miercuri, aprilie 21, 2021

Adaptabilitatea factorului rusesc în Moldova, Ucraina și Georgia în contextul parcursului european

Dinamica interesului Uniunii Europene (UE) exprimat față de Moldova, Ucraina și Georgia pe calea Acordurilor de Asociere influențează comportamentul factorului rusesc. Multidimensionalitatea integrării europene, condiționată puternic de motivațiile politice interne, a permis o remodelare a interdependențelor externe, întreținute de cele trei țări. O mai mare concentrare pe relația cu UE nu a anulat deloc prezența Rusiei, dar mai degrabă a impulsionat transformarea acesteia.

Din punct de vedere politic și economic, arealul contactelor Moldovei, Ucrainei și Georgiei s-au extins, în primul rând, în termeni geopolitici, dar și politici și economici. Cu cât mai agresivă a fost involuția factorului rusesc, cu atât mai intensă a fost determinarea celor trei țări de a dezvolta parteneriate (geo)politice cu alți actori.

Două raționamente dictează schimbarea parametrilor factorului rusesc. Pe de o parte, contează capacitatea și deschiderea UE de a oferi sprijin politic și acces la resursele sale financiare, cu care pot fi acoperite golurile bugetare ale celor trei țări. Pe de altă parte, variațiile factorului rusesc corelează cu disponibilitatea unor repere politice interne adecvate, sub formă de forțe politice loiale și o conjunctură politică favorabilă. În Ucraina, partidele politice pro-ruse nu se pot recupera cât timp Rusia menține o politică războinică în Donbas. Avansarea ideilor naționaliste în interiorul discursului politic georgian, chiar și în lipsa unor partide pro-ruse robuste, beneficiază Rusia, deoarece inhibă sau chiar pot răsturna reformele liberale. Factorul rusesc este poziționat cel mai favorabil în Moldova, unde dispune de o varietate de actori locali prietenoși – la nivel politic, social și etnic.

Angajarea Moldovei, Ucrainei și Georgiei în reforme structurale distorsionează capacitatea Rusiei de a influența mecanismele lor de luare a deciziilor. Consolidarea instituțiilor statului, sporirea transparenței în procesul de guvernare sau fortificarea instanțelor de judecată contra guvernanților corupți impune reguli de joc care reduc drastic raza de manevră a factorului rusesc. Evident, Rusia ar fi capabilă să practice acasă statul de drept sau drepturile omului și respectiv să le respecte în exterior, dar anume nefolosirea lor constituie o sursă esențială pentru alimentarea puterii sale geopolitice. Din acest punct de vedere, regimul politic de la Moscova este predispus să investească în prelungirea, restabilirea sau amplificarea pârghiilor de dependență față de sine. De aceea, sprijinul rusesc este direcționat spre elementele politice locale, care preferă să guverneze în detrimentul statului de drept, decât în limitele acestuia.

Trei domenii în care influența Rusiei s-a subțiat

Substanțierea dialogului cu UE în mod inevitabil a provocat subțierea influenței ruse în trei domenii importante, care anterior generau cu ușurință costuri politice și social-economice majore pentru politicul din Moldova, Ucraina și Georgia. După lansarea Acordurile de Asociere cu UE și a liberalizării condițiilor de mobilitate, cele trei dimensiuni de dependență față de Rusia s-au diminuat, dar nu au dispărut definitiv.

În primul rând, fluxurile migraționale către Rusia au intrat în competiție cu cele direcționate spre Europa. Apropierea celor trei țări de UE a accelerat interacțiunile inter-umane, iar mediul de afaceri european aflat în proximitate a devenit un magnet pentru populația economic activă din Moldova și Ucraina. Din cauza distanței geografice, georgienii sunt încă puternic conectați la Rusia, în pofida războiului din 2008. Extinderea UE spre Est a accentuat interesul moldovenilor în cetățenia română și a contribuit la creșterea economiei poloneze, care privește la Ucraina ca cel mai apropiat bazin de forță de muncă ieftină. Datele neoficiale pentru Moldova indică asupra faptului că circa 1 mln de moldoveni sunt implicați în migrație sezonieră sau permanentă, 4,6 mln de ucraineni și sub 1 mln de georgieni. Acțiunile militare ruse împotriva Ucrainei au intensificat migrația internă în Ucraina din regiunile estice spre Vest, dar și pe cea externă în favoarea țărilor UE. Extinderea geografiei fluxurilor migraționale din cele trei țări a redus posibilitatea Rusiei de a folosi migranții ca pe un instrument de presiune politică. Pe de o parte, resuscitarea acestei pârghii de către autoritățile ruse depinde de performanța economiei ruse. Pe de altă parte, acest lucru va fi determinat de coeficienții demografici și economici ai țărilor date, precum și de gradul de participare politică a diasporei lor, aflată în Occident.

Comerțul exterior reprezintă al doilea element care anterior liberalizării comerțului cu UE alcătuia punctul forte al influenței ruse în Moldova. În prezent, livrările către UE au depășit 65% din totalul exporturilor, iar cele spre Rusia au căzut sub pragul de 15% în 2017 (3DCFTA, 2018). Modificarea balanței în comerțul ruso-ucrainean se datorează atât integrării în piața europeană, cât și restricțiilor comerciale reciproce, introduse ca urmare a agresiunii militare ruse în Donbas și anexării Crimeii. Datele pentru 2017 arată că fluxurile de bunuri ucrainești spre UE s-au întărit la cota de 40%, iar comerțul cu Rusia a coborât sub 10% (3DCFTA, 2018). După o perioada de liberalizare intensă a comerțului și de depășire a embargourilor impuse de Rusia de-a lungul anilor 2000, exporturile georgiene spre Rusia s-au dublat în 2017 față de 2013, iar spre UE au crescut de la circa 20% în 2013 până la 24% în aceeași perioadă (3DCFTA, 2018). Diversificarea piețelor de desfacere permite celor trei țări să reducă tentația Rusiei de a recurge la comerț în calitate de armă politică, cel puțin temporar.

Sectorul energetic reprezintă o altă arteră importantă prin care dependența de Rusia s-a manifestat, dar cel mai puternic în Moldova și Ucraina. Astfel, Moldova rămâne deocamdată sub monopolul Gazprom-ului, care controlează peste 50% din acțiunile furnizorului moldovenesc Moldovagaz. Totodată, contractul moldo-rus prelungit pentru livrarea de gaze expiră în 2019, în timp ce construcția interconectării cu România este preconizată nu mai devreme de 2020. Deși Ucraina cumpără gaze naturale, inclusiv rusești, din Europa, aceasta riscă să piardă rolul de țară tranzitoare a gazelor, dacă este construit Nord Stream 2. Georgia diferă de celelalte două țări, deoarece achiziționează gaze naturale din Azerbaijan și este autosuficientă în producția de energie electrică. Apartenența celor trei țări la Comunitatea Energetică ajută la sistematizarea sectoarelor lor energetice și liberalizarea lor, lucruri care pun în pericol poziția dominantă a companiilor energetice rusești.

Moldova – cea mai vulnerabilă țară la resuscitarea factorului rusesc?

Interferențele Rusiei în politicul moldovenesc sunt cele mai probabile, în comparație cu Georgia sau Ucraina, care pe lângă integrarea europeană sunt atrase în dialoguri strategice cu SUA și au clase politice și populații predispuse spre aderarea la NATO. Cel mai apropiat obiectiv al Rusiei în Moldova este de a crea un precedent de inversare sau cel puțin revizuire a vectorului geopolitic pro-european.

Partidul Socialiștilor deja este antrenat în discuții politice regulate și profunde cu Moscova. Președintele țării negociază diverse înțelegeri cu regimul lui Vladimir Putin, atât pe dimensiunea migrației, cât și a comerțului bilateral. Toate aceste aranjamente au caracter temporar și sunt sincronizate cu desfășurare alegerilor parlamentare din februarie 2019. Astfel, migranții moldoveni sunt seduși să revină în Moldova până pe 23 februarie, înainte de alegeri, pentru a se putea întoarce în Rusia în martie. Totodată, câteva categorii de produse moldovenești (fructe, legume, vinuri) pot accesa din nou piața rusă fiind scutite de taxe vamale, însă doar pentru prima jumătate a anului curent. Este evident faptul că Rusia acordă președintelui Igor Dodon și Partidului Socialiștilor sprijin electoral, pentru a ridica șansele unei victorii la alegerile parlamentare.

Anume ușurința cu care retorica pro-rusă se poate extinde de la Președinție spre Parlament, pe cale democratică, deși puternic deformată, face ca Moldova să fie cea mai vulnerabilă în fața resuscitării factorului rusesc. Nici în Georgia în 2018 și nici în Ucraina în 2019, Rusia nu se simte atât de sigură ca în cazul alegerilor parlamentare moldovenești.

În loc de concluzii…

Influența Rusiei în Moldova, Ucraina și Georgia s-a diminuat după ce integrarea europeană a fost interiorizată în procesele politice din aceste țări. Odată ce apropierea de UE nu a putut fi stopată, factorul rusesc a învățat să se adapteze, așteptând momentul potrivit pentru a reveni în joc.

Datorită existenței partidelor pro-ruse, dispuse să ajungă la înțelegeri cu cedări deocamdată necunoscute, perspectivele Rusiei în Moldova sunt net superioare celor pe care le poate urmări în Georgia sau Ucraina.

Cazul moldovenesc reamintește încă o dată care este pericolul ce rezultă din instrumentalizarea integrării europene de către regimuri oligarhice pentru a avaria reformele.

Articol aparut pe IPN.md

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Problema Moldovei (ca și a României) este că țara este neintegrabilă în UE, atâta timp cât abordarea actuală a Bruxelles-ului, coniventă cu cea a puterii locale, rămâne la stadiul de gâdilare superficială a lucrurilor. Din rahat balcanic și comunistoid nu „emerge” integrare și valori europene, oricâtă ceață de vorbe mari se face. Mai mult, războiul hibrid și emigrația de masă pe linia de fractură geopolitică fac ca România și Moldova să semene tot mai mult a non-țări, a spații devastate și entropizate sălbatic. „Factorul rusesc” trebuie doar să aștepte, eventual să fie atent ca Dragnea și Dodon să nu reușească mai mult decât trebuie călătoria înapoi în timp. Demoralizarea și sărăcirea populației, mafiotizarea integrală a societății, slăbirea fără precedent a justiției, infectarea mass-media cu fake-uri și propagandă, cretinizarea prin colapsul educației conduc la eradicarea naturală a „factorului european-occidental”. Un proces obiectiv-istoric, cum ar zice moș Iliescu (el ar zice-o în rusă). Și peste câțiva ani, se va putea chiar spune că este rezultatul unei complexe interacțiuni de factori, imprevizibil și favorabil Moscovei etc. etc.

    • Înseamnă a se afla sub suprafața lichidului, momentan, sub linia de plutire desi nu ca Submarin. E adevărat ca multe plutesc momentan, din care multe vor si emerge, insa nu din cauza lui dragneapsd, Iliescu&Isărescu ca nu se ocupa ei cu investiții masive si nici cu managerierea lor! Vezi cazul japoniei&coreii.

  2. Corect, Moldova este veriga slabă în avansul Europei către Est. Aici şi România are o vină, politicile României faţă de Moldova au fost insuficiente( de ex. acordarea cetăţeniei şi a unor ajutoare financiare) sau iresponsabile( de ex. susţinerea pentru Plahotniuc). România este pe cale să piardă lupta cu Rusia pentru Moldova. Menţionez aici că nici „Europa noastră” nu a fost prea încântată să ofere o susţinere de apropiere a Moldovei de România pentru a nu supăra Rusia. Un eşec neplăcut pentru România în Moldova. Bine că Moldova tot aici va rămâne şi…va veni şi vremea noastră….

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Înapoi la „dreptul forței”. Rusia și China pariază riscant pe declinul și neputința Americii de a le înfrunta

Rezumatul în 10 puncte: Pentru a mai putea conduce lumea și în secolul XXI, SUA trebuie să câștige...

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și...

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

Apocalipsă amânată: Modelele climatice actuale supraestimează semnificativ viitoarele creșteri ale nivelului oceanic. Câteva considerații despre credibilitatea lor

Narațiunile apocaliptice actuale despre Armagedonul climatic conțin mai multe scenarii de groază, dintre care topirea ghețarilor și creșterea nivelului oceanic ocupă un...

Egalitatea de șanse și egalitatea de rezultat – problema Tigru și Dragon

În filmul „Tigru și Dragon” un luptător Wudang ajunsese să fie considerat de mulți invincibil. Pe lângă stăpânirea artelor marțiale la perfecție,...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro