern – Parlament în perspective participării României la negocieri în cadrul Consiliului Uniunii Europene
  • Consolidarea comunicării despre elementele de poziţie ale României pe dosarele europene, inclusiv în relaţia cu Parlamentul României și cu europarlamentarii români
  • Îmbunătățirea comunicării către publicul larg despre rezultatele negocierilor de la nivel UE
  • Îmbunătățirea capacității administrative și cunoștințelor despre Uniunea Europeană pentru autorităţile centrale şi locale
  • Organizarea de consultări publice pe marginea proiectelor de acte normative europene
  • Formarea de rețele informale cu românii din instituţiile europene în jurul Reprezentanței Permanente a României precum şi sprijinirea românilor care doresc să lucreze în instituțiile europene
  • Continuarea colaborării și coordonării dintre Reprezentanța Permanentă, europarlamentari și părțile interesate aflate la Bruxelles
  • Îmbunătățirea comunicării rezultatelor activității Ministerului Afacerilor Externe și a Reprezentanței Permanente României pe lângă UE
  • Îmbunătățirea cooperării dintre europarlamentarii din grupuri politice diferite pentru susținerea dosarelor de importanță pentru România
  • Concentrarea activităților europarlamentarilor pe dosare cu relevanţă şi greutate
  • Creșterea vizibilității și a numărului de activități cu impact la nivel european a Agențiilor de Dezvoltare Regională
  • Includerea unei evaluări a activității membrilor CESE şi CoR în procedura lor de nominalizare de către Guvernul României

Sperăm ca acest raport va alimenta discuțiile din spațiul public cu evaluări constructive și recomandări fiabile despre cum pot fi reprezentate interesele românești la nivel european într-un mod mai eficient.

Raportul „Actor activ sau proactiv? Cum își reprezintă România interesele la Bruxelles?” este disponibil pe site-ul Europuls la următorul link: http://www.europuls.ro/images/RaportEuropuls.pdf

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. „Implementarea controlului parlamentar asupra reprezentării României la Consiliul European” -ce inseamna asta? Revizuirea Constitutiei? Pentru ca exista decizii ale CCR care arata ca presedintele defineste pozitia Romaniei la Consiliul European.

  2. Toata lumea e subreprezentata la Bruxelles nu doar Romania.Initiativele legislative si deciziile se iau se Comisie.
    Parlamentul EU nu are dreptul sa initieze legi, nu e un parlament real, parlamentul doar aproba ce e propus de comisei.E o sarada.

  3. „Avem o imagine proastă la Bruxelles?” sigur ca da, si cu vladimir ponta n-o s-o imbunatatim.
    expatii din Bucuresti, care povestesc de la fatza locului, ar zice „Romania, this time could be surprising, we’ll have a german president here

  4. Intarirea controlului parlamentar asupra relatiei cu institutiile UE? Pai ati auzit de Hrebe? Nici atunci cand dezbat si sunt proactivi, parlamentarii nostri nu ajuta Romania. Nu e nici o dilema intre sprijinirea agriculturii de subzistenta vs marii fermieri. Sprijinim marii fermieri totdeauna. Trita Fanita and the like. Romania sustine doar intamplator masuri favorabile pentru gospodariile de subzistenta, adica atunci cand se nimereste sa ii convina si lui Trita Fanita.
    Europarlamentarii? Pai cine? Pana acum era Jiji, Vadim, etc. F activa si competenta era, pare-se, Adriana Ticau, cea cu probleme penale. Monica Macovei e o exceptie, nu regula.
    Reprezentanta Permanenta? Imi vine sa zambesc. O parte sunt securisti din aia de pe vremuri, care sunt acolo de muuulti ani. Altii sunt fini, neveste, copii de sus-pusi. Mai sunt si cativa arivisti in stare de orice si cativa oameni cumsecade carora nu li se aude glasul. Toti acestia primesc mandate de la institutiile de la Bucuresti, adica 80% PSD. Si partenerii neguvernamentali sunt cam la fel, ca altfel am fi auzit de dezbateri aprinse.
    E clar ca RO nu face cu cele 14 voturi ale sale cat face Suedia cu 10 și Luxemburgul cu 4. Si nu e doar vina coruptiei si a absentei lustratiei. E si vina celor care pricep ceva din ce se intampla la UE, dar li se pare ca meritul acesta al lor e atat de mare, incat toata lumea trebuie sa inteleaga pasareasca lor si sa i se conformeze intocmai. Nici prin minte nu le trece sa faca efortul de a explica si atora pe romaneste – repet, pe romaneste – ce au inteles ei, si cu atat mai putin sa faca o legatura de bun simt cu situatia de la noi. În mare masura, ei sunt responsabili de felul heirupist in care s-a facut Aderarea si de dezinteresul lumii fata de ce se intampla la Bruxelles.

Dă-i un răspuns lui DanT Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Laura Bretea
Laura Bretea este consultant în asistență electorală pentru UE, ONU, ONG-uri internaționale și a lucrat în aproape 20 de țări din Africa, Orientul Mijlociu, America Latină și Europa de Est. În 2012 și 2013, Laura a fost Asistent parlamentar la Parlamentul European unde a urmărit dosarul Republica Moldova și comisiile de Politică externă și Dezvoltare. Este membră a Consiliului Director al Europuls.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro