A merge la vot este forma cea mai directa si palpabila de a-ti afirma optiunea politica, ideologica, morala si culturala. Cand nu votezi, spui de fapt ca nu-ti pasa de ceea ce intampla in Cetate. Ori ca esti dezolat, dezgustat, deprimat, frustrat etc Nu voteaza, adeseori, indiferentii, ingretosatii si revoltatii. Dar exista si votul protestului, votul care, de pilda in primul tur al alegerilor prezidentiale din Romania, poate accentua un numar de valori neglijate, uitate, desfigurate. Sa le numim valorile societatii deschise. Le putem numi si valori ale modernitatii liberale in sens larg. Ori valori civic-democratice. Poti vota un candidat de partid ori pe unul independent. Deci exista un evantai de posibilitati. Nu cred ca in primul tur trebuie sa primeze calculul strategic, ci, prioritar, acela etic. Politica si moralitatea nu sunt situate pe planete diferite.
Este un moment de despartire a apelor. Va continua, intr-o forma actualizata, dezvoltata, adusa la zi, ceea ce numesc proiectul Basescu (statul de drept, modernizarea institutionala, batalia cu coruptia si coruptii, asumarea onesta a trecutului traumatic, orientarea ferma pro-vestica) ori se va reveni la matrapazlacurile repugnante ale regimului mafiotic al pesedismului? This is the question. Va urma revansa lui Ion Iliescu si a lui Adrian Nastase prin intermediarul infantil si mitoman Victor Ponta, ori Romania isi va urma cursul pe directia unei democratii liberale viabila si functionala? Mostenirile lui Traian Basescu sunt mult mai complexe decat actiunile din ultimele luni si saptamani. Fac parte dintre cei care regasesc partea dominanta, pozitiva, a acestor mosteniri in programul candidatei independente Monica Macovei. Nu o preluare dogmatica, servila, ci una demna si inovatoare, a unei filosofii politice care a scos Romania din marasmul pesedist.
Tema centrala in aceasta campanie ar trebui sa fie, inainte si mai presus de orice, intarirea statului de drept, a mecanismelor institutionale ale democratiei romanesti. Toate celelalte teme sunt determinate de aceasta: educatia, de pilda, nu poate sa prospere, sa devina una eficienta intr-un sistem intemeiat pe minciuni, furt intelectual, spaga etc Transparenta institutionala, responsabilizarea celor alesi ori numiti in functii publice, sunt conditii vitale pentru ca organismul politic romanesc sa nu fie subminat de virusi incurabili. Din nou, regasesc in chip cat se poate de impede formulate aceste teme in programul si declaratiile Monicai Macovei. In plus, exista ceva esential: track recordul, bilantul actiunilor sale anterioare. Nu vorbe, ci fapte. Increderea sociala este ingredientul democratiei autentice. Aici vad sensul unei dezbateri substantiale despre ce fel de democratie dorim pentru Romania: una a travestiurilor de tipul „ofiter acoperit”, ori una in care altruismul civic sa invinga in lupta cu oportunismul, lichelismul, cinismul, clientelismul si alte asemenea patologii.
Textul de mai sus este versiunea largita si actualizata a raspunsurilor mele la o ancheta organizata de site-ul ziare.com
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
In totalitate de acord cu dvs. Din pacate Miorita imi spune ca nu depasim o treime.
Domnule Tismaneanu,
Absenteismul politic, civic, denunta incapacitatea omului de rand de a se rupe de vraja mediatica, aceasta maladie a societatii romane, ce-i infuseaza pe toate canalele de doua decenii idea cum ca acestea sunt singurele optiuni si el singur nu are nici o sansa de a crea ceva, fara acest sistem abject – politic si mediatic.
Noam Chomsky a spus undeva:
„Cel mai bun mod de a ține oamenii pasivi și obedienți este de a limita strict spectrumul opiniilor acceptate, dar permițând cele mai aprinse dezbateri în acel spectru, și chiar încurajând ideile cele mai critice și disidente. Aceasta dă oamenilor impresia cum că există libertate în gândire, în timp ce granițele sistemului sunt consolidate, îngrâdind înăuntru limitele dezbaterii.”
De ce discutam despre politica, despre alegeri? Pentru ca este la moda? Daca vrem sa schimbam lucrurile inspre bine, nu ar trebui incurajata discutia despre sistemul de valori al societatii romane? Apoi plecand de acolo, pragmatic, creand alternative la nivelul comunitatilor? Daca in Argentina oamenii de rand au fost capabili sa creeze institutii locale in comunitatiile lor, fortand sistemul politic defect sa reactioneze, suportand o schimbare care altfel nu s-ar fi intamplat, daca in Rojava oamenii pot crea o miscare de rezistenta, organizata fara lideri, daca pana si in US mayday super pac recunoscand aceasta carenta in sistemul politic incearca sa o schimbe, de ce nu in Romania?
Sansele acestor alegeri au fost naruite de insusi Traian Basescu, un adevar dificil de rostit pt ca presedintelui i se datoreaza extrem de mult. Dupa ce a supravietuit loviturii de stat din 2012, Basescu trebuia sa faca tot posibilul sa 1. Recastige increderea populatiei si 2. puna umarul la propulsarea unui candidat credibil.
Dupa puci, a reinceput bine punctand prin substanta si o prezenta mai rara dar sobra facandu-l pe Ponta sa para un premier necopt si agitat. Din pacate Basescu a reintrat prea repede in lupta de mlastina, nepricepand ca devenise nepopular oricata dreptate o fi avut. N-a inteles ca exista un ciclu psihologic si ca trebuia sa aiba mai multa rabdare ca popularitatea nemeritata a lui Ponta sa se erodeze.
A doua prostie e ca s-a bagat prosteste in lupta din interiorul PDL iar apoi pariat pe un partid prost incropit, croit din orgoliile unui lider mediocru si cu o doza mare de nesimtire. Cine stie, fara jocurile Elenei Udrea, poate ca PDL, desi are multi oameni putrezi, ar fi fost vioara intai in noua alianta si ar fi generat un candidat mai viabil. Poate chiar Monica Macovei.
Pt ca a castigat la limita doua alegeri si a supravietuit la referendum s-a creat un mit ca Basescu e invincibil, si ca nu va lasa tara pe mana hotilor. Din pacate prin greseli enorme el a prelungit isteria impotriva „dictaturii” Basescu in loc sa arate clar ca el e iesit de mult din scena si ca miza e cu totul alta. Multi dintre cei ce vor vota cu Ponta vor socoti in mintile lor intunecate ca asta e ultima sansa de a se razbuna pe Basescu. Trist.
Deci, care-I concluzia?
Consider că infantilismul lui Ponta, la vârsta pe care o are, este semnul unui retard. Dacă un specialist o poate confirma, aşa cum a făcut-o cu andropauza lui Năstase, am avea dovada medicală a imposibilităţii exercitării funcţiei de preşedinţe al ţării de către mitoman. Nu mai zic de indiciile unei psihopatii care nu-l recomandă să iasă din casă…
Domnule Tisamanenu,
Lasati-l pe nevolnicul de Ponta si celelate figuri palide care se lupta acum pentru a intra in turul doi, Ceausescu ar castiga prezidentialele din primul tur „hands down”.
Conform IRES (aprile 2014) – 66% dintre persoanele intervievate au spus ca ar vota cu acesta daca ar intra în cursa pentru Palatul Cotroceni, 26% ca nu ar vota cu dictatorul, iar respectiv 8% ca nu sunt siguri cum ar vota.
In 2010 erau doar 41% care l-ar fi votat Ceausescu.
De ce ?
Ne explica Vasile Dancu, sociolog, prof. la UBB-Cluj (e drept ca e din PSD dar asta nu conteaza aici)
„Datele nu arată că oamenii au luat-o razna, ci mai degrabă că trăim o criză de identitate a poporului român. Lipsa unui proiect naţional, lipsa unor repere care să dirijeze evoluţia României spre ceva îi face pe oameni să caute repere în trecut”. Dâncu mai spune că, cea mai plauzibilă explicaţie este „opţiunea unor tineri pentru o valorizare pozitivă a figurilor trecutului”. „Crizele de identitate sunt asociate cu adevarate tulburări de conştiinţă ale popoarelor. Sunt aproape 90% dintre români care spun că lucrurile merg într-o direcţie greşită şi, dintre absolvenţii de liceu, aproape 80% îşi văd viitorul în emigraţie, undeva departe de locul în care sunt acum, într-un viitor ceţos, fără determinări concrete. Sunt doar o parte din reperele unei stări de anomie sau crize de identitate pe care le resimţim în multe din judecăţile pe care le facem”-
Il vor vota pe Ponta cei care au interes direct- „ulei si punga de faina”, metaforic vorbind „ulei si faina” desigur, in realitate e vorba de sute de milioane de euro distribuiti in pomeni electorale la retele clientelare (de la slujbe la stat si firme abonate la contracte cu statul la primarii PSD si biserici).
Il vor mai vota pe Ponta cei care il urasc pe Basescu datorita reformelor pe care le-a initiat.Cunosc personal astfel de cazuri de profesori universitari „anti-basisti” fanatici, omeani afectati personal de reformele lui Basescu-(unul din Cluj i-a si trimis lui Basescu inapoi decoratia „Steaua Romaniei”).
Dar acestia pentru care „eu, burta mea, si atat” e principiul vietii si vor vota cu Ponta sunt de fapt o minoritate.
Majoritatea nu voteaza, dar l-ar vota pe Ceausescu fiindca vad ca tara se risipeste, se destrama, nu exista mai exista un scop care sa o coaliezeze si sa o intrepte spre ceva, sa isi imagineze un viitor, sa ii dea o ratiune sa existe in continuare.In conditiile astea Ponta sau ne-Ponta nu mai conteaza.
Da, domnule Tismaneanu. Absolut de acord cu faptul ca aceste alegeri, mai mult ca oricand, poate, sunt un moment al alegerilor cruciale, destinale (si popoarele au destinul lor). Doar ca putina lume-ntelege asta:
http://ihincu.wordpress.com/2014/10/23/a-time-for-choosing-sau-vremea-alegerilor-cruciale-optiunea-occidentala-i/
Ceea ce ma intristaza si sperie, gandindu-ma ca istoria si erorile ei se pot repeta (avem atatea exemple), more or less, insa nu toate erorile sunt reversibile :(