joi, martie 28, 2024

Alegerile din 2016 și votul prin corespondență: nu se ia, se dă

Pentru că în ultimele zile au circulat în spațiul public tot felul de informații mai mult sau mai puțin avizate despre efectele introducerii votului prin corespondență, cred că este cazul să punem puțină lumină în ceea ce privește modul în care vor putea vota românii din 2016, la parlamentare. Unul dintre mituri este acela că votul prin corespondență o să elimine posibilitatea de a alege în secțiile de votare înființate pe lângă consulate și ambasade. Fals! Românii din străinătate vor putea vota în continuare pe listele suplimentare.

De fapt, legea pentru votul prin corespondență oferă alegătorilor un nou instrument prin care pot vota. Chiar dacă a fost demonizată și criticată, legea aduce în teorie un plus de confort și accesibilitate celor care nu se pot deplasa sute de kilometri sau nu pot fi, din alte motive, în ziua votului fizic la secția de votare. Este de discutat cât de ușor vor de obținut documentele pentru înregistrare, dar asta este altă poveste, despre care am scris aici .

Practic, din 2016, alegătorii vor avea trei posibilități să voteze:

1) votul pe liste suplimentare, la ambasada, consultatul, secția consulară și institutul cultural de care aparțin. Aici regulile nu s-au schimbat și în principiu, se va sta la coadă pentru votul clasic, cu buletin de vot tipărit și ștampilă.

2) votul pe liste permanente. Legea pentru alegerile parlamentare (nr 208/2015) , care a fost aprobată de Parlament în primăvara acestui an, stabilește că alegătorii cu reședința sau domiciliul în străinătate se pot înscrie în Registrul Electoral, solicitând astfel înființarea unei secții de votare în localitatea lor. Pentru a se înființa această secție, trebuie să se înscrie cel puțin 100 de persoane din localitate sau grupul de localități din zonă în Registrul Electoral. Dacă în localitățile unde se organizează deja secții de votare pe lângă reprezentanțele diplomatice sau institutele culturale nu se înscriu în Registru cel puțin 300 de persoane, nu se mai organizează astfel de secții la cerere. O secție poate include cel mult 2000 de alegători. Secția va funcționa ca una normală, dar aici nu vor putea vota decât cei care s-au înscris prealabil.

Pe poți înscrie în Registrul Electoral pe baza unei cereri scrise care cuprinde numele, prenumele, CNP, însoţită de o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte reşedinţa, eliberat de autorităţile străine (lista va fi stabilită prin decizie a Ministerului Afacerilor Externe), sau a paşaportului, cu menţionarea statului de domiciliu, după caz. Actele se depun personal sau se transmit prin poștă către misiunea diplomatică sau oficiul consular de care aparține alegătorul.  Lista reprezentanțelor diplomatice poate fi găsită aici: www.mae.ro/foreign-missions.  Dacă vrei să știi mai multe despre datele tale personale din Registrul Electoral, poți trimite o cerere scrisă, datată şi semnată, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal şi adresa de domiciliu către Ministerul Afacerilor Externe. Răspunsurile ar trebui să vină în 15 zile de la data primirii cererii.

Te poți înscrie în Registrul Electoral începând cu data de 1 aprilie 2016 până la data expirării a 48 de ore de la începutul perioadei electorale, care începe odată cu publicarea intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor.  Dacă îți schimbi domiciliul sau reședința după această perioadă, trebuie să votezi la secțiile de pe lângă reprezentanțele diplomatice sau institutele culturale.

3) votul prin corespondență. Acesta nu elimină celelalte 2 posibilități, dar conform proiectului de lege dacă ai solicitat vot prin corespondență nu mai poți merge la secțiile de votare decât dacă există dovezi concrete că documentele trimise de Poșta Română către tine s-au rătăcit și faci o cerere pentru eliberarea altor documente către Autoritatea Electorală Permanentă. Votul prin corespondență se aplică la alegerile prezidențiale, parlamentare și pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European. Mai multe despre ceea ce prevede legea votului prin corespondență în cel mai recent policy brief de la EFOR, Restanțele legii privind votul prin corespondență.

Cu alte cuvinte, statul îți oferă trei mijloace de a vota la alegerile parlamentare de la anul, dacă ești român și ai domiciliul sau reședința în străinătate, ceea ce este un avantaj față de alte țări, unde nu există aceste privilegii. Dacă votezi în România, nu îți rămâne decât să mergi la secția de votare unde ești arondat(ă), în ziua votului, pe care o afli de pe www.registrulelectoral.ro. Pentru referendum se aplică numai votul la secțiile de pe lângă reprezentanțele diplomatice sau institutele culturale, iar pentru locale, numai votul în secția de votare, în România. Pentru detalii, poți răsfoi site-ul AEP, în special secțiunea dedicată legislației electorale, www.roaep.ro/legislatie.

Desene: Dan Perjovschi

Distribuie acest articol

30 COMENTARII

  1. Ati explicat foarte detaliat primele doua modalitati de votare si pe cel de-al treilea, de fapt motivul acestui articol, doar l-ati amintit. Cum ne inscriem ca solicitanti de vot prin corespondenta, unde trimitem solicitarile, in ce termen, ce primim drept confirmare, cat timp avem la dispozitie pentru a vota, ce cuprinde, minimal, un plic, pentru a fi valid, care-s masurile de siguranta ale votului si ale plicului, care-i adresa de expediere, exista restrictii privind curierul ales…

  2. Juste observații. Problema acestei legi este că nu oferă garanții funcționale care să împiedice votul multiplu (inclusiv prin apelul simultan la cele trei instrumente de vot), și nici mecanisme prin care alegăturii din diaspora să poată controla corecta cuantificare a voinței lor. Din păcate, este iarăși o expresie a jumătăților de măsură.

    • Din 2016 va functiona sistemul de verificare electronica a CNPurilor si astfel este posibil ca birourile electorale sa verifice cine a votat deja. La ce va referiti prin corecta cuantificare a vointei lor?

  3. Se pare ca nu ati citit legea adoptata de senat.
    1. Ea se refera strict pentru cei cu domiciliul in strainatate. Adica pentru cei ce au in pasaport faimosul abtibild despre care eu personal am tot vorbit. Elimina practic pe toti care sunt prin Europa si mai au inca domiciliul in Romania.
    2. Ea nu este pentru toti romanii. (Incalca art 16 si 36 din Constitutie)
    3. Daca vreau acest lucru trebuie sa fac cerere ca sa pot votat prin corespondenta. Cerere pentru a-mi exercita un vot. (In sistemul electoral unde traiesc, cind imi vine cartea de alegator imi scrie ca pentru votul din ziua de vot pot vota intre orele… si la adresa… pentru votul prin anticipatie pot vota in zilele…, intre orele… si la adresa… Iar daca doresc sa votev prin corespondeta sa sun la numarul… pentru a demara procedura…)
    In plus, AEP isi rezerva dreptul sa nu ma inscrie pe lista daca informatiile n-ar fi corecte.
    4. In lege Ambasadele sunt transformate in circa de militie sau in birou de evidenta populatiei. Care Ambasade sunt apoi supracontrolate de AEP.
    5. Sunt considerat prin definitie vinovat (mincinos), fiindca trebuie sa trimit copii dupa acte emise in statul unde traiesc. Desi daca vreau sa votez prin corespondenta as dori sa-mi fie trimise acte la vecin sau la polul nord.
    6. AEP mai vrea un registru electoral, desi nici cel ce trebuia sa-l infiinteze si gestioneze nu e gata.
    7. Legea persista in aceeasi incalcare de Constitutie si drepturi fundamentale, subliniind ca se poate vota numai cu acte valabile. Ba mai mult, depaseste norme, cerind ca sa ma inscriu cu 9 luni inainte, deci si pasaportul se fie valid inca 9 luni, desi in lume un pasaport trebuie sa mai fie valabil cel mult 6 luni de la data intoarcerii. In Romania daca actul de identitate nu mai este valabil, nici tu ca persoana nu mai esti valabila (pentru a vota), desi nici una din institutiile care elibereaza acte nu are nici o obligatie sa te informeze cu ceva vreme inainte si sa spuna cum il poti reinnoi, ce trebuie ca alte hirtii si ce taxe. (Tot romanul ar trebui sa-si inceapa dimineata cu lectrua actelor si a datelor de expirare.)

    Cam asta „se da”. domnule Pirvu in noua lege.
    Sau parafrazindul pe autorul DIvinei Comedii, Romani, uitati de votul prin corespondenta.

    • Puteti vedea proiectul trecut de Senat aici http://www.senat.ro/Legis/PDF/2015/15L542CR.pdf – scrie clar resedinta sau domiciliu. Daca este neconstitutionala sau nu trebuie sa decida Curtea Neconstitutionala. Eu, personal, nu cred ca legea este neconstitutionala. Nu cred ca e nici neconstitutional sa se ceara acte valabile; dupa cum ziceam, cand votati in sectie, e acelasi lucru, aveti nevoie de document valabil. Nu se va infiinta un nou Registru Electoral, este doar o sectiune a ceea ce exista deja. De acord ca termenele sunt prea lungi si ambasadele nu ar trebui sa se ocupe de verificari.

      • Fiti sigur ca l-am citit. Si inca de vreo 2-3 ori. Am citit atit propunerea domnului Tomac, cit si draftul venit de la AEP.
        Mi-am facut temele bine. N-am scris dupa ureche.
        Reprezinta continuarea aceluiasi stat securistic roman.
        V-am explicat cum e acolo unde traiesc. Mai scriu o data. Am de la inceput 3 variante cum pot vota (corespondenta, anticipat sau ziua de vot) fara a necesita CERERI, aprobari si verificari. Sigur pentru votul prin corespondenta e nevoie de niste acte, dar nu atit de multe.
        Si ca sa fie si mai clar, este suficient numai sa dau un telefon si sa spun ca vreau sa votez prin corespondenta.
        De fiecare data Romania vrea sa inventeze apa calda, si roata. Si ca de obicei roata ii iese cu colturi (in general 3, nu mai multe), iar apa calda este iese mai rece decit a fost inainte.
        Exista multe tari unde se practica atit votul prin anticipatie si si cel prin corespondenta. Era nevoie ca legiuitorul sa caute si sa se inspire.
        In CCR n-am incredere, fiindca nici unul de acolo nu are formatie de Constitutionalist. Nu trebuie decit sa citesti Constitutia si apoi legile si sa vezi ca legile in buna parte incalca spiritul si litera unei Constitutii si asa strimbe.
        Legea romaneasca prevede numai un act cu care poti vota – Cartea de identitate. Incercati sa votati la alegeri locale sau parlamentare cu pasaportul. Acesta este numai pentru cei de afara. Aici unde stau pot sa ma identific cu mai multe,cu facturi ce vin acasa, ba chiar si cu marturia unui vecin ca eu sunt eu. Cit despre acte expirate, fara nici o problema. Un acte expirat este o hirtie, un card, el nu anuleaza persoana. Voteaza persoana, nu hirtia.
        Si apropos, sa nu uit un lucru important. Azi, in Romania mai sunt inca acte de identitate valabile cu sigla si stema RSR. Nu glumesc deloc.
        Ce ma mira este ca in loc sa imi aparati punctul de vedere, fiindca elimina multi romani, fiindca este greoaie, dumneavoastra aparati legea.
        M-as fi asteptat sa fi scris macar o fraza despre audierile din primavara ale SAR si concluziile de acolo.

        • Nu am zic nicicand ca procedura nu este complicata si foarte birocratizata, este. Noi am propus la un moment dat sa se renunte la dovada domiciliului sau resedintei, iar inscrierea sa se faca in baza unei cereri. Nu pot sa zic ca as fi de acord cu inscrierea telefonica. Eu nu cunosc state in care se aplica acest principiu pentru inscrierea la votul prin corespondenta. Majoritatea solicita o cerere scrisa, sunt exceptii unde autoritatile primesc cereri prin fax. Din pacate, legea votului prin corespondenta se bazeaza in multe privinte pe prevederile Legii 208/2015, a alegerilor parlamentare, de unde imprumuta si procedurile de inscriere. Stiu ca exista documente cu sigla RSR, dar doar pentru persoanele peste 55 de ani.

          • Domnule Septimius,
            Ca membru la Expert Forum ar trebui sa stiti cum e pe la altii. O simpla cautare cu goagal sigur va da rezultate.
            Minimizati ce am spus sau nu vreti sa intelegeti. Nu exista lista sau registru pentru votul prin corespondenta. De la bun inceput le am pe cele 3. Ramane strict la latitudinea mea pe care o folosesc. Un telefon imi da informatii ce acte si unde sa le trimit, sau chiar sa mi se trimita imediat o „trusa” cu informatii despre procedura.
            Romania trebuie sa iasa din paradigma „cererii”. NU SE FACE CERERE PENTRU UN DREPT. Este o informare cum ca daca legea permite, doresc sa-mi exercit acest drept asa (corespondenta, fiind un proces mai lung). Si organizatorul alegerilor se conformeaza imediat. Este treaba lui sa isi ia masuri sa fiu scos de pe lista din sectia de votare.
            Am mai scris undeva ca nu mi se parea normal sa fac cerere pentru a nu inscrie copilul la religie. Era o informare pentru director cum ca nu va participa la ore. Dupa cum subliniam ca e invers decit normal, ca pentru o activitate optionala inscriu eu copilul la ea, nu este inscris din oficiu si apoi cer sa nu fie inscris. (Confirmat ulterior de CCR.)
            Notiunea de „CERERE” implica alternativa REFUZ sau ACCEPTARE. Va rog sa remarcati ca si in lege este aceasta alternativa, AEP rezervindu-si dreptul sa imi acorde sau nu acest drept constitutional, motivind datele eronate, dar putind surveni daca un angajat confunda z cu 2 sau s cu 5.
            In plus, legea de la inceput este adresata unei minoritati, excluzind restul romanilor. Eu despre asta tot vorbesc. Personal nu-mi doresc o lege creata pentru cei ca mine.

      • Domnule, conform jurisprudentei constitutionale recunoscute, legea respectiva e neconstitutionala pentru ca se creaza doua clase de votanti.

        Votantul cu domiciliul flotant la Cucuiata din Vale nu poate vota la Calmatuii din Deal (localitatea de resedinta permanenta) in aceeasi masura in care votantul de la Roma cu buletin de Iasi poate vota la alegerile parlamentare.

      • Sint cetatean roman cu domiciliul in strainatate .
        Posesor al pasaportului CRDS .
        De ce trebuie sa prezint (pentru votul prin corespondenta) pe linga pasaport si copie dupa certificatul de domiciliu in strainatate precum si copie dupa permisul de sedere? (in cazul meu , am cartea de sedere definitiva )
        Aceleasi documente au fost cerute de MAE in momentul eliberarii pasaportului CRDS .
        1- Nu are incredere MAE in propria metodologie in baza careia a eliberat pasaportul CRDS ? Atunci ce rost au sumedenia de documente cerute ?
        2- Atit MAE cit si serviciul pasapoarte (din MI) au copie dupa aceste documente . Deci dubla evidenta . Ce rost mai are o noua prezentare a documentelor sus mentionate pentru a vota prin corespondenta?
        3- La oricare eliberare de pasaport se cere suplimentar a completa rubrica referitoare atit la adresa electronica (e-mail) cit si numarul de telefon (portabil) .
        E asa de dificil de a efectua niste verificari electronice pentru a avea confirmarea ca cetateanul x sau y are respectiva adresa electronica si numarul de telefon ?

        In general , in Romania „pricepe mana dreapta ce face mana stanga” ?

        • Sub masca acestei legi se ascunde de fapt nebunia ca noi vom fi cei ce vom furniza, cu minuta noastra adrese, numere de telefon adrese de mail, ce pot fi supravegheate. Ca noi cei de afara am invatat sa gindim altfel. Si nu mai punem botul deloc la dumele lor.

      • @ Septimius – când vă legitimați cu actul de identitate în mână (în secția de votare sau oriunde altundeva) scopul este ca reprezentatul autorității care vă legitimează să se convingă că are în față chiar persoana din acte. De-aia se uită polițistul de frontieră la figura dvs.și o compară cu poza din act.

        Dar ca să vă înscrieți în Registrul Electoral, la ce v-ar folosi să trimiteți copia actului de identitate? Ca să fie comparată cu cine?! Statul român solicită copii după actele emise de el însuși?

        Votul nu are de ce să fie condiționat de valabilitatea actului de identitate, CNP-ul dvs.nu este atribuit altei persoane nici măcar după deces, cu-atât mai puțin în cazul expirăîrii actului de identitate. Dreptul la vot este al persoanei, nu al actului. Iar pesoana rămâne aceeași, chiar cu actul de identitate expirat. Și dacă dreptul la vot îi este restricționat unei persoane, asta figurează oricum în baza de date, indiferent că are sau nu un act valabil de identitate.

        Scopul acestei legi nu este să asigure exercitarea dreptului la vot de către toți cetățenii doritori, ci de a-i pune în situații de inferioritate în raport cu autoritățile, asta după ce furnizează de bunăvoie toate datele despre ei, pentru a putea fi urmăriți după bunul plac al noilor securiști, cu aceleași metehne ca și cei vechi.

        • Eu cred ca solicitarea unui act de identitate valabil nu este nici neconstitutionala si nu este nici abuz, este o masura administrativa pe care statul o poate impune sau nu. Si nu tin cu leguitorul, dupa cum s-a sugerat mai sus.

          • Ba da, domnule Septimius, e un abuz.
            Nu actul voteaza, ci persoana.

            „ARTICOLUL 36
            (1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.

            (2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale. ”

            Acesta este articolul din Constitutie legat de dreptul de vot. Va rog sa-mi spuneti unde in acest articol se vorbeste de act de identitate valabil. Unde se interzice sa votez fara act de identitate valabil.
            Un constitutionalist adevarat si independent si cu judecata dreapta ar fi dat jos cu legea electorala imediat, ca fiind neconstitutionala, pentru ca prin cele solicitate (acte valabile, numai CI, etc) legea restringe un drept constitutional. Dar de, la CCR se poate adresa presedintele, premierul, 25 de senatori sau 50 de deputati, conform tot acestei Constitutii. Noi, cei de rind nu! Decit prin proces, ridicind exceptii de neconstitutionalitate. (lasam asta pe alta data.)
            Prin argumentatia domniei voastre si prin refuzarea argumentelor ce vi se dau demonstrati ca tineti cu legiuitorul.
            Nu combateti nici un argument dat cu practica unor alte tari democrate (Germania, Franta, Marea Britanie…) In acest mod am fi avansat dezbaterea…
            Apropos de acte valabile. Sa zicem ca se aproba in consiliul local schimbarea denumirii strazii unde locuiti. Fie ii schimba numele, fie trece de la strada la bulevard sau de la bulevard la cale.
            Conform legii aveti obligatia sa va schimbati actul de identitate in termen de 45 de zile daca nu ma insel (Pe cheltuiala si timpul domniei voastre), adresa din CI nu mai corespunde cu noul nume. Dar cine a schimbat numele nu are nici o obligatie sa va anunte. Cu atit mai mult nu plateste taxele. Evident, nu aflati dintr-un motiv sau altul. Asa ca desi nu ati fost anuntat, politistul de proximitate vine, va cere actul si constata ca nu mai e valabil. Si trosc o amenda. Si o tot tine asa vreo saptamina, ca va poate da amenda pentru acelasi lucru zilnic.

        • Domnule Harald,

          Pentru romanii din Romania nu am nici un fel de problema cu actele expirate.

          In Diaspora problemele sunt mai complicate, si va dau un exemplu.

          Unul are vine la vot cu un pasaport expirat ar putea avea cetatenia romana retrasa sau a renuntat la ea. Cam greu de vazut asta intr-o sectie de votare. Pasaportul nu e inapoiat la retragerea sau renuntarea la cetatenia romana din cate stiu. De aceea ambasadele nici nu elibereaza pasapoarte romanesti noi daca un pasaport romanesc e expirat de peste un an pana nu verifica cetatenia mai intai.

          Insa asta nu se intampla daca are pasaport valabil.

          • Secția aia nu e pe o insulă pustie, are acces la o bază de date. Sau ar trebui să aibă. Iar în acea bază de date e clar lămurit dacă acel CNP are drept de vot la acel scrutin. Ne aflăm în secolul XXI, nu e rolul unui funcționar din secția de votare să decidă pe loc asupra dreptului de vot al unui cetățean. Poate are pașaport valabil, dar în țară are o condamnare în lipsă, la asta v-ați gândit? Mai mult decât atât, la unele alegeri ar putea să aibă drept de vot, la altele ar putea să n-aibă. Dar din păcate, inclusiv legislatorii gândesc ca în 1970, ce să mai zicem de cetățeni?

  4. EXTREM de interesant. Legea in cauza mentioneaza SI domiciliul SI rezidenta, desi parlamentarii nostri nu fac diferenta.
    Care este totusi baza legala care defineste cele doua notiuni?
    Exemplu practic: inca inainte de 89 existau CRDS [cetatean roman cu resedinta in strainatate]. Azi acest registru contine cam 500 mii persoane si alde Ponta face mereu referire la CRDS.
    A se nota ca zicerea exacta este RESEDINTA nu rezidenta.
    Dar faimosul pasaport contine numai TARA in cauza nu si vreo adresa [ce zice ca stie consulatu din tara in cauza nu are vreo baza reala. Cand careva se muta de la NYC la LA nu anunta pe nimenil.
    Sunt si tari care nu au documente locale de identitate [UK, Canada]. Cum face careva dovada unei adrese, mai ales daca nu are permis de conducere [incepsa apara tari care NU scriu adresa in permis]
    Cum zise I.Creanga: „cumplit mestesug de tampenie, Doamne fereste”

  5. Intr-adevar pasaportul meu (romanesc) scrie doar TARA de domiciliu: Canada, dar Consulatul roman are toate datele de domiciliu (oras, strada, numar, cod postal, etc) care au fost furnizate la momentul pre-schimbarii pasaportului.

    „Sunt si tari care nu au documente locale de identitate [UK, Canada]”

    Pentru informarea dvs., in Canada, documentele locale sunt: Driver’s Licence ca si Health Card (ambele cu poze color) si au specificate datele personale de identificare: data de nastere, sex (M,F), adresa completa (strad, numar, oras, provincie, cod postal), data expirarii (5 ani de la emitere) si semnatura. De curand, pentru cei care nu doresc sa aiba Driver’s Licence s-a introdus un Card de Identitate (optional si gratuit) care contine toate elementele de identificare ca si Driver’s Licence (mai putin, desigur, clasa/categoria).

    Nu stiu cum este in UK asa ca nu ma hazardez sa confirm sau infirm cele afirmate.

    • În UK a fost abrogată în 2010 o lege din 2006 care prevedea introducerea cărților de identitate. Englezii au avut cărți de identitate numai pe timpul celor două războaie mondiale, așa că legea din 2006 a fost foarte prost primită.

      Faptul că se poate folosi permisul de conducere pentru a te legitima nu înseamnă că legitimarea devine obligatorie și nu înseamnă că orice polițist te poate opri pe stradă să-ți ceară actele, cum se întâmplă în RO. Chiar și la bancă, îți poți deschide cont fără niciun act de identitate, dacă o persoană onorabilă (care are o afacere în acel oraș, de exemplu) vine cu tine și spune că te numești exact așa cum zici tu că te numești.

      Actele de identitate obligatorii au fost introduse de-obicei în state totalitare sau în timpul ocupației străine. Anglia nu a fost stat totalitar și nu a fost ocupată de nimeni în ultima mie de ani (Hastings, 1066). În timpul celor două războaie mondiale a fost de înțeles necesitatea unor cărți de identitate, însă după încheierea conflagrațiilor, acestea au fost desfințate.

      • Si ca sa vin in sprijinul a ceea ce Harald spune mai sus, si in SUA exiasta dreptul de a avea un act de identitate, insa nu si obligatia de a avea unul.

        Saracimea americana se identifica, chiar si cand se duce la vot, cu certificatul de nastere sau cu cardul de securitate sociala, ambele fara fotografie sau alte elemente de identificare.

        Motivul pentru care este asa este constitutia americana, care spune ca nu poate fi impusa o taxa unui om pentru a-l impiedica sa voteze. Impunerea unui act de identitate presupune o cheltuiala similara unei taxe pe care cei mai saraci nu si-o pot permite usor.

        Deoarece saracimea de obicei voteaza cu democratii, mai prin statele unde republicanii au ajuns la putere au incercat sa treaca legi prin care nimeni nu poate vota daca nu are document de identitate. Insa felul in care au fost facute unele legi e neconstitutional si au fost rasturnate de tribunale. Nu poti veni vreo cateva luni inainte de alegeri si brusc sa ceri un act de identitate care e si scump pentru unii. Si tot mai ramane problema finantarii actelor de identitate ale celor mai saraci. Pentru astea comitatele americane au inceput a crea fonduri de solidaritate unde cei mai saraci pot cere scutire pentru unele taxe (cum ar fi cele pentru obtinerea unui certificat de casatorie).

        • Costurile asociate actelor de identitate au fost un argument de bază pentru abrogarea legii din UK. Ea prevedea – în mod firesc, ar zice românii :) – includerea domiciliului în cartea de identitate și schimbarea acesteia la fiecare schimbare de domiciliu. Plus o amendă pentru nerespectarea acestor prevederi. Așa că mulți oameni săraci, care uneori își schimbă domiciliul și la fiecare 6 luni, când nu obțin un nou contract de închiriere pentru locuință, ar fi fost mereu în ilegalitate. Astfel încât abrogarea legii a părut soluția preferabilă.

          • @Harald (26/10/2015 la 10:50)

            Saptamana trecuta, mai exact pe 19 Octombrie 2015, am votat pentru alegeri pentru Parlamentul Federal si implicit Prim Ministrul Canadei..

            M-am prezentat cu hartia trimisa de Elections Canada care specifica numele meu cat si adresa exacta, precum si adresa sectiei de votare ca si orele de votare.

            Mi s-au verificat datele inscrise in hartia respectiva cu lista aflata la sectia de votare ………si mi s-a cerut sa prezint, pentru validare/confirmare, Driver’s Licence sau un alt document, as proof of identity and address (with picture and signature).

            Dvs. spuneti

            „Actele de identitate obligatorii au fost introduse de-obicei în state totalitare sau în timpul ocupației străine. ”

            Fiindca mi s-a cerut un act de identitate, conditie pentru a-mi inmana buletinul de vot, se subintelege ca acesta face parte din cele obligatorii la care va referiti dvs.

            Sa inteleg din asta ca tara in care locuiesc de 20 ani (Canada) este un „stat totalitar”?…..sau poate este „in timpul unei ocupatii straine” (de UK, dominion britanic cu guvernator federal si guvernatori provincili reprezentani ai reginei Elisabeta II ) ?

            Va multumesc anticipat pentru clarificari.

            P.S.Comentariul meu era o precizare pentru @cinic (la 23/10/2015 la 20:04).

            • Da, v-ati legitimat cu permisul de conducere, care nu e un act de identitate in acceptiunea majoritatii. Ci e un act ce atesta dreptul de a conduce anumite tipuri de vehicule auto. Dar va mai puteati legitima cu cardul de sanatate (Si nici unul din cele 2 nu trebuie sa fie valabile). Sau puteati prezenta hirtia oficiala venita in urma declaratiei de impozit. Sau cu o factura emisa de societatea de telefonie sau societatea de electricitate venita la adresa si pe numele dumneavoastra, sau un extras de cont bancar. Militarii se pot legitima cu altceva. Au un act specific autohtonii. Romania si statele totalitare au acest act – Carte de identitate, buletin sau cum s-o mai numi care este SINGURUL act de legitimare. Este strict legat de un domiciliu si fara el nu-ti poti deschide cont bancar, nu poti vota, nu poti face un schimb valutar. Ba mai mult, in vremea ailalta daca nu-l aveai la tine era considerata infractiune si erai amendat.
              Domnia voastra aceti un numar SIN sau NAS (Social Inssurence number) care va este unic si aveti un card cu el. Dar el nu e nici pe permis nici pe cardul de sanatate. In schimb el este util tuturor celor din structurile guvernamentale. Similarul lui in Romania este CNP-ul, care e afisat pe CI, dar si pe pasaport.
              Nici hirtia de la election Canada nu e obligatorie. Ea e de ajutor celor din comisie sa va gaseasca mai usor in liste. Dar pe ea erau trecute mai multe informatii (si data si orele si locul unde ati fi putut vota prin anticipatie, ca si adresa si telefonul celui mai apropiat birou in eventualitatea ca ati fi dorit sa votati prin corespondenta.)

    • @ Vasile – amestecați lucrurile, deși cele 3-4 comentarii de mai sus au fost destul de explicite. Nu știu dacă în Canada există acte de identitate obligatorii și nici nu stau acum să caut. Însă comentariul meu despre asta era, despre actele de identitate obligatorii, care în RO par firești, însă alte națiuni se descurcă foarte bine fără ele. Sigur că într-o societate civilizată apare adesea necesitatea de a te legitima, însă asta nu justifică obligativitatea unor cărți de identitate. Asta am spus eu, nu altceva.

  6. Revin pentru a clarifica niste confuzii .
    1- Romanii cu domiciliul legal peste hotare , voteaza in O SINGURA CIRCUMSCRIPTIE ELECTORALA . Numita „diaspora ” . (in 2012 a fost circumscriptia numarul 43)
    2- Toti care au un pasaport CRDS au scris pe pagina cu numarul 1 a pasaportului : Domiciliul ………..(se mentioneaza tara unde are domiciliul)
    3- Ca urmare , e important sa demonstrezi ca ESTI EFECTIV CU DOMICILIUL IN STRAINATATE . Si asta se confirma prin insasi pasaportul romanesc CRDS . (votezi pentru circumcriptia 43. Nu exista una pentru USA , alta pentru Italia de nord sau sud , Canada franceza sau engleza sau Australia de vest si Australia de est )

    4- Neimportant ca nea Vasile locuieste in New York , 5 Avenue numarul 12 etaj 3 apartament 10 . La fel de neimportant ca Ion locuieste in Milano (Italia) , via Capua numarul 8 .

    E IMPORTANTA DOAR TARA DE DOMICILIU DEOARECE EXISTA O SINGURA CIRCUMSCIPTIE PENTRU DIASPORA .

    Ca urmare, obligatia prezentarii pasaportului e evidenta . Dar e si unicul document oficial care e necesar .

    In rest , aiureala votata cu copie dupa certificatul de sedere , certificat de domiciliu e fructul mintii unor birocrati ramasi in „modelul de gandire” a PCR-RSR . Cu agravantul ca nu au habar nici valoarea legala a unui pasaport .
    Cum am scris in comentariul precedent : „nu pricepe mana stanga ce face mana dreapta” in Romania anului 2015 .
    Si totusi au votat o lege fara sa aiba habar de alte legi tot romanesti . QED .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Septimius Parvu
Septimius Parvu
​​Septimius​ Pârvu​ este expert în bună guvernare și procese electorale​ în cadrul Expert Forum​. Are o experiență de peste ​nouă ani în coordonarea proiectelor ​legate de cetățenie activă, educație, monitorizarea alegerilor​ și clientelism politic​. Este trainer experimentat și coordonează de ​șase ani Școala pentru Democrație, un ​program dedicat tinerilor​ activisti civici​ și profesorilor ​din Romania și Republica Moldova. Începând cu 2009 a participat ca expert sau a coordonat mai multe campanii de monitorizare a ​alegerilor din România și la nivel internațional. În​tre​ 2012 și 2016 a coordonat 7 campanii de observare a alegerilor, la care au participat mai mult de 4000 de observatori interni. Septimius are experiență electorală internațională în țări precum Republica Moldova sau Muntenegru​. În 2015 a observat utilizarea votului prin Internet în Estonia. Septimius ​analizează clientelismul politic, finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și a publicat un număr important de rapoarte cu privire la aceste teme, precum și o platformă interactivă care ilustrează rezultatele. Septimius a absolvit un master în Politică Europeană și Românească la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro