vineri, aprilie 19, 2024

Alegeri europene. Letonia, Slovacia și Malta își cheamă cetățenii la urne

Înainte de data de 26 mai, atunci când majoritatea statelor membre sunt chemate la vot, cetățenii câtorva țări au fost deja chemați la urne. Familiile politice își fac deja calcule și se conturează astfel ponderea pe care o vor avea în noul Parlament European, precum și noua structură a acestuia. Alegerile din Letonia, Slovacia și Malta au o miză mare pentru grupurile tradiționale ale Parlamentului European, deoarece aceste state membre le aduc mandate importante, atât cantitativ, cât și din perspectiva influenței politice.

Letonia – Cetățeni pro-europeni în teorie, indiferenți la viitorul Europei în practică?

Letonia va trimite în Parlamentul European 8 candidați, așa că miza pentru cele 16 partide concurente este uriașă. Cu toate acestea, pentru cetățeni miza nu pare să fie la fel de ridicată, deoarece în 2014, doar 30% dintre ei au fost la vot pentru a-și desemna europarlamentarii. Deși Letonia se bucură de o populație predominant pro-europeană conform Eurobarometrului din primul trimestru al anului 2019, 75% din populație considerându-se cetățeni europeni, identitatea europeană nu se transpune și în practică, 39% dintre letoni fiind indiferenți privind viitorul UE.

Dacă în 2014 absenteismul la urne a făcut ca jumătate din mandate să fie obținute de un singur partid, anul acesta sondajele arată că locurile vor fi împărțite aproximativ egal între 7 partide. În topul preferințelor se află Partidul Social Democrat, care va obține 2 mandate, cu unul mai mult față de 2014. Pe lângă aceste 2 mandate, Letonia va mai aduce grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European încă un membru prin mandatul obținut de Progresiști.

Partidul Noua Unitate a fost marele câștigător al alegerilor din 2014, cu 4 mandate, dar influența sa a scăzut la ultimele alegeri naționale, iar anul acesta va obține, conform sondajelor, un singur mandat, fiind al doilea în preferințele cetățenilor. Dacă așa va fi cazul, locul va fi ocupat de actualul Comisar și Vice-Președinte al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, care deschide în acest an lista partidului. Venirea lui Dombrovskis în Parlamentul European va fi o plusvaloare pentru influența Partidului Popular European, grup la care este afiliat partidul Noua Unitate.

La fel ca în 2014, Alianța Națională va obține un mandat, fapt ce va însemna realegerea lui Roberts Zīle, un europarlamentar foarte influent în grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și un oponent foarte vocal al actualului Președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Vor mai intra în Parlamentul European, conform sondajelor, 3 partide letone noi. Este vorba despre Partidul pentru Dezvoltare, Uniunea ecologiștilor și fermierilor și Noul Partid Conservator, toate reprezentate de persoane bine văzute în politica națională (un academician, un fost ministru de finanțe și un politolog)

Malta – voturi importante pentru marile familii europene

În 2014 analiza rezultatelor în Malta a fost destul de simplă, țara fiind un exemplu clasic de manual pentru orice analist politic. Două partide tradiționale și-au disputat un număr limitat de mandate (6) în Parlamentul European, iar prezența foarte ridicată la urne (75%) au distribuit mandatele în mod egal. Anul acesta, sondajele indică o preferință clară pentru Partidul Laburist, care va aduce grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European 4 mandate, în timp ce Partidul Naționalist va aduce Partidului Popular European doar 2 mandate. Aceștia au pierdut din electorat din cauza viziunii din ce în ce mai conservatoare, în special promovarea ideii de a introduce în Constituție interzicerea avortului.
Slovacia – la 15 ani de la aderare, cea mai slabă prezență la vot din UE

Dacă Malta s-a dovedit a fi campioană la prezența la vot pentru alegerile europarlamentare, Slovacia este codașă la acest capitol, doar 13% dintre cetățeni prezentându-se la urne în 2019. Dintre aceștia, doar 6% au fost tineri între 18 și 24 de ani. Autoritățile fac eforturi pentru a încuraja prezența la vot, iar situația este cu atât mai gravă cu cât, dacă acest procentaj se menține și astăzi, sondajele arată că jumătate din cele 13 mandate pentru Parlamentul European vor fi câștigate de eurosceptici.

Atât candidații, cât și partidele aflate în cursa pentru alegerile europarlamentare, au admis că alegerile europene nu sunt o prioritate nici pentru ei, nici pentru cetățeni, iar percepția generală a populației este aceea că țările din Europa centrală și de est sunt privite ca state de mâna a doua și că există standarde de viață diferite pe teritoriul european. Există totuși speranță, mulți bazându-se pe faptul că victoria primei femei președinte, Zuzana Čaputová, va încuraja oamenii să meargă la vot.

Partidul pro-european al Zuzanei Čaputová va reuși, conform sondajelor, să obțină un mandat și se va afilia, cel mai probabil, grupului ALDE în Parlamentul European. Un alt partid nou care va avea un reprezentant la nivel european ar fi Partidul Național Slovac, care se va afilia Partidului Popular European. Acesta din urmă va mai câștiga un europarlamentar slovac din partea Mișcării Democratice Creștine, care a pierdut un mandat în sondaje față de 2014. Și Direcția Democrației Sociale ar mai pierde un mandat față de 2014, reducând astfel ponderea grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European.

De partea cealaltă a spectrului, partidul de extremă dreapta “Slovacia noastră” este indicat în sondaje ca a doua preferință a cetățenilor, obținând 2 mandate. Aceștia se opun total apartenenței Slovaciei la UE. Tot 2 mandate ar primi Partidul Libertate și Solidaritate și cel al “Oamenilor de rând și personalităților independente”, aducând astfel grupului Conservatorilor și Reformiștilor 4 mandate, adică dublu față de 2014.

Chiar dacă sondajele sunt un indicator foarte util pentru calculul familiilor politice, numărul mic de mandate și creșterea prezenței la vot pot produce surprize, așa cum a fost cazul Olandei în care partidul lui Frans Timmermans a câștigat 5 mandate, deși se aștepta un rezultat de 3 mandate.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Tana Foarfa
Tana Foarfahttp://contributors
Tana a obţinut licenţa în Știinţe Politice la Université Libre de Bruxelles și deține un Master în Studii Europene la KU Leuven, specializarea ei fiind Relaţiile Externe ale Uniunii Europene. Principalele ei puncte de interes în domeniul european sunt relațiile externe ale UE, mecanismele electorale naționale, politicile economice și respectarea drepturilor copiilor și tinerilor. În 2015, Tana a fost consultant pe politici de dezvoltare și formare în cadrul Comisiei Europene, devenind în 2016 angajată a Comisiei în cadrul aceluiași departament. În prezent, lucrează în calitate de consilier politic pe probleme economice în Parlamentul European.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro