sâmbătă, decembrie 4, 2021

Alegerile europene continuă astăzi. Irlandezii și cehii sunt chemați la urne

Votul la alegerile europene continuă astăzi în Republica Irlanda și în Cehia, două țări în poziții diametral opuse când vine vorba despre prezența la alegerile europene și poziționarea populației față de UE. Dacă Irlanda este una dintre cele mai pro-europene țări, 90% din populație declarată pro-UE, Cehia este printre cele mai eurosceptice state, având în 2014 printre cele mai slabe prezențe la vot la scrutinul european, de numai 18%.

Irlanda – confuzie în contextul Brexit

În Irlanda, urnele pentru alegerile europarlamentare se deschid astăzi concomitent cu alegerile locale și cu un referendum național care privește modificarea anumitor condiționalități privind divorțul. Dacă asta nu era de ajuns, votanții din 3 orașe irlandeze vor vota și în referendumuri pe teme electorale locale. Astfel, votanții irlandezi sunt chemați să se exprime atât în alegeri care țin de chestiuni strict locale, în chestiuni naționale care țin de constituția irlandeză, precum și în alegerile care vor trimite 11 reprezentanți ai Irlandei în Parlamentul European.

Scrutinul europarlamentar se va desfășura în trei jurisdicții electorale diferite: Dublin, Ireland South și Midlands-North-West. Fiecare jurisdicție va trimite un număr de europarlamentari la Bruxelles (3 pentru Dublin, 4 Ireland South, 4 Midlands-North-West). Ca să fie lucrurile mai complicate, Irlanda a primit alte 2 locuri în hemiciclul Parlamentului European în contextul Brexit, ajungând astfel la 13 europarlamentari. Dar pentru că Brexitul nu a avut loc încă, iar vecinii britanici au ținut alegeri europene ieri, Irlanda va păstra „la gheață” al patrulea europarlamentar ales în Dublin și al cincilea europarlamentar ales în Ireland South, până când Brexit se va concretiza.

În cursa electorală s-au înscris 59 de candidați, împărțiți în cele 3 jurisdicții. Cetățenii au dreptul să îi voteze pe candidații înscriși în propria lor jurisdicție. Candidații vor apărea pe buletinul de vot în ordine alfabetică, iar votanții vor avea posibilitatea de a-i ordona conform preferințelor. Alegătorii pot să exprime o preferință pentru toți candidații sau pentru câți sunt interesați, ordinea în care sunt clasificați fiind importantă. Cei 59 de candidați provin din 10 partide politice la care se adaugă un număr de candidați independenți.

Partidul cel mai bine plasat în sondaje este partidul prim-ministrului Leo Varadkar, Fine Gael (Familia Irlandeză). Sondajele indică acest partid, afiliat Partidului Popular European, la un nivel de 32% dintre preferințe, având posibilitatea să trimită 4 sau 5 reprezentanți la Bruxelles din toate cele trei jurisdicții electorale. În 2014 a trimis la Bruxelles 4 europarlamentari. Fine Gael, un partid de centru dreapta, promite că va apăra interesele Irlandei la Bruxelles în contextul Brexit, amintind de succesul avut în păstrarea unei granițe deschise cu Irlanda de Nord.

Fiana Fail (Partidul Republican) este al doilea partid în ordinea preferințelor cetățenilor irlandezi, cel puțin așa arată sondajele. Cu aproximativ 21% din preferințe, acest partid de centru, afiliat ALDE Europa, este așteptat să trimită 3 europarlamentari la Bruxelles, cu 2 mai mult decât singurul reprezentant din 2014. Candidaţii Fiana Fail se declară pentru reducerea birocrației la Bruxelles și în favoarea unor măsuri împotriva schimbărilor climatice.

Cel de-al treilea partid care ar putea trimite europarlamentari la Bruxelles este Sinn Fein (Noi Înșine), un partid de stânga afiliat GUE-NGL în Parlamentul European. Acesta este printre singurele partide care are candidați în două state membre diferite, propunând candidați în Republica Irlanda și în Irlanda de Nord. În Republica Irlanda este estimat că va avea 2 reprezentanți aleși în PE. Prioritatea numărul unu a Sinn Fein la nivel european este lupta împotriva schimbărilor climatice. Pe lângă Sinn Fein, împotriva schimbărilor climatice se declară și Partidul Verde, afiliat Verzilor Europeni, care ar putea trimite un reprezentant la Bruxelles.

În final, în cursă s-au înscris și o serie de candidați independenți. Printre aceștia sunt și câțiva candidați eurosceptici care nu au reușit să își înregistreze propriul partid pentru alegeri și candidează pe cont propriu. Unul dintre candidații independenți eurosceptici, Herman Kelly, fost purtător de cuvânt al lui Nigel Farage, are șanse să obțină un mandat.

Cehia – apatie sau reviriment la urne

Cetățenii din Cehia sunt chemați de astăzi la urne, urne care se vor închide abia sâmbătă seara, în speranța că se vor prezenta într-un număr mai ridicat decât procentul dezastruos din 2014, 18%. Într-o țară puternic eurosceptică, unde apatia la urne nu este egalată decât de apatia cetãţenilor din țara vecină, Slovacia, partidele politice se străduiesc să trezească interesul alegătorilor pentru politica europeană.

Cehia trimite 21 de europarlamentari la Bruxelles, iar acest număr nu va fi modificat după Brexit. Acești 21 de europarlamentari sunt aleși la nivel național, fiecare cetățean ceh având posibilitatea să voteze pentru aceeași listă de candidați. Și aici este folosit votul preferențial, asemănător cu votul din Irlanda, votanții având posibilitatea să ordoneze candidații preferați. Votul este proporțional, iar pragul de intrare în Parlamentul European este de 5%.

Favoritul sondajelor pentru alegerile europarlamentare este partidul prim-ministrului Andrej Babiš, ANO (în traducere „DA”), partid afiliat grupului ALDE din Parlamentul European. Acest partid este creditat cu peste 20% din opțiunile de vot și cu un posibil număr de 6 reprezentanți trimiși la Bruxelles. Babiš a lăsat campania electorală în mâinile Ditei Charanzová, actual europarlamentar pro-european, o mișcare menită să îndulcească retorica uneori eurosceptică a liderului ANO. Partidul se declară în favoarea ideii de a oferi mai multe prerogative statelor membre în defavoarea instituțiilor de la Bruxelles, o temă care apare aproape la toate partidele cu șanse de a trimite europarlamentari din Cehia.

ANO este urmat în sondaje de un partid care nu a mai trimis până în acest moment europarlamentari, Partidul Pirat din Cehia. Acest partid anti-sistem este estimat că va obține 4 mandate. Ideologia grupului este diversă, însă prioritățile declarate pentru Parlamentul European sunt păstrarea libertății de mișcare în interiorul UE și păstrarea unui internet liber fără cenzură, completat de grija pentru mediu și pentru protecția consumatorilor.

Partidul lui Jan Zahradil, candidatul conservatorilor europeni pentru postul de Președinte al Comisiei Europene este așteptat să primească 3 mandate. Acest partid, Partidul Civic Democratic, afiliat ECR, este unul dintre cele mai vechi partide din Cehia și propune 10 „porunci” pentru Uniunea Europeană, printre cele mai importante propuneri fiind limitarea puterilor instituțiilor europene, precum și exclusivitatea dreptului la liberă mișcare în Spațiul Schengen doar pentru cetățenii europeni.

Pe locul al patrulea în preferințele alegătorilor apare, conform sondajelor, Partidul Libertate și Democrație Directă, care pledează pentru ieșirea Cehiei din Uniunea Europeană. Acest partid are în acest moment un europarlamentar afiliat ENF și este estimat că va trimite după aceste alegeri încă unul în plenul Parlamentului European. Alte 2 mandate sunt estimate că vor fi obținute de un alt partid extremist, Partidul Comunist din Boemia și Moravia, afiliat GUE-NGL.

2 mandate ar putea fi obținute și de un partid de centru dreapta – TOP 09 – Primari și Independenți, un partid afiliat PPE. În final, câte un loc în Parlamentul European este estimat că vor obține Partidul Creștin Democrat (afiliat PPE) și Partidul Social Democrat din Cehia (afiliat S&D).

Cea de-a doua zi a alegerilor europene ne aduc în atenție două state care se diferențiază major în privința raportării față de Uniunea Europeană. Într-o categorie se găsește Irlanda, un stat în care prezența la urne a fost în 2014 de 54%, o prezență care se estimează că va crește astăzi, și în care partidele pro-europene atrag aproape toate voturile. În cealaltă categorie este Republica Cehă, unde apatia alegătorilor domină alegerile europarlamentare iar partidele politice se întrec în a cere limitarea puterilor Uniunii Europene și a integrării mai profunde a Uniunii. Cu toate acestea, așa cum am observat în Olanda, lucrurile nu se desfășoară mereu conform sondajelor. Dacă până ieri partidul lui Frans Timmermans era indicat abia al 3-lea în preferințe, alegătorii olandezi au preferat acest partid în defavoarea celorlalte, Partidul Laburist reușind să obțină cele mai multe voturi și 5 locuri în Parlamentul European.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. PS 18 % în Olanda, pe primul loc la alegerile PE, Wilders are numai 4%, un partid olandez N.exit are 11%- părăsirea UE.
    Nexit?

  2. Marele succes al lui Timmerman, care doreste sa fie chiar sefu EU, e de 18%. Mi se pare amuzant ca acesta cu doar, probabil, un milion si ceva de voturi sa ajunga sa conduca EU. L-am vazut in dialog cu Weber, mi s-a parut un comunist portocaliu.

    • Frans Timmemans are sprijinul PS și eventual al lui E. Macron& liberali (Verhofstaedt) împotriva lui M. Weber PP. Mai e doamna comisar Margrethe Vestager- liberali și francezul M. Barnier (scos din pălărie de E. Macron, fără sa fi fost candidat). Noul personal nu cred că va fi decis la 28 Mai în consiliul ministerial al șefilor de state la prima încercare cu „unanimitate” de voturi, deci 27 ori da. Frans Timmermans e diplomat cu experiență. Ca fost vicepresedinte în Comisie (locțiitorul lui J.C. Juncker) e un insider, nu pornește de la zero. Olanda are un partid cu 11 % care vrea să părăsească UE.27. Brexit e o caricatură politică. In PE sunt 73 britanici până la 30 Octombrie 2019.
      Culoarea?

      • Aceste mismasuri politice este ce ii tine pe oameni departe de urne motiv pt care parlamentul european ar trebui desfiintat.

  3. Alegerile Europarlamentare sunt ” Alegeri Libere . Fiecare voteaza cu cine vrea si din urna iese cine trebuie ” T Musatescu Titanic Vals De aceea partidele Pro UE sunt in coada sondajelor si in fruntea rezultatelor

  4. Tratatele europene trebuie rescrise cu reguli precise si clare. Cei care le semneaza pe langa avantaje trebuie sa-si asume si consecintele in cazul nerespectarii lor sub forma unor sanctiuni clare, vezi reducerea pana la suspendarea completa a fondurior europene, hotararile putand fi adoptate cu majoritate de voturi si nu ca pana acum in unanimitate.
    Celor care li se pare ca noile tratate le reduc competentele nationale n-au decat sa ramana pe dinafara.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Tana Foarfahttp://contributors
Tana a obţinut licenţa în Știinţe Politice la Université Libre de Bruxelles și deține un Master în Studii Europene la KU Leuven, specializarea ei fiind Relaţiile Externe ale Uniunii Europene. Principalele ei puncte de interes în domeniul european sunt relațiile externe ale UE, mecanismele electorale naționale, politicile economice și respectarea drepturilor copiilor și tinerilor. În 2015, Tana a fost consultant pe politici de dezvoltare și formare în cadrul Comisiei Europene, devenind în 2016 angajată a Comisiei în cadrul aceluiași departament. În prezent, lucrează în calitate de consilier politic pe probleme economice în Parlamentul European.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Lașități românești, profituri maghiare (2)

LEGENDA, MITUL ȘI CULTUL LUI DRACULA Să fim serioși, legenda, mitul și mai ales cultul lui Dracula nu au...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro