Worldwide spending on AI technology is estimated to top $500 billion in 2023, over the last decade the term AI having become a buzzword similar to the dotcom fad of the late 90’s. Most commonly known from chatbots, virtual assistants like Siri and Alexa and self-driving cars, the expression covers many different technologies such as:
– fuzzy logic – decision-making processes that use ‘fuzzy’ values as inputs, rather than only ‘0’ (false) and ‘1’ (true);
– expert systems – human experts provide simple logic rules to a computer system;
– genetic algorithms – decision-making processes ‘evolve’ to adapt to new information;
– supervised learning – humans ‘train’ algorithmic models to categorize new data and perform tasks, based on previous instructions for similar data; and
– unsupervised learning – systems develop algorithms for categorizing data or performing tasks, without being given explicit rules to follow.
The EPO (European Patent Office) defines AI systems as software systems (and possibly also hardware) that act in the physical or digital dimension by perceiving their environment through data acquisition, interpreting the collected data, reasoning on the knowledge, or processing the information, derived from this data and deciding the best action(s) to take to achieve a given goal. AI systems can also adapt their behaviour by analysing how the environment is affected by their previous actions.
There is nothing that prevents patentability of AI inventions, understood as “AI-assisted inventions”, provided that the subject-matter of the patent application demonstrates a “technical effect” or a “practical application”.
According to the EPC (European Patent Convention), patent applications claiming a computer program are excluded (Article 52, paragraph 2.3) but the same Article 52, paragraph 3 states that “The provisions of paragraph 2 shall exclude patentability of the subject-matter or activities referred to in that provision only to the extent to which a European patent application or European patent relates to such subject-matter or activities as such.”
The rather fuzzy term “as such” has been clarified by the Boards of Appeal of the EPO (T 1173/97 (OJ 1999, 609)) by regarding said exclusion as construed to mean that such programs were considered to be mere abstract creations, lacking in technical character. This means that computer programs are to be considered patentable inventions when they have a technical character, i.e., when they produce a further technical effect which goes beyond the “normal” physical interactions between program (software) and computer (hardware) (see point 9.4 of the Reasons in said T decision).
Similarly, but with a different wording, in the United States, claims that are directed to a ‘judicial exception’ without ‘significantly more’, are considered patent-ineligible. However, recent guidance from the USPTO suggests that, if a judicial exception is integrated into a practical application, the claim is patent-eligible.
Also in China, under guidance released in 2017, a ‘computer program-related invention’ with ‘technical characteristics’ may be eligible for patent protection.
From the perspective of inventorship, three categories of AI inventions may be identified:
– human-made inventions using AI for the verification of the outcome
– inventions in which a human identifies a problem and uses AI to find a solution
– AI-made inventions, in which AI identifies a problem and proposes a solution without human intervention.
In the first two categories, AI is used as a tool for human inventors, augmenting their capabilities. In the third category (AI-made inventions), scientists seem to agree that AI which could invent independently of human direction, instruction and oversight is a matter of undefined future and thus a matter of science fiction.
However, a US computer scientist and founder of Imagination Engines, Stephen Thaler, passionately believes the opposite and in 2019 filed two patent applications (flashlight and food container) on which an artificial intelligence device called DABUS (“Device for the Autonomous Bootstrapping of Unified Sentience”, a title which made me think of King Crimson’s “Radical Action to Unseat the Hold of Monkey Mind”) was listed as the sole inventor.
Corresponding applications were filed with several patent offices around the world, including the EPO (EP 18275163, EP 18275174), the United Kingdom’s Intellectual Property Office (UKIPO), the United States Patent and Trademark Office (USPTO), the German Patent and Trademark Office (DPMA), IP Australia, the Intellectual Property Office of New Zealand (IPONZ) and the Korean Intellectual Property Office (KIPO). All these patent offices have argued that the inventor must be a human being.
To date, the DABUS applications were accepted only in South Africa, which, however, has a patent registration system, meaning that a patent application in South Africa is examined for compliance with the formal requirements only and there is no substantial examination.
In Australia the road to rejection was not as straightforward, a primary judge of the Australian Federal Court falling into the trap and finding first that “the inventor can be non-human”, whereafter the Commissioner of Patents appealed the decision which was set aside.
Thaler’s Australian application lapsed as a result of his failure to satisfy a specific formality requirement under regulation 3.2C(2)(aa) of the Patent Regulations 1991 that the name of a (valid) inventor must be provided upon entry of a PCT application into the national phase in Australia. The Commissioner’s decision that an inventor must be human precluded any substantive examination of the application on its merits.
Thaler’s statement of non-involvement in the DABUS precluded also any discussion of the degree of own contribution to the invention claimed (fortunately, one might say, since the proponents of AI inventorship would’ve enjoyed discussing at least the concept of “co-inventorship” if they couldn’t get the AI inventorship accepted by the courts).
Ryan Abbott, a British attorney leading the DABUS matter through his Artificial Inventor Project (which takes pro bono legal test cases seeking intellectual property rights for AI-generated output in the absence of a traditional human inventor or author) and the author of The Reasonable Robot: Artificial Intelligence and the Law, after the first, positive finding said he wanted to advocate for artificial inventorship after realising the law’s „double standards” in assessing behaviour by an AI compared to behaviour by a human being. He claimed that „For example, if a pharmaceutical company uses an AI system to come up with a new drug … they can’t get a patent, but if a person does exactly the same thing they can.”
A rather crafty allegation and a false premise, since there is nothing preventing the pharmaceutical company from getting a patent by filing the names of company employees (natural persons) involved in developing the respective drug and getting ownership of the patent, although an AI system had been used in reaching that solution.
Actually, while in both applications Mr. Thaler listed DABUS as the sole inventor, giving as the inventor’s last name “the invention generated by artificial intelligence”, he conveniently assigned himself all of DABUS’s rights as an inventor and gave his own mailing address as the “mailing address of inventor”. The assignment document was signed by both „Stephen L. Thaler, On Behalf of DABUS, Assignor,” as well as „Stephen L. Thaler, Assignee” and comprised the following passage:
“In view of the fact that the sole inventor is a Creativity Machine, with no legal personality or capability to execute said agreement, and in view of the fact that the assignee is the owner of said Creativity Machine, this Assignment is considered enforceable without an explicit execution by the inventor. Rather, the owner of DABUS, the Creativity Machine, is signing this Assignment on its behalf. Similarly, DABUS, being a machine and having no legal personality, does not have the capability to receive any consideration, and therefore, Stephen L. Thaler, as its owner/representative, acknowledges the receipt and sufficiency of good and valuable consideration for this assignment.”
The US Court of Appeals for the Federal Circuit dealt with a single issue on appeal, whether an AI software system can be an “inventor” under the Patent Act, and unsurprisingly decided that the Patent Act requires that inventors must be natural persons; that is, human beings.
Any appeal court is loath to address matters not raised in the appeal but in a broader context of AI inventorship a first legitimate question Mr. Thaler could be asked would be: “If the DABUS, as an AI device possessing active intelligence and allegedly capable of inventing things on its own, as you state, managed to do this, how come that you convinced it to make it assign you the invention rights? Is there a contract signed by both parties?”
As a side remark one can point out that by accepting AI as inventors the whole legal fiction that is “the person skilled in the art”, a term used in both EPO and USPTO for evaluating whether an invention is non-obvious (USPTO), or involves an inventive step (EPO), would have to be rethought. The suggestion made during an EPO conference to introduce another legal fiction such as “a skilled human using a machine” does not seem satisfactory, since the use of a computer (and a program) in an invention did not result in a reassessment of the “person skilled in the art” concept.
To me it seems pretty obvious that Mr. Thaler wants both to eat his cake and have it, to declare the invention to have been entirely performed by an AI device without his own input but still own the patent rights himself. Mr. Thaler and his patent attorney supporters are clearly provocateurs. Any US patent attorney with a minimum of patent knowledge and professional probity would have informed Mr. Thaler that in the US the inventor must be a person, which is something I’m pretty sure Mr. Thaler, no stranger to the patent world and already a patentee for other inventions, knew himself.
It is also clear that Mr. Thaler is a highly intelligent person but the passage from his “Neural Flame” application (U.S. Application Nos. 16/524,350) quoted below makes my previous association of King Crimson’s weirdly sounding CD title with his definition of DABUS not so far-fetched:
“Such embodiments stem from the notion of one perceiving neural net monitoring another imagining net, the so-called “Creativity Machine Paradigm” (Thaler 2013), which has been proposed as the basis of an “adjunct” religion wherein cosmic consciousness, tantamount to a deity, spontaneously forms as regions of space topologically pinch off from one another to form similar ideating and perceiving pairs, each consisting of mere inorganic matter and energy. Ironically, this very neural paradigm has itself proposed an alternative use for such a flicker rate, namely a religious object that integrates features of more traditional spiritual symbols such as candles and torches. Moreover, in a theory of how cosmic consciousness may form from inorganic matter and energy (Thaler, 1997a, 2010, 2017), the same attentional beacons may be at work between different regions of spacetime. Thus, neuron-like, flashing elements may be used as philosophical, spiritual, or religious symbols, especially when mounted atop candle- or torch-like fixtures, celebrating what may be considered deified cosmic consciousness.”
Why would anyone want AI to have inventorship, or at least co-inventorship, rights in the first place? The amicus brief from a Chicago patent lawyers’ group, which supported Thaler’s case to take DABUS to the Supreme Court, suggested that “AI-as-inventor questions of ownership are easily resolved by existing law. Granting non-humans the ability to invent under the Patent Act leads to an ancillary question regarding ownership of the patent rights generated by a nonhuman. But this issue can be addressed via contract as it is for human inventors. For instance, ownership can be partitioned in various ways between entities that developed the AI, provided training data to the AI, trained the AI, and used the AI to invent, to the extent that these entities are different. In some cases, such agreements will result in one entity owning 100% of inventions produced by the AI, but other allocations of ownership are possible.”
It seems lawyers are always good at inventing new fields in which to offer their highly paid services under the guise of serving humanity and, in this particular case, promoting innovation.
In the same amicus brief the amici curiae attacked the allegedly narrow interpretation of the courts of the term “individual” and suggested that AI should be regarded as falling within the legal meaning of “individual”. This interpretation was refuted in the Thaler v. Hirschfeld Decision.
Finally, putting an end to the matter, the US Supreme Court on 24.04. 2023 refused to hear a case arguing that AI algorithms should be recognized and protected by law as inventors on patent filings.
It is regrettable that so many energies are spent on both sides – inventor and authorities – on an obvious matter. Using AI is like using a computer program. AI is only a result of human input, cannot sign a contract, cannot be summoned for a deposition or for oral proceedings, didn’t write the claims in the Thaler applications and is incapable of instructing the inventor’s representatives.
An aspect not envisaged in any commentary on the patent courts’ decisions is what would happen if a patent court decided to accept a(n AI) machine as an inventor but refused to accept the assignment of IP rights from the machine to the applicant, ascribing to the machine rights due to its “intelligent” feature and denying the applicant’s ownership of the machine.
Now that would be an interesting turn!
References:
https://www.reuters.com/legal/us-supreme-court-rejects-computer-scientists-lawsuit-over-ai-generated-2023-04-24/
https://www.forbes.com/sites/nishatalagala/2021/09/28/can-ai-be-an-inventor/
https://www.weforum.org/agenda/2018/04/robot-inventors-on-rise-patent-system-US
https://www.jdsupra.com/legalnews/scotus-denies-cert-in-thaler-the-thorny-1401757/
https://www.abc.net.au/news/2021-08-01/historic-decision-allows-ai-to-be-recognised-as-an-inventor/100339264
https://henry.law/blog/patent-ownership-vs-inventorship/
https://www.epo.org/news-events/in-focus/ict/artificial-intelligence.html
https://www.judgments.fedcourt.gov.au/judgments/Judgments/fca/full/2022/2022fcafc0062
https://ipwatchdog.com/2022/04/17/dabus-sent-back-drawing-board-following-reversal-inventorship-decision-australia-court/id=148464/
https://new.epo.org/en/legal/case-law/2022/clr_i_d_9_2_11_e.html
https://new.epo.org/en/legal/guidelines-epc/2023/g_ii_3_3_1.html
https://documents.epo.org/projects/babylon/acad.nsf/0/D9F20464038C0753C125829E0031B814/$FILE/summary_conference_artificial_intelligence_en.pdf
https://e-courses.epo.org/pluginfile.php/57375/mod_page/content/22/AI%20and%20inventorship%20patentability.pdf
https://ipwatchdog.com/2023/04/24/supreme-court-dodges-ai-inventor-question-denial-dabus-case/id=159986/
https://law.justia.com/cases/federal/appellate-courts/cafc/21-2347/21-2347-2022-08-05.html
https://www.economist.com/1843/2023/04/04/the-inventor-who-fell-in-love-with-his-ai
https://www.supremecourt.gov/DocketPDF/22/22-919/263888/20230418172602791_22-919_Amicus%20Brief.pdf
http://documents.epo.org/projects/babylon/eponet.nsf/0/3918F57B010A3540C125841900280653/$File/Concept_of_Inventorship_in_Inventions_involving_AI_Activity_en.pdf
https://www.dwt.com/-/media/files/blogs/artificial-intelligence-law-advisor/2021/09/thaler-v-hirshfeld-decision.pdf
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
E mai interesant in engleza decat pe romaneste ? doar avem ChatGPT.
E un efort major traducerea si adaptarea termenilor in limba romana si cred ca cei care sint in tema stapinesc bine limba engleza. ChatGPT nu cred ca va traduce un text, in afara de faptul ca in ultima vreme nu mai functioneaza, cel putin la mine. Google translate va rezolva problema.
PS La EPO colegii germani preferau textele in engleza fata de cele in propria limba:)
Multumesc de raspuns, totul este traductibil si merita efortul pt cititorul roman care nu stapaneste intrat de bine limba engleza insa merita sa fie informat articole din Contributors fiind preluate si de alte cotidiene online romanesti.
Google translate nu rezolva problema mai ales a unui text exigent iar ce preferau colegii germani nu cred ca intereseaza publicul romanesc.
Nu vrau sa par nationalist insa din respect pt cititorul roman textele trebuie sa ramana accesibile celor care stapanesc limba romaneasca.
Decit un text in limba romana grosolan, ridicol si plin de maltratari ale ambelor limbi (vezi drawing room=camera de desen…), e preferabil textul original in limba engleza. In felul asta cei care nu stapinesc foarte bine nici engleza, dar nici limba materna (si sint amar de multi din ultima categorie…) isi sporesc sansele.
Cine spune ca textul in romana trebuie sa fie grosolan ? nu avem traducatori pe masura ? pt ce mai exista atunci facultatile de specialitate ? pt studiul limbii romane si engleze.
Este vorba de un principiu, respectul pt limba romana si sunt tare curios daca intr-un format online francez texul ar fi putut aparea in acesta forma.
Profesorul Cranganu spre exemplu, de ce nu publica textele in engleza ? doar si acestea sunt stiintifice.
Nu ati inteles ce vreau sa spun.
E un articol de nisa si v-am explicat o data ca toti cei care se pricep ori la proprietate intelectuala ori la inteligenta artificiala stiu bine engleza. Restul il pot sari. Spre deosebire de dv nu am timp nelimitat la dispozitie. Iubesc limba romana dar nu pt scopuri tehnice, mai ales ca nu am practicat IP in Romania.
Un prieten algerian care studiase in Romania si practicase in Algeria imi spunea ca la Alger inginerii isi incepeau sedinta cu „Salam aleykum” si apoi discutau proiectele in franceza …
Daca iubiti si respectati limba romana intr-atit de mult scrieti va rog corect, nu ca in fraza de mai jos:
„Multumesc de raspuns, totul este traductibil si merita efortul pt cititorul roman care nu stapaneste intrat de bine limba engleza insa merita sa fie informat articole din Contributors fiind preluate si de alte cotidiene online romanesti.”
Mai nimerit ar fi in ambele limbi. Voluntari pentru traducerea in romana?
Am gasit citeva minute pentru a ma juca cu chatopenai.com care a tradus o parte din text. E interesant ca a doua traducere a aceluiasi pasaj de inceput a fost superioara primei traduceri (traducerea se opreste dupa un numar de semne si nu am fragmentat articolul pentru a avea o traducere completa), printre altele termenul „Conventia de brevete europene” fiind automat inlocuit de „Conventia privind brevetele europene”, ambele traduceri ChatCGT fiind superioare traducerii Google.
Varianta/Iteratia 1:
Cheltuielile mondiale cu tehnologia AI sunt estimate să depășească 500 de miliarde de dolari în 2023, iar în ultimul deceniu termenul AI a devenit un cuvânt la modă asemănător cu fadul dotcom din anii ’90. Cunoscut cel mai frecvent prin intermediul chatbot-urilor, asistenților virtuali precum Siri și Alexa și mașinilor autonome, expresia acoperă multe tehnologii diferite, cum ar fi:
logica difuză – procese de luare a deciziilor care utilizează valori „difuze” ca intrări, în loc de doar „0” (fals) și „1” (adevărat);
sisteme expert – experții umani furnizează reguli de logică simplă pentru un sistem informatic;
algoritmi genetici – procese de luare a deciziilor care „evoluează” pentru a se adapta la informații noi;
învățarea supervizată – oamenii „instruiesc” modele algoritmice pentru a categorisi date noi și a îndeplini sarcini, pe baza instrucțiunilor anterioare pentru date similare;
învățarea nesupervizată – sistemele dezvoltă algoritmi pentru categorisirea datelor sau îndeplinirea sarcinilor, fără a li se da reguli explicite de urmat.
Potrivit definiției EPO (Oficiul European de Brevete), sistemele AI sunt sisteme software (și posibil și hardware) care acționează în dimensiunea fizică sau digitală prin percepirea mediului lor prin achiziționarea de date, interpretarea datelor colectate, raționarea asupra cunoștințelor sau procesarea informațiilor derivate din aceste date și deciderea celor mai bune acțiuni de a lua pentru a atinge un anumit obiectiv. Sistemele AI pot adapta, de asemenea, comportamentul lor analizând modul în care mediul este afectat de acțiunile lor anterioare.
Nu există nimic care să împiedice patentarea invențiilor AI, înțelese ca „invenții asistate de AI”, cu condiția ca obiectul cererii de brevet să demonstreze un „efect tehnic” sau o „aplicație practică”.
Potrivit Convenției Europene de Brevete (EPC), cererile de brevetare care pretind un program de calculator sunt excluse (Articolul 52, paragraful 2.3), dar același Articol 52, paragraful 3 prevede că „dispozițiile paragrafului 2 exclud patentabilitatea obiectului sau activităților menționate în acea prevedere numai în măsura în care o cerere de brevet european sau brevet european se referă la astfel de obiecte sau activități ca atare.”
Termenul destul de difuz „ca atare” a fost clarificat de comisiile de recurs ale EPO (T
Varianta 2:
Cheltuielile la nivel mondial pentru tehnologia AI se estimează că vor depăși 500 de miliarde de dolari în 2023, iar în ultimul deceniu termenul AI a devenit un cuvânt la modă similar fad-ului dotcom din anii 90. Cunoscut cel mai des prin intermediul chatbot-urilor, asistenților virtuali precum Siri și Alexa și a mașinilor autonome, expresia acoperă multe tehnologii diferite, cum ar fi:
logica fuzzy – procese decizionale care utilizează valori „fuzzy” ca intrări, în loc de doar „0” (fals) și „1” (adevărat);
sistemele expert – experții umani furnizează reguli logice simple unui sistem informatic;
algoritmi genetici – procese decizionale care „evoluează” pentru a se adapta la informațiile noi;
învățarea supervizată – oamenii „instruiesc” modele algoritmice pentru a categoriza date noi și a efectua sarcini, pe baza instrucțiunilor anterioare pentru date similare; și
învățarea nesupravegheată – sistemele dezvoltă algoritmi pentru categorizarea datelor sau efectuarea sarcinilor, fără a li se da reguli explicite de urmat.
Potrivit definiției EPO (Oficiul European de Brevete), sistemele AI sunt sisteme software (și posibil și hardware) care acționează în dimensiunea fizică sau digitală prin perceperea mediului lor prin achiziția de date, interpretarea datelor colectate, raționarea pe cunoștințe sau procesarea informațiilor derivate din aceste date și deciderea celor mai bune acțiuni de luat pentru a atinge un anumit obiectiv. Sistemele AI pot adapta, de asemenea, comportamentul lor analizând cum mediul este afectat de acțiunile lor anterioare.
Nu există nimic care să împiedice brevetarea invențiilor AI, înțelese ca „invenții asistate de AI”, cu condiția ca obiectul cererii de brevet să demonstreze un „efect tehnic” sau o „aplicație practică”.
Potrivit Convenției privind brevetele europene (EPC), cererile de brevet care solicită un program de calculator sunt excluse (Articolul 52, paragraful 2.3), dar același articol 52, paragraful 3, prevede că „dispozițiile paragrafului 2 vor exclude brevetabilitatea obiectului sau activităților menționate în acea prevedere numai în măsura în care o cerere de brevet european sau un brevet european se referă la un astfel de obiect sau activități ca atare”.
Termenul destul de ambiguu „ca atare” a fost clarificat de Curțile de Apel ale EPO (T 1173/97 (OJ 1999, 609)) prin
Pentru inceput :
”
As an AI language model, I don’t have personal opinions, but I can provide information and insights on AI-generated inventions and their patentability.
In many countries, patent law requires that the inventor be a natural person or group of people, and as of now, AI is not considered a legal person. Therefore, AI-generated inventions cannot be named as inventors on patents. Instead, the human programmer or owner of the AI may be listed as the inventor.
The question of whether an AI-generated invention is patentable depends on various factors. For instance, if the invention meets the requirements for patentability, such as novelty, non-obviousness, and utility, it may be patentable, regardless of whether it was created by AI or a human. However, if the invention is simply the result of applying an existing algorithm or method to a particular problem, it may not be considered non-obvious and may not be patentable.
Another challenge with AI-generated inventions is the issue of ownership. It’s not always clear who owns the intellectual property rights to the invention when AI is involved. For example, if an AI program is created by a company and generates an invention, the company may claim ownership of the invention, but the programmer who created the AI may also argue for some ownership rights.
Overall, as AI technology continues to advance, the legal framework surrounding AI-generated inventions and their patentability will likely evolve to address these complex issues.”
Nota : acest text a fost generat de ChatGPt , astazi 01.05.2023 . 12h49 EST.
Pentru Ursul Bruno, iata si traducerea:
”Ca model de limbaj AI, nu am opinii personale, dar pot oferi informații și perspective despre invențiile generate de AI și brevetabilitatea acestora.
În multe țări, legea brevetelor impune ca inventatorul să fie o persoană fizică sau un grup de persoane, iar deocamdată, IA nu este considerată persoană juridică. Prin urmare, invențiile generate de inteligența artificială nu pot fi numiți ca inventatori pe brevete. În schimb, programatorul uman sau proprietarul AI poate fi listat ca inventator.
Întrebarea dacă o invenție generată de IA este brevetabilă depinde de diverși factori. De exemplu, dacă invenția îndeplinește cerințele de brevetare, cum ar fi noutatea, neevidența și utilitatea, poate fi brevetabilă, indiferent dacă a fost creată de AI sau de un om. Cu toate acestea, dacă invenția este pur și simplu rezultatul aplicării unui algoritm sau a unei metode existente la o anumită problemă, este posibil să nu fie considerată neevidentă și să nu fie brevetabilă.
O altă provocare cu invențiile generate de AI este problema proprietății. Nu este întotdeauna clar cine deține drepturile de proprietate intelectuală asupra invenției atunci când AI este implicată. De exemplu, dacă un program AI este creat de o companie și generează o invenție, compania poate revendica proprietatea asupra invenției, dar programatorul care a creat AI poate și el revendica anumite drepturi de proprietate.
În general, pe măsură ce tehnologia AI continuă să avanseze, cadrul legal care înconjoară invențiile generate de IA și brevetabilitatea acestora vor evolua probabil pentru a aborda aceste probleme complexe. ”
In final, totul devine o imensa problema de etica, cam acelasi tip de intrebari pe care ni le punem cu totii astazi , de exemplu pana unde si cu ce limite se poate tolera interventia IA in procesul de educatie. Adica, daca nu este moral ca un elev/student sa foloseasca un program care genereaza texte automate pentru a scrie un eseu in cadrul unui examen, de ce ar fi moral ca acelasi program sa inventeze un medicament pentru cancer ? Sau chiar sa faca un diagnostic mai bun decat oamenii care s-au straduit o viata sa exceleze in meseria lor de oncologi ? https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10035910/#:~:text=In%20lung%20cancer%20histopathological%20diagnosis,survival%20prognosis%20of%20NSCLC%20patients.
Parerea mea este ca aparita diferitelor clone de IA va revolutiona modul in care umanitatea defineste creativitatea, fie ea artistica, stiintifica sau spirituala. Sunt destul de pesimist cu privire la beneficile IA in general asupra creativitatii, la modul la care noi vedem ASTAZi creativitatea. Este stiut ca oamenii din timpurile pre-istorice erau tot atat de destepti (??) ca si cei moderni, , ba chiar si mai mult, daca luam in considerare faptul ca ei trebuiau sa-si utilizeze inteligenta pentru a face lucruri care astazi sunt facute de masini, roboti sau IA https://www.nature.com/articles/s10038-022-01039-8
Pentru cadrele universitare din Romania e de neconceput sa ai open-book exams, asa cum am avut eu in Danemarca, asa ca discutia despre IA in procesul de educatie e inca departe …
https://www.uspto.gov/web/offices/pac/mpep/s2109.html (vezi para. II pentru cine e considerat inventator).
Cu privire la dreptul de proprietate asupra inventiei: Care e diferenta intre o inventie care implica utilizarea unui calculator si cea in care e utilizat un sistem IA? In plus, una e inventator, alta e proprietar. Daca designerul sistemului AI lucreaza in cadrul firmei (si inventia intra in atributiile sale de lucru), firma va deveni proprietara inventiei.
Depinde cine isi revendica patentul , de regula sunt firme si mai putin persoane fizice.
Vremea patentelor individuale a trecut de mult.
IA trebuie sa ramana „unelta” de lucru si ar fi foarte bine sa ramana doar pt utilizarea in cadrul cercetarii. a firmelor, a mediului universitar si de sanatate.
Intre timp cum bine stim armata a pus de mult stapanire pe IA, prin ea se poate detine puterea fapt pt care nici statul nu va ramane dezinteresat.
Spirala inarmarii cu IA este pornita , este vorba de putere, influenta si multi bani.
interesting article, author needs to be mentioned (unless it was written by AI machine, but I would bet my future patentable applications that the author is born and raised in the USA)
He is mentioned and he’s not US-born:)
Ce se intampla cu patentele unor medicamente noi „create” de IA ? Stim bine care este problematica acestor patente in industria farmaceutica, cata rezistenta opun marile concerne impotriva renuntarii la aceste patente.
Daca recunoastem IA ca „patentabila” putem renunta la toate patentele.
Pai firmele alea mari si lacome spun ca au investit miliarde in cercetare, timp, salarii, aprobari, birocratie etc etc. Daca AI a „descoperit „medicamentul din ce se stia deja si era open surce atunci de ce ar fi scump? daca AI „lucreaza” pentru o firma atunci e mai ciudat
„AI is only a result of human input, cannot sign a contract, cannot be summoned for a deposition or for oral proceedings, didn’t write the claims in the Thaler applications and is incapable of instructing the inventor’s representatives. ” Uite de aceea au trimis scrisori Elon Musk si alti 1000 de experti pentru oprirea dezvoltarii AI, deoarece reprezinta un potențial riscur pentru societate și umanitate. Mai mult, Geoffrey Hinton, cel care a pus bazele AI, a plecat de la Google invocand pericolele inteligenței artificiale și regretul pentru contribuția sa la acest domeniu. Problema este ca acest algoritm va putea fi folosit in mod abuziv impotriva noastra, iar acest lucru deja se intampla prin inlocuirea artei cu imagini fake create de AI sau prin „analiza” eronata a celor care participa la interviuri pentru un job. De asemenea, orice sunet sau imagine poate fi falsificata in mii de feluri. Exista si alte amenintari ale acestui algoritm, cum ar fi cele din domeniul militar. Aceste mari corporatii care dezvolta AI au gasit o noua „vaca de muls” prin AI, iar guvernele ar putea sa le ceara in viitor acces pentru a-si urmari anumite scopuri. Din pacate, umilul presedinte american considera ca AI este un lucru extraordinar si este un „salt urias” pentru omenirea zombificata la maximum prin astfel de tehnologii. Asadar, o reglementare a acestor algoritmi probabil ca nu va exista prea curand si companiile vor avea toata aliberatea de a dezvolta ce doresc, cu sprijin politic.
Daca specialistii, oamenii care inteleg, avertizeaza de ce sunt create astfel de instrumente ? presupun ca este o intrebare filozifica.
O sa incerc sa va raspund tot filozofic si chiar SF. Unii cercetatori afirma ca Universul, inca de la originile sale, a creat conditiile necesare pentru aparitia vietii la un moment dat, undeva in imensitatea spatiului, iar viata inteligenta de pe Terra nu este altceva decat o „unealta” a Universului (anorganic) creata pentru a construi sisteme complexe, precum super computere sau programe cu ajutorul carora Universul, respectiv materia anorganica, materia „neagra”, energia „neagra” sa faca un salt tehnologic catre o alta era.
De ce sunt creati astfel de algortimi? Pentru ca se poate si pentru ca unii dintre creatorii lor au descoperit ca pot crea ceva cu totul nou fata de ce a fost creat pana acum. Doar ca, odata cu noua tehnologie vine si o parte mai putin placuta. Probabil ca cei care au studiat codul sursa al acestor algoritmi, printre care si Musk, au anticipat ce va urma si cat de mult ar putea sa schimbe lumea AI. Personal, consider ca tehnologiile ar trebui sa vina in sprijinul nostru, nicidecum impotriva noastra.
Cercetatorii care afirma despre univers si viata cele sus enuntate nu au avut timpul necesar sa se ocupe cu filozofia, pe undeva de inteles cu toate ca am putea avea pretentia, mai ales cercetatori din domenii de varf dar nu numai sa se aplece asupra aspectelor filozofice si etice a celor inventate.
Chiar citeam , „godfather” of AI , Geoffrey Hinton si-a dat demisia de la Google iar intr-un interviu din New York Times avertizeaza asupra pericolelor pt societate si chiar umanitate.
Competitia in acest domeniu extrem de sensibil care ofera celor care o stapanesc puteri „supraomenesti” si este greu de conceputi si imaginat cum IA poate fi oprita sa nu faca lucruri rele.
Putem spune, s-a deschis competitia IA in domeniul militar inter SUA si China, cum va arata viitorul in aceste conditii ?
Technologiile trebuie sa vina in sprijinul nostru, intre timp ar trebui sa ne fie mai multa teama si sa punem foarte multe intrebari.
Frenezia AI inteleg ca a fost declansata de avansul Chinei in acest domeniu, China depasind SUA in acest moment in ce priveste dezvoltarea de astfel de algoritmi. Probabil ca guvernul chinez deja implementeaza acesti algoritmi in mai multe domenii, inclusiv cel militar si de inteligence. In aceste conditii, SUA trebuie sa tina pasul si sa investeasca si mai mult in AI. Se stie deja ca in China toata lumea supravegheaza pe toata lumea, iar pana acum deciziile cu privire la drepturile si libertatile omului erau luate de catre armata de functionari chinezi care analizau dosarele. Probabil ca acum acesleasi decizii se iau de catre AI. Cum estimeaza, de exemplu, algoritmul daca ajungi sau nu la parnaie pentru ca ai facut misto de Xi Jinping pe FB, asta este o alta problema, insa cui ii mai pasa? Sau, alt exemplu: suna alarma intr-un centru de „early detecting system” rusesc din cauza unor obiecte fictive observate pe radare care se indreapta spre Moscova? No problem, daca in 1983 Stanslav Petrov a impiedicat trabsformarea lumii in cenusa radioactiva, astazi AI va fi cel care va estima ca este un atac si va lansa automat niste nucleare. Sau, alt exemplu (caz real): AI i-a facut automat cazier penal unui cetatean american inocent si nevinovat, acesta figurand in sistemele politiei ca infractor cu pasaportul anulat si alte probleme. Si-au dat seama ca a fost o greseala, insa pana atunci ai sansa sa stai o vreme la racoare, nevinovat fiind.
Da si ? trebuie sa acceptam ca de la Dumnezeu dat toate ineptiile technologice care sunt inventate de autisti ?
Din pacate nu mai exista in mediul academic destui filozofi care ar putea cauta si gasi raspunsurile si daca apare vreunul cu pareri neconforme este imediat „ars pe rug” ca fiind cineva impotriva dezvoltarii technologice.
In evul mediu capetele luminate au intrat in conflict cu biserica pt au incercat sa desluseasca secretele vietii, multi au ajuns la propriu pe rug.
Astazi oponentii „bisericii modernismului” sunt eliminati mai elegant, nu sunt bagati de nimeni in seama , sunt ignorati, nu primesc sustenerea necesara continuarii unor studii etc.etc.
Personal asta ma supara, nu mai exista nici un dialog pt ca numai este timp pt dialog, toti fug dupa cum spune Hantzy mai sos, avere si acumulare, daca mori nu ei nimic cu tine „in piramida”.
Este doar teama SUA de a pierde leadership-ul global in fata Chinei…
Cred ca IA este de fapt cam proasta, ca un fel de secretara harnica si rapida, cu o memorie exceptionala, care la cerere iti aduce orice din propria biblioteca (adica marele Internet nesecret), le pune semne de carte si le si dactilografiaza in ordine. Insa nu are acces la zestrea intelectuala a omenirii scrisa dealungul istoriei (daca nu a fost transcrisa in PC), la informatiile secrete de niciun fel si nici la interpretarea morala a datelor si nici la o traducere corecta in litera si spiritul textului.
Dar daca IA ar ajunge la conducerea firmei, ar fi o catastrofa. Evident, cine vrea raul semenilor sau a unei parti a lor, poate folosi IA in multe feluri pentru a-i tria, distruge sau supune. Pentru noi ceilalti ar fi doar etapa urmatoare a biblioteconomiei, de la selectie mecanica la cea electronica, deci ne-ar ajuta.
Daca IA este acum proasta nu putem concluziona ca si in viitor va ramane la fel, principiul pe care este bazata, invatarea si perfectionarea.
IA a ajuns cu siguranta deja intr-o forma sau alta la conducerea firmelor si nimeni nu poate spune si garanta ca IA nu va fi folosita in scopul rele.
Este un fapt cu care probabil va trebui sa ne aranjam si trai in viitor.
Probabil se va ajunge la niste standarde, ca de obicei minime, de reglementare, standarde care insa nu vor fi respectate.
Tentatia folosirii in scopuri distructive este prea mare pt ca ofera putere, bani si influenta.
Putere, bani și influență, deci!
Poate că la astea ar trebui lucrat. Cum toate sunt cumva interdependente, rezultă că anularea unui pilon dintre cele trei, le face inutile și pe celelalte. Căutați deci un înlocuitor pentru avere și acumulare, iar problema se rezolvă de la sine. Puteți folosi chiar IA în acest scop.
De cand omul a adevenit sedentar averea si acumularea a sporit continuu, fara AI. Nu va ajunge ce aveti ?
Rationamentul dumneavoastra este gresit, putere, bani si influenta nu face referire la omul de rand, este vorba de mediul politic + cel economic + militar.
Sunt factorii care ne influenteaza vietile direct si din pacate avem tot mai putine parghi la indemana prin care ne.am putea exprima opiniile si dorintele iar votul dupa cum putea observa tot mai mult manipulat.
Nu face referire la omul de rând, deci.
Dar de ce credeți că militarul, economistul sau politicianul ar fi din alt aluat, sa fie singurii sensibili la astfel de „ingrediente”?
https://www.diamandis.com/blog/no-programmers
Va invit sa lecturati acest articol, in care se propune chiar ca noi sa gandim precum AI si sa „invatam limbajul” AI pentru a intelege zcest algoritm. Fie vom deveni toți programatori, fie incercam sa „gandim” precum AI. :)
https://securityintelligence.com/articles/chatgpt-confirms-data-breach/
Next battlefield: dezvoltarea de solutii pentru a proteja AI. Acolo se va purta urmatorul război.
Nici o sansa, omul nu este o fire rationala, suntem programati sa actionam dupa perceptii, sentimente si pareri preconcepute si la ce ne ne ajuta sa devenim toti programatori, gunoiul cine il duce la rampa ?