joi, martie 28, 2024

Adaptabilitatea factorului rusesc în Moldova, Ucraina și Georgia în contextul parcursului european

Dinamica interesului Uniunii Europene (UE) exprimat față de Moldova, Ucraina și Georgia pe calea Acordurilor de Asociere influențează comportamentul factorului rusesc. Multidimensionalitatea integrării europene, condiționată puternic de motivațiile politice interne, a permis o remodelare a interdependențelor externe, întreținute de cele trei țări. O mai mare concentrare pe relația cu UE nu a anulat deloc prezența Rusiei, dar mai degrabă a impulsionat transformarea acesteia.

Din punct de vedere politic și economic, arealul contactelor Moldovei, Ucrainei și Georgiei s-au extins, în primul rând, în termeni geopolitici, dar și politici și economici. Cu cât mai agresivă a fost involuția factorului rusesc, cu atât mai intensă a fost determinarea celor trei țări de a dezvolta parteneriate (geo)politice cu alți actori.

Două raționamente dictează schimbarea parametrilor factorului rusesc. Pe de o parte, contează capacitatea și deschiderea UE de a oferi sprijin politic și acces la resursele sale financiare, cu care pot fi acoperite golurile bugetare ale celor trei țări. Pe de altă parte, variațiile factorului rusesc corelează cu disponibilitatea unor repere politice interne adecvate, sub formă de forțe politice loiale și o conjunctură politică favorabilă. În Ucraina, partidele politice pro-ruse nu se pot recupera cât timp Rusia menține o politică războinică în Donbas. Avansarea ideilor naționaliste în interiorul discursului politic georgian, chiar și în lipsa unor partide pro-ruse robuste, beneficiază Rusia, deoarece inhibă sau chiar pot răsturna reformele liberale. Factorul rusesc este poziționat cel mai favorabil în Moldova, unde dispune de o varietate de actori locali prietenoși – la nivel politic, social și etnic.

Angajarea Moldovei, Ucrainei și Georgiei în reforme structurale distorsionează capacitatea Rusiei de a influența mecanismele lor de luare a deciziilor. Consolidarea instituțiilor statului, sporirea transparenței în procesul de guvernare sau fortificarea instanțelor de judecată contra guvernanților corupți impune reguli de joc care reduc drastic raza de manevră a factorului rusesc. Evident, Rusia ar fi capabilă să practice acasă statul de drept sau drepturile omului și respectiv să le respecte în exterior, dar anume nefolosirea lor constituie o sursă esențială pentru alimentarea puterii sale geopolitice. Din acest punct de vedere, regimul politic de la Moscova este predispus să investească în prelungirea, restabilirea sau amplificarea pârghiilor de dependență față de sine. De aceea, sprijinul rusesc este direcționat spre elementele politice locale, care preferă să guverneze în detrimentul statului de drept, decât în limitele acestuia.

Trei domenii în care influența Rusiei s-a subțiat

Substanțierea dialogului cu UE în mod inevitabil a provocat subțierea influenței ruse în trei domenii importante, care anterior generau cu ușurință costuri politice și social-economice majore pentru politicul din Moldova, Ucraina și Georgia. După lansarea Acordurile de Asociere cu UE și a liberalizării condițiilor de mobilitate, cele trei dimensiuni de dependență față de Rusia s-au diminuat, dar nu au dispărut definitiv.

În primul rând, fluxurile migraționale către Rusia au intrat în competiție cu cele direcționate spre Europa. Apropierea celor trei țări de UE a accelerat interacțiunile inter-umane, iar mediul de afaceri european aflat în proximitate a devenit un magnet pentru populația economic activă din Moldova și Ucraina. Din cauza distanței geografice, georgienii sunt încă puternic conectați la Rusia, în pofida războiului din 2008. Extinderea UE spre Est a accentuat interesul moldovenilor în cetățenia română și a contribuit la creșterea economiei poloneze, care privește la Ucraina ca cel mai apropiat bazin de forță de muncă ieftină. Datele neoficiale pentru Moldova indică asupra faptului că circa 1 mln de moldoveni sunt implicați în migrație sezonieră sau permanentă, 4,6 mln de ucraineni și sub 1 mln de georgieni. Acțiunile militare ruse împotriva Ucrainei au intensificat migrația internă în Ucraina din regiunile estice spre Vest, dar și pe cea externă în favoarea țărilor UE. Extinderea geografiei fluxurilor migraționale din cele trei țări a redus posibilitatea Rusiei de a folosi migranții ca pe un instrument de presiune politică. Pe de o parte, resuscitarea acestei pârghii de către autoritățile ruse depinde de performanța economiei ruse. Pe de altă parte, acest lucru va fi determinat de coeficienții demografici și economici ai țărilor date, precum și de gradul de participare politică a diasporei lor, aflată în Occident.

Comerțul exterior reprezintă al doilea element care anterior liberalizării comerțului cu UE alcătuia punctul forte al influenței ruse în Moldova. În prezent, livrările către UE au depășit 65% din totalul exporturilor, iar cele spre Rusia au căzut sub pragul de 15% în 2017 (3DCFTA, 2018). Modificarea balanței în comerțul ruso-ucrainean se datorează atât integrării în piața europeană, cât și restricțiilor comerciale reciproce, introduse ca urmare a agresiunii militare ruse în Donbas și anexării Crimeii. Datele pentru 2017 arată că fluxurile de bunuri ucrainești spre UE s-au întărit la cota de 40%, iar comerțul cu Rusia a coborât sub 10% (3DCFTA, 2018). După o perioada de liberalizare intensă a comerțului și de depășire a embargourilor impuse de Rusia de-a lungul anilor 2000, exporturile georgiene spre Rusia s-au dublat în 2017 față de 2013, iar spre UE au crescut de la circa 20% în 2013 până la 24% în aceeași perioadă (3DCFTA, 2018). Diversificarea piețelor de desfacere permite celor trei țări să reducă tentația Rusiei de a recurge la comerț în calitate de armă politică, cel puțin temporar.

Sectorul energetic reprezintă o altă arteră importantă prin care dependența de Rusia s-a manifestat, dar cel mai puternic în Moldova și Ucraina. Astfel, Moldova rămâne deocamdată sub monopolul Gazprom-ului, care controlează peste 50% din acțiunile furnizorului moldovenesc Moldovagaz. Totodată, contractul moldo-rus prelungit pentru livrarea de gaze expiră în 2019, în timp ce construcția interconectării cu România este preconizată nu mai devreme de 2020. Deși Ucraina cumpără gaze naturale, inclusiv rusești, din Europa, aceasta riscă să piardă rolul de țară tranzitoare a gazelor, dacă este construit Nord Stream 2. Georgia diferă de celelalte două țări, deoarece achiziționează gaze naturale din Azerbaijan și este autosuficientă în producția de energie electrică. Apartenența celor trei țări la Comunitatea Energetică ajută la sistematizarea sectoarelor lor energetice și liberalizarea lor, lucruri care pun în pericol poziția dominantă a companiilor energetice rusești.

Moldova – cea mai vulnerabilă țară la resuscitarea factorului rusesc?

Interferențele Rusiei în politicul moldovenesc sunt cele mai probabile, în comparație cu Georgia sau Ucraina, care pe lângă integrarea europeană sunt atrase în dialoguri strategice cu SUA și au clase politice și populații predispuse spre aderarea la NATO. Cel mai apropiat obiectiv al Rusiei în Moldova este de a crea un precedent de inversare sau cel puțin revizuire a vectorului geopolitic pro-european.

Partidul Socialiștilor deja este antrenat în discuții politice regulate și profunde cu Moscova. Președintele țării negociază diverse înțelegeri cu regimul lui Vladimir Putin, atât pe dimensiunea migrației, cât și a comerțului bilateral. Toate aceste aranjamente au caracter temporar și sunt sincronizate cu desfășurare alegerilor parlamentare din februarie 2019. Astfel, migranții moldoveni sunt seduși să revină în Moldova până pe 23 februarie, înainte de alegeri, pentru a se putea întoarce în Rusia în martie. Totodată, câteva categorii de produse moldovenești (fructe, legume, vinuri) pot accesa din nou piața rusă fiind scutite de taxe vamale, însă doar pentru prima jumătate a anului curent. Este evident faptul că Rusia acordă președintelui Igor Dodon și Partidului Socialiștilor sprijin electoral, pentru a ridica șansele unei victorii la alegerile parlamentare.

Anume ușurința cu care retorica pro-rusă se poate extinde de la Președinție spre Parlament, pe cale democratică, deși puternic deformată, face ca Moldova să fie cea mai vulnerabilă în fața resuscitării factorului rusesc. Nici în Georgia în 2018 și nici în Ucraina în 2019, Rusia nu se simte atât de sigură ca în cazul alegerilor parlamentare moldovenești.

În loc de concluzii…

Influența Rusiei în Moldova, Ucraina și Georgia s-a diminuat după ce integrarea europeană a fost interiorizată în procesele politice din aceste țări. Odată ce apropierea de UE nu a putut fi stopată, factorul rusesc a învățat să se adapteze, așteptând momentul potrivit pentru a reveni în joc.

Datorită existenței partidelor pro-ruse, dispuse să ajungă la înțelegeri cu cedări deocamdată necunoscute, perspectivele Rusiei în Moldova sunt net superioare celor pe care le poate urmări în Georgia sau Ucraina.

Cazul moldovenesc reamintește încă o dată care este pericolul ce rezultă din instrumentalizarea integrării europene de către regimuri oligarhice pentru a avaria reformele.

Articol aparut pe IPN.md

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Problema Moldovei (ca și a României) este că țara este neintegrabilă în UE, atâta timp cât abordarea actuală a Bruxelles-ului, coniventă cu cea a puterii locale, rămâne la stadiul de gâdilare superficială a lucrurilor. Din rahat balcanic și comunistoid nu „emerge” integrare și valori europene, oricâtă ceață de vorbe mari se face. Mai mult, războiul hibrid și emigrația de masă pe linia de fractură geopolitică fac ca România și Moldova să semene tot mai mult a non-țări, a spații devastate și entropizate sălbatic. „Factorul rusesc” trebuie doar să aștepte, eventual să fie atent ca Dragnea și Dodon să nu reușească mai mult decât trebuie călătoria înapoi în timp. Demoralizarea și sărăcirea populației, mafiotizarea integrală a societății, slăbirea fără precedent a justiției, infectarea mass-media cu fake-uri și propagandă, cretinizarea prin colapsul educației conduc la eradicarea naturală a „factorului european-occidental”. Un proces obiectiv-istoric, cum ar zice moș Iliescu (el ar zice-o în rusă). Și peste câțiva ani, se va putea chiar spune că este rezultatul unei complexe interacțiuni de factori, imprevizibil și favorabil Moscovei etc. etc.

    • Înseamnă a se afla sub suprafața lichidului, momentan, sub linia de plutire desi nu ca Submarin. E adevărat ca multe plutesc momentan, din care multe vor si emerge, insa nu din cauza lui dragneapsd, Iliescu&Isărescu ca nu se ocupa ei cu investiții masive si nici cu managerierea lor! Vezi cazul japoniei&coreii.

  2. Corect, Moldova este veriga slabă în avansul Europei către Est. Aici şi România are o vină, politicile României faţă de Moldova au fost insuficiente( de ex. acordarea cetăţeniei şi a unor ajutoare financiare) sau iresponsabile( de ex. susţinerea pentru Plahotniuc). România este pe cale să piardă lupta cu Rusia pentru Moldova. Menţionez aici că nici „Europa noastră” nu a fost prea încântată să ofere o susţinere de apropiere a Moldovei de România pentru a nu supăra Rusia. Un eşec neplăcut pentru România în Moldova. Bine că Moldova tot aici va rămâne şi…va veni şi vremea noastră….

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro