sâmbătă, mai 21, 2022

Alegerile anticipate din Moldova și puterea geopolitică a diasporei

Înainte de alegerile anticipate din 11 iulie 2021 (NEE, Aprilie 2021), lupta pentru atragerea votului diasporei pare să devină subiectul central al campaniei electorale. Ca și în cazul scrutinului prezidențial din 2020, forțele pro-UE investesc speranțe enorme în contribuția electorală a diasporei. Oponenții lor de orientare pro-rusă nu își ascund preocuparea legată de eventualul impact nedorit pentru ei al diasporei asupra compoziției viitorului Parlament. Dacă se repetă numărul de voturi din străinătate primit de Maia Sandu la prezidențiale (circa 92% din 262.000), atunci formațiunea acesteia – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – are șanse mai mari să se apropie de o majoritate parlamentară (51 din 101 de deputați).

Deschiderea secțiilor de votare în străinătate s-a convertit în unul din cele mai sensibile subiecte ale campaniei electorale. Sub influența factorului politic, majoritatea membrilor (5 din 9) Comisiei Electorale Centrale (CEC) s-a opus majorării secțiilor de votare peste hotare până la 191 de secții. Presiunea publică exercitată de actorii politici din țară, dar și din diasporă, a forțat CEC să-și revizuiască lista de 139 de secții, convenită anterior, soldându-se cu o majorare, oarecum nesemnificativă, a punctelor de votare – cu 7 unități – până la 146. Argumentul CEC despre austeritatea bugetului electoral nu este totalmente eronat, deoarece din motive economice au fost alocați doar 56% din cele 125 milioane lei necesari pentru buna organizare a scrutinului. Cu toate acestea, de la bun început, trebuiau găsite soluții tehnice și financiare pentru a asigura dreptul constituțional la vot pentru cetățenii moldoveni din străinătate. Niște soluții tehnice optime și fezabile în termeni financiari puteau include dublarea sau triplarea numărului buletinelor de vot (acum limitate la 5000 unități per secție de votare) pentru secțiile de votare la care votul din 2020 a fost mai intens sau prelungirea termenului de votare în străinătate – de la o zi la două. Asemenea soluții ar fi demonstrat o atitudine favorabilă a CEC față de votanții din diasporă, care în niciun caz nu trebuie îndepărtați, ci apropiați prin implicarea în procesele politice din țară.

Începând cu alegerile anticipate din 2010, interesul față de votul din diasporă a crescut gradual, dar preponderent pentru moldovenii plecați la muncă sau stabiliți cu traiul în Occident. Datorită oportunităților socio-economice obținute în statele occidentale, moldovenilor emigrați și-au sporit manifestarea responsabilităților civice în raport cu țara de origine. Mai mult ca atât, integritatea noii generații de partide și lideri politici pro-europeni a impulsionat considerabil interacțiunile dintre diasporă și procesele politice de acasă. Expansiunea noilor tehnologii de comunicare a facilitat (re-) conectarea diasporei occidentalizate cu procesele politice moldovenești. Acestea sunt câteva din principalele considerente care au dinamizat participarea diasporei la alegeri (Vezi Tabelul 1).

Tabel. Votul cetățenilor moldoveni aflați în străinătate și numărul secțiilor de votare

 Votanți în diasporăSecții de votare
Alegeri parlamentare anticipate 200936.42933
Alegeri parlamentare anticipate 201064.20175
Alegeri 201473.31195
Alegeri prezidențiale 2016, turul I67.205100
Alegeri prezidențiale 2016, turul II138.720100
Alegeri parlamentare 201975.583123
Alegeri prezidențiale, turul i149.178139
Alegeri prezidențiale 2020, turul II262.103139
Alegeri parlamentare anticipate 2021146

Sursa: Compilare efectuată de autor în baza informației de pe pagina www.e-democracy.md

Activismul electoral al diasporei – Occident vs. Rusia

Potențialul electoral al diasporei atrage atenția a cel puțin trei concurenți electorali – PAS, Platforma DA și Blocul Comuniștilor și Socialiștilor. Primele două încearcă să acomodeze interesele diasporei din Occident. Scopul lor este de a mobiliza, cel puțin, același număr de voturi obținut de Maia Sandu în cel de-al doilea tur la prezidențialele din 2020 – 243.605 de voturi. Este cert însă că majoritatea absolută a acestor voturi ar putea ajunge în coșul PAS, dat fiind faptul că reprezintă extensiunea politică a Președintelui Sandu, care este de asemenea considerat „președintele diasporei”. În orice caz, Platforma DA are nevoie de diasporă pentru a sări peste pragul electoral de 6%.  

Spre deosebire de forțele pro-UE, intențiile tandemului alcătuit din Socialiști și Comuniști sunt cu totul altele. Înainte de toate, acesta dorește minimizarea impactului electoral al votului acordat de diaspora din Occident. Acest obiectiv transpare din decizia membrilor CEC apropiați de acest bloc de a nu majora numărul secțiilor de votare, care ar fi beneficiat votul moldovenilor din statele occidentale. De asemenea, este utilizat un discurs ostil împotriva diasporei din Occident, care este comparată cu un „agent” al influenței externe împotriva intereselor suverane ale populației care locuiește în Moldova. Anterior, această ideea a fost utilizată pe larg în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020.

Mai mult ca atât, blocul comunist-socialist vrea să stimuleze comportamentul electoral al moldovenilor emigrați în Rusia. În 2020, liderul Socialiștilor Igor Dodon a încercat să folosească dialogul personalizat cu președintele Vladimir Putin pentru a colecta voturi în schimbul promisiunii de a facilita procedurile de legalizare a șederii. Din peste 270,000 mii de moldoveni care se aflau legal în Rusia în anul 2020, la apelul lui Igor Dodon au reacționat circa 15 mii de persoane care și-au dat votul pentru el în turul doi al scrutinului prezidențial. În perioada 2020-2021, pe durata crizei pandemice, autoritățile ruse au simplificat procedurile pentru emiterea și prelungirea patentelor, în vederea atenuării deficitului de forță de muncă străină. Restricțiile de circulație și alte efecte negative ale pandemiei au cauzat înjumătățirea populației de imigranți moldoveni în Rusia – până la 132,900 mii de persoane în 2021. Acest context nefavorabil ar putea fi de folos pentru Igor Dodon, care va încerca să joace repetat rolul de „intermediar” între statul rus și migranții moldoveni. Altfel, acesta nu ar fi planificat deplasări la Moscova și Sankt-Petersburg, pentru a organiza întâlniri cu diaspora, până la finele lunii iunie. Misiunea lui Dodon este însă extrem de complicată, deoarece migranții moldoveni aflați în Rusia manifestă, de regulă, atitudine pasivă față de exercițiile electorale din Moldova. Acest tip de atitudine poate reieși din absența vreunei percepții pozitive legată de funcționarea unei democrații reprezentative în Rusia, unde libertățile civice degradează continuu (IPN, Februarie 2021).  

Impactul diasporei asupra rezultatului electoral al PAS

Estimarea impactului votului diasporei din Occident asupra performanței PAS la alegerile anticipate se poate face în baza scrutinului prezidențial din 2020. Are relevanță informația despre votul obținut de Maia Sandu în primul tur, când cetățenii au ales-o pe ea dintr-o listă de opt candidați. Din totalul de 487.635 de voturi obținut de Sandu în primul tur, diaspora a contribuit cu 104.605 de voturi. În turul doi, rezultatul obținut de Sandu a fost diluat puternic de voturile direcționate de ceilalți candidați (circa 1 milion de voturi), care au sprijinit-o împotriva lui Igor Dodon. Din acest considerent, pentru precizie maximală, se ia în calcul doar voturile din primul tur, acordate strict pentru Maia Sandu (487.635 de voturi), la care se poate adaugă încă 157.498 de voturi noi din partea diasporei oferite în turul doi. În acest fel, în mod ipotetic, poate fi dedus că PAS ar putea atrage în jur de 645.000 de voturi, însă cu condiția că diaspora participă la fel de activ la anticipatele din 2021. De asemenea, ca și în cazul turului doi al scrutinului prezidențial din 2020, rata de participare la anticipate trebuie să fie de minim 1.6 milioane de votanți acasă și în străinătate (circa 16.000 voturi per mandat).

Dacă PAS reușește să acumuleze în jur de 645.000 de voturi, atunci această formațiune ar putea obține cele mai multe voturi, dar aceasta poate fi insuficient pentru a depăși 50% din voturi. La asemenea concluzie se poate ajunge, dacă este analizat rezultatul alegerilor parlamentare din 2014, când votarea a avut loc în baza sistemului proporțional, iar rata de participare a fost de 1.649.402 de votanți. Așadar, cu circa 645.000 de voturi în favoare sa, PAS-ul se poate apropia de rezultatul combinat al PSRM și PLDM în 2014 – circa 650.000 de voturi (Vezi Tabelul 2). În asemenea caz, circa 40% din voturi pentru PAS s-ar converti în circa 48 de mandate. }ntre 15-20 de mandate i-ar putea reveni PAS-ului în urma votului din diasporă. Aceasta necesită același sprijin ca votul pentru Maia Sandu în turul doi al scrutinului prezidențial (243.605 de voturi). Reducerea mandatelor pentru PAS venite pe linia diasporei depinde însă de succesul altor partide în raport cu diaspora, în special Platforma DA, Blocul lui Renato Usatîi și partidele unioniste.

Tabel 2. Rezultatul alegerilor parlamentare din 2014

PartideVoturiVoturi, %Mandate
Partidul Socialiștilor327.91220.525
Partidul Liberal Democrat322.20120.123
Partidul Comuniștilor279.36617.421
Partidul Democrat252.48915.819
Partidul Liberal154.5189.613

Sursa: Compilare efectuată de autor în baza informației de pe pagina www.e-democracy.md

În loc de concluzii…

Votul din diasporă are conotații geopolitice inevitabile. Moldovenii din Occident votează mai activ decât acei care locuiesc în Rusia. Mai mult ca atât, primii votează pentru partide politice care promovează integrarea europeană și foarte anevoios pentru cei cu demersuri pro-rusești. În contextul îngustării demografice a bazinului electoral, diaspora se convertește într-un actor politic cu un rol considerabil în influențarea echilibrului de puteri în viitorul parlament, precum și a accentelor politice din interiorul acesteia.

Articol aparut pe ipn.md

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Autorul nu tratează „imponderabila” numită AUR, un partid din România devenit jucător electoral în Moldova. Cu întrebarea imediată: ce „hram” poartă acest AUR? CUI face jocurile? Unii zic că AUR face jocul Moscovei diminuând rezultatele electorale ale Maiei Sandu şi luându-i electoratul din diasporă, din România şi chiar din interiorul Moldovei. Alţii zic că AUR are sarcina din România să intre în parlament pentru a forma apoi o majoritate europeană/ unionistă cu PAS. Personal nu ştiu care idee este cea adevărată, mie mi se pare că prima. Poate autorul ne va spune şi părerea lui.

    • Intruziunea AUR în alegerile anticipate din REPUBLICA …MOLOTOVA este clară și veche . De la bun început totul a pornit de la REALITATEA EXISTENTĂ si azi – TRATATUL RIBENTROP – MOLOTOV . CUM o vezi ,matale ,rezolvată această REALITATE ? EXISTA sau NU EXISTĂ ? Societatea românească ACTUALĂ este conștientă de existența și realitatea ei ? Trebuie rezolvată sau nu ? CÂND ? CUM ? CINE și PRIN CINE ? Societatea românească se definește pe sine răspunzînd la aceste întrebări sau …nu se definește ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro