luni, martie 27, 2023

Aderarea la zona euro: între mit şi realitate

Zona euro a cunoscut în ultimii ani o perioadă agitată. Criza financiară mondială a pus în lumină disfuncţionalităţile structurale ale construcţiei monetare europene, care nu poate răspunde provocărilor economice fără o integrare financiară, economică şi politică mai mare. Ȋn acest context, dincolo de a discuta datele de aderare, este necesar să dezbatem pertinenţa aderării României la moneda euro. Acest obiectiv îl are atelierul organizat în cadrul Eurosfat în data de 15 martie la Palatul Parlamentului din Bucureşti, de către Platforma Europeană de Dezvoltare şi Europuls, atelier intitulat „Este aderarea României la zona euro încă de actualitate?”.

Criza din zona euro a amplificat greutăţile şi durerile provocate de criza financiară din lumea industrializată. Țările nou intrate în Uniunea Europeană au angajamentul de a adera la zona euro atunci cand condiţiile sunt potrivite (acestea din urmă fiind definite în mod obişnuit sub forma condiţiilor Maastricht).

Criza zonei euro a revelat fracturi de performanţă economică între ţările membre şi un design şi aranjamente de politici inadecvate. De aceea, sunt în curs demersuri de a reforma structurile de guvernanţă (Tratatul Fiscal, six-pack, etc), de a forma o uniune bancară, care ar include un mecanism de reglementare şi suprevaghere comun, un mecanism de rezoluţiune pentru entităţi financiare aflate în mare suferinţă, mecanismul pentru stabilitate financiară şi o schemă de garantare colectivă a depozitelor. Într-un fel sau altul o uniune bancară ar trebui sa se bizuie pe aranjamente fiscale, care să permită intervenţia în cazul unor ameninţări ce pot afecta stabilitatea zonei euro. Țările nou intrate sunt vital interesate de rezolvarea crizei din zona euro întrucât sectoarele lor bancare sunt controlate în proporţie covârşitoare de grupuri străine. În plus dinamica lor economică este strâns legată de ce se întamplă în zona euro.
Acesta este contextul format de anii de criză. Drept este că până la intervenţiile Băncii Centrale Europene din 2011 şi 2012 (Mario Draghi afirmând că Banca Centrală Europeană va face „whatever is needed to save the euro”), teama privind efecte de contagiune era tot mai mare. De aici a rezultat o neîncredere a noilor state membre privind calendarul aderării, care devenea incert.

O dezbatere privind aderarea a existat şi în Romania deşi autorităţile, până nu demult, au persistat în a declara ţinta 2015 ca fiind neschimbată. Alte voci au subliniat că o ţintă şi atunci când este ambițioasă, se cuvine să fie realistă. Altminteri nu poate fi o ancoră efectivă.

Lucrurile sunt într-o perioadă de flux acum. Letonia şi Lituania, care practică regimul consiliului monetar (ce leaga fix paritatea monedei naţionale de euro) fac eforturi să adere pe un „fast track”, poate şi pentru că au trecut prin ajustari macroeconomice de amploare şi consideră că sunt pregatite. Polonia pare să stea în expectativă. Cehia întruneşte, poate, cel mai bine condiţiile de aderare, dar pare să prefere regimul de independenţă al politicii sale monetare şi de curs de schimb. Ungaria nu se grabeşte cu aderarea.
O lecţie majoră a crizei zonei euro este că nu este suficient să ai convergenţă nominală, care poate fi dată peste cap de modificarea de circumstanţe. Esenţial este să se producă convergenţă reală. Din acest punct de vedere România are cale lungă de parcurs. Se poate afirma că o economie merită să aderere la zona euro dacă se respectă doua precondiţii: a/ să se fi înregistrat suficientă convergenţă economică; b/ zona euro sa-şi fi reformat cadrul instituţional şi mecanismele de funcţionare, care să îi asigure viabilitatea.

Acesta este, in nuce, contextul care motivează dezbaterea privind perspective ale aderării României la zona euro ce se va desfăşura în 15 martie în cadrul Eurosfat. La atelier vor lua parte domnul Florin Câțu (Economist), domnul Eugen Andreescu (Institutul de Economie Mondială), domnul Cristian Socol (ASE), doamna Aura Socol (ASE), iar discuțiile vor fi moderate de domnul Sorin Pîslaru (Ziarul Financiar) şi domnul Daniel Dăianu (SNSPA şi Platforma Europeană de Dezvoltare).

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Domnule Daianu, adoptarea monedei euro in Romania e mai putin probabila ca aderarea la Schengen. Suntem, odorologic vorbind, mai aproape de rubla decat de euro, precum si de spatiul Schengenov.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Daniel Daianu
Ministru al finanţelor între 1997-1998, profesor universitar la Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA, membru corespondent al Academiei Române, din 2001, preşedinte al Societăţii Române de Economie (SOREC), membru al American Economic Association, membru în Societatea Academică Română.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro