sâmbătă, ianuarie 16, 2021

Alegerile parlamentare: mic îndreptar geografic

Această postare este însumarea mai multor analize din ultimele două săptămâni care au luat în calcul forţa organizaţiilor locale ale USL, ARD şi PPDD.

Cele 43 de circumscripţii pot fi împărţite astfel:

Fiefuri USL (15 circumscripţii, 176 de colegii): Bucureşti, Argeş, Caraş Severin, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Olt, Teleorman, Vâlcea, Vaslui, Vrancea.
În cât mai multe din aceste judeţe USL doreşte să realizeze „chinta perfectă”: toţi candidaţii câştigă cu peste 50%+1 din voturi. În majoritatea acestor judeţe USL poate de altfel să atingă acest obiectiv.
Notă specială: în Giurgiu, Caraş Severin şi Olt, PPDD are şansa de a obţine mai multe voturi decât ARD.

„USL în prim-plan” (7 circumscripţii, 72 de colegii): Bacău, Brăila, Botoşani, Buzău, Călăraşi, Dolj, Maramureş.
Cel mai probabil în aceste judeţe USL va ocupa locul unu fără să câştige prea multe mandate cu 50%+1 din voturi. Evident, prioritatea organizaţiilor locale ale USL este să aducă aceste judeţe în categoria „fiefurilor”. Aproape fără excepţie ARD este slab sau demoralizat în aceste zone, având totuşi capacitatea de a furniza mici surprize.
Notă specială: în Brăila şi Gorj PPDD are şansa de a obţine mai multe voturi decât ARD.

„ARD în prim-plan” (9 circumscripţii, 96 de colegii): Bistriţa, Braşov, Cluj, Dâmboviţa, Hunedoara, Mehedinţi, Prahova, Tulcea, Suceava.
Este probabil ca ARD să depăşească USL în aceste judeţe. Nu este exclus ca o mobilizare bună a USL sau, dimpotrivă, o performanţă slabă a organizaţiilor locale ARD să schimbe situaţia, aducând procente preţioase USL.

Fiefuri ARD (3 circumscripţii, 29 de colegii): Alba, Arad, Neamţ.
Judeţe în care forţa PDL este considerabilă. Majoritatea candidaţilor ARD din aceste judeţe vor avea un drum uşor spre parlament.
Notă specială: în Neamţ PPDD poate avea o performanţă electorală deosebit de bună.

„Frontul transilvănean” (6 circumscripţii, 60 de colegii): Bihor, Mureş, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Timiş. Situaţii complicate şi interesante în toate aceste judeţe:
– În majoritatea acestora avem etnici maghiari care, votând UDMR, reduc procentele USL şi ARD.
– Democrat-liberalii au suferit surprize neplăcute în aceste judeţe la locale.
– Prezenţa la referendum a fost sub media naţională.

Este posibil ca rezultanta să fie absenteism masiv sau, dimpotrivă, o revenire a electoratului la PDL/ARD. O deplasare a acestora spre USL pare puţin probabilă, iar o creştere a PPDD aproape imposibilă.

Fiefuri UDMR (2 circumscripţii, 13 colegii): Harghita, Covasna.
Partidele non-UDMR care se adresau etnicilor maghiari au suferit o înfrângere semnificativă la locale, după cum poţi citi aici. În 2008, din aceste judeţe, două mandate au revenit … PSD.

Diaspora (o circumscripţie, 6 colegii): Un pic peste 1% din numărul total de parlamentari. O scădere dramatică a voturilor pentru PDL în diaspora, de la 46% în urmă cu patru ani la 26% acum, ar reduce numărul de parlamentari ai PDL/ARD cu… unu.

Două observaţii generale dar foarte importante:

1. Un colegiu nu înseamnă un mandat. Dacă într-un judeţ cu 10 colegii USL câştigă în fiecare cu 51% din voturi, iar ARD obţine 40%, atunci USL obţine 10 mandate iar ARD 4. Din cele zece colegii vor proveni în total … 14 mandate.
Mizele USL şi respectiv ARD sunt ca cele 176 respectiv 29 de colegii din fiefuri să fie „stoarse” la maxim. A obţine peste 50% nu e îndeajuns. Să reluăm exemplul de mai sus, dar să ne imaginăm că USL obţine 80% din voturi în fiecare colegiu, iar ARD 20%. Din nou USL obţine 10 mandate, dar ARD obţine doar două (20% din 10 = 2). Din judeţ provin acum 12 mandate.

… astfel:

Cazul 1: USL 51% din voturi, 71% din mandatele din judeţ (adică 10 din 14).
Cazul 2: USL 80% din voturi, 83% din mandatele din judeţ (adică 10 din 12).

Nu pare să fie o foarte mare diferenţă. O diferenţă mare la procente nu aduce o creştere gigantică în ponderea mandatelor USL din judeţ. Dar hai să ne uităm la ce s-a întâmplat cu ARD:

Cazul 1: ARD 40% din voturi, 28% din mandatele din judeţ (adică 4 din 14).
Cazul 2: ARD 20% din voturi, 16% din mandatele din judeţ (adică 2 din 12).

Ponderea mandatelor ARD (ca şi numărul lor, de altfel) s-a redus la jumătate. Principalul efect al dominaţiei cvasi-totale într-un fief nu este obţinerea de mandate adiţionale (mai mult de nr. de colegii din judeţ nu ai cum să iei) ci reducerea numărului de mandate care s-ar aloca celorlalte forţe politice. România însă este mai omogenă decât s-ar crede:  USL nu va depăşi 65% din voturi în prea multe judeţe din ţară, sau poate chiar în niciunul.

2. Împărţirea circumscripţiilor conform listei de mai sus nu este o garanţie sau o predicţie cu privire la rezultatele alegerilor. Şarmul scrutinului constă tocmai în neprevăzut. Înainte de alegerile locale, prognozele interne ale USL supraestimau forţa PDL. În mod asemănător, PDL considera pierdută bătălia pentru preşedinţia CJ Arad … pe care ulterior a câştigat-o. Nu este exclus ca faţă de împărţirea de mai sus să avem modificări neprevăzute – judeţe care „sar” dintr-o listă în alta. Campania electorală a tuturor competitorilor pe asta se şi bazează.

Articol aparut pe blogul  Sociollogica

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Dereglati-vav un pic harta.
    Dambovita este rosie . Cam 80 %. De la cei ce vand tuica, mere, pere si nuci fara chitanta la poarta, pana la cei ce deservesc Mechetel-ul .
    La fel s Bistrita. Este aparenta, dar realitatea este rosie. Si bornele la bateriile Rombat sunt rosii …

    • Dâmboviţa – e posibil.

      Bistriţa – am dubii. Prezenţă la referendum cu 10% sub media naţională (sau cu 9% sub media naţională dacă scoatem din calcul Mehedinţi, Olt şi Teleorman, unde prezenţa a fost cu mult peste media naţională). Dar asta nu e tot – şi poate nici cel mai important lucru – ci:

      Scor PDL la CJ în Bistriţa, 2008: 34,3%.
      Scor PDL la CJ în Bistriţa, 2012: 37,6%.

  2. Şi la Neamţ nu aş fi aşa sigur ca e fief ARD.
    La locale USL-ul a iesit majoritar, per total judeţ.
    Iar din alianta in care a candidat PDL-ul, denumita APEL, facea parte si UNPR, care detine presedentia consiliului judetean.
    Ori acum UNPR-ul e in USL, ceea ce echilibreaza foarte mult fortele, ca sa nu spun ca inclina balanta spre USL
    Avantajul ARD in Neamt este ca are candidati ce desfasoara o campanie profesionista fata de USL, aproape inexistenti

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Barbu Mateescu
Barbu Mateescu
Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Stânga europeană iubeşte de fapt neoliberalismul şi corporaţiile, cu condiţia să fie chinezeşti

Chiar pe 31 decembrie, când lumea punea şampania la rece, UE a semnat cu China un acord comercial cu cântec. Comisia –...

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

Populismul conspiraţionist, ruperea relației de încredere popor-tehnocrație și criza democrației liberale. Trei scenarii pentru guvernările viitoare

Despre criza democrației liberale se vorbește deja de mai mulți ani, nemaifiind o noutate. Ne referim aici doar la spațiul occidental, unde...

A patra întrebare: Când intrăm în blackout?

Se îndesesc zilele prin care ne trece glonțul “energetic” pe la ureche. Aceasta, de fapt, era a treia întrebare a articolului de...

De la numerologie la ”România Educată”

Religiozități arhaice în contemporaneitate   O doamnă inspector din Galați a dat o circulară școlilor cu privire la un ”training” (inevitabil, online) de numerologie care...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.