luni, mai 20, 2024

Alcoolismul fiscal si DJ-ul nervos

Desi salvata in 2008 de la faliment de catre FMI, orgolioasa Ungarie a refuzat in iunie 2010 sa continue programul de reforme asumat cu finantatorii internationali. A gasit mai de cuviinta sa isi impinga singura masina economiei decat sa apeleze la strainii care te bat apoi la cap cand sa apesi pe frana, cand pe ambreiaj si mai ales, incotro s-o iei. Muschii proprii au fost preferati, mai altfel spus, celor umflati de pompa altora. Prin urmare, dupa cinci trimestre de scadere economica, economia maghiara a iesit din recesiune si isi bazeaza bugetul pe 2011 pe o crestere de 3%. Care este insa pretul si cine il va plati?

Inca de pe vremea premierului Gyurcsany, ministrul Economiei, Bajnai, a aplicat un dur program de reforme, inghetand salariile si restructurand sistemul de pensii. A micsorat impozitul pe venit pana la 17%, a redus contributiile sociale platite de angajatori, a crescut taxa pe valoarea adaugata (TVA) de la 20 la 25%, a eliminat cea de-a 13-a pensie, a inghetat ajutoarele sociale pentru urmatorii doi ani samd.

Masurile nu au generat insa suficient combustibil pentru a indeparta Ungaria de gaura neagra a crizei, asa incat noul premier Orban a propus alte ajustari. O taxa aplicata bancilor si institutiilor financiare – care va opera minim 3 ani- va mari veniturile la buget cu 200 de miliarde de forinti (fata de cele 13 miliarde cat reprezinta contributia actuala), dar si asupra telecomului si comertului modern.

Planurile de reforma propuse in vara de Orban (29 de puncte) mai includeau noi reduceri salariale, eliminarea masinilor de serviciu si telefoanelor mobile din dotarea functionarilor, dar si modificarea sistemului pentru absorbtia fondurilor comunitare, in favoarea intreprinderilor mici si mijlocii.  Mai nou, Ungaria le-a oferit cetăţenilor săi un ultimatum: mutaţi-vă pensiile private la stat sau le pierdeţi pe cele din sistemul public (anunţ făcut miercuri de ministrul ungar de finanţe, Gyorgy Matolcsy).

Excedat de taierile salariale si de cheltuieli care risca sa se permanentizeze, Consiliul Fiscal maghiar a atras atentia ca Guvernul sufera de alcoolism fiscal. In replica, Guvernul a taiat o parte consistente din bugetul Consiliului. A redus la minim si competentele Curtii Constitutionale, accentuand orientarea in materie de politici economice spre una de tip Putin.

Cu toata datoria lor uriasa, apetitul investitorilor fata de Ungaria nu pare insa afectat in mod serios. Statul a revenit pe pieţele internaţionale de credit mai uşor din raţiuni nu de subestimat, cum bine observa profesorul Daianu. Maghiarii au un deficit bugetar structural inferior noua, nivelul încasărilor bugetare e de peste 42% din PIB, au o balanţa comercială mai echilibrată, si nu in ultimul rand, absorb mai usor fonduri europene. Altfel spus, desi par mai bolnavi decat noi, boala lor nu e efectul unor afectiuni interne mai grave, asa incat e mai usor operabila.

Reformele maghiarilor apar insa in factura sociala. Coruptia a crescut, somajul a urcat (in ritm anualizat), iar gradul de nemultumire sociala este crescut. Discutam totusi de o economie care numara sub 10 milioane de oameni, in care lucreaza 3,8 milioane de persoane, iar circa o jumatate de milion isi cauta de lucru (datele din octombrie 2010)

In plus, din ianuarie 2011, tara va prelua conducerea UE, anuntand de pe acum cateva masuri care au starnit proteste (cum ar fi proiectul de largire a UE).

Desi dansat tot mai cu foc, ceardasul unguresc ar putea sa se opreasca brusc. DJ-ul de la pupitru are uneori apucaturi ciudate.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro