luni, mai 16, 2022

Alegeri locale la Chișinău. Totul pentru liniștea partidelor aflate la putere

Primul tur al alegerilor locale din Chișinău se anunță o cursă în trei. Monopolul puterii din Moldova ar putea fi zdruncinat de candidatul coaliției pro PAS-PPDA-PLDM, însă o slabă mobilizare a electoratului și fărâmițarea voturilor pe acest culoar ar putea duce în turul doi candidații puterii: Silvia Radu, candidat ”independent” pe model Sorin Oprescu, susținută de facto de PDM, respectiv Ion Ceban, candidat PSRM. Va fi un semnal crucial pentru alegerile parlamentare din toamnă, unde, bazându-se pe noul sistem electoral mixt, cele două partide mari, PDM și PSRM, încearcă să-și conserve puterea.

Chișinăul votează duminică, 20 mai, pentru un nou primar al orașului după demisia lui Dorin Chirtoacă, vizat într-un dosar penal. Alegeri locale parțiale, urmând a fi ales doar primarul orașului, pentru un mandat limitat, fără alegeri și pentru consiliul local. Vorbim totuși de un episod important, poate cel mai important, înainte de alegerile parlamentare din toamnă, dar și un test pentru coaliția pro europeană, PAS-PPDA-PLDM, de a contesta cele două mari partide din Moldova: Partidul Socialist și Partidul Democrat.

Pare insă că toata lumea din Moldova știe cine ar trebui să câștige alegerile locale: Dacă nu Silvia Radu, atunci Ion Ceban. Dacă nu Ion Ceban, atunci Silvia Radu. Pe TV puțini sparg acest binom. Până și unii candidați sau portaluri finanțate dinspre România știu cine trebuie să câștige. Par plictisitoare alegerile, dar inventivitatea de peste Prut e comparabilă cu ce se întâmplă în România: s-a trecut de la povestea cu cei „30.000 refugiații sirieni aduși de Maia Sandu dacă va câștiga alegerile prezidențiale” la „Chișinăul o să fie dat în arendă pe 50 ani Emiratelor Arabe Unite”. Cu decor, lumini, tot ce e nevoie. Este totuși așa clar rezultatul alegerilor?

Ultimul sondaj de opinie din Republica Moldova subliniază o luptă în trei, între Ion Ceban, din partea PSRM, Silvia Radu, candidat „independent”, dar susținută de facto de Partidul Democrat, și Andrei Năstase, reprezentantul PPDA. Cine sunt cei trei?

Ion Ceban – candidatul celui mai mare partid din Republica Moldova, Partidul Socialiștilor, este cotat cu prima șansă în turul întâi al alegerilor, fiind aproape o certitudine intrarea acestuia în turul doi. Rămas fără concurență pe eșichierul rusofil din Chișinău, după excluderea din cursa electorală a candidatei SOR, Reghina Apostolova, Ceban a fost susținut puternic în timpul campaniei electorale de către Igor Dodon, președintele socialist al țării. Fără a prelua discursul radical anti UE al lui Igor Dodon, Ceban este totuși reprezentantul unui partid conservator, pro rusesc, cu dese poziționări anti UE și pro Uniunea Euroasiatică. Excluderea Reghinei Apostolova, candidat cu profil electoral asemănător lui Ion Ceban, este indicată de către opoziția de la Chișinău drept un nou episod al bunelor relații dintre Dodon și Plahotniuc ce și-a avut momentul de apogeu în votarea sistemului electoral mixt ce permite împărțirea influenței politice între cele două partide.

Silvia Radu – „candidatul independent” de la Chișinău pe model Sorin Oprescu la București. Primar interimar după suspendarea din funcție a lui Dorin Chirtoacă, Silvia Radu este de facto susținută de Partidul Democrat și a beneficiat de susținerea cvasi totală a holdingului media al acestuia. A candidat în 2016 la alegerile prezidențiale, obținând numai 0,37% din voturi. Însă vizibilitatea ca primar interimar, PR-ul din timpul mandatului pe model bucureștean (Chișinăul a cumpărat un covor de 200 mii flori, în valoare de 1, 8 milioane lei) și, în special, susținerea de care beneficiază din partea PDM a propulsat-o pe locul doi în sondajele de opinie. Tot la capitolul PR, rămâne și întâlnirea acestuia cu Gabriela Firea, la Chișinău, în urma căreia a declarat că vrea să folosească experiența pozitivă a primăriei București în domeniul social, al educației sau infrastructurii de transport. Și nu s-a dorit a fi o glumă.

Andrei Năstase – reprezentant al coaliției pro europene PAS-PPDA-PLDM, cotat de sondajele de opinie pe locul trei. A fost principalul „client” al știrilor defăimătoare și fake news urilor din Republica Moldova, totul culminând cu știrea conform căreia acesta ar „da în arendă” Chișinăul pe 50 ani Emiratelor Arabe Unite. Știrea a trebuit dezmințită inclusiv de „EU vsDisinfo”, task force-ul european de combatere a știrilor false. Povestea este similară cu atacurile la adresa Maiei Sandu din timpul campaniei prezidențiale (ce urma să aducă în Moldova peste 30.000 de refugiați sirieni). Este susținut de Partidul Popular European, dar și de opoziția din România – Partidul Național Liberal, respectiv Uniunea Salvați România.

Ce va influența rezultatul alegerilor?

Rata de participare. O mobilizare slabă la vot va fi în favoarea reprezentaților partidelor cu resurse din Republica Moldova, PSRM și PDM. Prezența la vot va fi influențată și de tipul alegerilor, fiind vorba de alegeri incomplete, doar pentru funcția de primar și pentru un mandat limitat. Campania a fost și ea anostă, aproape fără dezbateri (Silvia Radu nu a participat), iar reflectarea acesteia în mass media a ignorat aproape total pluralismul. Până și portaluri susținute prin grant-uri de Guvernul de la București au uitat de pluralism și promovează narativele puterii de peste Prut.

Lipsa resurselor s-a văzut mai ales în cazul coaliției PAS-PPDA-PLDM, reflectată minim pe TV și cu un Chișinău dominat de bannerele publicitare ale candidatului PSRM.

Fărâmițarea voturilor. Pe așa zisul culoar pro european au rămas cel puțin alți doi candidați cu un profil similar, candidatul Partidului Liberal, respectiv cel al Partidului Unității Naționale, ce vor rupe probabil 5-10% din voturi. Posibil ca aceste voturi să facă diferența dintre candidații de pe locurile doi și trei. Neînțelegerile dintre aceștia par evidente, cu Valeriu Munteanu, reprezentantul PL, acuzându-l pe Andrei Năstase că „nu ar fi proeuropean, ci prieten cu Voronin și Dodon” și concentrându-și atacurile asupra acestuia în ultimele zile de campanie.

Cât privește Partidul Unității Naționale, susținut puternic de Traian Băsescu, acesta a marșat exclusiv pe unirea cu România, a promovat o campanie aproape ireală (atragere de investiții de 5 miliarde euro „din și prin România”, șosea de centură, cantine sociale, transport public gratuit, etc), fiind o prelungire în Republica Moldova a Partidului Mișcarea Populară.

Este posibil ca această fărâmițare să decidă practic candidatul care intră în turul doi al alegerilor și, oricum am privi, este doar în avantajul candidaților PSRM si PDM. Apelurile repetate ale Maiei Sandu, probabil figura cea mai importantă a opoziției pro europene din Moldova, de retragere a acestora în favoarea lui Andrei Năstase, au rămas fără rezultate.

Mobilizarea electoratului PAS/PPDA/PLDM. Alegerile prezidențiale din 2016 i-au adus Maiei Sandu peste 55% din voturi la nivelul Chișinăului în turul doi al alegerilor. Greu de crezut că scenariul se poate repeta, dar probabil mare parte din acest electorat va vota cu Andrei Năstase. Nu este însă clar dacă va fi și suficient.

Silvia Radu, respectiv candidatul PSRM, Ion Ceban, pornesc cu prima șansă în alegerile de duminică. Beneficiind de resurse suficiente, un peisaj media dominat de posturi ce îi susțin aprope total, cei doi par scenariul cel mai plauzibil, dar și preferat de puterea de la Chișinău. Totuși, sondajele de opinie de de la Chișinău trebuie citite cu precauție, iar o eventuală intrare a reprezentantului PAS-PPDA-PLDM în turul doi ar zdrunciuna puternic poziția așa zisului binom Plahotniuc-Dodon.

Opoziția de la Chișinău subliniază că inclusiv excluderea candidatei SOR din cursa electorală pare un plan B al guvernării, de a se baza pe candidatul Ion Ceban într-un eventual tur doi, pe fondul unei scăderi în sondaje a Silviei Radu. Istoricul relației dintre PSRM și PDM arată o preferință spre coabitare a celor două partide, deși teoretic complet opuse, decât spargerea monopolului puterii de către alte partide „neprietene”.

Episodul de duminică este crucial în vederea alegerilo parlamentare din toamnă. Eventuala câștigare a acestora de către Andrei Năstase ar da un boost puternic coalititiei pro europene PAS-PPDA-PDLM. Un eventual insucces ar demobiliza și mai tare electoratul pro european din Moldova.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. aiureli. cursa e intre radu si ceban. opozitia de care vorbesti tu ppda pas pldm nu exista. nici pl nici pun nu conteaza in ecuatie. sunt 2 mari partide, pdm si psrm. restul sunt de umplutura. iar apelurile maiei sandu sunt dovada clara a faptului ca femeia aia e rupta complet de realitate.

    • Raspunsul tau e dovada clara ca pe unii de la Chisinau chiar ii deranjeaza „coalitia care nu exista” si, pe deasupra, „rupta complet de realitate”. Bafta la trolling.

  2. PPDA, PAS = PLDM hai sa dam filmul un pic inapoi, si vedem ca au fost prieteni cu PSRM, Dodon, si restul din gasca. Daca ne uitam atent prin programele lor electorale nu scrie nicaieri de europa, mai mult ei au pus batista pe tambal. Sunt fals europeni.

    Care sunt europenii atunci? Eu nu stiu, nu mai sunt. Cred ca si la toamna va fi o mare dezamagire, multi nici nu o sa se mai duca, nu au pe cine vota.

  3. Constantin Codreanu mi se pare cel mai bun candidat…Romanii adevarati at trebui sa-l sustina cu totii…Ceilalti au trait prea mult intr-un bolshevism crunt pentru a se mai face bine…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Alexandru Damianhttp://contributors.ro
Alexandru Damian lucrează în cadrul Centrului Român de Politici Europene (CRPE). A fost implicat în ultimii cinci ani în proiecte privind afacerile europene, bună guvernare și democrație în România, Republica Moldova și Balcanii de Vest. Este absolvent de Științe Politice și a absolvit un Masterat în Studii Europene în cadrul Universității Libere din Bruxelles.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro