joi, octombrie 10, 2024

Aderarea Suediei la NATO dă un semnal de alarmă și pentru moldoveni

Suedia, care a fost neutră din punct de vedere militar timp de două secole, a aderat la NATO, o decizie determinată chiar de invazia Rusiei în Ucraina. Uite că la suedezi nu funcționează propaganda rusă, unde Alianța Nord-Atlantică nu reprezintă o „sperietoare” și „aducătoare de războaie” ca pentru moldoveni, ci colacul de salvare, sentimentul de siguranță și un răspuns hotărât la agresiunea rusească. Narativele propagandei anti-occidentale au promovat mereu ideea că neutralitatea asigură securitatea statului. Uite că Suedia nu este de acord pentru că simte amenințarea rusă. În Moldova acest narativ funcționează încă. Suedia până la aderarea la NATO și-a cheltuit 2,1% din Produsul Intern Brut pe apărare, chiar dacă era stat neutru, adică a cheltuit bani pentru a-și echipa armata, pentru a se apăra de inamici, de fapt un singur inamic, Federația Rusă.

Calea accelerată a Suediei către NATO a început după atacul Rusiei asupra Ucrainei. Deși neutralitatea militară făcea parte din identitatea și cultura suedeză, două treimi dintre cetățeni susțin acum decizia guvernului. Suedia a aderat oficial la NATO. Această alianță militară are acum 32 de membri.

Rusia a apropiat NATO de hotarele sale

Dacă Moscova a tăiat puntea spre Europa de acum zece ani, mai exact odată cu anexarea Crimeei, acum a închis această fereastră definitiv, odată cu războiul pe scară largă. Vladimir Putin a obținut exact ceea ce nu și-a dorit niciodată, să apropie infrastructura NATO de granițele sale, prin aderarea Finlandei la alianță, la un an de la declanșarea războiului, în aprilie 2023, și la aderarea Suediei, la doi ani de război, în martie 2024.

A durat destul de mult timp până când Budapesta a ratificat aderarea Suediei la Alianța Nord-Atlantică. Consecințele pe termen lung ale aderării celor două state nordice la NATO, atât economice cât și politice și de securitate, sunt foarte serioase pentru Rusia pentru că Suedia și Finlanda, practic, blochează Marea Baltică pentru Rusia și izolează foarte mult și exclava Kaliningrad, care brusc devine din ce în ce mai strâmtorată.

Rusia pierde Marea Baltică, își pierde influența pe Calea Maritimă Nordică, pe care se bazau europenii că va fi cea mai scurtă rută din punct de vedere comercial, iar Rusia, înainte de război urma să fie țara de tranzit care va controla această rută, și multe alte rute adiacente. Granița cu NATO s-a mărit cu circa 1.000 de km, iar acum rușii trebuie să-și mute forțele și mijloacele către această graniță și să găsească resurse, care și așa sunt insuficiente, și să le mobilizeze mai aproape de țările scandinave și baltice pentru că toate forțele și mijloacele militare sunt angajate în Ucraina.


Statele europene tot mai preocupate de apărare

Acum NATO, schimbându-și strategia, va avea în general trei comandamente: nord, centru și sud. Aceasta în condițiile în care până nu demult, în 2022, își punea problema dacă va avea viitor ca organizație? Foarte mulți își puneau întrebări despre declarația din 2019 a lui Macron care spunea că “NATO se află într-o moarte cerebrală”, iar europenii nu voiau să aloce mai multe fonduri alianței, subiectul despre care vorbea fostul președinte Donald Trump foarte des, și anume că statele europene nu doresc să aloce nici măcar 2% din PIB și că nu doresc să susțină la nivelul corespunzător bugetele lor de apărare. Rusia a trezit conștiința importanței NATO, iar valorile transatlantice făcut din Europa un actor mult mai proactiv.

Dacă este să analizăm ultimele declarații ale liderilor Alianței Nord-Atlantice, ultimele summit-uri și poziționări ale liderilor europeni, în special ale președintelui Franței, Emanuel Macron, despre faptul că trebuie să fim proactivi, că, într-o anumită situație, francezii sunt chiar gata să introducă trupe în Ucraina, ideea de “armată europeană” nu mai sună atât de ridicol. Acum nu mai este vorba despre acea oboseală a Europei față de Ucraina, idee pe care încercă Moscova să o impună această pentru a știrbi din atenția occidentalilor față de război.

Cine spune că am obosit de război se înșeală amarnic. Dimpotrivă, Europa a devenit mult mai dinamică, ea a preluat așa-numita inițiativă europeană și va face astfel de pași împreună cu Statele Unite. Federația Rusă și Vladimir Putin se vor gândi acum mai mult dacă decizia de a invada Ucraina a fost chiar una necesară. Mai ales și în contextul în care în luna decembrie a anului trecut s-a dat undă verde negocierilor Ucrainei și Moldovei cu Uniunea Europeană, observăm că și o alianță politică precum Uniunea Europeană și-a activat politica de extindere exact din același motiv, pentru a oferi Rusiei o lecție, o Rusie care mereu șantaja statele din Est să adere la blocuri și alianțe.

Aceasta înseamnă că statele membre UE împreuna cu Statele Unite au scos atât Ucraina cât și Moldova de sub zona de influență a Rusiei, astfel încât ele pot să decidă să se alăture cui doresc. De asemenea, sprijinirea financiară apoi militară pentru Ucraina în război, iar apoi adoptarea de resurse financiare suplimentare într-un plan pe termen lung de sprijinire a rezistenței Kievului, sunt rezultate ale unei unități europene, complet opuse cu așteptările Moscovei după invadarea Ucrainei.

Se extinde NATO mai mult de atât?

Prin urmare, Suedia a urmat exemplul Finlandei devenind astfel cea de-a doua națiune scandinavă care se alătură NATO, aducând alianței diverse beneficii. Optând pentru renunțarea la o tradiție de două sute de ani de neutralitate și nealiniere, după modelul finlandez, Suedia emite un semnal puternic țărilor indecise privind agresiunea Rusiei în Ucraina, subliniind necesitatea de a opta pentru o tabără. Aceasta reprezintă o schimbare majoră și trebuie abordată cu seriozitate, mai ales că acum argumentul Kremlinului că aderarea Finlandei a fost doar un eveniment singular nu mai este valabilă, e chiar un val de extindere, care poate continua, cu voința aliaților și a noii conduceri la șefia NATO.

Cu eforturi de consolidare a apărării membrilor săi estici împotriva Rusiei, experiența Suediei în contracararea acestei amenințări devine vitală pentru NATO. Capacitatea militară impresionantă a Suediei, inclusiv avioane, rachete și sisteme antiaeriene de ultimă generație, tancuri moderne, submarine și o flotă vastă, o transformă într-un aliat de nădejde. Având una dintre cele mai mari flote din Marea Baltică, unde NATO nu dispune de forțe maritime semnificative, Suedia aduce un avantaj strategic. Poziționarea geografică favorizează, de asemenea, alianța, servind ca traseu terestru pentru susținerea Norvegiei și Finlandei și, prin extinsa sa coastă, oferă NATO capacitatea de a controla Marea Baltică în eventualitatea unui conflict cu Rusia. În schimb, Suedia beneficiază acum de protecția asigurată de garanțiile de securitate ale alianței în fața unui posibil atac din partea Rusiei.

Aderarea Suediei la NATO nu doar că reprezintă o schimbare semnificativă în politica de securitate a acestei țări, dar servește și ca un semnal de alarmă pentru alte țări precum Moldova, în ceea ce privește propria lor securitate. În contextul actual, neutralitatea nu mai este văzută neapărat ca o garanție a securității, ci, dimpotrivă, alianțele strânse și sprijinul reciproc al aliaților NATO pot oferi un răspuns mai eficient și mai convingător în fața unei agresiuni.

Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Normal ar fi scoaterea din spatiul Schengen a prietenilor F. Ruse, China, Coreea de nord si Iran si nu a Bulgariei si Romaniei..

  2. Nu există nici cea mai mică legătură între Suedia și Moldova. Aderarea Suediei la NATO conferă avantaje reciproce. Moldova este un stat eșuat, care nu-și poate controla teritoriul și care, și să se dea peste cap, n-are cum să adere la NATO.

  3. „Uite că la suedezi nu funcționează propaganda rusă, unde Alianța Nord-Atlantică nu reprezintă o „sperietoare” și „aducătoare de războaie” ca pentru moldoveni, ci colacul de salvare…”

    Frumos articol, emoționant.

    Dar, nu am înțeles…Republica Moldova în NATO cu, sau fără Transnistria și Găgăuzia? Contează?… Nu contează?

    Este posibil ca autorul să mai ceară și alte opinii și să revină cu o analiză care să aibă o abordare exhaustivă asupra „putirinței” accederii republicii Moldova în NATO, raportat la condițiile contextuale obiective.

    …Căci, probabil, nu degeaba a creat Federația Rusă „conflictul înghețat” din estul Moldovei! Altfel, dacă acceptă să adere cu frontierele „reconfigurate” de domnul Putin, și Ucraina ar putea în principiu să adere la NATO, nu-i așa?! Dar, pentru asta, cred că este firesc să-i lăsăm pe cetățenii ucraineni și pe cei moldoveni să se pronunțe. Un viitor referendum va lămuri opțiunea pro-europeană a moldovenilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca este cercetător științific la Centrul Român de Studii Ruse și Program Assistant în cadrul German Marshall Fund of the United States. Este Doctorand al Școlii Doctorale de Științe Politice al Universității din București, licențiat în Științe Politice, Universitatea din București, absolvent al unui masterat la aceeași facultate, Programul de Relații Internaționale și Studii Europene. Vorbește 3 limbi străine: engleză, italiană și rusă. Domeniile sale de expertiză sunt geopolitica Federației Ruse în zona Mării Negre, politica internă și externă a statelor ex-sovietice (în special Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia, Belarus, Azerbaijan, Kazahstan). De asemenea, îl preocupă integrarea europeană și analizează politica internă și externă a României, cât și a Republicii Moldova.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro