marți, decembrie 7, 2021

Alegerile locale – o altă interpretare a rezultatelor

Să ne închipuim că România constă din 100 locuitori cu drept de vot. Conform sondajelor din ultimele luni…

31 susţineau că ar vota USL.

7 susţineau că ar vota PDL.

17 ar fi votat alte partide (PPDD, UDMR, PRM, PNG, etc.)

45 erau în străinătate, erau „fantome” (persoane decedate înscrise încă pe listele electorale) sau afirmau că nu intenţionează să voteze pentru un partid sau altul. Unii chiar erau neinteresaţi de politică. Câţiva dintre ei şi-au arătat la nivel verbal susţinerea faţă de USL după venirea la putere, fără ca acest lucru să aibă efecte concrete. Alţii erau în „spirala-tăcerii-PDL”: aveau încredere în Traian Băsescu într-un mod mai mult sau mai puţin declarat, dar nu susţineau că ar vota PDL, ei apărând în genere la rubrica „nu ştiu/nu răspund”.

Ce s-a întâmplat duminică?

La vot au venit 58 din cei 100 de români.

Pentru USL au votat 29 de locuitori. 29/58 = 50%. 29 din 31 de votanţi potenţiali = o mobilizare foarte bună a USL, peste 90%.

Pentru PDL au votat, rotunjind, 12 persoane. 12,1/58 = 21%, adică scorul obţinut de PDL sub nume propriu sau în toate alianţele sale, din care scădem 1% pentru votanţi UNPR, PNŢ, etc. care au susţinut aceste alianţe. În afara electoratului declarat PDL, alegerile locale au mobilizat 5 români aflaţi în „spirala-tăcerii-PDL”.

Din ceilalţi 59 de români, au venit la vot 17, cinci votând PPDD, alţii votând UDMR, ş.a.m.d.

Ce rezultate am avut?

După cum era şi evident, USL a câştigat aproape peste tot, pentru că în doar foarte puţine locuri din România votanţii PDL (cu tot cu cei din spirala-tăcerii-PDL) > votanţii USL. Acest lucru nu are de-a face cu austeritatea, Emil Boc, Traian Băsescu, protestele din ianuarie, FMI, corupţie, Liviu Negoiţă, criza mondială, etc. ci este un efect al dispunerii voinţei politice de foarte, foarte mulţi ani de zile. Pur şi simplu PDL n-a avut niciodată mai mulţi votanţi decât PSD şi PNL, puse împreună. Dacă în 2008 – moment de glorie pentru PDL – Uniunea Social-Liberală ar fi existat, rezultatele ar fi fost extrem de asemănătoare.

În foarte puţine locuri din România, primari PDL au reuşit să schimbe această situaţie. Electoratul din Bucureşti, votând puternic politizat, nu a reprezentat o excepţie de la situaţia naţională.

Datorită evenimentelor din ultimii ani dar şi datorită ajungerii la putere a USL, electoratele partidelor principale au fost extrem de mobilizate. Afirmaţia lui Mihai Răzvan Ungureanu privind absenteismul se dovedeşte a fi neinspirată. Prezenţa la vot a fost mai mare decât cea de la toate alegerile parlamentare sau locale din 2001 încoace, fiind la egalitate cu cea de la alegerile prezidenţiale din 2004 şi 2009.

Ce putem observa?

Decizia Curţii Constituţionale cu privire la votul uninominal majoritar într-un singur tur va determina dispoziţia mandatelor în parlament. PDL, cu 22-24% din voturi, poate obţine 22-24% din mandate sau mai puţin. Dar, după cum o arată deja rezultatele de la locale, USL cu 49-50% din voturi câştigă 70-80% din cursele electorale.

Dacă legea este declarată neconstituţională, ponderea PDL nu va creşte în mod substanţial, dar numărul de mandate al USL va scădea, în avantajul celor de la PPDD.

Atât USL cât şi PDL-cu-tot-cu-spirala-tăcerii sunt aproape de epuizare atunci când vine vorba de maximizarea rezultatelor. Bătălia de la toamnă se va duce pe cine pierde mai puţini votanţi (prezenţa la parlamentare va fi mult, mult mai scăzută). Mihai Răzvan Ungureanu este un jolly-joker care poate face diferenţa în contextul unei strategii inteligente. Prin comparaţie, victoria USL depinde de decizia Curţii Constituţionale şi mai puţin de mesaje sau lideri.

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Hai sa va dau si eu o idee pt scenarii viitoare:

    PDL a avut 21% intentie de vot in aceste alegeri in conditiile in care detinea o anume infrastructura locala (primari, consilieri).

    In urma acestor alegeri, infrastructura locala a PDL a scazut mult. Sinteti sigur ca la parlamentare vor strange tot 21% intentie de vot?

    • Pentru ex şi Cătălin:
      Infrastructura locală are un rol în determinarea rezultatelor din toamnă, dar nu atât de mare pe cât se crede. Pentru a lua exemplul cel mai recent, PSD a înregistrat o mare victorie – iar PNL-PD-ADA o mare înfrângere – la localele din 2004, dacă vorbim de numărul primarilor aleşi la nivelul întregii ţări. Această disproporţie nu s-a reflectat în rezultatul alegerilor din toamna aceluiaşi an.

  2. ex… dc. e pe legea cu redistribuirea_ deci nu aia cu primul ia tot_ atunci poate sa ia.. ca drumu_i lung panan noiembrie.. sa vedem duminica cu grecia si mai stam de vb.

  3. in conditiile in care PDL a pierdut consilii judetene, primarii dar mai ales nu mai este la putere nu vor mai fi nici bani.. cred ca pdl se va prabusi efectiv la generale spre 12-13% maxim

  4. Nu vorbeste nimeni de rezultatele asteptate (dar inca tinute la secret) ale recensamantului -asa, dezastruos coordonat de INS. Raportam procentele la un numar de votanti care nu exista in Romania. Apropo, stie cineva daca recensamantul nou va fi luat in seama la stabilirea numarului de parlamentari din toamna?

      • rezultatele finale ale recensamantului nou, cele care conteaza, nu cele provizorii – preliminare, se oficializeaza in 2013-2014 parca – abia la prezidentiale va fi luat in seama

  5. În realitate prezența la vot este foarte bună. Pe listele de vot sunt înscriși 18,3 milioane de oameni, în timp ce populația stabilă a țării este de 19 milioane de oameni. Vorbim de 3-4 milioane de votanți lipsă, oameni care au emigrat și/sau au murit fără a fi extrași de pe listele electorale.

    În condițiile astea, România are în jur de 14, maximum-maximorum 15 milioane de votanți reali. Când raportezi participarea reală la vot la 18.3 milioane de votanți potențiali, cifrele sunt mult diminuate. Au venit la urne 10.3 milioane de oameni, adică în jur de 70% din votanții reali ai țării. O prezență foarte bună.

    Aviz mișcărilor de tip Noua Republică, „Ungurenii mei”, Forța Noua etc.: partea ascunsă a electoratului pe care se mizează este mult mai mică decât se crede, și include cetățenii cei mai refractari la ideea de vot. Nimeni și nimic nu va convinge să zicem un depresiv sau un bolnav în stadiu terminal să meargă la vot dacă nu dorește. Să zicem că s-ar putea mobiliza la urne un 10% din absenții obișnuiți, dar nu se pot câștiga alegerile cu 10%.

  6. Barbu Mateescu in primul rind multumiri pentru acest material. Ce nu srie aici si ce m-ar mai interesa pe mine este: CINE VOTEAZA PNL-ul din USL ?! Ce gen de persoane ?!

    • Există mai multe subgrupuri, principale sunt două:

      1. Oameni de dreapta care nu au încredere în Traian Băsescu.
      2. Bugetari care nu se consideră a fi de stânga şi care au fost atraşi de carisma lui Crin Antonescu.

      • Wow, nici nu ma asteptam la un raspuns macar. Asta e deja explicatie, multumesc frumos. Din raspuns rezulta ca trebuie sa preia MRU conducerea, macar simbolic iar TB sa stea mai in spate si sa se lupte cu USL prin metode „specifice”.

        • O alta intrebare ar fi legata de bazinul electoral. Care e scorul maxim, in procente la alegeri sau in procente din populatie matura, care ar putea fi atins de un partid de centru-dreapta (aici ma gindesc la PDL, daca s-ar moderniza un pic si daca s-ar muta macar la centru-dreapta), pe scurt un partid mai responsabil cu bugetul de stat si care sa nu promita pomeni ? Ar lua 30-35% scor electoral ? Multumesc !

  7. O analiză foarte bună. Felicitări!

    Cred că i se dă o importanță mult prea mare lui MRU. De unde până unde a devenit acest personaj Mesia dreptei din România? Nu a fost capabil să mențină suportul parlamentarilor din majoritatea pe care o reprezenta, a făcut tot felul de declarații neinspirate, în postul de ministrul de Externe a contabilizat o serie de bube grele precum: tradarea intereselor noastre în privința moștenirii Fundației Gojdu, renunțarea la datoriile pe care Irakul le avea față de noi, insubordonarea față de șeful direct (prim-ministru), etc. Nu știu exact ce a făcut la SIE, dar dat fiind că acolo mai mult se tace și se ascund lucrurile, probabil că greșelile sau prostiile lui nu au ieșit încă la iveală. Acest om a candidat vreodată pe undeva? Din câte știu a ajuns în poziții cheie numai prin numire. A fost mereu împins de la spate de cineva; măcar de ar fi fost împins de serviciile noastre și nu ale altora.

    Așadar, revin cu întrebarea: ce argumente există pentru creditarea acestui om cu atâta încredere din partea unor susținători ai PDL?

    • Domnul sociolog Mateescu impartaseste, laolalta cu fratii sai de convingeri de pe blogary, viziunea conform careia Ungureanu e noul Messia al dreptei politice. Nimic rau in asta, fiecare e liber sa creada ce doreste, numai ca argumentele, ceea ce intrebati dvs., nu explica deloc cum un tip ca Ungureanu, care din frageda tinerete salasluieste profesional si politic, la stat, poate reprezenta dreapta politica reala, nu aceea declarativa. Sirul de autoasumari si autopozitionari ale personajului nu tin loc de argumente , iar cariera sa indisolubil legata de bugetul public il contrazice flagrant. La randul meu sunt curios ce argumente obiective – dincolo de cele personale, firesti, pot fi invocate pentru calificarea lui ungureanu ca fiind „de dreapta”.

      • MRU este o personalitate politică cu un nivel de încredere dublu sau triplu (în funcţie de sondaj) faţă de al oricărui lider PDL. El şi-a arătat disponibilitatea de a colabora cu PDL. Acesta este contextul în care el este menţionat în articol.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Barbu Mateescu
Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Când nu știi că nu se poate

Dacă aș avea câte un leu pentru fiecare ocazie în care un “specialist” din România mi-a explicat savant și superior că “în...

Lărgirea Uniunii Europene. Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia (de Nord) și Albania

Scriu aceste rânduri la Novi Sad, în Serbia. Nu sunt pentru prima dată în această țară, am mai străbătut-o de câteva ori...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro