marți, mai 17, 2022

Alegerile lor vs. alegerile noastre

Domnul Marian Muhuleţ, purtător de cuvânt al Biroului Electoral Central, s-a pronunţat ieri cu privire la posibilitatea cetăţenilor de a-şi multiplica singuri declaraţiile pe prorie răspundere, după cum urmează: “Legea nu interzice. A fost o dispoziţie a BEC care prevede că aceste tipizate se distribuie numai în secţia de votare” (sursă). S-a referit la situaţia existentă în secţiile de votare din stăinătate, dar şi din ţară, secţii care, din motive neştiute, au rămas fără formulare pe proprie răspundere pentru persoanele care votau în străinătate ori la alt domiciliu decât cel înscris în copii ale listelor electorale permanente.

Nu am găsit pe site-ul Biroului Electoral această dispoziţie, cum a numit-o dl. Muhuleţ, am găsit, în schimb, celebrul formular al declaraţiei pe proprie răspundere, formular care îl obligă pe semnatar să se supună rigorilor legii în măsura în care are gânduri de vot multiplu. Acesta nu repretintă un tipizat emis (adică poartă antetul unei instituţii), înseriat ori numerotat, prin urmare el poate fi multiplicat de oricine, fără a-i schimba valoarea şi efectele juridice pe care poate să le aibă. Nu văd de ce un copiator de la Prefectură ori Primărie este ceva mai oficial decât unul aflat într-o şcoală ori acasă la un cetăţean. Efectul juridic este dat nu de către proprietarul copiatorului ci de asumarea pe proprie răspundere că nu încalci legea. Care ea, semnatura, produce aceleaşi efecte juridice indiferent dacă este dată pe hol, afară, acasă ori în faţa unui membru al secţiei de votare. După cum efectul juridic este acelaşi, indiferent dacă completezi nişte spaţii goale ori dai o declaraţie olografă, întrucăt aceste efecte juridice nu fac diferenţa, într-o lume normală, între litera tipărită şi cea de mână.

Se pare că membrii Biroului Electoral Central nu ştiu acest lucru şi că interpretează legea în sensul îngrădirii unor drepturi constituţionale (în spetă, dreptul la vot) şi nu al garantării lor.

Ministerul Afacerilor Externe are un comportament mizerabil cu proprii cetăţeni, în vreme ce Biroul Electoral Central reinventeză codul civil acreditând ideea ca izvorul de drepturi şi obligaţii, chiar şi în sfera ilicitului penal, nu se poate adăpa decât din literă tipărită. Este prea mult!

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Bine ați venit în lumea codurilor Predoiu, în care procedura nu mai este orală, ci în scris (alte aberații: recursul trebuie condus de un avocat și se examinează întâi în principiu, pe scurt finețuri de clasă/castă). Orice tipizat capătă această calitate dacă e validat de autoritate, deci era suficientă validarea semnăturii.

  2. Chestiunea votului celor din diaspora este prezentata partial corect. Este adevarat ca s-a mizat, la organizarea interna in ambasade si consulate ca numar de cabine, de stampile si de personal, pe istoricul ultimelor doua actiuni de votare astfel incat numarul mai mare de votanti de acum, parca cu cel putin 60%, a declansat blocajele. Pe scurt, s-a aplicat sociologic o cunoscuta teorie din matematica, cea a cozii, coada marindu-se permanent deoarece ritmul de formare al ei era mai mare decat ritmul de trecere a votantului prin sistemul de vot. Ce nu s-a spus este de ce s-au aglomerat romanii la vot incepand cu orele dupa amiezii si nu au venit mai de dimineata? Ca se intampla la fiecare votare chestia asta, si nu numai in diaspora.

    • Va rog sa nu mai vorbiti din auzite. Va rog sa nu mai colportati zvonuri lansate de autoritati pentru a justifica incompetenta si manevrele lor.
      In diaspora cozile nu s-au creat seara. In Stuttgart, de exemplu, la ora 12 era deja coada de cateva sute de metri. In plus, in conditiile in care in Germania au fost numai 5 (cinci !!!) sectii de votare la cateva sute de mii de romani, era imposibil sa vii de la sute de km distanta si sa votezi la 8 dimineata.

    • „Pe scurt, s-a aplicat sociologic o cunoscuta teorie din matematica, cea a cozii, coada marindu-se permanent deoarece ritmul de formare al ei era mai mare decat ritmul de trecere a votantului prin sistemul de vot. Ce nu s-a spus este de ce s-au aglomerat romanii la vot incepand cu orele dupa amiezii si nu au venit mai de dimineata?”… De fapt, ce nu s-a spus este de ce „ritmul de trecere a votantului prin sistemul de vot (!)” a fost mai mic decat „ritmul de formare (al cozii)!

      Ce Dumnezeu, autoritatile romane se asteptau ca POTENTIALII votanti sa se organizeze in conformitate cu organizarea (deficitara!) a punctelor de votare?!

    • Nu toata lumea poate fi la poarta sectiel la 7 dimineata, dar si daca prin absurd ar fi, s-ar forma coada atunci. E ridicol sa dai vina pe alegatori. Macar daca ar fi fost avertizati.

      „s-a mizat, la organizarea interna in ambasade si consulate ca numar de cabine, de stampile si de personal, pe istoricul ultimelor doua actiuni de votare astfel incat numarul mai mare de votanti de acum”
      Stiu ca se spune chestia asta, si cum ca numarul sectiilor de votare e acelasi, insa in realitate sectiile de votare nu mai sunt unde au fost. In Australia sunt acum 5 sectii (chestie de care personal, ma bucur), in timp ce in trecut a fost una singura. Deci de undeva s-au mutat 4 sectii. Daca astea patru ar fi fost in Europa…. Asa ca nu numai numarul mai mare de votanti a fost problema.

    • Pt ca unii au venit de la citeva sute de km.
      Probabil s-au pornit de acasa pe la 8-9 si au ajuns la 11-12 in fata sectiilor de votare. Cozile au inceput sa se formeze deja de pe la orele prinzului.
      Pe la ora 7-8 erau probabil in fata sectiilor cei care locuiesc in imediata apropiere.

Dă-i un răspuns lui Adrian Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Georgiana Iorgulescu
Director executiv al Centrului de Resurse Juridice din 2005 pana astazi.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro