joi, martie 28, 2024

Alegerile din Găgăuzia sub umbrela Rusiei. Ar trebui anulate?

Duminica aceasta, 14 mai 2023, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din Turcia au avut loc alegerile pentru guvernatorul (bașcanul) Găgăuziei. Dacă la Ankara situația este încă incertă referitoare la cine va câștiga duelul electoral dat între Recep Tayyip Erdogan și Kemal Kilicdaroglu, atunci la Comrat, “frații mai mici” au decis cine să câștige – banii murdari.

Din păcate nu a existat un candidat care să se lupte pentru drepturile minorității găgăuze ci mai degrabă cei doi candidați, Evghenia Guțul și Grigorii Uzun au demonstrat care dintre ei este mai servil Moscovei. Pentru a înțelege mai bine componența lingvistică a regiunii autonome putem analiza numărul de buletine tipărite la aceste alegeri. Astfel, pentru al doilea tur de scrutin al șefului Găgăuziei au fost tipărite 93572 buletine de vot, unde în limba găgăuză au fost tipărite – 3617 (3,8%), în limba română – 3230 (3,4%) și în limba rusă – 86725 (92,6%). Practic observăm cât de turcici sunt locuitorii Găgăuziei, care au fost supuși unei rusificări constante chiar și până în momentul de față. Nu este de mirare ca toți candidații la alegerile de la Comrat să abordeze o poziție pro-rusă, funcționând, de fapt ca niște instrumente ale Federației Ruse prin care se încearcă împotrivirea față de vectorul asumat pro-european anunțat la nivel central.

Doi candidați, o singură viziune

Câștigătorul acestor alegeri controversate este Evghenia Guțul candidata partidului Șor a obținut 52,39% dintre voturile exprimate. Aceasta va deveni Bașcanul Autonomiei Găgăuze și membru în Guvernul Republicii Moldova, desigur dacă aceste alegeri vor fi validate de către Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova care are în subordinea sa Comisia Electorală Centrală din Găgăuzia.

În campania electorală, Evghenia Guțul, alături de oligarhul fugar condamnat definitiv la 15 ani de închisoare, Ilan Șor și organizatoarea manifestațiilor de destabilizare în cele mai nefaste timpuri, Marina Tauber au promis găgăuzilor investiții în valoare de jumătate de miliard de euro, adică jumătate din suma furată prin devalizarea băncilor moldovenești numită generic “Furtul Miliardului”. Au mai asigurat locuitorii Găgăuziei de construcția unui parc de distracții – GagauzLand pe modelul OrheiLand, o adevărată afacere de spălare a banilor murdari cum a fost și cea a concesionării aeroportului din Chișinău, de exemplu. Iar cel mai important în campanie, pentru candidatul Partidului Șor au făcut agitație electorală cei mai îndrăgiți artiști ruși și susținători ai războiului din Ucraina și anume Filip Kirkorov, Stas Mihailov și Nicolai Baskov.

De cealaltă parte, fostul deputat în Parlamentul Republicii Moldova și în Adunarea Populară a Găgăuziei, Grigorii Uzun a fost susținut de Partidul Socialiștilor în frunte cu fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, unde a obținut un scor destul de bun, de 47,61%. La manifestațiile din campania electorală, Igor Dodon alături de candidatul cu dosar penal pentru vătămare corporală au promis că atunci când Dodon va redeveni președinte îl vor aduce pe Vladimir Putin chiar în Găgăuzia. Desigur că aceasta campanie electorală a fost un prilej și pentru Igor Dodon de a-și face campanie pentru Partidul Socialiștilor, din noua funcție de lider al PSRM, însă fără izbândă de această dată.

Investiții europene, candidat pro-european?


Din păcate în cele două tururi de scrutin electoral nu a participat nici măcar un candidat cu viziuni pro-europene. Având în vedere faptul că Găgăuzia și-a obținut autonomia în 1994 la presiunea Federației Ruse și implementată prin votul Partidul Agrar din Moldova cu viziuni pro-ruse, găgăuzii au ales de atunci, fără excepție vectorul estic.

Cu toate că Uniunea Europeană și România au avut mereu o poziție de susținere și stimulare economică față de Comrat cu proiecte de zeci de milioane de euro pe an, găgăuzii nu au înțeles nici până în ziua de astăzi cine investește cel mai mult în regiune. Și aici putem menționa cel mai bun drum național din Republica Moldova care este șoseaua care duce spre Comrat, nemaivorbind de faptul că Găgăuzia este regiunea care a primit cele mai multe granturi europene per cap de locuitor din țară.

De ce nu am avut un candidat pro-european care să deschidă ochii cetățenilor și să arate sutele de proiecte de dezvoltare a localităților parte din UTA Găgăuzia prin modernizarea școlilor, instituțiilor publice, construcția grădinițelor și apeductelor? Nu era doar de datoria partidului de guvernământ să iasă cu un candidat ci și datoria celorlalte partide pro-europene și unioniste.

Campania electorală ar fi fost un prilej excelent pentru a demara o adevărată campanie de informare despre ajutorul pe care îl oferă zilnic Uniunea Europeană și statele membre. Totuși, găgăuzul de rând, prin accesul la surse de informare intoxicate de popaganda rusă crede că doar Federația Rusă susține financiar Găgăuzia și nici măcar în Turcia de care ar trebui să se simtă mai apropiat nu mai are atâta încredere.

Ar trebui alegerile declarate nule?

Amintesc că zilele acestea are loc și procesul de judecată inițiat de Guvernul Republicii Moldova la Curtea Constituțională referitor la declararea Partidului Șor drept partid neconstituțional. Un motiv în plus pentru a ne da seama de incertitudinea acestor alegeri. Dovezi care atestă faptul că Partidul Șor este de fapt un grup criminal organizat sunt o multitudine, acestea doar trebuie prezentate pentru ca judecătorii constituționali să le admită.

Este o certitudine că aceste alegeri au fost fraudate prin cumpărarea și coruperea alegătorilor, așa cum s-a mai întâmplat și în campania pentru alegerile legislative din Republica Moldova din anul 2021. Autorii acestor fraude au fost iarăși reprezentanții Partidului Șor care așa cum oferă în prezent sume de bani pentru ca cetățenii moldoveni să participe la protestele anti-guvernamentale, exact în aceeași manieră au corupt alegătorul pentru a vota în diferitele scrutine electorale.

Important de menționat aici că există suspiciuni nu doar de cumparare a alegătorilor din partea ambilor candidați, dar și de cumpărare de către reprezentanții Partidului Șor a susținerii actorilor locali, dar și candidaților din primul tur la alegerile pentru Bașcanul Găgăuziei. Astfel este foarte greu de înțeles cum astfel de alegeri ar putea fi validate, dar cu siguranță va exista un proces de judecată în acest sens, iar justiția va decide soarta acestor alegerilor care nu pot fi numite nici libere, nici echidistante ci doar corupte.

În loc de concluzii

Atâta timp cât în UTA Găgăuzia nu va funcționa statul de drept, alegerile din regiune vor putea fi corupte și ușor influențabile de Moscova. Autoritățile centrale trebuie să fie mult mai pro-active în a opri toată această insubordonare față de legile și ordinea țării pentru a mai stopa din acțiunile subversiva făcute de actorii locali găgăuzi. Prin campania electorală a celor doi candidați de apropiere și susținere față de Federația Rusă s-a insinuat și ideea de desprindere a Găgăuziei de statul Republica Moldova, iar aceste idei de separatism ar trebui controlate de Chișinău. Pentru că într-o bună zi ne putem trezi cu ideea de autonomizare și federalizare a Republicii Moldova pe bucați, cu autonomii în Bălți ori în alte cazuri în orice alt raion (județ) unde Partidul Șor deține puterea locală.

Având în vedere această dinamică, ar trebui luate în considerare acțiuni care să limiteze puterile și viitorul autonomiei găgăuze, care are un sistem politic cu cele mai multe drepturi extinse din Europa. Ori o astfel de autonomie și nesupunere față de statul național nu mai găsim în alte autonomii din spațiul european. În general corupția politică trebuie eradicată pentru că organele statului Republica Moldova nu funcționează în adevăratul sens al cuvântului. Și desigur mai este necesară și o profundă campanie de derusificare și prezentare a investițiilor europene din regiune pentru ca locuitorul Găgăuziei să cunoască cine este adevăratul prieten al Republicii Moldova.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. „Important de menționat aici că există suspiciuni nu doar de cumparare a alegătorilor din partea ambilor candidați, dar și …”
    E urat ce s-a-ntamplat. Ar fi fost interesant de vazut ce partid ar fi castigat alegerile fara aceasta cumparare a tuturor alegatorilor!?

  2. Același scenariu se va repeta și la alegerile generale din toată R. Moldova. Cu rezultatul adecvat. Vă întrebați de ce a lipsit un candidat pro-european? Dar s-a agitat PAS-ul sau mult adulata MS în legătură pe tema asta? Președinta e mai mult pe afară, reformele sunt sublime, dar lipsesc cam cu desăvârșire, populația e pe cont propriu…Să nu ne surprindă rezultatele…

  3. Totusi,imi amintesc cum dupa 1990 turcii au facut eforturi (culturale) importante vizand aducerea gagauzilor in comunitatea turcica. Fara prea mare succes, se pare. Desigur, factorul religios explica multe, biserica gagauzilor depinzand de Patriarhia de la Moscova ! Ca si (prea) multe parohii romanesti…. Cum s-o fi vorbind oare despre (o posibila) Unire cu Romania pe-acolo ?

  4. A inceput razboiul „sferelor” de influenta si fiecare vrea sa domine cat mai mult, sa se extinda cat mai mult sau sa-si recupereze teritoriile pierdute, asa cum face Rusia. Marile puteri autoritare, China si Rusia, vor sa schimbe configuratia politica stabilita dupa Razboiul Rece, iar Occidentul doreste sa-si pastreze influenta intacta si chiar sa se „extinda” acolo unde nu ar fi posibil, generand astfel crize care pot degenera in conflicte. In 1994 gagauzii au avut libertatea de a alege drumul spre vest, insa au preferat directia estica, la fel ca si in cazul nostru de altfel. Saltul evolutiv n-a avut loc atunci, ci mult mai tarziu, iar pentru unii n-a mai avut loc niciodata. Romania se afla inca in plina schimbare, insa nu stim pana la urma cum se va termina.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca este cercetător științific la Centrul Român de Studii Ruse și Program Assistant în cadrul German Marshall Fund of the United States. Este Doctorand al Școlii Doctorale de Științe Politice al Universității din București, licențiat în Științe Politice, Universitatea din București, absolvent al unui masterat la aceeași facultate, Programul de Relații Internaționale și Studii Europene. Vorbește 3 limbi străine: engleză, italiană și rusă. Domeniile sale de expertiză sunt geopolitica Federației Ruse în zona Mării Negre, politica internă și externă a statelor ex-sovietice (în special Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia, Belarus, Azerbaijan, Kazahstan). De asemenea, îl preocupă integrarea europeană și analizează politica internă și externă a României, cât și a Republicii Moldova.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro