vineri, martie 29, 2024

Administraţia Trump, în construcţie. Primele semnale

Puncte cheie:

  • Cu mai mult de o lună înaintea inaugurării noului preşedinte al Statelor Unite, pe 20 ianuarie 2017, administraţia Trump prinde contur, practic oamenii din poziţiile cheie fiind deja nominalizaţi şi intraţi în atenţia opiniei publice;
  • Luni, 19 decembrie a.c., Colegiul Electoral îl va alege propriu-zis pe preşedintele Statelor Unite, dar scorul potenţial de 306-232 „voturi electorale” în favoarea lui Donald Trump face aproape imposibilă o surpriză, în pofida apelurilor disperate ale democraţilor ca cel puţin 38 din electorii câştigaţi de Trump să voteze invers, ceea ce teoretic ar întoarce balanţa în favoarea lui Hillary Clinton;
  • În istoria Statelor Unite, au fost până în prezent 82 de electori care au votat altfel[1] decât decisese majoritatea simplă a alegătorilor din statele lor (faithless electors), din care doar 9 în ultimii 100 de ani, dar niciodată voturile rebele nu au schimbat câştigătorul rezultat din aritmetica simplă a Colegiului Electoral;
  • Deşi nu mai contează pentru alegerea propriu-zisă a preşedintelui (contează însă mult pentru analizele privind reprezentativitatea puterii executive în sistemul politic american, având în vedere votul indirect), trebuie spus că Trump a pierdut „votul popular” la 2,8 milioane diferenţă, ceea ce este enorm, fiind cea mai mare diferenţă cu care a pierdut vreodată un preşedinte ales (la precedentul caz, în 2000, democratul Al Gore avusese cu 544.000 de voturi populare peste George Bush Jr.);
  • Administraţia Trump va avea în componenţă, după primele semnale, oameni extrem de puternici, mulţi dintrei ei foarte bogaţi, care au confirmat în carierele lor şi au avut performanţe de top, fie că ne referim la cariere manageriale, investiţionale sau militare, de exemplu. Ideea este importantă pentru că toţi aceşti oameni au performat în domeniile lor şi s-au îmbogăţit, de fapt, în cadrul Sistemului (ca şi Trump, dealtfel), adică al acelui „sistem corupt”, cu Wall Street în frunte, pe care o mare parte din alegătorii lui Trump credeau că noul preşedinte îl va distruge, îl va pulveriza, îl va călca în picioare după învestire;
  • O analiză Politico sugera recent că guvernul nascent Trump, cu averi evaluate la 35 miliarde de dolari[2], ar putea fi cel mai bogat din întreaga istorie a Statelor Unite. Să ne înţelegem, nu spun că acesta ar fi un lucru rău în sine, după cum nu e nici o garanţie a succesului, dar este un indicator destul de limpede că administraţia Trump nu va demantela Sistemul pe care, în campanie, noul erou popular de la Washington spunea că „este controlat de Wall Street iar Hillary Clinton este reprezentanta Wall Street în politica americană”;
  • Cabinetul de miliardari[3] şi de generali în retragere al administraţiei Trump nu va distruge Sistemul, ci îl va întări, spre stupefacţia alegătorilor săi din lower middle-class şi din deja faimoasa „white working class” care a înclinat balanţa, la o limită uneori de sub 1%, în câteva state-cheie, în favoarea lui Donald Trump;
  • În ceea ce ne interesează mai mult pe noi, adică pentru poziţiile din domeniile securităţii şi politicii externe, nominalizările aduc semnale mixte, contradictorii, cu perspective bune şi mai puţin bune în relaţionarea cu Uniunea Europeană, NATO, China şi Rusia, pe care le vom dezvolta în cuprinsul articolului;
  • În esenţă, le-aş spune celor care cred că Trump nu va face nimic din ceea ce a promis să nu-şi facă iluzii, căci o parte din promisiunile sale de politică internă şi de politică externă vor deveni realitate, dar le-aş spune şi celor care cred că Trump va arunca America şi lumea în aer că se înşală. Nu e în interesul lui şi al celor din jurul său să o facă. Iar nominalizările de până acum ne arată că noul preşedinte american „va umbla” la nuanţe, nu la esenţe.

*

Nominalizările preşedintelui ales Donald Trump pentru admininstraţia care îi va purta numele ar trebui să-i pună pe gânduri pe americanii care l-au votat (sau cel puţin pe cei din atât de frustrata „clasă muncitoare albă”, cea care l-a făcut preşedinte pe Trump) dar în egală măsură şi pe noi, cei de aici, de la periferia Uniunii Europene şi a NATO.

Amestecul de miliardari, ori cel puţin multimilionari, neurochirurgi pensionaţi şi scriitori rataţi, terorizaţi de propriile amintiri din copilărie (vezi cazul lui Ben Carson, ridiculizat cu ferocitate de Trump în campanie, acum ministrul locuinţelor şi dezvoltării urbane) şi generali în retragere, demişi în trecut de Obama, din cabinetul republican nascent ne indică o puternică tendinţă conservatoare în plan economic şi social, ultracorporatistă ca interese investiţionale, militaristă şi destul de rudimentară ca viziune asupra managementului securităţii interne şi internaţionale, dar, aparent paradoxal, puţin sensibilă la fundamentul strategic al NATO şi la relaţia specială cu Europa, deschisă în schimb ideii de încetare a rivalităţilor globale şi regionale cu Rusia, dispusă să-şi arate forţa şi superioritatea în relaţia cu China.

Din cele trei clivaje de care vorbeam în alegerile prezidenţiale din toamnă, între America lui Hillary Clinton şi America lui Trump, numai unul va duce la rezultate concrete, vizibile. Să le luăm pe rând, succint. Falia politică (sistem versus antisistem) nu va duce la nimic, căci administraţia Trump nu va schimba sistemul politic american, ci doar va aduce figuri politice noi în vechiul sistem. Dimensiunea economică (globalism versus americanism) se va dovedi şi ea un bluf, căci anturajul lui Trump şi apropiaţii lui politici vor dori păstrarea pieţei libere globale şi chiar a avantajelor aduse business-urilor lor de oportunităţile ieftine ale exporturilor chineze de pe piaţa americană, iar povestea cu locurile de muncă bine plătite pentru americani, în locul celor prost plătite pentru imigranţi (de ce şi-ar sacrifica profitul un patron american?), se va sparge ca un balon de săpun. Va rămâne în picioare cea de care, de fapt, nu s-a vorbit aproape deloc, adică falia culturală tabu a Americii, între principiul corectitudinii politice (discriminarea pozitivă a minorităţilor), care va începe să piardă teren, şi nativism, ca să folosim termenul la modă, şi nu alţi termeni mai duri.

Un anunţ suprinzător a fost cel care a vizat mult aşteptatul post de Secretar de Stat. După două întâlniri cu Mitt Romney, care părea la un moment dat cel ales (oricum ar fi fost suprinzătoare opţiunea, având în vedere cvasi-totala lipsă de experienţă în domeniu a lui Romney), alegerea lui Trump a fost Rex Tillerson, CEO al gigantului ExxonMobil. Nu e chiar un amănunt banal că viitorul ministru de Externe al Statelor Unite are o relaţie apropiată cu Vladimir Putin, fiind chiar decorat în 2013 de preşedintele rus cu „Ordinul Prieteniei”, pentru excelenta colaborare cu compania rusă Rosneft. Tillerson este o opţiune care trezeşte nemulţumiri chiar şi în mediile republicane[4], fiind considerat mult prea apropiat de Putin pentru a putea reprezenta eficient interesele de politică externă ale Americii. Audierile de la Senat în cazul lui Rex Tillerson se anunţă dure[5] iar votul strâns, însă probabilitatea unei respingeri este totuşi mică, având în vedere majoritatea republicană din Congres.

La Departamentul Apararii alegerea a fost Jim Mattis, general în retragere, supranumit Mad Dog (câinele turbat), o figură interesantă a leadership-ului militar american de acum câţiva ani. Trecem peste faptul că nominalizarea de la Apărare încalcă tradiţia numirii unui civil în fruntea Pentagonului şi va avea nevoie de o dispensă din partea Senatului (o va primi, desigur), pentru a observa că Mad Dog Mattis, un militar cu o carieră de 44 de ani, care n-a fost niciodată căsătorit şi nu a avut copii, a fost remarcat în campaniile din Afganistan şi Irak, în 2004, pentru duritatea şi „maximele” lui, gen „e distractiv să mergi în Afganistan, să împuşti tipi care îşi pălmuiau nevestele că nu purtau văl”[6]. Dincolo, spuneam, de exotismul figurii lui, sunt şi lucruri de substanţă care trebuie observate, precum un anumit angajament faţă de responsabilităţile Americii în lume, foarte bine punctate în excelenta analiză a Octavian Manea, în Revista 22: „Are un sens profund al istoriei și un respect special pentru generația care, după marile răz­boaie mondiale ale secolului XX, a împins America spre asumarea unor responsabilități globale și spre îmbrățișarea rolului de custode al ordinii postbelice. America a învățat atunci o lecție pe care Mattis o reamintește ori de câte ori are ocazia: „nu poți întoarce spatele lumii“„cea mai mare generație ne-a con­sa­crat implicării în lume, nu să ne retragem din ea“. Ecosistemul instituțional creat atunci (NATO, ONU) reprezintă un interes național al SUA: „nu trebuie să pierdem din vedere fap­tul că ordinea internațională pe care am cons­truit-o din cenușa celui de-al doilea răz­boi mon­dial merită apărată și consolidată“. Este moștenirea, testamentul „ma­rii generații“, pe care Mat­tis o va apăra în mandatul său”[7]. Nu ne rămâne decât să sperăm că evaluarea de mai sus, altminteri încurajatoare şi de bun augur, nu este cumva prea optimistă.

Tot pe linia noutăţilor de politică externă ale preşedintelui ales Trump vine şi atacarea marelui tabu din relaţia cu Beijingul, acela al „principiului unei singure Chine”, prin simpla recunoaştere, fie şi doar simbolică, a autorităţii Taiwanului[8]. Tratarea chestiunii în regim de negociere, de troc, aşa cum a anunţat Trump relaxat, suprinde pe toată lumea şi produce îngrijorare şi în China, şi în Statele Unite[9]. Personal, nu aş merge până acolo încât să cred că noua abordare a relaţiei cu China (trecerea liniei roşii), chiar dacă se concretizează, ar putea conduce la un război între primele două mari puteri ale lumii, dar riscul constă în posibilitatea ca şi alte tabuuri ale ordinii politice postbelice să fie deschise, în Asia sau în Europa, de către China sau de către Rusia, cu privire la securitatea globală sau regională şi la aliaţii mai vechi sau mai noi ai Statelor Unite.

Vom continua în viitorul apropiat analiza politicilor emergente ale administraţiei Trump, cu echilibrul şi obiectivitatea necesare într-un moment atât de important şi de sensibil al ordinii globale, dar şi cu speranţa sinceră că Donald J. Trump, al 45-lea preşedinte al Statelor Unite, nu doreşte, de fapt, să joace în rolul Pandorei şi să deschidă „cutia interzisă” de care a depins, cu luminile şi umbrele aferente, pacea, stabilitatea şi securitatea lumii în ultimele decenii. În fond, ca gazdă a unui show de televiziune celebru dar şi ca om de afaceri de succes, sperăm că ştie unde se sfârşeşte interesul pentru rating şi unde încep lucrurile serioase.

NOTE____________________


[1] http://thehill.com/homenews/campaign/310287-electoral-college-voters-under-intense-pressure

[2] http://www.politico.com/story/2016/11/donald-trump-cabinet-billionaires-millionaires-231831

[3] https://www.theguardian.com/us-news/2016/dec/02/trumps-rich-pickings-president-elects-team-could-be-wealthiest-ever

[4] http://www.foxnews.com/opinion/2016/12/13/why-rex-tillerson-would-be-disaster-as-secretary-state.html

[5] http://www.washingtontimes.com/news/2016/dec/13/rex-tillerson-trump-nominees-face-brutal-hearings-/

[6]http://www.bbc.com/news/world-us-canada-38056197

[7] http://revista22.ro/70258602/generalul-mattis-un-anti-trump-la-pentagon.html

[8] http://www.wsj.com/articles/beijing-seriously-concerned-by-trumps-one-china-remarks-1481529635

[9] https://www.washingtonpost.com/news/monkey-cage/wp/2016/12/12/trump-is-risking-war-by-turning-the-one-china-question-into-a-bargaining-chip/?utm_term=.dfee1ccdb0e9

Distribuie acest articol

80 COMENTARII

  1. Imi pare rau, dar trebuie s-o spun: dupa prezicerea ca alegerea lui Trump va aduce Apocalipsa, orice anal;iza mi se pare a drege busuiocul.
    „Dovada”: „dar le-aş spune şi celor care cred că Trump va arunca America şi lumea în aer că se înşală.”
    Antiamericanismul a avut ocazia sa se mascheze in „trumpism”, ca sa credem ca sufera din cauza de prostie americaneasca :P
    SUA si UK inca nu au avut nevoie de interventii dinafara pentru a-si inlatura eventualii Hitleri, Stalini, ci au institutiile care s-o faca.
    Prea multa ipocrizie in aplecarea dimboviteana asupra alegerilor din SUA.
    Nu s-au scris despre democratul Putin atitea magarii cite s-au scris despre cei care au „deraiat” de la democratie, americanii si Trump.

  2. „deschisă în schimb ideii de încetare a rivalităţilor globale şi regionale cu Rusia, dispusă să-şi arate forţa şi superioritatea în relaţia cu China.” – corect, asta spun şi eu de aproape trei ani încoace: China e principalul rival al Americii, singura care poate să-i ameninţe supremaţia modială.
    E foarte bine că Trump înţelege pericolul şi se pregăteşte să-l contracareze. Consecinţa logică e reconcilierea cu Rusia. Ar fi o eroare gravă ca America să aibă concomitent relaţii proaste şi cu Rusia, şi cu China, deoarece ar provoca astfel o alianţă între cele două puteri, ceea ce ar duce la izolarea Americii şi la pierderea poziţiei de putere mondială dominantă (aliaţii pe care îi are acum America sunt vai de capul lor, nu contează ca puteri mondiale).

    • @DanT – partea asta e adevărată, jocul China – Rusia – Statele Unite e de sumă nulă. Trump va antagoniza China și va fi mai tolerant cu Rusia, fiindcă e un adversar mai modest.

        • Circula un zvon, cum ca in maximum 10 China va ataca Rusia si ca Trump nu o considera pe Rusia o putere economica asa cum e China. De aceea, cica Rusia nu-i asa o amenitare pentru SUA, pe cand China… Razboiul e unul economic.
          Zic si io

          • @mrs – cam așa cred și eu. Războiul poate deveni mai mult decât economic dacă pretențiile Chinei în Marea Chinei de Sud cresc în urma extinderii capacității militare a țării. Iar situația Taiwan-ului a fost mereu un stand-off cu care China nu prea s-a împăcat.

            • Nu-s estimarile mele, ca nu sunt atat de inteligenta. Am auzit acum vreo 5 ani ideea ca Rusia va fi atacata de China in max. 20 de ani pentru a-si sustine cresterea economica cu resursele Rusiei :))) E o idee lansata de un prof de pe la o institutie de invatamant superior din Bucuresti.
              Iar ca atentia lui Trump este asupra Chinei, si nu a Rusiei, pentru ca Trump nu considera Rusia o putere economica, a fost lansata de ziaristul Ion Cristoiu. A nu se considera ca am plagiat. Sunt, totusi, lansari plauzibile, de luat in seama. N-am ajuns sa fac deocamdata analizele mele, sunt o novice.

            • @mrs – nu vă faceți griji, în realitate nimeni nu e capabil să prevadă viitorul :)

              Ideea cu anexarea Siberiei de către China a apărut la o origine într-un volum de ficțiune, la fel ca și războiul civil din Ucraina, ”prevăzut” de Clive Cussler în 1992 într-o carte despre o navă confederată (din Războiul de Secesiune that is) eșuată în mijlocul Saharei :)

              A fi novice nu e un păcat, cele mai bune idei atunci apar, când omul încă nu e blocat în schemele de gândire ale domeniului respectiv.

  3. America a făcut deja două experimente revoluţionare:
    -alegerea lui Obama-primul preşedinte afro-american
    -Trump-primul preşedinte miliardar.

    Şi ca să fie clar,Obama nu a revoluţionat nimic în societatea americană şi probabil nici Trump nu va schimba nimic fundamental.Să observăm însă influenţa mediei în procesul electoral:protagoniştii trebuie să aibă charismă,să fie buni oratori şi cu talente(de starlete!…) actoriceşti.Dacă nu spargi „sticla” nu vei sparge nici sufletele oamenilor-cam asta este concluzia „democraţiei americane” în era globalismului…

  4. In primul rand, cred ca s-ar impune o mica corectare (evident o eroare de redactare si nu de fond), respectiv Departamentul Apararii, in loc de Departamentul de Stat, in cazul Generalului Jim Mattis.

    In al doilea rand, nu cred ca este momentul sa afirmam deja ca „” nominalizările de până acum ne arată că noul preşedinte american „va umbla” la nuanţe, nu la esenţe.”” Este, cel putin spus, prea timpuriu. Sa asteptam intai sa treaca cateva luni de la depunerea juramantului.
    Eu, din contra, cred ca Presedintele ales Trump va da lovituri serioase sistemului corupt si insensibil la problemele reale ale SUA, in ceea ce privesc: siguranta nationala, ordinea publica, mass-media/informarea corecta a opiniei publice, achizitiile in cadrul Departamentului apararii, reducerea influentei politicului asupra Guvernarii tarii prin promovarea unui sir de lideri profesionisti remarcabili la scara mondiala, pericolul prezentat de miscarea jihadista asupra democratiei mondiale, a insasi libertatilor fundamentale ale omului, si in ultima instanta asupra existentei statelor de drept, chestiunea migratiei necontrolate, ca sa numesc cateva din tintele deja nominate de Presedintele-ales.
    Este demna de remarcat lupta pe care se pregateste sa o dea cu sistemul pentru mentinerea locurilor de munca in Statele Unite si chiar majorarea lor substantiala prin reducerea dramatica a taxarii companiilor si a „regularizarii” super-birocratice impusa economiei de administratia Obama.

  5. Ca sa terminam odata cu vrajeala asta despre „votul popular”, sa facem un mic calcul matematic, si sa vedem ca de fapt, asta vine de la statele Kalifornia si New York. In aceste state, situatia a stat cam asa:

    1. Kalifornia ~10.665.000 alegatori, pentru hillary au votat 6.949.000 (61,50%), pentru Trump 3.233.000 (32,90%). Diferenta in favoarea lui clinton: 3.233.000 voturi.

    2. New York ~6.784.000 alegatori, pentru hillary au votat 4.144.000 (58,80%), pentru Trump 2.640.000 (37,50%). Diferenta in favoarea lui clinton: 1.504.000 voturi.

    Diferenta totala in favoarea lui clinton din Ka si NY este de 4.737.000 voturi.

    Acum, daca hillary ar fi castigat – atentie ar fi castigat, nu ar fi pierdut – in aceste doua state la un scor mai asemanator cu alte state foarte albastre (de ex. NJ si CT), si ar fi avut 53% din voturi, in timp ce Trump ar fi avut 42% din voturi, atunci diferenta in favoarea lui clinton ar fi fost de numai 1.919.390 voturi. In felul asta, Trump ar fi avut 2.817.610 voturi in plus la „votul popular”.

    Pana la urma, este foarte greu de inghitit pilula amara si sa intelegi ca nu Kalifornia si New York reprezinta SUA.

    • Daca ar fi stat national, California ar fi cam a sasea natiune a lumii, economic vorbind (cam 2.6 trilioane dolari in PIB, la nivelul Frantei, ceva mai putin decat Anglia). Wall-street-ul e in NYC (cam 1.5 trilioane PIB, ar fi a zecea natiune, daca ar fi independenta). Intre cele doua, doar Texasul apare ca nivel economic comparabil (1.6 trilioane, cam locul 9-10, pe langa Canada).
      Rotund, California si NY dau 4 trilioane de dolari anual din cele cam 18 trilioane ale americanilor. Cred ca aproape un sfert din PIB-ul SUA au un cuvant mai puternic de spus decat Vermontul, de exemplu, cu cele „doar” 30 mii milioane ale lor. Sistemul electoral e ciudat, dar a functionat pentru ei pana acum, cand a dat chix.

      Degeaba a castigat Trump masiv in statele din „centura bibliei”, cei mai multi saraci tot in statele alea sunt. Ori, saracia pare sa vina mana in mana cu lipsa de educatie sau cel putin, neiformarea. De aceea cad in plasa falselor stiri, il cred pe eroul lor DT care ii amageste cu curatarea mlastinii – timp in care-si aduce miliardarii amici sa o umple ei la loc… Vine cu „salvarea” locurilor de munca prin subventii de la bugetele statale – si nu prin taxarea companiilor care vor sa plece, cum promitea in campanie. Minte cu nonsalanta despre numarul locurilor de munca „salvate” si cand e tras de maneca, il ataca pe cel care spune cum stau lucrurile in fabrica, pe Twitter… Se cearta tot pe Twitter cu cei de la SNL… cere liste cu angajatii Departamentului Energiei care au participat la activitati privind incalzirea globala – o noua vanatoare de vrajitoare…

      Asta au ales red-necksii slab informati, cei din white-power si aia care au inghitit gogoasa cu MAGA.

      Apoi, americanii vor sa munceasca DAR nu sa fie sclavi. Suntem noi prea obisnuiti cu putinul – sau poate prea doritori ca acele companii americane sa se mute la noi, nu prin alte parti – si ne vindem munca pe nimic. Despre creiere si anii de pregatire de specialitate platiti din bugetul de stat, nu mai discutam. Dar spunem ca cine nu vrea sa munceasca sa nu se planga… E prea mult.

      Cat despre PC si domnia majoritatii… Pai uite ca noi nu suntem nici PC nici nesupusi majoritatii. Avem dreptul sa votam, ca suntem in democratie si ia te uita ce vrea majoritatea electorilor romani – pai bine ca stam noi sa-i judecam pe americanii carora nu le convine ce-a ales „majoritatea” (in ciuda faptului ca nu-i atat de majoritate precum la noi.)

      • Deja apar miscari secesioniste in California.

        Suparati de castigul lui Trump, deja exista o miscare in California sa se desparta de SUA. Deja exista o initiativa de pus la balot anul viitor pentru convocarea unor alegeri speciale pentru secesiunea statului California in 2019.

        Motivul este ca statul da uniunii mult mai mult decat primeste, si Trump acum nu e decat motul de la caciula.

        SUA are mai multa nevoie de California decat California are nevoie de SUA.

        Si daca California vrea afara, ma astept ca Washington, Oregon si Nevada sa urmeze cursul.

        • @ George Gafencu,
          chiar nu va e jena sa ne serviti asemenea apoclipse?
          Sinteti noul Profet al noii Secesiuni Americane; nascut pe plaiurile mioritice :P
          NB,
          acum, ca o gluma: sigur ca SUA are nevoie mai multa de dvoastra, decit dvoastra de SUA :P

          • Ranchiuna, ranchiuna,

            Inca nu v-ati prins ca a incerca sa ma insultati e pierdere de timp la tastatura?

            Nici macar nu intra pe o ureche, nicidecum sa iasa pe alta.

      • CA + NY au 55 + 29 = 84 voturi electorale – luate de Hillary
        VT are doar 3 voturi electorale – luate tot de Hillary

        CA si NY au dreptul sa seceada daca nu le convine.

      • @mai usor… o fi California o mare putere economică, dar tot cu rednecks trebuie apărată. Cu parade gay nu aperi un stat, they make love, not war :P

        • Da’ ce starurile de la Hollywood nu pot face fata? Daca se unesc cu studentii in arte liberale, cu rapperii, cu hipsterii care intorc burgerii si mai vin si Miley Cyrus, Madonna si Cher, inving orice armata din lume. Si pe urma, n-ai auzit de „Social Justice Warriors”? Deci WARRIORS, da? :)

        • @Harald: aparata DE CINE? Care e amenintarea aia imensa careia California sau NY trebuie sa ii raspunda armat ACASA? Americanii si-au facut prostul obicei de a se amesteca in cam toate conflictele lumii, ba poate mai si provoaca unele dintre ele. Au cel mai mare buget pentru „aparare” din lume (recunosc ca nu stiu cat aloca chinezii sau rusii, dar nu cred ca-si permit cat pot americanii.)
          Noua, romanilor, ne-a placut situatia, caci credeam ca vine NATO (adica americanii) si ne scot din problema daca se umfla rusii la noi. Pai tocmai de-aia nu ne e bine cu Trump, care vrea sa ne si respectam tratatele semnate, si sa scoatem 2% din PIB de unde-om sti, ca sa cumparam nimic (cu banii aia nu ne luam mare lucru.) Nici cu democratii nu ne era bine pe termen lung, caci zgandareau Rusia indirect, bagandu-ne pe noi si pe baltici sa protestam de cate ori ursul rusesc se intindea cam mult… Dar daca e s-o luam de la bun inceput, rusii stateau calmi (cel putin aparent) daca americanii nu veneau in Ucraina cu papusile lor maidaneze, daca nu aparea scutul in Romania si prin Polonia etc. Acum, cand faptul e consumat, pot apare o multime de personaje care sa spuna ca Rusia avea tendinte expansioniste oricum, ca nu scapam indiferent ce pozitie luam. Nu sunt defetist, dar romanii au secole de experienta in domeniu – capul ce se pleaca, sabia nu-l taie. Cand n-ai armata si dotare, nu te iei la lupta cu colosii, oricat de inapoiati ar fi ei in comparatie cu aliatii tai (iar noi ne-am cam dat mari si tari in colti in probleme care nu erau neaparat de nivelul nostru – diplomatic sau militar). Personal, ma uit la atitudinea NATO/USA fata de Turcia, de asemenea membru NATO, unde democratia aluneca repede si sigur spre autocratie/dictatura si NIMENI din lumea occidentala nu misca un deget. Daca pe astia ii lasa sa-si faca de cap, daca astia au ajuns sa fie in situatia de a avea dictatura… insa sunt strategic plasati si au si arme (date de americani si aliatii NATO), asa ca-i lasam in pace… Ce vor face NATO/SUA cand Romania, practic nimeni in regiune din pdv militar, se ia la tranta cu Rusia?!

          Ce fac NATO/USA in Siria, unde rusii fac legea mai nou? Ce fac institutiile internationale – cum e ONU, de exemplu, in toate conflictele din Africa, pe unde sunt varate?! De ce a explodat butoiul cu pulbere din Orientul Mijlociu si cine a stat cu flacara deschisa in zona?…

          Americanii nu au nevoie sa intre in conflicte, dincolo de nevoia de a-si testa armele, de a face vanzare mare (tot de arme), de a se certa indirect cu competitia pentru hegemonia lumii (rusii/chinezii). California si NY nu se lupta acasa… Si oricum, sunt convins ca in armata americana sunt si oameni din California si NY. De cine s-ar apara ei, daca n-ar crea conflicte sau nu s-ar amesteca pe unde nu le fierbe oala?

          Repet, cu siguranta rusii n-ar sta nici ei cuminti… Dar tocmai asta e problema noastra – cu Trump la Casa Alba, amicii nostri americani ne pot lasa cu castanele in foc sa ne descurcam cum putem. Cum zic americanii, damned if you do, damned if you don’t – oricum o dadeam, am cam incurcat-o.

          PS: rednecksii sunt peste tot, cred ca si Cali au de-stia, la fel cum si in Bible Belt sunt oameni inteligenti si educati. Statistica n-are cum sa greseasca. Dac-as fi american, n-as intra in armata aia indiferent ce statut as avea… Mai nou, veteranii lor sunt cei atinsi – prin asistenta medicala care ar putea fi ciuntita, asistenta financiara pentru cei care se calificau pentru diverse facilitati oferite fostilor soldati, etc… Cu fiecare noua alegere pentru viitorul cabinet, Trump arata ca egalitatea nu-i pentru catei. Vremuri tulburi pentru intreaga lume.

      • Deci, asa cum am spus mai sus: e greu de tot sa inghiti pastila amara. Deci, sistemul din USA spune asa: „270 to win”. Chiar daca iti place tie sau nu. Chiar daca le place sau nu liberalilor din Kalifornia si NY. Si nici macar alora nu le place chiar asa tare. Uite cam care este distributia voturilor pe regiuni mai mititele: http://static4.businessinsider.com/image/582c7d38ba6eb619268b458d-1200/states-themselves-are-not-monolithically-blue-or-red-heres-the-projected-winner-in-each-county-in-the-us-at-first-glance-there-are-a-handful-of-blue-islands-mostly-concentrated-along-the-coasts-surrounded-by-a-sea-of-red.jpg

        Cat despre alegerile din Romania, desi nu-mi place rezultatul, eu il accept, pentru ca asta este vointa electoratului.

        • Draga Yoda, nu ma intereseaza alegerile din SUA decat in masura in care ne afecteaza pe noi. Si nu ne va fi bine indiferent cine e presedinte, daca se alege intre Clinton si Trump.

          Ce si cum voteaza americanii, informati sau mintiti, bogati sau saraci, ne atinge direct pe noi ca aparare din partea NATO, fonduri pentru aparare ca membri NATO, ceva investitii americane in Romania (desi ei sunt mai mult cu gura, mai putin cu buzunarul la punctul asta) si eventual ceva interventie diplomatica daca parlamentul/guvernul/presedintele Romaniei o iau razna, gen martea neagra II.

          Iar la nivel planetar, ma intereseaza doar ca nivel de pericol in cazul unui razboi in Europa sau mondial (pentru ca avem prea multi populisti la butoane, iar acum risca sa se implice direct multe tari cu arme nucleare). Noi suntem prea mici ca sa iesim bine la capatul celalalt… Ca sa nu mai vorbim despre impactul asupra mediului socio-economic si chiar ecologic care ne atinge direct.

          Altfel, jubilari ca „a iesit al nostru, nu al lor” si „o sa vada ei ca ceva” ma lasa indiferent. Daca Trump se tine de promisiune si omoara TTIP, macar mai amanam distrugerile pe-aici. Insa Trump nu prea pare sa se tina de promisiuni… :(

          • Draga ‘mai usor…’, credeam ca aici se dezbate problema legata de Trump, nu de politica damboviteana. In plus, replica ta se referea strict la alegerile din State. Si pe mine ma lasa rece ca tie iti place de Hillary, sau ca impartasesti idealurile progresiste.

            Referitor la NATO si amenintarea reprezentata de Rusia, sa stii ca mie mi s-a luat o piatra pe inima ca nu a castigat hillary. Nu cred ca ai fi vrut sa vezi un conflict intre Rusia si NATO… In rest, da, sigur, americanii sunt buni atunci cand trebuie sa ne apere si sa ne scoata din rahat. In timpul asta, noi sa-i injuram si sa facem misto de ei.

            Pana acum Trump a facut bine tot ce a facut. Surprinzator de bine. Daca Trump a scos-o din somnolenta narcisista pe mimoza aia blonda care se ocupa de Aparare in Germania si daca aia a inteles ca trebuie sa faci si tu ceva ca sa-ti aperi tara, atunci a facut mare lucru. Iar faptul ca vrea sa-l puna pe Mattis ca Secretar al Apararii in loc sa puna un ametit ca Ashton Carter, iarasi arata ca stie ce vrea. Si arata ca un om care stie cine ii sunt adevaratii prieteni si aliati, nu ca actualul, care voia sa fie prieten cu Iranul si Cuba si ii jignea si ii ignora pe adevaratii aliati.

            • De unde stii dumneata cu cine „tin” eu?! Ca roman, primul interes este pentru Romania si romani. Problemele americanilor ma intereseaza doar in masura in care ma/ne afecteaza pe noi. Repet: ambii candidati americani NU ne ajutau interesele, indiferent care ar fi castigat. Clinton nu e mai buna pentru noi (din motive de TTIP) decat Trump (nu se stie cum va interveni NATO la nevoie.)

              Nu sunt chibit pe marginea alegerilor americane. Daca nu ne punem intrebarea cum ne afecteaza pe noi, discutia despre cine a fost ales la americani si ce a inceput sa faca e complet lipsita de sens.

              O seara buna.

  6. Iata ca, dupa multe analize panicate despre sfarsitul lumii cu Trump si fara mult prea pretzioasa doamna Clinton, ni s’a mai domolit inima in piept si incepem sa ne mai revenim…

    Mai multe probleme ne creeaza alegerile miticilor, dar timpul le rezolva si pe alea…

  7. Trump nu va arunca lumea in aer – de parca e dupa e! GWB cu toate relatiile dinastiei a produs cea mai mare criza din ultimii 80 de ani pe linga cele 2 razboaie incepute, neterminate, neplatite si care produc si azi probleme majore omenirii.

    Daca Trump reuseste sa-si termine mandatul – ca greul de abia incepe vezi GWB – sper din toata inima ca cei care l-au votat sa fie peste 4 ani la fel de entuziasti. In locul acestui colaj de intimpinare omagiala – romanii le au cu omagiile – era mai indicata o analiza a schimbarilor profunde realizate de administratia Obama in cei 8 ani (energie reutilizabila, gay marriage, transformarea industriei auto, legea asigurarilor de sanatate, reforma bancara, dezghetul cu Cuba, tratatul cu Iranul si cite altele) …

    • Da, a facut numai lucruri minunate, care vor fi scrise cu litere de aur in istorie, pentru ca sunt demne de cea mai adanca admiratie. Insa ai pierdut din vedere alte realizari marete ale nepretuitului conducator, care sunt cel putin la fel de marete: relatiile cu Rusia si China, relatiile cu aliatii traditionali, situatia din Orientul Mijlociu si din Asia, si umilirea ISIS-ului („jayvees”).

  8. ” între principiul corectitudinii politice (discriminarea pozitivă a minorităţilor), care va începe să piardă teren, şi nativism, ca să folosim termenul la modă, şi nu alţi termeni mai duri.”

    Denuntarea principiului „political correctess” (PC) este cel mai important punct pe care-l poate avea pe agenda Trump.
    PC este vinovat de daramarea pilonilor pe care s-a construit Ocidentul: work ethics si rule of law.
    Asta pt ca PC promoveaza drepturi speciale pt minoritati, si MAI RAU, dispense de la legea penala (si altele), asa cum s-a vazut in aceasta saga a invaziei islamice a Europei. „Refugiatii” au fost exceptati de la aplicarea legii penale -cu dovezi publice- cel putin in Suedia si Germania, prin circulare date chiar de catre Guvernul ce ar trebui sa promoveze aplicarea nediscriminatorie a legii.

    Apoi, pomeni, pomeni, pomeni…Cine nu vrea sa munceasca spune ca e minoritar/discriminat si cere pomana.

    PC vorbeste numai despre drepturi dar nu si despre obligatii (munca si respectarea legii – aceiasi pt toti). Drept urmare, minoritarii/discriminatii, vor face exact ceea ce predica principiile PC reclamand excesiv drepturi si urland „discriminare” cand li se cere sa respecte legea sau sa munceasca.

    • SS,

      Ca minoritar in SUA (imigrant, desi cu 16 ani vechime), pot sa iti spun ca nu ai dreptate.

      Multi ani dupa venirea in SUA am fost discriminat tocmai pe motivul ca eram un imigrant.

      Eram sarit un numar de ani la angajari si mai ales la promovari desi eram printre cei mai buni mai la fiecare loc de munca. A trebuit sa pornesc la un nivel profesional mai jos decat ultima pozitie in Romania. Nevasta mea a fost si mai oropsita pentru ca e originara din Orientul Mijlociu. Dupa 9/11 a fost pur si simplu tormentata, a trebuit sa paraseasca locul de munca pe care il avea si a castigat un proces de discriminare pe care l-a deschis.

      Discriminarea minoritatilor in SUA e o realitate obiectiva si nu inventata.

      Din motivul asta trebuie sa existe legi impotriva discrimarii. Altfel nu o sa avem decat organizatii conduse de barbati albi nascuti in SUA, cum am vazut vreo cateva exemple in ultimii 15 ani.

      Corectitudinea politica in fond e numai respect pentru cel de langa tine. Nu are nimic de a face cu discriminarea de care spuneti.

      Numai un tribunal poate hotari aca o discriminare a avut loc. Nu puteti decreta nici Dv, nici eu.

      • Old white male (scuze daca nu v-am vazut bine in poza) se plange de discriminare – am trait s-o aud si pe asta. Nu stiu in ce medii sudiste impanzite de KKK va invartiti, dar experienta mea in mediul academic nu seamana deloc.

        • Domnule A-T,

          Mediul universitar e mult mai cosmopolit și tolerant.

          Va Invit sa luați un job de firma mai prin statele din Bible belit, cum am avut eu la venirea in SUA.

          Realitatea pe care o sa o vedeți e mult diferită.

          Chiar și acum lucrez intr-o zona de un roșu adânc. INTR-o echipa de inginerie de vreo 40 de oameni exista numai patru femei și trei imigranți (eu, un manage german, și un indian). Indianul e singurul minoritar de culoare din toată trupa. Asta spune multe. Calculul arată ca 80% din echipa e formată din bărbați albi născuți in SUA și 98% din componenta sunt albi. Ma uit la toată fabrica in ansamblu și proporția se menține.

          • Ma intreb cati imigranti suedezi sunt angajati in Teleorman, si ajung la concluzia ca teleormanenii sunt xenofobi.
            Ma intreb cati angajati de culoare sunt la Google sau Microsoft, si ajung la concluzia ca Hillary Clinton este rasista, deoarece accepta sprijinul unor manageri care implementeaza astfel de practici discriminatorii.
            Privesc pe geam la un santier compus exclusiv din barbati, si ajung la concluzia ca breasla santierista e misogina. Alte concluzii sunt excluse. https://www.youtube.com/watch?v=jO9WmvXghao
            Ma duc la orice conferinta sau asa zisa dezbatere in campus, si nu aud decat predicile moralizatoare ale teoriei critice, adica critice la adresa occidentului si albilor. Asta e marea toleranta si cosmopolistismul mediului academic. Tinerii albi sunt tolerati, ca de apreciere sau simpatie nu poate fi vorba, doar daca sunt intr-o permanenta penitenta pentru toate pacatele comise vreodata de un european. Pana si Biblia zice ca vina parintilor ramane pana la al treilea si al patrulea neam, dar noi trebuie sa purtam pe vecie, se pare, povara cruciadelor, inchizitiei, edictului lui Teodosie samd. Pentru a auzi un alt punct de vedere trebuie invitati vorbitori dinafara, care in cel mai bun caz iau cunostinta cu radicalismul fascist cuibarit sub ochii indulgenti ai administratiei, iar in cel mai rau sunt interzisi.
            De curand mi s-a oferit un loc de munca mutl mai bine platit, pe care nu il pot accesa din motive de viza. Ce sa fac, sa ma plang de discriminare? Ar trebui sa dau vina pe administratia in exercitiu a lui Obama. Dar intelepciunea veche romaneasca zice ca la pomul laudat nu te duci cu sacul. Serviciul pe care il am acum il pot ocupa atata timp cat nu exista un candidat american la fel de bine pregatit, conform legislatiei in vigoare. Orice stat are in vedere in primul rand interesele propriilor cetateni. Daca nu ar fi asa, n-ar mai exista state. Sa vezi si sa nu crezi, asta e chiar scopul socialistilor.
            Interventia statului nu e singura solutie la problema discriminarii, si poate nu e nici cea mai buna, vezi parerea idolului libertarian Milton Friedman. https://www.youtube.com/watch?v=hsIpQ7YguGE Pesemne ca e si el un bigot misogin si xenofob.

        • @Ion Adrian,

          Toata ascensiunea mea professionala importanta s-a intamplat in ultimii sase ani, când am avut trei promovari majore

          Coincidental, exact acum șase ani am obținut cetățenie americană.

          In restul de zece ani, am pornit de pe o poziție inferioară celei din România, am obținut tot trei promovări și odată a trebuit sa cobor o treapta in 2009 din cauza crizei economice.

          • Ca o erata la propria postare, in primii zece ani de SUA (imigrant cu drept de munca) am avut numai doua promovări profesionale, din care una era nesemnificativa. 13 din 16 ani am lucrat in state roșii adânci.

      • Nu traiesc in US, dar am legaturi puternice cu US. O ramura a familiei mele este americana si merg des in US (si ei vin des in Romnia – pt vacante sau afaceri). Familia este f. mare, e un adevarat clan cu ramuri pe 3 continente (Americile si Europa).
        Ceea ce spun nu este din citit ci de la fata locului in discutii cu albi si hispanici, nativi americani sau imigranti. Acum nu vorbesc numai de famiia mea ci si de prieteni sau colegi de-ai lor.
        Oamenii locuiesc in NJ sau Washington DC, toti il detesta pe Hussein Obama si politicile lui progresiste – inclusiv hispanicii imigranti. Si e firesc, caci discut despre oameni care muncesc si care au luat in serios self-man-made principle.
        Ei spun: nu am nevoie sa imi dea statul ceva ci doar sa nu imi ia.
        Nivelul de educatie merge dela high school pana la MS, antreprenori, simpli angajati sau directori.
        Am avut zeci de discutii pe aceasta tema, no mistake.
        Aaaa…si mai nou, in ultimii ani au inceput sa se planga de discriminarea propriilor copii in fata copiilor de arabi, care pot face orice in scoala (inclusiv batai) – niciodata nu sunt vinovati. Caci a gasi un non-alb si non-crestin vinovat de ceva ar insemna sa il discriminezi.

    • @SS dar nu-ti cere nimeni sa muncesti. Traieste si tu ca ei. Esti suveran, tara iti apartine, ar trebui sa traiesti din renta asa cum traiesc sute de milioane de arabi. Inchiriaza tara corporatiilor care vor profit , astea aduc muncitori straini si tu traiesti din chirie . O cunostinta din Libia asa mi-a spus. „Libia bogat, Gaddafi inchiriat la straini si dat noua gratis tot ce nevoie traim; voi mai bogat mai puternic ca Libia, omorat Gaddafi , luat tara , acum voi dati noi tot ce nevoie traim; face la loc Libia cum fost, invie Gaddafi si noi merge bucuros inapoi Libia. Nu poate ?! Prima gandeste; daca nu , plateste”.

    • Incorectitudine politica = generalizare. Volkshetze! In Germania de exemplu, la inceputul mileniului (cu 3,4 ani inainte de aderare), unii jurnalisti scriau articole si publicau reportaje la tv cu formulari de genul „romanii vin in Germania organizati in gasti” sa smulga bancomatele din perete, sa fure din magazine, sa fure din buzunare prin metrouri sau sa cearseasca pe strazi. Formularile jurnalistilor erau discriminatorii, deoarece majoritatea romanilor emigrati in Germania lucrau (tonul si formularile printre randurile jurnalistilor dadeau de inteles ca toti romanii sunt criminali). La un moment dat imi era rusine sa recunosc ca sunt venit din Romania.

      P.S. dupa brexit sa vezi cum se vor pune columnistii de la Breitbart pe romani, bulgari si polonezi (Farage este acolo un columnist;)

      https://www.youtube.com/watch?v=-UeE1peA_Fg

      https://www.youtube.com/watch?v=0r3W61hfgIA

      https://www.youtube.com/watch?v=ikQkDdxS1E0

      https://www.youtube.com/watch?v=loxgpqmuMjA

  9. Si inca ceva… Trump a fost ales de America profunda, nu de cea cu apucaturi mitingiste si care nu intelege rostul democratiei, si pe care n-o accepta decat in situatia in care idolii lor castiga. Votul popular e o tampenie. Sistemul electoral american este genial, gandit de parintii fondatori ai SUA. Pai in situatia in care California si New York-ul, infestate de propaganda stangista de inspiratie comunista ar decide alagerile, in sensul popular, in cazul asta dreapta n-ar mai castiga niciodata alegerile prezidentiale. Esenta democratiei in SUA il reprezinta sistemul electoral prin care fiecare stat component al SUA conteaza la numaratoare. Cat despre votul ilegalilor, matale constat ca nu sufli o vorbulita. Asa cum n-o face nici MSM din SUA, o presa absolut mizerabila si fara onoare si credibilitate, aflata in slujba intereselor globaliste, antiamericane. Patriotismul si nationalismul sanatos a inviat mai peste tot. Iar asta dispera stanga distrugatoare de natiuni si de constiinta nationala.
    … Apropo, alegerile lui Trump pentru viitorul cabinet sunt excelente, nu asa cum le prezinti in mod manipulator dumneata.

  10. Ati omis un „semn” : dealul Carrier, ca element concret de ce va sa fie.
    S-a discutat si rasdiscutat despre decizia pastrarii catorva sute (probabil 800) de joburi in Indiana, la salarii undeva intre20-30$/ora vs relocarea in Mexic, la salarii de 3$.ora.
    Ce schema geniala, capitalista pur sange :P poate convinge patronatul, executivii, sa considere benefice costuri cu munca de aproape 10 ori mai mari?
    In primul rand vorbim de subventii si iertari de taxe. Masuri cat se poate de discrimanatorii, de un interventionism cat se poat de concret al statului. Piata libera? Capitalism adevarat? Nu, evident. Dirijism pur sange. Mda, scuzabil in SUA, condamnabil in UE sau aiurea.
    In al doilea rand vorbim de amenintari extrem de stravezii. Nimeni nu vrea sa fie pe lista neagra a celor care nu fac frumos, si pe care sunt asumutite floarea institutiilor de „reglementare” si control…numiti-le dvs, in frunte cu IRS, evident. Basca ban-ul la contracte cu statul.CEO-ul Carrier a spus, cu subiect si predicat ca asta e unul dintre motive, o parte deloc neglijabila din cifra de afaceri este din contracte cu statul, pe care risca sa le piarda. Curat capitalism!
    Cam asa vrea sa fac Trump si politica. Poate demonstrativ, na, v-am zis eu ca o sa pastrez joburile in state? cu cateva companii, dar nu poate cu intreaga economie. Nu-i poate mitui pe toti si nici ameninta. Chiar daca e un jucator de poker care clipeste rar :P, Economia nu e un joc de poker, chiar daca unele dealuri pot fi. In ansamblu insa , la modul fundamental, sumele aflate in joc sunt atat de mari incat nimeni, dar absolut nimeni, nu are puterea de a influenta trendul principal. Asta se stie inca de pe vremea lui Charles Dow si Edward Jones :P
    Paradoxul este inca si mai mare: guvernul Trump este unul de bogati care, cica, doresc sa aiba costuri mai mari cu munca platind salariide 30$ ora in loc de 3$. Ups…pardon, nu in afacerile lor, in ale altora…poate concurenta? :P
    Alt pardox este cel al proportiilor. S-a discutat deja despre votul popular, la care Trump a pierdut. Irelevant pe modelul elctoral american, cu electori. Mai exista unul: countiesurile in care a castigat Trump „fac” doar 36% din PIB-ul SUA. Ceva de genul multe, dar „sarace” Trump a catigat in peste 2000 iar Clinton in putin sub 500….dar alea fac 64% din PIB-ul SUA) Pana la urma nu te poti pune chiar asa, capra, cu PIB-ul, nu? :P Se va mula cumva…semnale sunt destule.
    In concluzie sa notam:
    1. Nu poti sa spui ca esti un capitalist pur sange cand apelezi la statul dirijist.(mita si santaj)
    2. Cand doua treimi din PIB e impotriva ta nu poti sa spui ca poti influenta economia…altfel decat la pct 1 :P

    • Excellenta replica.
      Totusi as fi mai nuantat in concluzia ca nu va exista nici un dirijism ori protecționism.
      Economia americana a fost clădite pe protecționism pana când a devenit dominanta în lume. Ceea ce propune Trump nu este nimic nou. Este o întoarcere la tarifele mari practicate la importuri timp de 175 ani.
      Nimeni în lume nu crede în piață libera pana nu ajunge s-o controleze.

    • Deja a apparut urmarea afacerii Carrier.

      Sub santaj trumpist compania a renunțat la planul de mutare a joburilor in Mexic.

      Consecință este ca a anunțat scumpirea de produse de aer condiționat de la 1 Ianuarie cu 5%.

      Adică a pasat costul consumatorului.

      Cine plătește? Mai toți dacă schema se repeta. O astfel de politica intervenționistă nu duce decât la scumpirea nivelului de trai in SUA și sărăcirea accentuată a clasei de mijloc.

      • USA nu este competitiva economic pe plan global , muncitorul american produce prea scump deoarece are de acoperit infrastructura, armata , locuinta, sanatatea si educatia la costuri artificial mai mari decat cele suportate de concurenta. Slabiciunea economiei USA sta in financiarizarea privata si rentierizare. Globalizarea a fost cea mai gresita idee a USA deoarece a intrat intr-o competitie economica cu zero sanse de castig. Acum incearca sa se retraga pe pozitiile anterioare dar acelea sint deja compromise . A pariat gresit, ca un derbedeu , a mers la cacealma, la bluf, cu pistolul pe masa , si a pierdut. Ceilalti au si ei pistoale si cer sa se faca plata. Trump a fost inventat ca sa traga ponoasele si cumva sa se arunce vinovatia asupra alegatorilor care au de suportat depresia economica inevitabila. Sa nu va mire la anul vehicularea de idei secesioniste si nici tulburarile sociale declansate de trumpistii care vor afla ca au luat teapa.

      • Va fi interesant de urmarit dinamica vanzarilor. Daca acea crestere de 5% va fi suportata cu voiosie, din patriotism (este posibil,teoretic …un fel de cumpara americaneste) cu atat mai mult cu cat compania a beneficiat gratis de reclama pastrarii joburilor in SUA (deloc de neglijat),sau cumparatorului i se rupe si cauta un produs mai ieftin, la aceeasi calitate. Vom avea masura patriotismului adevarat, ala de portofel :P Cine stie…poate ca va fi coada la aparatele de aer conditionat sau frigiderele Carrier, cei care au pastrat joburi in SUA.
        Intrebarea pe care si-o pun insa unii este daca nu cumva si multe alte companii vor solicita subventii pentru pastrarea locurilor de munca, chiar daca nu aveau de gand sa se relocheze :P Si cate dintre ele vor primi, pe ce criterii etc. Ca orice reglementare in plus va genera coruptie si obedienta catre cei care dau „avize”. Reteta e arhicunoscuta si la noi….

        • Americanii de obicei voteaza cu portofelul, nu prea exista mandrie nationala in ceea ce priveste cumpararea de produse „made in USA”, in general mai scumpe.

          Daca exista mandria respectiva, produsele Apple produse in China ar fi fost respinse.

          In realitate exista o rivalitate crancena pe piata telefoanelor inteligente intre produsele Apple, proiectate in SUA si produse in China, si produsele Samsung, proiectate in Coreea de Sud si fabricate probabil tot in China.

          Pericolul real e altul in SUA si nu o sa obosesc niciodata sa il spun.

          Daca politicile lui Trump de a obliga firmele sa produca in in SUA o sa se materializeze, urmeaza cateva efecte imediate:
          1. Firmele or sa creeze produse si locuri de munca in afara SUA, in Mexic, China, etc., ca sa poata face fata unei competitii globale. Deja Ford face asta de multi ani de exemplu, cerand produse pentru terte piete fabricate in afara SUA. In privinta asta, ei fac export de tehnologie perfect legal.
          2. Devreme ce or sa fie fortati sa produca in SUA, in prima faza o sa se intample exact cum s-a intamplat cu Carrier, producatorii or sa ridice preturile interne ridicand inflatia si coborand standardul de viata. De exemplul in cazul unor produse scumpe cum ar fi masini, electrocasnice si alte cele, pretul mai mare o sa coboare cererea si profiturile or sa fie lovite.
          3. In conditiile astea, singurele conditii prin care firmele pot sa faca un profit decent este sa incerce sa coboare pretul de vanzare ca sa incurajeze consumul. Cum manopera e scumpa in SUA, or sa investeasca in linii automate.
          4. Preturile or sa scada devenind accesibile, insa si locurile de munca or sa fie pierdute pentru roboti si linii automatizate.
          5. Ne-am intors exact la punctul de pornire. Joburile au disparut din nou si politica de izolare a dat faliment.

          Cu Trump sau fara Trump, parte din scenariul respectiv tot o sa se intample (partea cu automatizarea productiei). Joburile tot sunt pierdute prin retehnologizare si nimeni nu are o solutie buna la problema asta si nici macar nu e discutata in campaniile electorale. E mai usor de acuzat China de furt de joburi.

          • Nu cred in acest scenariu , desi CEO -ul UT a spus-o si el cat se poate de clar
            „…we’re going to make a $16 million investment in that factory in Indianapolis to automate to drive the cost down so that we can continue to be competitive. Now is it as cheap as moving to Mexico with lower cost of labor? No. But we will make that plant competitive just because we’ll make the capital investments there.

            JIM CRAMER: Right.

            GREG HAYES: But what that ultimately means is there will be fewer jobs.”
            http://www.businessinsider.com/united-tech-ceo-says-trump-deal-will-lead-to-more-automation-fewer-jobs-2016-12
            Nu e nimic nou sub soare. De ce nu se va intampla asa, la nivel macro? Dispar milioane de joburi dar apar alte milioane. Daca ne uitam ce s-a intamplat in ultimul secol logica prezentata de dvs nu se confirma. Mecanizarea, automatizarea, informatizarea, robotizarea nu au dus la un procent mai mare al somerilor. De ce? Pentru ca s-au creat alte joburi in locul celor pierdute.
            Aveti aici un chart care pleaca din 1945
            http://www.tradingeconomics.com/united-states/unemployment-rate
            Ce observam? Dezvoltari in triunghiuri orizonatele, „expandate” , ascending, descending, cu o foarte usoara tendinta de crestere a minimelor, deloc proportionala cu avansul tehnologic, mai degraba cu marimea ajutoarelor sociale de somaj :P
            Nu avem un trend care sa ne duca la concluzia ca automatizarea&co duce la scaderea nr. de joburi, a la longue, semnificativ. Crizele produc acest fenomen, dar el este temporar. Piata muncii se adapteaza fara sa fie nevoie de niciun Trump.
            Ingrijorator este altceva: in Mexic nu pleaca,asa cum cred multi, joburile de palmasi la banda, necalificati sau cu o calificare modesta, ci si cele de meseriasi de nivel mediu spre specializati. mult mai devotati si harnici ca aia americani…dupa cum zice Hayes.

            • @MirceaM,

              Nu neg o singura secunda ca altfel de joburi sunt create, însă trebuie sa va uitați la ce fel de joburi sunt create.

              Sunt doua categorii mari de joburi create zilele astea in SUA.

              Sunt joburi necalificate sau slab calificate, gen lucrători in retaurante sau supermarket, unde salariile sunt pe la nivelul minim pe economia americană. Nimeni nu poate trai din venitul respectiv și urmarea este ca guvernul federal plătește anual miliarde de dolari in timbre alimentare numai angajaților Wal-Mart slab plătiți al căror venit familial ii plasează sub pragul sărăciei. Adică statul a ajuns sa subvenționeze practic firme private.

              Cea de a doua categorie, cu joburi mult mai putine numeric, sunt joburile de calificare înaltă, și firmele tipa după candidați Calificați pe care nu ii poate găsi ușor pentru ca trebuie training și experiența pentru astfel de joburi, și sunt destul de mulți care nu pot sau vor sa meargă pe calea asta.

              Trump nu a câștigat alegerile din senin. Șomajul nu a crescut in SUA, însă cu joburi in cele doua categorii de mai sus mulți american de prin Rustle Belt au început a tânji după joburile pe care le aveau, de medie calificare, cele pierdute prin automatizare sau plecate aiurea. Joburile disponibile azi nu le mai pot asigura un venit precum cel pe care îl aveau.

              Statisticile economice arată ca nivelul de trai in SUA s-a erodat constant in ultimile decenii cu tot progresul tehnologic și au dat înainte numai cei care s-au integrat in era informațională.

              Însă sunt destui prin zonele rurale americane care au fost lăsați in urma. Fabricile in care lucrau au fost închise și nu e nici o mândrie a lucra la Wal-Mart pe salariul minim. Am văzut niște zone rurale prin California și Colorado care îmi dădeau senzația ca sunt încă in România săracă.

              Nici republicanii, nici democrații nu au ascultat clasa asta de alegători de mulți ani și consecință este ca ne-am ales cu Trump președinte. Democrații au pierdut cel mai mult in alegerile astea, pentru ca s-au concentrat prea mult pe teme progresiste ca sa vadă ca au pierdut contactul cu electoratul pe care obișnuiau sa îl reprezinte și care iată a votat in alta direcție.

            • Nu stiu daca ce spuneti dvs. este confirmat de dinamica somajului detaliata pe meserii si niveluri de calificare. Din cate imi aduc aminte, fara sa fiu sigur, nu prea e cum spuneti. Sau altfel spus ponderea in total someri nu s-a modificat confirmand o crestere a somajului pe calificari medii si o scadere la necalificati. Din cate imi aduc aminte proportia s-a cam pastrat , ba chiar atunci cand somajul general a crescut (perioadele de recesiune) cel mai mult afectati au fost necalificatii.
              Daca era cum ziceti dvs am fi vazut o crestere a somajului (ponderii) in randul celor cu studii medii si o scadere in randul celor cu studii „slabe”. Nu-mi aduca aminte sa fi vazut un astfel de trend..dar o sa verific, e interesanta ipoteza dvs.

            • @MirceaM,

              Cea mai importantă statistica a apărut mai zilele trecute, și confirma exact ce spun.

              Un studiu executat cred de Pew Institute a descoperit ca visul american e pe ducă. Pentru prima data in foarte mulți ani tinerii americani fac mai putini bani astăzi in mod real decât au făcut părinții lor la aceeași vârsta. Asta arată exact lipsa de șanse sau perspective și evoluatia șomajului e doar colaterală La problema expusă.

              Slujbele de calificare medii sunt încă acolo, însă sunt mult mai putine și competiția pe ele este enorma și ucigătoare.

              Slujbele necalificate sunt mai multe și au crescut și cele înalt calificate pentru care nu sunt destui Calificați.

  11. Pot alege si o pisica pe post de presedinte, daca prin asta poporul e mai linistit si mai docil . O pisica acceptata de popor are exact atita putere executiva sau decizionala in functia respectiva cat are Trump sau X sau Y , adica zero. E doar un poster , ca un prapur scos la sarbatori si aratat poporului. USA este condusa de consilieri, de lobbyisti , de marii capitalisti industrialo-militaro-media-financiari. Nu de o panarama televizata pentru uzul si consumul vulgului.

  12. Din pacate nu mai fac americanii jocurile, le fac chinezii si rusii , care au deja o alianta in care americanii n-au fost invitati. AIIB si New Sik Roads. Ponderea Rusiei in Siria ii mareste influenta in OPEC. Rusia este cel mai mare producator si exportator de cereale din lume iar asta ar trebui sa dea de gandit. Cam multa lume depinde de rusi si de chinezi iar armata USA are nevoie de o economie, o agricultura si o industrie reala in spate. Eu unul as acorda multa atentie semnalelor venite dinspre China si Rusia , deoarece cred ca USA incepand din 2016 nu mai actioneaza ci doar reactioneaza, ca este in defensiva.

  13. Un articol bun și echilibrat. Cu un singur lucru n-aș fi de acord, ca noua administrație Trump e constituita numai din oameni de success. Trump nu e un om de succes, multe din afacerile sale au fost eșecuri, din care s-a salvat prin intervenția băncilor sau luând ultima barca de salvare și lăsându-i pe ceilalți investitori în pielea goala. Trump nu e Warren Buffet.

    • Si Dumnezeu a avut si are „esece”.
      Viata nu e facuta doar din reusite.
      Dar daca esecurile nu te impiedica in ascensiune, e clar ca ai SUCCES.
      Spune simplu: nu imi place Trump, nu-i suport pe republicani, si e mai clar :P

      • Nu-i suport pe demagogi, fie ei de dreapta, stânga sau centru. In plus allegătorii fraieri si ignoranti de dreapta nu sunt mai deștepți decât alegătorii fraieri și ignoranți de pe partea stânga. Toți rămân cu promisiunile. Asta se aplica și pe malurile Dâmboviței cat și pe cele ale Potomacului.

          • Nu-mi plac oamenii care cred in solutii mesianice. Acum 8 ani un Mesia a adastat la Casa Alba si s-a dovedit o copie a celor dinainte. Acum magii de la apus il anunta pe noul Mesia, care va indrepta toate relele pe care l-au facut inaintasii lui democati si republicani in ultimii 32 ani.

            Nu-mi plac oamenii care nu gandesc si se imbarca orbeste intr-o cauza si refuza sa vada cand realitatea e alta decat proiectia ei ideologica sau mediatica. In lumea asta nu exista buni si rai, prieteni si dusmani eterni, destepti si prosti separati pe linii ideologica sau geostrategice. Exista doar interese.

  14. Lucrurile arată sumbru. Și nu din cauza lui Trump. Propaganda main-stream media occidentale nu mai are limite, neo-mccarthismul fiind termenul cel mai blând pentru a o descrie. Ideea creditată în această campanie, că Kremlinul a influențat alegerile spărgând căteva conturi de mail și dând informațiile Wikileaks, (deci nu furând efectiv voturile electronice, așa cum s-a insinuat în campania de renumărare a lui Jill Stein, renumărare care a mai adus voturi lui Trump…) este sinistră. Nu pentru că ar fi falsă, ci pentru că asumă că cetățenii americani nu își formează opiniile decât pe baza mass-mediei și a ”propagandei”, fără să fie capabili de o judecată proprie.
    Nu știu dacă se înțelege cât de descreierată este această idee, profund anti-democratică, și fundamental totalitaristă. În plus, pentru că cele dezvăluite nu sunt neadevărate, pare să fie limpede că SUA funcționează optim cu condiția ca mârșăviile membrilor elitei conducătoare să rămână ascunse… Exagerez?

    • @Paul,

      Eu unul sunt multumit de modul cum a iesit re-numaratoarea in Wisconsin, chiar daca tot Trump a fost declarat castigator. Imi pare rau ca nu a fost o re-numaratoare in Michigan sau Pennsylvania.

      Nu de alta, insa le-a inchis gura lui Trump si altora ca ei care zbierau pe Twitter in campania electorala ca alegerile americane sunt fraudate masiv si milioane de imigranti traverseaza granita ca sa voteaze ilegal.

      Iata ca nu e asa si increderea in sistemul electoral american s-a pastrat si dupa alegerile astea, cu ajutorul chiar al unora ca Jill Stein, pentru care nu am chiar cel mai mare respect.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Valentin Naumescu
Valentin Naumescu
VALENTIN NAUMESCU este profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj, președintele think tank-ului Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) și directorul Centrului EUXGLOB. Este abilitat în conducerea de doctorate în domeniul relații internaționale și studii europene și este coordonatorul programului de master de Relații Internaționale, Politică Externă și Managementul Crizelor (în limba engleză) de la UBB Cluj. Între 2005 și 2007 a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, iar între 2008 și 2012 a fost consulul general al României la Toronto. Are gradul diplomatic de ministru-consilier, obținut prin concurs.A publicat 23 cărți, în România și în străinătate (Marea Britanie, Canada, Olanda), ca autor unic, coautor, editor sau coeditor și peste 60 de articole științifice și capitole/studii în reviste de specialitate și volume colective. Printre cărțile publicate în ultimii ani se numără: Politica marilor puteri în Europa Centrală și de Est. 30 de ani de la sfârșitul războiului rece (Humanitas, 2019), The New European Union and Its Global Strategy: From Brexit to PESCO (Cambridge Scholars Publishing, 2020), Războiul pentru supremație SUA-China și cele cinci forțe care schimbă lumea. Consecințe pentru România (Polirom, 2022) și Great Powers’ Foreign Policy: Approaching the Global Competition and the Russian War against the West (Brill, 2023).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro