joi, martie 28, 2024

Alegerea lui Traian Băsescu

Elena Udrea /Monica Macovei, două ipostaze ale fidelității față de Traian Băsescu, sau două ipostaze ale fidelității lui Traian Băsescu față de sine?

Cei care au crezut în Traian Băsescu și au fost contrariați de opțiunea lui în această campanie prezidențială, fără însă a se despărți definitiv de el, se află acum într-o mare dilemă. De unde și tăcerea în jurul temei, ca un blid prea fierbinte ca să-l ții în mâini suficient cât să te lămurești în privința conținutului. Tăcere tocmai bună să alimenteze ricanările și jubilația adversarilor Președintelui, ca și propria dezamăgire, de altfel. Dar nici nu poți vorbi așa, ca să te afli în treabă, înainte de a fi încercat să înțelegi ceva cât de cât.

Fac acum o asemenea încercare.

Niciunul dintre gesturile și niciuna dintre declarațiile contrariante ale lui Traian Băsescu – și ele au fost destule în ultimii ani de mandat – , nu mi-au pus la încercare admirația pentru felul cum a condus ambarcațiunea politicii românești pe niște ape destul de agitate și nu m-a nedumerit cât a făcut-o susținerea până în pânzele albe și cu orice preț, a Elenei Udrea. Dar abia în momentul în care această perseverare diabolică s-a dublat cu atacurile de o calitate, care păreau să nu-i stea în fire, nici în formă nici în fond, la adresa Monicăi Macovei mi se pare că încep să înțeleg câte ceva. Pentru prima dată pierzându-și parcă încrederea în propria-i opțiune, ceva de natura conștiinței vinovate, a proiecțiilor pare să inspire insultele și nefireștile considerații la adresa omului și politicianului care i-a stat atâta vreme alături, cu siguranță cel mai apropiat în principii, proiect și viziune. Iar asta doar pentru a-și consolida argumentația în favoarea celeilalte fidele colaboratoare a lui.

Căci Monica Macovei și Elena Udrea sunt, cu certitudine, cele mai fidele exponente ale politicii lui Traian Băsescu de-a lungul întregii sale cariere, la Palatul Cotroceni. Firește, cu excepția lui Emil Boc, care a lăsat mai curând imaginea, probabil falsă, a unui executant fidel, dar pe care a confirmat-o, iar, probabil doar aparent, rezolvând repede dilema, dacă o va fi avut-o și validând alegerea Președintelui. Înclin să cred că a înțeles-o și nu că a fost, cum cred detractorii lui, încă o dată servil. Eu însă nu mă pot alătura lor, nici celor vechi, nici celor de ultimă oră.

Nu m-au convins câtuși de puțin explicațiile care se reduc la puterea de seducție a doamnei Udrea, din unele intervenții, pe forumuri, nici la calculele machiavelice ce i se atribuie în cel mai bălmăjit articol pe care l-am citit în viața mea, cel al dlui Radu F. Alexandru, publicat chiar aici pe Contributors. Pentru prima categorie de supoziții, cred că și dacă această putere de seducție ar avea vreo contribuție, ea nu poate înclina hotărâtor balanța, căci Traian Băsescu nu e nici Carol al II-lea, nici Nicolae Ceaușescu. Cu atât mai puțin cred în ipoteza tentativei de a-și aranja viitorul politic ori chiar juridic, post-Cotroceni, care e de-a dreptul insultătoare la adresa inteligenței Președintelui, care-l cunoaște atât de bine pe Victor Ponta, prezumtivul câștigător al prezidențialelor. ( Uu fel de-a spune, pe Victor Ponta nu-l cunoaște nimeni, nici chiar Victor Ponta, iar ca viitor președinte, TB știe că el nu ar putea controla chiar tot, nu în tot cazul, ura unor Voiculescu, Năstase, Dragnea și alții, care-l vor controla pe el în continuare ).

Înclin să cred că explicația este mult mai simplă și mai aproape de zonele unde o căutăm noi toți.

Elena Udrea și Monica Macovei nu sunt singurele două persoane rămase alături de Traian Băsescu, trecând peste asperitățile colaborării cu un om voluntar, inteligent, puternic, nerăbdător și din ce în ce mai puțin dispus să asculte. Sau care, din cauza asta, de la o strategică distanță, au manifestat față de el o asemenea constantă, empatică și emulativă susținere. Cele două însă au fost și aproape, cât să riște să și încaseze, iar într-o bună zi, memoriile, sau chiar declarațiile lor, ne vor spune și cât au încasat, rămânându-i totuși alături. (Monica Macovei până și recent, după gugumănia iresponsabilă cu nazismul a lui Victor Ponta, ceea ce aduce deja a mucenicie!) Atât de constant, că la această primă vedere , aproape că nu le deosebesc. Aproape că nu disting, la prima vedere, nicio deosebire, cu excepția, încă o dată, a celor vizibile imediat unui analist cu ochiul format la revista Click, sau Vogue, sau, mai rău, Antena 3: poșetele Vuitton, tocurile, bretoanele, decolteul, părul răvășit sexi, versus bluza de liceancă, pantofii de tenis și unghiile tăiate scurt. Dincolo de ele, constat însă că cele două femei reprezintă două ipostaze ale fidelității față de Traian Băsescu aflate la poli diametral opuși: avem pe de o parte fidelitatea discipolului ascultător, supus, admirativ, nerăbdător să crească și să se ridice, față de mentor, iar pe de alta fidelitatea calmă, lucidă, clarvăzătoare și independență a camaradului de arme care rezonează uimitor în același fel cu tine în chestiunile majore. Nicio idee de anvergură, de politică majoră, dincolo de pragmatismul găleților, pixurilor și brichetelor, partidelor de călărit în costum național și a neobositelor turnee de campanie, nu s-a născut vreodată sub frumosul breton al Elenei Udrea. E un fapt. Monica Macovei, om cu idei (mi-l amintește pe febrilul Camil Petrescu), cu principii, a văzut dimpotrivă , în Traian Băsescu, nu un mentor, ci fără nicio diminuare, un instrument prin care, acum, ori niciodată, pot fi puse în practică ideile pe care cred că le și vizează noaptea: stat de drept, justiție independentă, confiscarea averilor corupților nu doar condamnarea lor, cu o intransigență și o forță a convingerii, ce sperie pe mulți dintre intelectualii noștri străluciți, dar născuți pentru vremuri și locuri mai blânde ca ale noastre.

Faptul că doar și-a însușit cu admirație niciodată dezmințită, ideile lui Traian Băsescu nu e suficient ca acesta s-o susțină la rându-i. Ce a văzut acesta în Elena Udrea, sub aparența feminității, a gingășiei, este o rezistență la toxinele vieții politice de la noi, pe care nu o mai are nimeni, fără să dea totuși în nesimțire, ca la Ponta, sau Năstase, sau Voiculescu. Traian Băsescu a constatat că adversarii politici pot spăla pe jos cu ea, pot s-o insulte, s-o calomnieze, să o atace, fără măcar să-i șifoneze impecabila sau nonșalanta vestimentație sexi și fără să o facă să clacheze vreodată, ca pe Dragă Stolo. Mai mult, și asta apreciez eu cel mai mult la ea și o apropie incredibil de cealaltă ipostază a fidelității față de Traian Băsescu, fără să insulte la rându-i, fără să folosească termeni suburbani și fără să profereze atacuri la persoană. Și cu siguranță, pentru bătălia politică, pentru machiavelicuri, chiar, ideile ei pot fi prețioase și strategic, și tactic. Indiferent ce s-ar scoate, infamant și distrugător, din prezentul trecutul sau viitorul ei, , Elena Udrea ar renaște din propria-i cenușă, ca Traian Băsescu, pe care nu l-a destabilizat major nimic: nici chestiuni de sănătate, nici grosolane înscenări, nici atacuri la persoană, nici chiar șubrezeniile propriei familii, cu afacerile penale ale fratelui. Ideile majore, Traian Băsescu le-a împărtășit, sau le-a adoptat, printre alții, de la Monica Macovei. Pentru înaintarea în teren, munca de cercetaș, tăiat hățișurile în jungla noastră politică, abilitățile și relațiile Elenei Udrea trebuie să fi fost neprețuite. Ambele i-au fost utile lui Traian Băsescu și ne-au fost utile nouă românilor, în măsura în care el ne-a fost util, ca lider pragmatic, cu care s-a spălat pe jos în acești zece ani, și liderul vizionar care a condamnat comunismul, a desecretizat arhivele, a convins UE și NATO că suntem credibili, a traversat cu noi criza, a sprijinit justiția și presa.

Acestea sunt cele două ipostaze ale fidelității față de Traian Băsescu. Cele două femei reprezintă cele două laturi ale personalității lui TB, cea înnăscută, de bărbat puternic, autoritar, obișnuit să câștige, și cea născută și crescută în acești zece ani, de lider politic vizionar, pasionat de proiectul lui și punând la bătaie întreaga energie ca să câștige și această bătălie. Cu ambele laturi ale personalității lui, nu doar cu una, a fost Traian Băsescu cel mai bun președinte al României, care merită mulțumirile noastre, mai presus de orice. Acum a găsit de cuviință să aleagă, cum ar veni, între natura și cultura. Natura lui umană și cultura lui politică, atât de repede și de bine învățată în chiar primii ani de mandat. Personal nu merg până acolo încât să cred că a ales între EL și NOI, dar nu cred că a ales bine pentru noi. Personal cred că putea găsi modalitatea să nu aleagă. Și cred că mai poate reveni asupra alegerii.

Distribuie acest articol

42 COMENTARII

  1. In toamna lui 2009 nutzi cocos (azi ex-) a fost trecuta in adormire de Basescu tocmai pentru a nu-i fi piatra de moara la realegere. Si neavand ce ataca uslinosii (nedeclarati inca) nu au mai atacat. Astazi situatia este alta: udrea este folosita pe post de paratraznet atragator de toate atacurile la Basescu. Si si-a acceptat rolul constient. Atacurile – destul de diferite de la caz la caz – ale lui Basescu impotriva candidatilor „dreptei” (vorba vine) au rolul de a devia de la acestia atacurile anti-basiste. Si uite ca a inceput sa tzina tactica. In fond scopul – bararea accesului iresponsabilului vesel, dusman al Romaniei prin propria-i prostie alimentata de ticalosia bandei care il inconjoara – scuza mijloacele.

  2. un text cu o viziune pe cât de patrunzatoare, pe atât de originala pentru spatiul nostru public, scris cu talent, de la înaltime

  3. haios articol, recunosc
    este greu sa te impotrivesti tabuurilor, mai ales cind sint sustinute / amplificate in mass media.
    unul, ar fi inteligenta lui nastase (sase sau sapte case ?)
    altul. masculul alfa, salvatorul neamului
    daca am fi avut un presedinte puternic, alegerile de acum nici n ar mai fi contat
    nu pitigoii si pitifelnicii din politica sint cei care ar trebui sa faca o natie puternica. ei sint slujbasi, lefegi platiti de cetatean sa l serveasca nu sa l umileasca. motoarele unei societati normale sint oamenii cu idei care creeaza plus valoare, care dau de lucru la altii, artistii de exceptie care sint aplaudati inauntru si in afara, scriitorii care ne incinta prin talentul lor, vizionarii, oamenii care privesc la lumea de miine.

  4. Mi se pare reusita descrierea. Intr-adevar, Elena Udrea e mai apropiata de natura lui Traian Basescu, in vreme ce dna. Macovei e intruparea „suprastructurii” ;) culturale a aceluiasi. Alegerea dnei. Udrea arata probabil faptul ca si politica lui Traian Basescu a fost mai degraba una a instinctului personal decat a alegerilor culturale.
    Tocmai de aceea e clar ca epoca Basescu s-a incheiat odata cu mandatul sau pentru ca nu se intrevad sanse ca el sa devina macar prim-ministru si niciunul dintre candidati / candidate nu are combinatia sa de rechin politic cu apetit pentru rolul de justitiar, de haiduc.
    Si cred ca ar trebui sa ne vedem si noi de treaba si sa ne gandim la ceea ce va fi dupa, fara sa incercam sa-i gasim inlocuitori.
    Intr-o butada celebra, Marx spunea (exagerand, ca in orice butada) ca e adevarat ce spunea Hegel, si anume, ca orice personaj / fapt istoric apare in istorie de doua ori, doar ca Hegel a uitat sa precizeze ca prima oara el apare ca tragedie, a doua oara ca farsa. Cred ca butada se poate aplica si la cazul de fata: atat Elena Udrea, cat si Monica Macovei, luate separat ar putea fi considerate re-aparitii ale lui Traian Basescu in istorie, dar numai ca farse, caci incomplete. Din pacate, ambele au tendinta de a se prezenta ca adevarate continuatoare ale personalitatii politice a lui TB, deci ca re-aparitii ale lui. Dupa parerea mea, cu cat vor lasa mai devreme deoparte asemenea pretentii, cu atat vor avea o cariera politica mai originala si mai plina de substanta. Si e inca nevoie de amandoua in politica de pe Dambovita.

    • Prin nimic n-am vrut să sugerez că văd in TB un „rechin politic”, spuneti-mi, vă rog, ce pestisor mic si nevinovat a devorat in toți acesti ani si nici pe Elena Udrea nu o cred asa ceva. Daca s-a inteles asta, imi pare rău…

      • Sintagma „rechin politic” poate fi privita drept un calificativ peiorativ doar daca judecam politica (sau natura) dupa canoanele morale ale vietii personale. Nu-i poti imputa din punct de vedere moral unui rechin sau unui tigru instinctul de pradator sau ferocitatea. Asta nu-l face in schimb mai admirabil ca fiinta. La fel, nu toate victimele rechinului sunt simpli pestisori nevinovati. Tot asa, daca morala politica opereaza cu alte sisteme de valori asta nu inseamna ca este o varianta cu capul in jos a moralei si ca tot ceea ce e rau devine bun si viceversa. Dar ar fi gresit sa judecam oamenii politici dupa ceea ce ii invata o bunica pe nepotei.

        Cat il priveste pe TB, faptul ca avem, probabil, cea mai proasta garnitura de candidati la presedintie din toate timpurile, faptul ca opozitia este atat de divizata si de marunta se datoreaza partial si curateniei pe care a facut-o TB printre posibilii concurenti din propria „ograda”, faptului ca a fost mai preocupat sa se puna pe el in valoare, decat sa „creasca” personalitati politice in jurul lui.

        Daca ma intrebati de „pestisori mici si nevinovati” pe care i-ar fi inghitit TB, aici depinde de perspectiva. Eu nu cred ca in politica au existat asemenea specii, insa oameni care i-au fost loiali lui TB sau care au facut aliante politice cu TB si pe care acesta i-a folosit si apoi i-a lasat sa cada, i-a indepartat sau i-a sapat pe la spate in functie de calculele lui si de interesele de moment sunt cu duiumul. Ultimul caz e cel al lui Cristian Diaconescu, banuiesc ca vi-l amintiti.

      • Nu va obositi, doamna Jela, cu BL. Individul are norma-ntreaga postand cu obstinatie opinii filozofice imprumutate din autori si texte ce nu le-a citit vreodata. Va rastalmaci orice argument ati aduce.

        • Sunt ca doamna Jela poate sa hotarasca si singura la ce anume doreste sa raspunda sau nu. Nu cred ca asteapta sa-i faceti dumneavoastra agenda. Vad mai degraba o incercare a dv. de a va face cumva util pe aceasta platforma. Foarte bine: trimiteti un text, sunt convins ca cei de la contributors.ro il vor analiza si poate il vor publica, nu cred sa aiba nevoie, in schimb, de cineva care sa faca politia forumului.

          Cum nu ati urmarit discutia si ati postat doar pentru ca ati vazut numele meu, va spun eu ca nu e cazul sa va obositi: eu eram cel de la care doamna Jela astepta un raspuns, pe care i l-am si dat de altfel, si nu invers.

  5. Felicitari pentru articol dna Doina Jela.
    Mai rar asemenea analiza lucida.
    Caci obiceiurile Latrinei 3 au inceput sa fie apanajul tuturor celor ce cred ca „Basescu i-a tradat”.
    Eu unul, inca, merg cu votul spre dna Macovei considerind ( a spus-o si dictatoru`) ca Elena Udrea este inca prea tinara pentru postul de presedinte. Dar loialitatea (pasare rara in societatea romaneasca), loialitatea ei fata de presedinte este de apreciat.
    (Candidatura la prezidentiale a EU este normala din moment ce fiecare partid, pentru a-si testa alegatorii, are candidat. Portocalii nu mai conteaza, ei deja vor sa se marite si sa schimbe caminul.)

    • Teribil. Bietul om, să-și piardă increderea. Teribil, intr-adevar. Inseamna ca intr-adevar, are „ceva de natura constiintei”. Constiința tragică, domnule, e manifestarea subreptică a Zeilor. Omul, el, sarmanul, nici nu-și dă seamă- e doar o sculă. Nu e acolo, de fapt. (Abia pe urma, la spartul târgului, își dă seama, își scoate ochiul vinovat si apoi tot restul organismului). Asta a fost. Ne-am dumirit.

  6. Am aratat zilele astea pe aici, dar se pare ca a disparut acea postare, ce se intampla pe bloguri. Stiti ca pe blogul dnei Macovei acum un an un nick oarecare a rasturnat o galeata de laturi despre Basescu si desi am atentionat adminul blogului dar acestea nu au disparut. Dupa niste luni Intr-o discutie face to face cu dna MM in prezenta si a adminului a spus ca nu stie nimic, dar cum adminul ei a recunoscut nu a mai avut ce spune. Am sfatuit-o nu sa stearga ca acum era inutil ci sa-l reia scuzabndu-se. Mi-a spus ceva de libertate de opinie pe bloguri ir eu i-am spus ca nu era un blog oarecare si ca oricine va crede ca aproba acele opinii. Acum crede cineva ca dl Basescu nu a fost informat la cateva minute dupa ce acesta provocare se produsese si chiar cu o salvare a respectivei pagini?
    Si de astea se produc o multime. Oare Udrea si Macovei nu au fost si ele conditionate cu tot felul de manipulari. Chiar credeti ca blogurile politicienilor nu au si acest rost? Oare la Tvuri unii modreratori sau participanti nu se ocupa si ei cu diverse barfe si provocari deloc inocente?

  7. bunä seara,
    atzi scris un articol cu sufletul, il apreciez si vä felicit.

    loialitatea, recunostintza, din päcate floare rarä.

    atacuri si instigare la urä, astea sunt multzumirile romanilor.

    regret enorm cand väd asemenea nedreptätzi.

  8. N-am mai citit demult o asa odă scârboasa la adresa lui Traian Basescu și a Comisarului Vuitton… calitativ, se apropie de cele de la Antena 3 visavis de Antonescu si Ponta, cand cei doi formau un cuplu imbatabil si pornisera cruciada impotriva statului de drept si a „dictaturii basiste”. Găsesc fascinantă disponibilitatea unor intelectuali romani -aflati intotdeauna in posesia adevarului suprem- de a contorsiona realitatea, de a tavali prin zahar mârlăniile prezidentiale si de a le prezenta drept nuante candide ale personalitati lui. Cum altfel decat foarte complexă! Care nu este la indemana oricui de a o intelege! Cu siguranta, a ciuguli din palma alfa-masculului momentului este sport national in Romania. Din pacate, de foarte mult timp. Sărăcia si prostia de lungă durată produce astfel de comportament. Defineste de altminteri constitutia mizerabila a majoritatii acestui popor fara sira spinării si gata de a face compromisuri care sunt de neimaginat in lumea civilizata.

    Unde este spiritul critic intelectual cand este promovata in fata o Elena Ceausescu in faza embrionară, turbo-emancipata, sireata, prototipul non-valorii? Unde sunteti cand presendintele besteleste in cel mai mizerabil mod cu putinta fosti colaboratori pe care administratia sa i-a numit in functii de top la nivel guvernamental? Unde sunteti cand presedintele ameninta cu deconspirarea unor ofiteri sub acoperire? Apropos, e legala treaba asta?

    Nu uitati niciodata ca acest președinte a avut cuvinte de lauda la primii zece ani de domnie ai dictatorului Nicolae Ceausescu, in prime time la televiziune.

    Inainte sa faceti astfel de dizertatii naucitoare, sa-i stergeti cu buretele toate iesirile de neam-prost si sa-i slaviti actiunile ganditi-va ca stimabilul marinar mai are doar cateva luni „la butoane”. Și că opinia publică, mai precis 80% (sursa EVZ), speră ca viitorul președinte să nu aibă nicio legătura cu Traian Băsescu. Atât de bine ne-a fost…

    • Aveti dreptate. Textul surprinde si dezamageste, mai ales in contrast cu distinsa activitate de autor si editor a Doamnei Doina.

    • @ Lupul Monarhist
      Va place sau nu, unii concetateni ai nostri vor vota cu Elena Udrea. Altii, cu Iohannis. Altii, cu Tariceanu si Ponta. Altii, cu MeMe. Este democratie si, daca ai drept de vot, poti vota cu oricare dintre candidati.
      Din moment ce articolele de pe contributors.ro nu sunt in directia preferintelor dumneavoastra politice, ce motiv aveti sa va pierdeti timpul pe-aici?
      Dumneavoastra spuneti ca „Sărăcia si prostia de lungă durată produce astfel de comportament. Defineste de altminteri constitutia mizerabila a majoritatii acestui popor fara sira spinării si gata de a face compromisuri care sunt de neimaginat in lumea civilizata.”… Se spune ca domnul Ponta „sta” pe minimum 40% din voturile romanilor – cel mai mare procent, dintre toti candidatii la prezidentiale. Sa intelegem, din ce afirmati dumneavoastra, ca prostii saraci fara coloana vertebrala voteaza cu domnul Ponta? In acest caz, cum ar putea intelectualii sa-i ridice osanale domnului Ponta? Cum s-ar putea regasi intelectualii in aceasta majoritate?
      Daca, asa cum spuneti, 80% dintre romani „speră ca viitorul președinte să nu aibă nicio legătura cu Traian Băsescu”, ar trebui sa fiti linistit – Elena Udrea nu are sanse sa castige presedintia Romaniei.
      Poate ca Traian Basescu face un lucru bun, pentru opozitie, dezlipind etichetele de „basist” de pe candidatii de „dreapta”. Poate le da o sansa sa fie votati si de „anti-basistii” care nu sunt „pontisti” inraiti. Poate ca foloseste, in ultimul ceas, armele adversarului impotriva adversarului. Poate ca isi asuma riscul de a fi catalogat ca ticalos, pentru un scop altruist. Poate ca Elena Udrea isi asuma rolul de „candidat al lui Basescu” stiind despre parerea celor 80% despre care vorbiti. Poate ca MeMe „inghite” atacurile lui Traian Basescu, stiind ca acestea sunt doar de fatada. Poate ca, in subteran, „dreapta” este mai unita decat pare. Poate…
      Cat despre Nicolae Ceausescu, nu a facut numai lucruri rele, pentru Romania, zic eu. De 25 de ani, diversi „baieti destepti” fura pe rupte, din ce-a acumulat Romania, in anii de comunism. Au avut din ce fura, se pare…
      Foarte interesant faptul ca, desi „stimabilul marinar mai are doar cateva luni la butoane”, desi nu candideaza la prezidentiale, numele lui Traian Basescu este atat de des pomenit in ziare, la televizor, pe internet. Se spune ca „oamenii care starnesc pasiuni, sunt destinati sa conduca”.

      • Nu cred ca ar trebui confundata o platforma de opinii si analize, asa cum se autointituleaza contributors.ro, cu un cenaclu sau cu o discutie din salonul cuiva, unde trebuie sa fii mai intai poftit pentru a participa si a-ti spune parerea. Chestia asta ca daca cuiva nu-i convin opiniile politice exprimate de un autor pe aici ar trebui poftit afara tine de o asemenea mentalitate de salon, de private party.
        Asemenea invitatii voalate la restrictionarea accesului unor comentatori care se intampla sa aiba alte opinii politice nu fac cinste nimanui.
        Nemaivorbind de faptul ca statement-ul platformei nu mentioneaza explicit o anumita ideologie si nu cred ca este o scapare a celor care l-au redactat.

      • @Decebal – am comentat la subiectul articolului, dvs. deviați. Eu vorbesc despre intelctualii combativi, dedicați trup și suflet cauzei unui candidat, mai precis despre postura intelectualului care uită ce este acela spirit critic. Repet, fiecare are drept să voteze cu cine dorește, nu contest acest lucru. E foarte bine.

        Despre prezidențiabili…

        – Nu mă deranjează Monica Macovei – deocamdată este aspiranta la cursa prezidențială – atenție, nu a strâns nici cele 200,000 de semnături necesare – cu cel mai corect si european discurs politic, din nefericire comunică straniu, infantil, insuficient pentru a convinge masele de votanți. Nu are priza de tenta folksy pe care a avut-o TB. Nu va dansa manele. Nu va face brudershaft cu Gigi la Golden Blitz. Nu e genul. Pur si simplu joaca in alta liga care nu este din pacate preferată de publicul larg consumator de gaini congelate si galeti colorate. Asta e realitatea. Îi doresc succes.

        – Nu mă deranjează Elena Udrea – calcă pe urmele Lenuței Ceausescu și cu siguranță va primi o lecție bine-venită la alegeri. Va simți gustul prafului cu siguranță… din nefericire pentru noi toți, acel lucru o va mobiliza și va continua în ridicol cu tupeul binecunoscut, un focar toxic al scenei politice, subiect preferat de talk-show dâmbovițean unde toti invitatii se cearta si moderatorul imparte palme. Sunt sigur că doarme cu poza li Traian Băsescu sub pernă, doar-doar Zâna Măseluță îi va îndeplini dorințele în ziua următoare.

        – Nu mă deranjează Tăriceanu – un impresionant monument al prostiei si ridicolului omenesc, genul de individ din mediul universitar care trece drept „domn”, cu o parere exceptională de sine, vid la capitolul principii. În plus, un devorator de neveste. Sunt convins ca eu tatic sexagenar de exceptie. Dacă se lasă de politică poate începe o carieră în publicitate cu specializarea produse farmaceutice… poate Cialis, poate Viagra? Who knows! Construcțiile civile sunt demodate…

        – Nu mă deranjează dl. Iohannis – acolo apele nu s-au limpezit… vorbeste puțin, neconvingător, are de clarificat o grămadă de lucruri despre mizeria USL orchestrată in 2012. Este însă plasat cel mai bine în sondaje și are prima șansă să îl învingă pe plagiator. Poate fi îmblânzit si pus pe calea cea bună? Vom vedea.

        – Mă deranjează șarlatanul Ponta si cancerul pe care îl promovează. Trebuie blocat cu orice preț.

        Numai bine.

      • @ Lupul Monarhist.
        Nu v-am citit cu atentie pâna acum. (V-am vazut des numele dar…).
        „Dizertația naucitoare” e corectă! Analiza e justă, d-na înțelege personajul, are finețea (si cultura) sa analizeze corect. E veridic ce zice. Dar, înțelegându-le, iși pierde simțul critic. Ca și cum, daca ceva e înțeles de domnia-sa, acel lucru este și scuzabil. De pilda, insultele la adresa d-nei MM (paragraful 3): e foarte probabil ca motivatia lui Basescu sa fie cea pe care o sugerează, d-na DJ. Dar asta nu le face mai puțin abjecte. La fel despre „rezistenta” (la toxine) a Elenei Udrea. (penultimul paragraf). O intelege bine, atâta ca ceea ce am numi cu toții „nesfârșit tupeu” devine, la domnia-sa, capacitate de renaștere….etc, si își pierde orice culoare morală. E un fapt mai degraba pozitiv, o „calitate”.
        E foarte greu de înțeles de unde au apărut amputații aceștia, fără organ moral. Sunt cam 1 din 5, cand ieșim pe stradă (am socotit la ultimele alegeri) . Mulți dintre ei sunt intelectuali.

      • @berger – bună ziua/seara… vă reamintesc faptul că în decembrie 1989 oameni nevinovați au murit pe străzile marilor orașe din România tocmai pentru a ne dobândi acest drept… de a ne exprima liber și de a ne spune părerea despre una și alta fără a ne fi teamă că vom fi marginalizați, excluși, discriminați, pedepsiți. Înțeleg că, ce am scris la adresa articolului-odă-lui-Zeus al doamnei Jela, îi ustură pe „băsisti” care sunt în corzi după ultimele declarații și evoluții ale idolului domniilor lor… Asta e viața, așa se întțmplă când intelectualul si-a pierdut busola, spiritul critic sau îl folosește selectiv, când derapează și își uită numai pentru câteva minute menirea. Mai mult discernământ și mai multă discreție nu ar strica nimănui. Și vă asigur că nu am fost securist, nu am nicio legătură cu clasa politică, nu am deținut niciodată o funcție publică în România, nu am lucrat „la stat” pentru nici mâcar o zi. Și nu port nicio blană de oaie… Cu bine!

    • Aveti dreptate, chiar dezamagitor si nu e prima data. A mai scris un text , foarte ‘touching’ in fierbintea vara 2012, am crezut (ulterior,ca pe moment m-a impresionat) ca doar s-a inselat si s-a lasat dusa de valul emotiilor ca multi altii. Dar nu, m-am inselat eu, @ Lupul Monarhist are dreptate. Si incorecta si rau-voitoare etichetarea textului dlui Radu F. Alexandru. Chiar daca ar fi o analiza gresita , cel putin nu era partizana si gretoasa, era onorant de dubitativa.

  9. Doamna Jela,

    Am cateva observatii de facut textului dvs. In principiu sunt de acord cu portretul pe care-l faceti lui Udrea: ca rezista atacurilor imunde, ca nu raspunde cu aceeasi moneda, ca are ambitie si ca e fidela mentorului. Stiu ca o sustineti pe Macovei insa nu punctati esentialul in ceea ce-o priveste pe Udrea ca politician. Calitatile de care vorbeati se pot reduce usor la un simplu viciu al setei de putere. Ca o face mai politicos decat Ponta are mai putina inportanta. S-a scris destul deja despre tampeniile politice ale d-nei Udrea: episodul Prigoana & Piedone, aducerea in PMP a lui Anton si Florin Popescu, elucubratia „Nu suntem partidul celor cu doctorate la Sorbona,” candidatura/necandidatura lui Diaconescu, etc. Aceste fapte si declaratii politice reflecta calitatea lui Udrea in acest domeniu. Dati-mi voie sa ma indoiesc profund ca odata ajunsa presedinte aceasta va urma macar linia mentorului. Nu neaparat ca n-ar vrea (sa nu fiu malitios) dar nu este capabila s-o faca. O fi ea cum o fi in batalia din tufisurile politicii romanesti dar cand e sa ia decizii e ca si cum ai da cu mucii-n fasole, cum spun oltenii. Sunt de acord cu dvs. ca articolul d-nului Alexandru e catastrofal. La acel articol mi-au fost blocate doua comentarii in care punctam elementele grosolane de propaganda de partid si ipocrizia aferenta. Dar nu trebuie sa va mire calitatea slaba a textului. Atunci cand autorul face plecaciuni obediente partidului pt. a primi vreo ciozvarta nu se poate scoate un discurs coerent si solid argumentat. In fond, e o forma de cedare in fata viciului stomacului plin. Nici mai mult nici mai putin. Si nu cred ca apelul dvs. va produce vreun efect in sensul dorit de dvs. Zarurile au fost aruncate.

  10. Un articol echilibrat, o insiruire de judecati credibile iar concluzia o consider corecta.

    Este posibil ca varsta a tocit intru-catva nervii barbatului care acum se comporta ca un tata cu doua fete fara a-si putea disimula preferinta pentru una dintre cele doua. Emotivitatea a depasit obiectivitatea. La urma urmei este uman.

  11. Much ado about nothing! Nu cred ca cele doua reprezinta fatete ale personalitatii lui TB. Una este apropiata politic cealalta apropiata simpatetic. chestiunea este ca ceea ce sprijina TB pierde in sondaje in mod abrupt. Im plac in schimb observatuiile pe care numai un ochi de femeie le vede si le intelege: pantofi sport, unghiile taiate scurt, etc………

  12. Nici chiar Traian Basescu nu ar fi putut sa exprime mai bine cele de mai sus.
    Deja intervad, cu nostalgie, cand o sa judecam fiecare gest al următorului presedinte si o sa spunem: ” aici TB ar fi facut așa”, ” lui TB nu i-ar fi scăpat ocazia asta „. Cel mai curios o sa fie cand astfel de expresii le vom auzi de la anti-basisti. O sa ne bântuie umbra lui mulți ani de aici înainte!
    Urez succes d-nei Macovei si mulțumiri d-lui Presedinte Basescu!

  13. Out of topic
    Dar fiindca se discuta enorm: Candidatul la presedentie nu e tinut de nicio incompatibilitate conexa serviciilor de informatii acoperit sau nu ci doar in cazul in care reuseste si nu-si da demisia incaca legea. Dar nu cred ca trebuie sa apara acest gest in CV-ul lui. Desigur daca din anumite servicii nu se iese decat in cosciug ca la GRU atunci se schimba povestea. :)

  14. Aproximativ adevarat. Dupa ce a supravietuit loviturii de stat, TB a parut o vreme sa fructifice cultura politica pe care a dezvoltat-o. A vorbit rar dar apasat, logic, in apararea statului de drept si a justitiei. S-a creat iluzia ca isi va recastiga popularitatea si va unii opozitia. Insa natura lui de luptator a iesit la suprafata in forme balcanice mult prea repede ceea ce nu l-a ajutat si n-a ajutat nici opozitia. Ultimele actiuni in care a luat-o in brate pe Udrea si ii pune la zid pe toti ceilalti sunt de neinteles.

    Toti cei ce il admiram pt contributiile sale, nu mai avem ce spera de la TB in materie de rezultat politic. Avem datoria de a lupta pt Monica Macovei si sa speram cel putin intr-un onorabil loc 3.

  15. Articolul spune ca Macovei si Udrea sunt singurele 2 ipostaze ale fidelitatii totale fata de Traian Basescu, dar din declaratiile acestuia rezulta clar ca presedintele ii reproseaza Monicai Macovei exact lipsa de fidelitate. Daca autoarea chiar este o admiratoare a lui Traian Basescu si pune pret pe inteligenta si integritatea lui, atunci cum se face ca nu da nicio importanta continutului criticilor lui la adresa Monicai Macovei, ca si cand ele ar fi din capul locului necredibile, mincinoase, ba chiar spera ca Basescu va reveni asupra alegerii lui?

    Ipoteza autoarei e ca Basescu o ataca pe Macovei „doar pentru a-și consolida argumentația în favoarea celeilalte fidele colaboratoare a lui”. Dar in articol, Elena Udrea e vestejita clar: n-are nicio idee de anvergura, n-are viziune, nu gandeste. Atunci ce fel de lider demn de admiratie este un Basescu care a ales-o ca succesoarea lui de multa vreme si o sustine cat se poate de clar, sincer si irevocabil ca pe singura care merita sa-i ia locul la Cotroceni? Oare nu merita privite declaratiile lui Basescu pro-Udrea si anti-Macovei-Iohannis-Ponta-etc exact ca atare in loc sa fie puse in paranteza si interpretate ca o oscilatie de moment sau o expresie a unei misterioase „pierderi a increderii in propria opțiune, ceva de natura conștiinței vinovate, a proiecțiilor”? De ce trebuie sa complicam lucrurile in halul asta?

    • Pai eu am crezut ca si continutul si forma atacurilor dlui TB la adresa dnei MM au fost aici in discutie.
      N-am spus nimic despre ce cred despre eventualitatea ca dna Udrea sa ajunga la Cotroceni si ce fel de prersedinte ar fi. Dar n-ar fi deloc exclus sa invete de la consilieri, asa cum a invatat de la TB. Mai mult, asa cum TB insusi a invatat enorm de la cie care i-au dat de la inceput girul lor.
      altminteri, nu stiu cum ar putea fi luate niste declaratii ~ca atare~….

      • Atacurile lui TB nu au fost deloc „in discutie”, ci au fost din start dezavuate si tratate ca niste accidente misterioase, ca niste rataciri poate trecatoare. A pune „in discutie” afirmatiile cuiva inseamna a lua in calcul si ipoteza ca poate omul nici nu fabuleaza, nici nu e nesincer atunci cand face acele afirmatii. Asta inseamna a-i lua declaratiile ca atare, „at face value”. Dar aceasta ipoteza, bazata pe un minim respect fata de TB, nu mai vorbesc de admiratie, nu exista niciunde pe aici. Iar rezultatul este aruncarea evidenta in ridicol a lui TB, care apare fie ca un personaj demn de dispret, cu insuficienta cunoastere de sine, ingrat si cu mintea tulbure, fie ca un personaj demn de sila, care minte despre X pur si simplu fiindca are interes sa-l sustina pe Y.

  16. Udrea, călcâiul lui Băsescu!
    Abordarea asta, plină de patetism, e singura opțiune a celor ce mai cred în mitologia dâmbovițeană și mesianismul de sorginte excomunistă.

    „Personal nu merg până acolo încât să cred că a ales între EL și NOI, (…)”
    Atâta vreme cât opțiunile personale ale lui Băsescu au coincis cu ale noastre ne-am mințit că ne-ar fi ales, dar devine tot mai evident că obiectivele personale au avut, în cazul lui Băsescu, prioritate, dezideratele naționale fiindu-le subordonate, în cel mai fericit caz din cointeres. Nu e asta neapărat un lucru rău (eu nu cred în altruism deşănțat și în samariteni de duminică), dar să recunoaștem că singurele succese ale mandatelor sale, Băsescu le-a repurtat în plan personal. Acum se străduiește să-și asigure cumva perioada post-prezidențială, cea mai lungă domnie de după revoluție nefiind suficientă pentru a-i garanta securitatea. Victoria sa pentru noi e, în fapt, a noastră: am întrerupt în 2004 hegemonia pesedelei și l-am ales. El nu a ales acum intre noi și el, ci atunci. Acum nu mai are alternative.

    Pentru profesionismul dovedit, pentru stăruință, pentru exactitatea demonstrată în deciziile dumneaei, eu aleg sa o votez pe d-na Macovei. E absolut necesar, nu atât să câștige, cât mai ales să obțină și sa obținem un procent mai mare decât Udrea și Băsescu.

  17. Doamna,

    apreciez teza (ca sa nu spun spin-ul) dumneavoastra. Dati-mi voie totusi s-o combat la modul general.

    De cele mai multe ori, se pot gasi mai multe explicatii pentru aceeasi comportare a unui om. Spre exemplu, omul se poate incruci in fata bisericii pentru ca crede (sa zicem in stilul Steinhardt), sau din spirit de turma (in stilul pe care-l vedem toata ziua pe strada).

    Aderenta la un cod vestimentar poate indica stil si personalitate; poate indica insa si lipsa totala a acestora. Treningul la nunta, smochingul in tramvai sau Vuittonul la inundatii, sa spunem.

    Persistenta doamnei Macovei imi spune ca doamna are niste principii pe care le urmareste neabatut; persistenta doamnei Udrea imi spune ca doamna are o orbire fata de ce se intampla in jurul ei. Aproape oricine va poate numi principiile Macovei; ma indoiesc ca veti gasi pe cineva care sa poata numi niste principii pe care doamna Udrea sa nu le fi incalcat de cand este persoana publica.

    Ca omagiu pentru Esop si La Fontaine, va las ca exercitiu de imaginatie sa construiti o fabula cu trei animale care merg inainte prin padure, indiferent ce se intampla in jurul lor. Care din acestea ar fi Basescu, care ar fi Macovei si care ar fi Udrea?

    Multumesc pentru un articol altfel bine scris.

    • cred ca suntem de acord in toate privintele. mai ales ca dvs. insiva ziceti ca lucrurile pot sta si asa si invers si tot intr-un singur fel le vedeti.
      cu animalele in padure, nu stiu ce sa va zic. din padure eu ador veveritele, dar nu le cunosc prea bine, stiu doar cum arata. si nu le-am prea vazut intr-un grup de trei….sigur, dvs. aveti propria fabula si sunt curioasa sa o cunosc.

  18. Dna Jela,
    Aproape ca nu conteaza in ce calimara iti inmoi pixul cand doresti sa descrii originile fidelitatii. S-ar zice ca tot ce leaga doua suflete in sfanta taina a comuniunii, tine ori de placerea clipelor impartasite solidar ori de teama singuratatii capului asternut pe perna.
    Si cum in privat nu ne intereseaza ce mananca, ce beau, ori ce altceva mai fac oamenii, ramane de privit ce se intampla cu ei in spatiul public.
    Iar in spatiul public, nu sunt suficiente explicatiile de genul celora care justifica de ce Nero si-a consacrat calul senator. Nu, in spatiul public al democratiei, dl Clinton, dincolo de tribulatiile personale, a fost departe de a propune dispozitivului politic din care face parte, sustinerea pentru personajul Monicai L, oricat de merituos ar fi fost savurata prezumptiva pipa a pacii in biroul oval. A fost acolo meritul dlui Clinton?, a fost meritul dispozitivului de partid?, a fost meritul justitiei?, a fost meritul dnei Clinton?, a fost meritul lui Buddy, caine de companie dar si de paza? Cert este ca dupa evenimente -si ce evenimente- partidul si oamenii lui sunt vii si inca productivi in economia politica nationala si internationala.
    Mutatis mutandis, noi asezam pe divanul psihanalizei diverse personaje politice si speram sa identificam reteta fericirii conservand sine die tripleta „unu cu sapa, unu cu mapa, unu cu pusca” mizand ca agent al schimbarii pe un ipotetic, infailibil joker.
    Este un fel de a fi specialisti in introduceri: de la gradinita pana la studiile postdoctorale suntem introdusi in tot felul de specializari ‘stiintifice’ fara a ne putea bucura de culesul fructelor crescute din pastorirea gradinii proprii. Boala ca atare n-ar fi noua doar ca medicamentul este cam amar si nu se inghesuie nimeni sa-l administreze: semn ca stabilitatea, virtute cardinala, e la ea acasa.

  19. Stimata,
    d-na Doina,
    Niciodata nu va exista un presedinte mai lipsit de viziune ca d-l Basescu, in privnta reformarii, care, desi i-am explicat in 25 de pagini continutul si rezultatul unui ,,proiect national de reconstructie economica si industriala”(in 2010 si 2011), in loc sa-l adopte pentru iesirea din Criza, a preferat refuzul lui si taieri de salarii si pensii!
    Presedintele n-a inteles nici acum, ca demantelarea coruptiei si furtului banului public necesita un proces de schimbare, realizabil numai ca urmare a unei dezvoltari accelerate a tarii, care in 1989 era cea mai industrializata din Est(dupa Cehoslovacia), transformid baronii din hoti, in comercianti si industriasi – ca in Japonia reformei Meiji.
    Reminiscenta autoritarismului politic si economic in cultura, potrivit careia numai politia si procurorii pot controla legalitatea economica, a condus la ignorarea rolul economicului si a dezvoltarii – fiind cauza actualelor explozii ale taxelor si impozitelor, dupa 10 ani de stagnare economca, in ideea ca numai DNA poate face ordine in economie.
    Restul analizelor si evaluarilor sint colaterale intereselor si viitorului Romaniei, Ponta sau Iohanis, trebuind sa invete din esecul actualului presedinte, ca unica cale de iesire din blocajul general:economic, finaciar, moral, institutional, etc. care tine natiunea in stare ,,esuata”, este dezvoltarea economica rapida, ca urmare a asumarii unui astfel de proiect.
    Fara aceasta intelegere si viziune, urmatorii ani de presedentie a oricarei persoane, va ,,consolida” esecul economic si social al Romaniei – a carui fundament ,,durabil” a fost asezat de actualul presedinte – prin refuzul asumarii unui proiect de dezvoltare economica – care genera iesirea din criza, punind la munca si responsabilitate clasa politica si administrativa/institutionala.Vislind intre o petarda si o actiume de imagine – in loc de asi asuma o crestere economica de 4-5 la suta pe an(cum promisese si Ponta in campania electorala si o putea face la guvernare) – presedintele a pierdut 10 ani de crestere economica a Romaniei…
    Cele 3-800 de persoane condamnate penal si alte 4500 de dosare penale la DNA pentru coruptie la diverse nivele, nu pot tine locul lipsei a 5 milioane de locuri de munca, a disparitiei economiei nationale si intregului dezastrul produs de aceasta ,,recolta negativa economica” prezidentiala, sistemelor bugetare!
    Saracia si caderea economica va alimenta doar in continuae DNA-ul cu clientii fraieri, fiindca cei abili vor ramine ,,negustiri cinstiti”!
    In acesta lumina, optiunile presedintelui nu mai au nici o relevanta pentru Romania, ambele ,,candidate” urmind lipsa lui de viziune asupra economicului ca instrument al schimbarii, iar esecul lor in lipsa intelegerii rostului si asumarii unui proiect de recontructie economica si industriala in campania electorala, este garantat!

  20. trec peste „alegerea” jalnica Elena/PMP (s-a comentat destul Dan Tapalaga, Algica …)
    problema (care sper sa se mai poate rezolva) e, se pare ca MM nu a strans inca aberantele 200k de voturi

  21. Foarte interesanta abundenta de articole antibasescu (si prin extensie, antiudrea) din ultimele zile aparute pe aceasta platforma.

    Practic, ziua si doua articole antibasescu!

  22. Foarte frumos, splendid articol ! Nu m-am asteptat sa citesc un astfel de articol scris de o femeie. Fara patima, fara atac la Elena Udrea, la Traian Basescu, ba din contra, o recunoastere a meritelor lui Basescu, in niste termeni pe care numai o scriitoare cu un spirit superior o poate face. Un articol scris de o adevarata DOAMNA ! Spun fara atac la EU, pentru ca ma nemultumeste teribil sa constat ca niste doamne respectabile ca Sabina Fati, Andrea Pora, Alina Mungiu Pipidi si nu mai stiu care, se coboara la atacuri sub nivelul lor de cultura si asteptari si nu pot sa se ridice deasupra privitivismului specific geloziei feminine. Spuneti dvs ca Elena Udrea se raporteaza la Traian Basescu ca la un mentor, pe cind Monica Macovei ar fi ca un partener. Dar ma gindesc ca este si o diferenta de virsta intre E U si M M. Poate din cauza asta , felul diferit in care il percep cele doua. Poate ca E U considera ca mai are de invatat in politica, mai are timp. Asta ar putea sa ne faca sa avem o retinere in ceea ce priveste Elena Udrea presedinte, dar in acelasi timp, faptul ca va face echipa cu Traian Basescu, ca Traian Basescu va fi eminenta cenusie, mentorul politicii pe care o va aborda Elena Udrea, inclina balanta in favoarea sa. Cu tot respectul pentru d-na Macovei, cred ca este un foarte bun technician, cu foarte bune intentii, dar nu cred ca este ceea ce se cheama un om politic. Eu cred ca politica cere compromisuri, dialog, relatii, charisma. Nu poti sa te suis pe un cal alb si cu steagul dreptatii sa crezi ca treci ca tavalugul peste toti. Mai ales intr-o tara corupta si inapoiata ca Romania ! Asta a putut s-o faca Traian Basescu, oarecum, dar cine mai are forta lui ? Sa fim realisti : M M nu are partid, nu-l are pe Basescu in spate, clasa asta politica , asa prosta cum este ea, o detesta ! Deci ce va face Monica Macovei ? Cred ca toti vom paria, intrebindu-ne in cite luni o vor suspenda, avind in vedere noua lege ! dar oricum, cum am mai spus, felicitari, imi place ff mult cum ati abordat problema si cum ati expus-o, fin, delicat, subtil, fara a vrea sa ne convingeti, ca alti intelectuali, cu forta, ca M M este solutia, fara jigniri si insinuari la adresa Elenei Udrea. Ca femeie, m-a impresionat si mi-a facut mare placere articolul dvs.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Doina Jela
Doina Jela
Este scriitoare, autoare u unui important numar de volume, care investigheaza si analizeara regimul comunist din Romania , cum ar: Cazul Nichita Dumitru, încercare de reconstituire a unui proces comunist- 1995- Humanitas, Bucureşti, Telejurnalul de noapte, Polirom, Iaşi, 1997,( Ediţia a II-a Vremea, 2005), Această dragoste care ne leagă, Humanitas, Bucureşti, 1998, ( ediţia a II-a Humanitas, 2004), Drumul Damascului. Spovedania unui fost torţionar, Humanitas, 1999, (Ediţia a II-a, Humanitas, 2002), carte ecranizată de Lucian Pintilie în După amiaza unui tortionar, 2001), Lexicomul negru, Unelte ale represiunii comuniste, Humanitas, 2001. Afacerea Meditaţia Transcendentală, în colaborare cu Cătălin Strat şi Mihai Albu, Reuşeşti sau mori– convorbiri emailate cu Vladimir Bukovski. Ungaria 56, Revolta minţilor şi sfârşitul mitului comunist în colab. Cu Vladimir Tismăneanu (Curtea Veche, 2006). O suta de zile nu Monica Lovinescu, editura Vremea, 2008. A îngrijit ca editor la Humanitas si apoi Curtea Veche Publishing numeroase volume de acelasi profil. A fondat si a fost multi ani secretar al Asociaţiei Ziariştilor Independenţi din România, filiala românească a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni cu sediul la Bruxelles (AEJ).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro