miercuri, decembrie 8, 2021

Aderarea la zona euro: între mit şi realitate

Zona euro a cunoscut în ultimii ani o perioadă agitată. Criza financiară mondială a pus în lumină disfuncţionalităţile structurale ale construcţiei monetare europene, care nu poate răspunde provocărilor economice fără o integrare financiară, economică şi politică mai mare. Ȋn acest context, dincolo de a discuta datele de aderare, este necesar să dezbatem pertinenţa aderării României la moneda euro. Acest obiectiv îl are atelierul organizat în cadrul Eurosfat în data de 15 martie la Palatul Parlamentului din Bucureşti, de către Platforma Europeană de Dezvoltare şi Europuls, atelier intitulat „Este aderarea României la zona euro încă de actualitate?”.

Criza din zona euro a amplificat greutăţile şi durerile provocate de criza financiară din lumea industrializată. Țările nou intrate în Uniunea Europeană au angajamentul de a adera la zona euro atunci cand condiţiile sunt potrivite (acestea din urmă fiind definite în mod obişnuit sub forma condiţiilor Maastricht).

Criza zonei euro a revelat fracturi de performanţă economică între ţările membre şi un design şi aranjamente de politici inadecvate. De aceea, sunt în curs demersuri de a reforma structurile de guvernanţă (Tratatul Fiscal, six-pack, etc), de a forma o uniune bancară, care ar include un mecanism de reglementare şi suprevaghere comun, un mecanism de rezoluţiune pentru entităţi financiare aflate în mare suferinţă, mecanismul pentru stabilitate financiară şi o schemă de garantare colectivă a depozitelor. Într-un fel sau altul o uniune bancară ar trebui sa se bizuie pe aranjamente fiscale, care să permită intervenţia în cazul unor ameninţări ce pot afecta stabilitatea zonei euro. Țările nou intrate sunt vital interesate de rezolvarea crizei din zona euro întrucât sectoarele lor bancare sunt controlate în proporţie covârşitoare de grupuri străine. În plus dinamica lor economică este strâns legată de ce se întamplă în zona euro.
Acesta este contextul format de anii de criză. Drept este că până la intervenţiile Băncii Centrale Europene din 2011 şi 2012 (Mario Draghi afirmând că Banca Centrală Europeană va face „whatever is needed to save the euro”), teama privind efecte de contagiune era tot mai mare. De aici a rezultat o neîncredere a noilor state membre privind calendarul aderării, care devenea incert.

O dezbatere privind aderarea a existat şi în Romania deşi autorităţile, până nu demult, au persistat în a declara ţinta 2015 ca fiind neschimbată. Alte voci au subliniat că o ţintă şi atunci când este ambițioasă, se cuvine să fie realistă. Altminteri nu poate fi o ancoră efectivă.

Lucrurile sunt într-o perioadă de flux acum. Letonia şi Lituania, care practică regimul consiliului monetar (ce leaga fix paritatea monedei naţionale de euro) fac eforturi să adere pe un „fast track”, poate şi pentru că au trecut prin ajustari macroeconomice de amploare şi consideră că sunt pregatite. Polonia pare să stea în expectativă. Cehia întruneşte, poate, cel mai bine condiţiile de aderare, dar pare să prefere regimul de independenţă al politicii sale monetare şi de curs de schimb. Ungaria nu se grabeşte cu aderarea.
O lecţie majoră a crizei zonei euro este că nu este suficient să ai convergenţă nominală, care poate fi dată peste cap de modificarea de circumstanţe. Esenţial este să se producă convergenţă reală. Din acest punct de vedere România are cale lungă de parcurs. Se poate afirma că o economie merită să aderere la zona euro dacă se respectă doua precondiţii: a/ să se fi înregistrat suficientă convergenţă economică; b/ zona euro sa-şi fi reformat cadrul instituţional şi mecanismele de funcţionare, care să îi asigure viabilitatea.

Acesta este, in nuce, contextul care motivează dezbaterea privind perspective ale aderării României la zona euro ce se va desfăşura în 15 martie în cadrul Eurosfat. La atelier vor lua parte domnul Florin Câțu (Economist), domnul Eugen Andreescu (Institutul de Economie Mondială), domnul Cristian Socol (ASE), doamna Aura Socol (ASE), iar discuțiile vor fi moderate de domnul Sorin Pîslaru (Ziarul Financiar) şi domnul Daniel Dăianu (SNSPA şi Platforma Europeană de Dezvoltare).

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Domnule Daianu, adoptarea monedei euro in Romania e mai putin probabila ca aderarea la Schengen. Suntem, odorologic vorbind, mai aproape de rubla decat de euro, precum si de spatiul Schengenov.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Daniel Daianu
Ministru al finanţelor între 1997-1998, profesor universitar la Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA, membru corespondent al Academiei Române, din 2001, preşedinte al Societăţii Române de Economie (SOREC), membru al American Economic Association, membru în Societatea Academică Română.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Când nu știi că nu se poate

Dacă aș avea câte un leu pentru fiecare ocazie în care un “specialist” din România mi-a explicat savant și superior că “în...

Lărgirea Uniunii Europene. Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia (de Nord) și Albania

Scriu aceste rânduri la Novi Sad, în Serbia. Nu sunt pentru prima dată în această țară, am mai străbătut-o de câteva ori...

Noi ipocrizii climatice și criza energetică

În decembrie 2020, Adam Anderson, CEO-ul companiei Innovex Downhole Solutions din Houston, Texas, a încercat să facă un gest frumos pentru angajații...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro