joi, martie 28, 2024

Alfabetizarea Digitală

Prolog

Acest articol apare ca o posibilă explicație după articolul Miliardele ignorate si pierdute [1] în care autorul încearcă sumar să explice de ce ar introduce predarea informaticii începând cu școala primară . Autorul nu vrea să impună concluzii ci vrea să prezinte experiența sa personala și modul in care se așază la nivel planetar interacțiunea dintre educație- copilărie și tehnologie.

Astăzi totul este un computer începând de la telefon și terminând cu televizorul, casele vor fi cât de curând controlate de automate programabile, orașele se vor circumscrie strategiilor de smart city etc. Copiii noștri vor trebui să trăiască într-un mediu digital prin excelență.
Sunt conștient că voi deschide cutia Pandorei și vom citi opinii extrem de polarizate : în care de o parte sunt cei care îmi vor reproșa expunerea copiilor la ecran, Internet etc. Însă mă consolez cu cealaltă parte care este convinsă că inițiind copiii într-o lume digitală îi pregătim pentru viață.

2. Dicționar de termeni

Sursa [2]

Informatică (Computer Science)

Știința informaticii are ca obiect studiul proceselor care interacționează cu datele și care pot fi reprezentate ca date sub formă de programe. Permite utilizarea algoritmilor pentru a manipula, stoca și comunica informații digitale. Un informatician studiază teoria calculului și practica proiectării a sistemelor software si hardware

Cibernetică (Cybernetics)

Disciplina care studiază comunicațiile și controlul între diferitele subsisteme constituind un organism viu sau o mașină construită de om. Feedback-ul este principala sa componentă- bucla de reactie

Robotică

Robotica este o ramură interdisciplinară a ingineriei și științei care include ingineria mecanică, ingineria electronică, ingineria informațiilor, știința calculatoarelor și altele. Robotica se ocupă cu proiectarea, construcția, exploatarea și utilizarea roboților, precum și sisteme informatice pentru controlul lor, feedback-ul senzorial și prelucrarea informațiilor.

Gândire algoritmica/ computațională (Computational thinking)

În domeniul educației, gândirea algoritmică/computațională (GA/C) este un set de metode de rezolvare a problemelor care implică exprimarea problemelor și soluțiile lor în moduri pe care un computer le-ar putea executa.

Calculator(Computer/ordinateur)

Un computer este o mașină care poate fi instruită să efectueze automat secvențe de operații aritmetice sau logice prin intermediul programării pe calculator. Calculatoarele moderne au capacitatea de a urma seturi de operații generalizate, numite programe. Aceste programe permit calculatoarelor să efectueze o gamă largă de activități. Un computer „complet”, inclusiv hardware-ul, sistemul de operare (software-ul principal) și echipamentul periferic necesar și utilizat pentru funcționarea „completă” poate fi numit un sistem informatic.

Algoritm

Un algoritm înseamnă în matematică și informatică o metodă sau o procedură de calcul, alcătuită din pașii elementari necesari pentru rezolvarea unei probleme sau categorii de probleme.

Programare/ Coding

Programarea calculatorului este procesul de proiectare și construire a unui program de calculator executabil pentru realizarea unei sarcini de calcul specifice. Programarea implică sarcini precum: analiza, generarea algoritmilor, profilarea cu acuratețe algoritmilor și consumul de resurse și implementarea algoritmilor într-un limbaj de programare ales (denumită în mod obișnuit codificare/ coding)

2. De ce ar trebui sa învățam gândire algoritmica/computațională [GA/C] în școală ?

Noțiunea GA/C

În 1981 am început studierea unui curs de Programarea Calculatoarelor ceea ce pentru cineva angrenat în studierea mecanicii părea să fie la granița SF. Atunci am început studiul plecând natural de la algoritm și schema logică, lucru care îl recomand și astăzi celor care cred că pot sări peste această etapă. Peste ani în 1987 când organizam cercul de informatica la LMDC Cantemir am si postulat:

„Schemele logice sunt logice”

„Câteodată schemele logice pot să nu fie logice”

În fața noastră în informatica stă computerul/ordinatorul/ calculatorul cu care trebuie să vorbim, să îi explicăm care este problema noastră pentru a ne putea ajuta.

Pentru a îndeplini acest lucru trebuie să știm cum gândește, să avem dispozitive de a-i comunica problema, să vorbim într-o limbă cunoscută de către amândoi, să avem dispozitive la care să ne comunice rezultatele, etc.

******

În primul rând noțiunea de GA/C nu este nouă, ea apărând în anii 1970- 1980 în lucrările lui Seymour Papert. Si am sa va fac bucuria de a vă atașa un link de la care puteți descarcă” MINDSTORMS- Children, Computers, and Powerful Ideas” cartea în care apare pentru prima dată conceptul GA/C în relație cu educația copiilor[3].

Noțiunea a fost foarte mult popularizată datorita lucrărilor Jeanette Wing

Gândirea computațională vă permite să adaptați puterea de calcul la nevoile dvs. Acesta devine noua alfabetizare a secolului XXI. De ce ar trebui să învețe toată lumea câte puțin despre gândirea computațională? „

Să înțelegem însa care sunt trăsăturile GA/C în accepțiunea lui Wing:

  • Conceptualizare și nu simplă programare a unui computer . GA/C necesită abilități de a lucra cu nivele complexe de abstractizare
  • Abilitate fundamental umană – nu mecanică- e un fel structurat de a aborda rezolvarea problemelor fără nici un pic de mecanică
  • O modalitate prin care oamenii gândesc nu computerele- nu încercăm să gândim ca un computer, pentru că gândirea umana e patronată de creativitate
  • Polarizează și combină gândirea matematică și inginerească
  • Nu orientată către produse ci către idei și concepte
  • Pentru toată lumea.

În cartea sa[4] Coding As Playground, Marina Umaschi Bers explică: „Noțiunea de gândire computațională cuprinde un set larg de abilități analitice și de rezolvare a problemelor, dispoziții, obiceiuri și abordări utilizate cel mai des în domeniul informaticii, dar care pot servi pe toată lumea.” Mai simplu, vă puteți gândi la GA/C ca la procesele de gândire implicate în utilizarea algoritmilor pentru rezolvarea problemelor.

Si pentru a putea închide aceasta aserțiune despre GA/C am sa citez cum este introdusă noțiunea pentru profesorii din UK care la rândul lor trebuie sa o predea

Gândirea computațională nu este proprie calculatoarelor. Computerele nu gândesc. Încă nu !

Gândirea computațională se referă la examinarea unei probleme într-un mod în care un computer ne poate ajuta să-l rezolvăm.

Când folosim GA/C folosim următoarele procese:

  • Raționament logic : Analiză și predicție
  • Algoritmi: pași, reguli, proceduri
  • Descompunere: Spargerea problemei mari în părți
  • Abstractizarea: Eliminarea detaliilor care nu sunt necesare
  • Tipare și Generalizări
  • Evaluări

Interesant este că am găsit un articol al unui coleg care foloseste absolut aceeasi structura pentru a introduce notiunile si il citez pe domnul Ciprian Stupinean, [7]

  • CSUnplugged

Aminteam și în articolul trecut și o voi spune si astăzi că GA/C se poate învăță fără ore de ecran fără computer…adică unplugged (neconectat).

Am să vă recomand un site cu doua versiuni : modern și clasic

CS Unplugged este o colecție de activități gratuite de învățare care predau Computer Science prin angajarea de jocuri și puzzle-uri care folosesc cărți, șir, creioane și multe altele.

Activitățile introduc studenții la gândirea computațională prin concepte precum numere binare, algoritmi și compresie de date, separate de distragerile și detaliile tehnice ale utilizării computerelor. Este important că nu este necesară programarea pentru a se angaja în aceste idei!”

Ceea ce mi se pare trist este neimplicarea românilor, cartea nu are o traducere românească.

  • Predau viitor

În documentarea mea pentru acest articol am ajuns într-un site care m-a fermecat drept pentru care am sa îl recomand cu căldură. Este vorba de un program românesc care pare destul de matur:

MISIUNEA PREDAU VIITOR

Fiecare elev din România să beneficieze de o educație informatică bazată pe proiecte și descoperire, trans-disciplinară și aplicată, facilitată de profesori de informatică conectați cu realitatea și viitorul tehnologiei și pregătiți pedagogic să faciliteze elevilor experiențe de învățare autonomă.

Jocuri de Masa în sprijinul GA/C

Sunt extrem de multe jocuri de masa care folosesc conceptele algoritmilor și gândirii algoritmice GA/C. Am să prezint doar două:Robot Turtle

„Robot Turtles este un joc de masă pentru copii de 3-8 ani. Este nevoie de câteva secunde pentru a învăța, minute pentru a juca și ore întregi de joacă. Copiii nu vor fi conștienți, dar în timp ce ei joacă, învață fundamentele programării.

Bits and Bytes

Cum ajuta Bits and Bytes copilul tău?

Bits and Bytes ajută la predarea gândirii computaționale copiilor. Jocul este o combinație de rezolvare a problemelor, logică, algoritmi și multe altele. Copiii învață cum să descompună problemele în cei mai mici pași necesari pentru a obține o soluție (algoritmi).

3. De ce ar trebui să învățăm programare în scoală de timpuriu?

De ce credeți ca este important pentru copii să învețe sa programeze?

Dar ce înseamnă sa programezi?

Așa cum am stabilit calculatorul are un mod propriu de a gândi foarte riguros în pași bine definiți, finiți. Pentru a ne putea ajuta în rezolvarea problemelor trebuie să îi livram informația într-un limbaj pe care îl înțelege. Transpunerea instrucțiunilor în acest limbaj se numește coding/codificare sau programare. Algoritmul găsit prin procesul de GA/C va fi codificat devenind astfel program.

In primul rând vreau sa recomand încă o data începerea activității cu faza prealabilă de descoperire a algoritmului care ne rezolvă problema. Și iar repet faza inițială este bine să înceapă ne-conectat și prin joc

Motive pentru care copiii ar trebui sa înceapă de timpuriu programarea :

  • .Programarea îi ajută pe copii să își însușească abilități de rezolvare a problemelor. Dezvoltând programe pentru rezolvarea problemelor lor vor vedea cum matematica îi ajută. Însăși matematica va fi mai ușor de stăpânit prin prezentarea sa algoritmică (adunare, înmulțire, împărțire cu rest, etc.) A învăța de timpuriu aceste noțiuni vor crea un avantaj copilului.
  • Programarea îl învață pe copil să gândească.Un computer este ca o bicicleta pentru mintea ta.” Steve Jobs A reuși să găsești soluția unei probleme prin examinarea tuturor posibilităților, prin descompunere sau secvențiere, iar aceasta înseamnă raționament logic iar copiii își vor dezvolta mai rapid gândirea.
  • Creativitatea copilului va crește. A rezolva o problema în felul lor deschide oportunități nebănuite, deschide fereastra creativității. Văzând rezolvarea în mod direct copiii se vor auto-motiva și vor fi satisfăcuți datorită faptului că au rezultate într-un mod creativ.
  • Programarea reprezintă viitorul. Chiar daca mii de bătrânei morocănoși (Muppets Show) vor încerca să vă convingă de contrariu programarea este strict legata de viitor. Un copil care știe sa programeze pleacă în viață cu un avantaj competitiv, e mai bine pregătit sa facă fata provocărilor, știe ceva fundamental. Si nu e vorba despre programare in sine, este vorba ca nici o profesie nu se poate lipsi de ajutorul dat de digitalizare.
  • Deși pare saturata industria digitala este într-o cerere continua de abilitați. Copiii noștri vor veni mult mai proaspeți și lipsiți de prejudecați într-o lume care are nevoie de ei.
  • A programa înseamnă sa fii prieten cu matematica. Câți dintre dumneavoastră nu ați avut disconfort în a învăța noțiuni care veneau fără nici o noimă. A învăța matematica pentru că ai nevoie de ea poate fi iarăși unul din avantajele competitive.
  • Programarea este însoțită de distracție. Programarea poate fi învățată ca un joc, poate fi folosită în a crea jocuri. Si așa ajungem sa facem ceva care ne place și ne dezvoltă în același timp

Întrebarea pe care o veți pune este când ar trebui să înceapă să învețe. În opinia mea o data cu intrarea în clasa pregătitoare copiii pot începe GA/C si Programare

4, Ce se întâmplă in lume ?

Cred că v-am obișnuit ca articolele mele să fie destul de bine documentate, iar cel de față a plecat de la întrebările pe care mi le-am pus ca tată. Și am fost foarte interesat de ceea ce fac ceilalți. Evoluția pătrunderii computerului în educație a respectat în România aceeași curbă de învățare ca și în țările avansate ( cu un defazaj de 5-10 ani) : de la copilul- utilizator de aplicații și programe către copilul programator de azi. Mai mult decât atât și celelalte țări au probleme de dezvoltarea infrastructurii educaționale digitale, profesori specializați, acces la broadband , etc.

Important este că unii au început

  • USA

Inițiativa Computer Science for all [11]

In the coming years, we should build on that progress, by … offering every student the hands-on computer science and math classes that make them job-ready on day one.”- President Obama in his 2016 State of the Union Address

În traducere :

În următorii ani, trebuie să construim bazat pe acel progres, oferindu-i fiecărui elev cursuri de matematică și informatică care îi fac să fie gata de lucru în prima zi.

” Președintele Obama, în discursul privind Starea Uniunii

  • , 2016

Computer Science for all – Informatica pentru toți este noua inițiativă îndrăzneață a președintelui USA de a permite tuturor studenților americani de la grădiniță până la liceu să învețe informatica și să fie echipați cu abilitățile de gândire computațională de care au nevoie pentru a fi creatori în economia digitală și nu doar consumatori și de a fi cetățeni activi în lumea noastră bazată pe tehnologie. Economia noastră se schimbă rapid și atât educatorii, cât și liderii de afaceri recunosc din ce în ce mai mult că informatică (CS) este o abilitate „fundamentală” necesară pentru oportunitățile economice și mobilitatea socială.

Ce a implicat inițiativa :

  • 4 miliarde de dolari buget din care 100 milioane direct scolilor districtuale pentru instruire profesori, parteneriate, etc.
  • 135 milioane dolari fonduri federale puse la dispozitia ONG-urilor
  • Implicarea guvernatorilor, primarilor, etc.
  • Implicarea industriei digitale
  • Etc.

Spre uimirea mea Președintele Trump a continuat într-o altă notă însă menținând linia Obama ceea ce este o surpriză . Pentru cititorii mei am pus si un articol de analiza a inițiativei Trump.[12],[13]

  • UE: UK, Finlanda

Și acum să ajungem în zări de soare pline pe continentul de care aparținem care a făcut de curând o cercetare cu privire la „Developing Computational Thinking in Compulsory Education” . Și recomand lectura pentru cei interesați de fenomen. Poate că în domeniul inventivității și inovatiei Uniunea Europeana e deficitara insa face analize bune. Aș fi citat despre România însă Ministerul Educației din România a ignorat cred (aștept vesti) acest raport.

Concluzii cheie

  • O acceptare a faptulului ca GA/C este un proces de gândire independent de tehnologie, GA/C este un tip distinct de rezolvare a problemelor
  • In raport cu integrarea GA/C in educatia obligatorie au fost identificate patru arii majore de interes pentru cei care fac politici publice : înțelegere consolidata a GA/C, integrare deplina, răspândire sistemică cât și un rol de sustinere a politicii

Numai prezentarea acestui raport ar necesita un articol și nu este cazul însă este extrem de folositor pentru cei care vor să se așeze în jurul mesei si să facă treabă.

Vă voi prezenta cele mai avansate țări din Uniunea europeană care au introdus GA/C de la inceputul scolii primare:

  • UK

Începând cu 2014 în Marea Britanie a trecut la un nou curriculum privind predarea informaticii utilizând conceptele de GA/C începând cu scoala primară care începe la 5 ani.

Cum a abordat UK acest proiect educațional este de asemenea o poveste în sine pe care dacă o vreți vă voi împărtăși (voi reveni)[15],[16],[17],[18].

Autorul sta la dispoziția doritorilor cu elementele necesare cât și cu cadrul organizatoric bazat pe experiența UK care sa asigure posibilitatea ca în 3 ani implementarea la nivelul întregii tari a acestei idei generoase.

  • Finlanda

Cum a abordat Finlanda acest proiect educațional este de asemenea o poveste in sine separata de cea engleza.(voi reveni)

În Finlanda, începând cu toamna anului 2016, programarea este o activitate obligatorie, inter-curriculară, care începe de la primul an de învățământ. Programarea devine o altă abilitate de învățare pe care elevii să o utilizeze când este cazul. Nici o altă țară europeană nu a adoptat o abordare avansată a programării.

Autorul sta la dispoziția doritorilor cu elementele necesare cât și cu cadrul organizatoric bazat pe experiența Finlandei care sa asigure posibilitatea ca în 3 ani implementarea la nivelul întregii tari a acestei idei generoase.

  • ASIA PACIFIC

Singapore – Scopul țării de a deveni o națiune smart/inteligentă a determinat 19 școli secundare să ofere programare ca parte a unui nou subiect numit Computing. Aceasta va începe în 2017 la nivelul secundar 3 și va înlocui subiectul studiilor de informatică oferite de 12 școli secundare. Măsura pune în aplicare un apel făcut de prim-ministrul din Singapore în 2015, când a lansat inițiativa „Smart Nation”, pentru ca copiii să fie expuși programării de la o vârstă fragedă. Noul subiect se va concentra pe programare, algoritmi, gestionarea datelor și arhitectura calculatoarelor.

În mod similar, Ministerul Educației, Culturii, Sportului, Științei și Tehnologiei din Japonia a anunțat recent că va face ca programarea pe calculator să devină un subiect obligatoriu în școlile primare din 2020, urmat de școlile medii în 2021 și licee în 2022. Programarea este definită ca crearea programe software care funcționează în modul dorit de programatori” [14]

5, Ce se întâmplă în România. Propunere.

Acesta este începutul pledoariei Uniunii Profesorilor de Informatica din România un apel care a condus la un lucru extrem de pozitiv. Salut UPIR pe aceasta cale si ii invit la discuții. [20]

Domnului Ministru al Educației, prof. dr. Ing. Adrian Curaj

Suntem un grup de peste 450 de profesori de informatică reprezentați de Uniunea Profesorilor de Informatică din România. Supunem atenției dvs. un aspect important în educația copiilor şi a tinerilor, acela legat de competențele digitale, pe care noi le considerăm insuficient reprezentate în contextul modernizării învățământului. În fapt, dorim să adăugăm competențe legate de structurarea gândirii prin algoritmi şi programare.”

Adevărat este ca inițiativa a fost luata in considerare si in 08.03.2017„Astăzi a fost publicată în Monitorul Oficial și pe site-ul Institutului de Științe ale Educației noua programă școlară pentru disciplina „Informatică și TIC”, clasele a V-a – a VIII-a.

Programa intră în vigoare începând cu anul școlar 2017 – 2018 și va fi urmată de elevii care vor începe să studieze din toamnă în clasa a V-a, urmând extinderea la clasa a VI-a în anul școlar următor, și tot așa până la nivelul clasei a VIII-a.” prezenta blogul EduApps.

Era un succes aducerea in planul de interes din zona opționalelor in zona trunchiului obligatoriu. Iar modernizarea nu era numai aceasta, programa trecea de la un elev instruit a fi utilizator către un elev programator.

„O noutate constă și în faptul că la actualizarea programei școlară pentru disciplina „Informatică și TIC”, clasele a V-a – a VIII-a, au lucrat împreună profesori de informatică și reprezentanți ai firmelor care activează în domeniul IT (aceștia din urmă au oferit feedback cu privire la conținut). În acest mod, pe termen mediu și lung se va realiza o corelare între abilitățile pe care elevii le pot dobândi pe parcursul studiilor cu abilitățile digitale solicitate pe piața muncii.” subliniază Edu Apps [21][22]

Avem ceea ce ne trebuie : ONG-uri care cunosc situația la firul ierbii, ONG-uri cu penetrare in lumea IT, Corporații IT care privesc cu bunăvoința acest gen de abordări, companii românești interesate, etc.

Propunerea mea este simpla : identificarea actorilor cu miza in acest domeniu (publici si privați), așezarea in jurul unei mese, desenarea unui curriculum, desenarea unei strategii de implementare, etc., totul încât în trei ani să avem funcțională ideea de educație digitala timpurie începând cu clasa pregătitoare.

Implementare a ce?

A predării in trunchiul obligatoriu a INFORMATICII (bazat pe GA/C si programare) începând cu clasa pregătitoare.

De remarcat ca nu rămâne acum decât un decalaj de 4 ani, instruirea învățătorilor (sau alegerea altei alternative) și dotarea școlilor… Floare la ureche… Însă așteptăm finalizarea programului „O scoala, o toaleta moderna”

Revin, nu o simpla adoptare de programa ci o strategie de implementare, cu management de proiect cu finanțare, cum scrie la carte.

Așa vom reuși sa punem in valoare:

  • RONET – Infrastructura Broadband 85 milioane Euro4
  • Proiect 1 – Sistem informatic de management al scolaritatii (buget maxim FEDR este de 25,350.000 euro)
  • Proiect 2 – Wireless Campus (buget maxim FEDR este de 38.000.000 euro)
  • Proiect 3: Portalul national al educatiei ‘Biblioteca Scolara Virtuala’ (buget maxim FEDR este de 29.600.000 euro)

Veți vedea că avem oamenii și energiile necesare pentru a recupera orice rămânere în urmă și a fi în primul val începând cu 2020 chiar. Ceea ce ne lipsește poarta un nume simplu: VIZIUNE si VOINȚĂ POLITICĂ.

Scriu acest articol cu speranța că apărând după crucialele alegeri din 26 mai sa găsească ecoul cuvenit.

O zi buna!

6, Ce a studiat si studiază Robert fiul meu fără presiune, actual aproape 10 ani ?

3ani – Jocuri de strategie

Angry Birds

Cut the rope

5 ani

Scartch Jr

6 ani

Code.org

Scratch

8 ani

Tynker.com

Si se joaca Fortnite/ PS4

Referințe bibliografice

  1. Miliardele ignorate si pierdute https://www.contributors.ro/administratie/miliardele-ignorate-si-pierdute/
  2. Wikipedia https://www.wikipedia.org/
  3. MINDSTORMS- Children, Computers, and Powerful Ideas” http://worrydream.com/refs/Papert%20-%20Mindstorms%201st%20ed.pdf
  4. Coding As Playground, Marina Umaschi Bers https://www.amazon.com/Coding-Playground-Marina-Umaschi-Bers/dp/1138225622
  5. Computational Thinking https://www.cs.cmu.edu/~15110-s13/Wing06-ct.pdf
  6. Computational Thinking: What and Why? http://www.cs.cmu.edu/~CompThink/resources/TheLinkWing.pdf
  7. Gândirea computațională – o abilitate pentru oamenii moderni https://www.todaysoftmag.ro/article/2623/gandirea-computationala-o-abilitate-pentru-oamenii-moderni
  8. CSUnplugged https://classic.csunplugged.org/, https://classic.csunplugged.org/books/
  9. CSUnplugged https://csunplugged.org/en/
  10. MISIUNEA PREDAU VIITOR https://www.predauviitor.ro/despre-program/
  11. Computer Science For All https://obamawhitehouse.archives.gov/blog/2016/01/30/computer-science-all
  12. President Donald Trump and his daughter Ivanka are unveiling a new federal computer science initiative https://www.vox.com/2017/9/25/16276904/president-donald-trump-ivanka-tech-stem-computer-science-coding-education-amazon-google
  13. Is the Trump Administration’s Computer Science Announcement Good for America? https://medium.com/kapor-the-bridge/is-the-trump-administrations-computer-science-announcement-good-for-america-31e0264af9c
  14. Developing Computational Thinking in Compulsory Education https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/developing-computational-thinking-compulsory-education-implications-policy-and-practice
  15. Experiences of the Computing Curriculum in a UK Primary School https://medium.com/mirandanet/experiences-of-the-computing-curriculum-in-a-uk-primary-school-dcd6fb5d84ed
  16. £3.6 million for technology experts to train computing teachers https://www.gov.uk/government/news/36-million-for-technology-experts-to-train-computing-teachers
  17. PRIMARY COMPUTING SCHEMES OF WORK http://www.icompute-uk.com/scheme.html
  18. Coding at school: a parent’s guide to England’s new computing curriculum https://www.computingatschool.org.uk/data/uploads/primary_national_curriculum_-_computing.pdfhttps://www.theguardian.com/technology/2014/sep/04/coding-school-computing-children-programming
  19. Nu există o altă disciplină cu un caracter mai puternic interdisciplinar decât Informatica“ http://www.tribunainvatamantului.ro/nu-exista-o-alta-disciplina-cu
  20. Uniunea Profesorilor de Informatica din România http://www.upir.ro/index.php/ro/
  21. Noua programă pentru “Informatică și TIC” – clasele a V-a – a VIII-a https://www.eduapps.ro/blog/noua-programa-pentru-informatica-si-tic-clasele-v-viii/
  22. Programa școlară pentru disciplina INFORMATICĂ ȘI TIC Clasele a V-a – a VIII-a

http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/117-INFORMATICA%20si%20TIC.pdf

Alfabetizarea Digitală

Prolog

Acest articol apare ca o posibilă explicație după [1] în care autorul încearcă sumar să explice de ce ar introduce predarea informaticii începând cu școala primară . Autorul nu vrea să impună concluzii ci vrea să prezinte experiența sa personala și modul in care se așază la nivel planetar interacțiunea dintre educație- copilărie și tehnologie.

Astăzi totul este un computer începând de la telefon și terminând cu televizorul, casele vor fi cât de curând controlate de automate programabile, orașele se vor circumscrie strategiilor de smart city, etc. Copiii noștri vor trebui să trăiască într-un mediu digital prin excelență.
Sunt conștient că voi deschide cutia Pandorei și vom citi opinii extrem de polarizate : în care de o parte sunt cei care îmi vor reproșa expunerea copiilor la ecran, Internet, etc. Însă mă consolez cu cealaltă parte care este convinsă că inițiind copiii într-o lume digitală îi pregătim pentru viață.

  1. Dicționar de termeni

Sursa [2]

Informatică (Computer Science)

Știința informaticii are ca obiect studiul proceselor care interacționează cu datele și care pot fi reprezentate ca date sub formă de programe. Permite utilizarea algoritmilor pentru a manipula, stoca și comunica informații digitale. Un informatician studiază teoria calculului și practica proiectării a sistemelor software si hardware

Cibernetică (Cybernetics)

Disciplina care studiază comunicațiile și controlul între diferitele subsisteme constituind un organism viu sau o mașină construită de om. Feedback-ul este principala sa componentă- bucla de reactie

Robotică

Robotica este o ramură interdisciplinară a ingineriei și științei care include ingineria mecanică, ingineria electronică, ingineria informațiilor, știința calculatoarelor și altele. Robotica se ocupă cu proiectarea, construcția, exploatarea și utilizarea roboților, precum și sisteme informatice pentru controlul lor, feedback-ul senzorial și prelucrarea informațiilor.

Gândire algoritmica/ computațională (Computational thinking)

În domeniul educației, gândirea algoritmică/computațională (GA/C) este un set de metode de rezolvare a problemelor care implică exprimarea problemelor și soluțiile lor în moduri pe care un computer le-ar putea executa.

Calculator(Computer/ordinateur)

Un computer este o mașină care poate fi instruită să efectueze automat secvențe de operații aritmetice sau logice prin intermediul programării pe calculator. Calculatoarele moderne au capacitatea de a urma seturi de operații generalizate, numite programe. Aceste programe permit calculatoarelor să efectueze o gamă largă de activități. Un computer „complet”, inclusiv hardware-ul, sistemul de operare (software-ul principal) și echipamentul periferic necesar și utilizat pentru funcționarea „completă” poate fi numit un sistem informatic.

Algoritm

Un algoritm înseamnă în matematică și informatică o metodă sau o procedură de calcul, alcătuită din pașii elementari necesari pentru rezolvarea unei probleme sau categorii de probleme.

Programare/ Coding

Programarea calculatorului este procesul de proiectare și construire a unui program de calculator executabil pentru realizarea unei sarcini de calcul specifice. Programarea implică sarcini precum: analiza, generarea algoritmilor, profilarea cu acuratețe algoritmilor și consumul de resurse și implementarea algoritmilor într-un limbaj de programare ales (denumită în mod obișnuit codificare/ coding)

  1. De ce ar trebui sa învățam gândire algoritmica/computațională [GA/C] în școală ?

    • Noțiunea GA/C

În 1981 am început studierea unui curs de Programarea Calculatoarelor ceea ce pentru cineva angrenat în studierea mecanicii părea să fie la granița SF. Atunci am început studiul plecând natural de la algoritm și schema logică, lucru care îl recomand și astăzi celor care cred că pot sări peste această etapă. Peste ani în 1987 când organizam cercul de informatica la LMDC Cantemir am si postulat:

Schemele logice sunt logice”

Câteodată schemele logice pot să nu fie logice”

În fața noastră în informatica stă computerul/ordinatorul/ calculatorul cu care trebuie să vorbim, să îi explicăm care este problema noastră pentru a ne putea ajuta.

Pentru a îndeplini acest lucru trebuie să știm cum gândește, să avem dispozitive de a-i comunica problema, să vorbim într-o limbă cunoscută de către amândoi, să avem dispozitive la care să ne comunice rezultatele, etc.

******

În primul rând noțiunea de GA/C nu este nouă, ea apărând în anii 1970- 1980 în lucrările lui Seymour Papert. Si am sa va fac bucuria de a vă atașa un link de la care puteți descarcă” MINDSTORMS- Children, Computers, and Powerful Ideas” cartea în care apare pentru prima dată conceptul GA/C în relație cu educația copiilor[3].

Noțiunea a fost foarte mult popularizată datorita lucrărilor Jeanette Wing

Gândirea computațională vă permite să adaptați puterea de calcul la nevoile dvs. Acesta devine noua alfabetizare a secolului XXI. De ce ar trebui să învețe toată lumea câte puțin despre gândirea computațională? „

Să înțelegem însa care sunt trăsăturile GA/C în accepțiunea lui Wing:

  • Conceptualizare și nu simplă programare a unui computer . GA/C necesită abilități de a lucra cu nivele complexe de abstractizare

  • Abilitate fundamental umană – nu mecanică- e un fel structurat de a aborda rezolvarea problemelor fără nici un pic de mecanică

  • O modalitate prin care oamenii gândesc nu computerele- nu încercăm să gândim ca un computer, pentru că gândirea umana e patronată de creativitate

  • Polarizează și combină gândirea matematică și inginerească

  • Nu orientată către produse ci către idei și concepte

  • Pentru toată lumea.

În cartea sa[4] Coding As Playground, Marina Umaschi Bers explică: „Noțiunea de gândire computațională cuprinde un set larg de abilități analitice și de rezolvare a problemelor, dispoziții, obiceiuri și abordări utilizate cel mai des în domeniul informaticii, dar care pot servi pe toată lumea.” Mai simplu, vă puteți gândi la GA/C ca la procesele de gândire implicate în utilizarea algoritmilor pentru rezolvarea problemelor.

Si pentru a putea închide aceasta aserțiune despre GA/C am sa citez cum este introdusă noțiunea pentru profesorii din UK care la rândul lor trebuie sa o predea

Gândirea computațională nu este proprie calculatoarelor. Computerele nu gândesc. Încă nu !

Gândirea computațională se referă la examinarea unei probleme într-un mod în care un computer ne poate ajuta să-l rezolvăm.

Când folosim GA/C folosim următoarele procese:

  • Raționament logic : Analiză și predicție

  • Algoritmi: pași, reguli, proceduri

  • Descompunere: Spargerea problemei mari în părți

  • Abstractizarea: Eliminarea detaliilor care nu sunt necesare

  • Tipare și Generalizări

  • Evaluări

Interesant este că am găsit un articol al unui coleg care foloseste absolut aceeasi structura pentru a introduce notiunile si il citez pe domnul Ciprian Stupinean, [7]

  • CSUnplugged

Aminteam și în articolul trecut și o voi spune si astăzi că GA/C se poate învăță fără ore de ecran fără computer…adică unplugged (neconectat).

Am să vă recomand un site cu doua versiuni : modern și clasic

CS Unplugged este o colecție de activități gratuite de învățare care predau Computer Science prin angajarea de jocuri și puzzle-uri care folosesc cărți, șir, creioane și multe altele.

Activitățile introduc studenții la gândirea computațională prin concepte precum numere binare, algoritmi și compresie de date, separate de distragerile și detaliile tehnice ale utilizării computerelor. Este important că nu este necesară programarea pentru a se angaja în aceste idei!”

Ceea ce mi se pare trist este neimplicarea românilor, cartea nu are o traducere românească.

  • Predau viitor

În documentarea mea pentru acest articol am ajuns într-un site care m-a fermecat drept pentru care am sa îl recomand cu căldură. Este vorba de un program românesc care pare destul de matur:

MISIUNEA PREDAU VIITOR

Fiecare elev din România să beneficieze de o educație informatică bazată pe proiecte și descoperire, trans-disciplinară și aplicată, facilitată de profesori de informatică conectați cu realitatea și viitorul tehnologiei și pregătiți pedagogic să faciliteze elevilor experiențe de învățare autonomă.

    • Jocuri de Masa în sprijinul GA/C

Sunt extrem de multe jocuri de masa care folosesc conceptele algoritmilor și gândirii algoritmice GA/C. Am să prezint doar două:

      1. Robot Turtle

Robot Turtles este un joc de masă pentru copii de 3-8 ani. Este nevoie de câteva secunde pentru a învăța, minute pentru a juca și ore întregi de joacă. Copiii nu vor fi conștienți, dar în timp ce ei joacă, învață fundamentele programării.”

      1. Bits and Bytes

Cum ajuta Bits and Bytes copilul tău?

Bits and Bytes ajută la predarea gândirii computaționale copiilor. Jocul este o combinație de rezolvare a problemelor, logică, algoritmi și multe altele. Copiii învață cum să descompună problemele în cei mai mici pași necesari pentru a obține o soluție (algoritmi).

  1. De ce ar trebui să învățăm programare în scoală de timpuriu?

De ce credeți ca este important pentru copii să învețe sa programeze?

Dar ce înseamnă sa programezi?

Așa cum am stabilit calculatorul are un mod propriu de a gândi foarte riguros în pași bine definiți, finiți. Pentru a ne putea ajuta în rezolvarea problemelor trebuie să îi livram informația într-un limbaj pe care îl înțelege. Transpunerea instrucțiunilor în acest limbaj se numește coding/codificare sau programare. Algoritmul găsit prin procesul de GA/C va fi codificat devenind astfel program.

In primul rând vreau sa recomand încă o data începerea activității cu faza prealabilă de descoperire a algoritmului care ne rezolvă problema. Și iar repet faza inițială este bine să înceapă ne-conectat și prin joc

Motive pentru care copiii ar trebui sa înceapă de timpuriu programarea :

    • .Programarea îi ajută pe copii să își însușească abilități de rezolvare a problemelor. Dezvoltând programe pentru rezolvarea problemelor lor vor vedea cum matematica îi ajută. Însăși matematica va fi mai ușor de stăpânit prin prezentarea sa algoritmică (adunare, înmulțire, împărțire cu rest, etc.) A învăța de timpuriu aceste noțiuni vor crea un avantaj copilului.

    • Programarea îl învață pe copil să gândească.Un computer este ca o bicicleta pentru mintea ta.” Steve Jobs A reuși să găsești soluția unei probleme prin examinarea tuturor posibilităților, prin descompunere sau secvențiere, iar aceasta înseamnă raționament logic iar copiii își vor dezvolta mai rapid gândirea.

    • Creativitatea copilului va crește. A rezolva o problema în felul lor deschide oportunități nebănuite, deschide fereastra creativității. Văzând rezolvarea în mod direct copiii se vor auto-motiva și vor fi satisfăcuți datorită faptului că au rezultate într-un mod creativ.

    • Programarea reprezintă viitorul. Chiar daca mii de bătrânei morocănoși (Muppets Show) vor încerca să vă convingă de contrariu programarea este strict legata de viitor. Un copil care știe sa programeze pleacă în viață cu un avantaj competitiv, e mai bine pregătit sa facă fata provocărilor, știe ceva fundamental. Si nu e vorba despre programare in sine, este vorba ca nici o profesie nu se poate lipsi de ajutorul dat de digitalizare.

    • Deși pare saturata industria digitala este într-o cerere continua de abilitați. Copiii noștri vor veni mult mai proaspeți și lipsiți de prejudecați într-o lume care are nevoie de ei.

    • A programa înseamnă sa fii prieten cu matematica. Câți dintre dumneavoastră nu ați avut disconfort în a învăța noțiuni care veneau fără nici o noimă. A învăța matematica pentru că ai nevoie de ea poate fi iarăși unul din avantajele competitive.

    • Programarea este însoțită de distracție. Programarea poate fi învățată ca un joc, poate fi folosită în a crea jocuri. Si așa ajungem sa facem ceva care ne place și ne dezvoltă în același timp

Întrebarea pe care o veți pune este când ar trebui să înceapă să învețe. În opinia mea o data cu intrarea în clasa pregătitoare copiii pot începe GA/C si Programare

  1. Ce se întâmplă in lume ?

Cred că v-am obișnuit ca articolele mele să fie destul de bine documentate, iar cel de față a plecat de la întrebările pe care mi le-am pus ca tată. Și am fost foarte interesat de ceea ce fac ceilalți. Evoluția pătrunderii computerului în educație a respectat în România aceeași curbă de învățare ca și în țările avansate ( cu un defazaj de 5-10 ani) : de la copilul- utilizator de aplicații și programe către copilul programator de azi. Mai mult decât atât și celelalte țări au probleme de dezvoltarea infrastructurii educaționale digitale, profesori specializați, acces la broadband , etc.

Important este că unii au început

  • USA

Inițiativa Computer Science for all [11]

In the coming years, we should build on that progress, by … offering every student the hands-on computer science and math classes that make them job-ready on day one.”- President Obama in his 2016 State of the Union Address

În traducere :

În următorii ani, trebuie să construim bazat pe acel progres, oferindu-i fiecărui elev cursuri de matematică și informatică care îi fac să fie gata de lucru în prima zi.

Președintele Obama, în discursul privind Starea Uniunii

  • , 2016

Computer Science for all – Informatica pentru toți este noua inițiativă îndrăzneață a președintelui USA de a permite tuturor studenților americani de la grădiniță până la liceu să învețe informatica și să fie echipați cu abilitățile de gândire computațională de care au nevoie pentru a fi creatori în economia digitală și nu doar consumatori și de a fi cetățeni activi în lumea noastră bazată pe tehnologie. Economia noastră se schimbă rapid și atât educatorii, cât și liderii de afaceri recunosc din ce în ce mai mult că informatică (CS) este o abilitate „fundamentală” necesară pentru oportunitățile economice și mobilitatea socială.

Ce a implicat inițiativa :

  • 4 miliarde de dolari buget din care 100 milioane direct scolilor districtuale pentru instruire profesori, parteneriate, etc.

  • 135 milioane dolari fonduri federale puse la dispozitia ONG-urilor

  • Implicarea guvernatorilor, primarilor, etc.

  • Implicarea industriei digitale

  • Etc.

Spre uimirea mea Președintele Trump a continuat într-o altă notă însă menținând linia Obama ceea ce este o surpriză . Pentru cititorii mei am pus si un articol de analiza a inițiativei Trump.[12],[13]

  • UE: UK, Finlanda

Și acum să ajungem în zări de soare pline pe continentul de care aparținem care a făcut de curând o cercetare cu privire la „Developing Computational Thinking in Compulsory Education” . Și recomand lectura pentru cei interesați de fenomen. Poate că în domeniul inventivității și inovatiei Uniunea Europeana e deficitara insa face analize bune. Aș fi citat despre România însă Ministerul Educației din România a ignorat cred (aștept vesti) acest raport.

Concluzii cheie

  • O acceptare a faptulului ca GA/C este un proces de gândire independent de tehnologie, GA/C este un tip distinct de rezolvare a problemelor

  • In raport cu integrarea GA/C in educatia obligatorie au fost identificate patru arii majore de interes pentru cei care fac politici publice : înțelegere consolidata a GA/C, integrare deplina, răspândire sistemică cât și un rol de sustinere a politicii

Numai prezentarea acestui raport ar necesita un articol și nu este cazul însă este extrem de folositor pentru cei care vor să se așeze în jurul mesei si să facă treabă.

Vă voi prezenta cele mai avansate țări din Uniunea europeană care au introdus GA/C de la inceputul scolii primare:

  • UK

Începând cu 2014 în Marea Britanie a trecut la un nou curriculum privind predarea informaticii utilizând conceptele de GA/C începând cu scoala primară care începe la 5 ani.

Cum a abordat UK acest proiect educațional este de asemenea o poveste în sine pe care dacă o vreți vă voi împărtăși (voi reveni)[15],[16],[17],[18].

Autorul sta la dispoziția doritorilor cu elementele necesare cât și cu cadrul organizatoric bazat pe experiența UK care sa asigure posibilitatea ca în 3 ani implementarea la nivelul întregii tari a acestei idei generoase.

  • Finlanda

Cum a abordat Finlanda acest proiect educațional este de asemenea o poveste in sine separata de cea engleza.(voi reveni)

În Finlanda, începând cu toamna anului 2016, programarea este o activitate obligatorie, inter-curriculară, care începe de la primul an de învățământ. Programarea devine o altă abilitate de învățare pe care elevii să o utilizeze când este cazul. Nici o altă țară europeană nu a adoptat o abordare avansată a programării.

Autorul sta la dispoziția doritorilor cu elementele necesare cât și cu cadrul organizatoric bazat pe experiența Finlandei care sa asigure posibilitatea ca în 3 ani implementarea la nivelul întregii tari a acestei idei generoase.

  • ASIA PACIFIC

Singapore – Scopul țării de a deveni o națiune smart/inteligentă a determinat 19 școli secundare să ofere programare ca parte a unui nou subiect numit Computing. Aceasta va începe în 2017 la nivelul secundar 3 și va înlocui subiectul studiilor de informatică oferite de 12 școli secundare. Măsura pune în aplicare un apel făcut de prim-ministrul din Singapore în 2015, când a lansat inițiativa „Smart Nation”, pentru ca copiii să fie expuși programării de la o vârstă fragedă. Noul subiect se va concentra pe programare, algoritmi, gestionarea datelor și arhitectura calculatoarelor.

În mod similar, Ministerul Educației, Culturii, Sportului, Științei și Tehnologiei din Japonia a anunțat recent că va face ca programarea pe calculator să devină un subiect obligatoriu în școlile primare din 2020, urmat de școlile medii în 2021 și licee în 2022. Programarea este definită ca crearea programe software care funcționează în modul dorit de programatori” [14]

  1. Ce se întâmplă în România. Propunere.

Acesta este începutul pledoariei Uniunii Profesorilor de Informatica din România un apel care a condus la un lucru extrem de pozitiv. Salut UPIR pe aceasta cale si ii invit la discuții. [20]

Domnului Ministru al Educației, prof. dr. Ing. Adrian Curaj

Suntem un grup de peste 450 de profesori de informatică reprezentați de Uniunea Profesorilor de Informatică din România. Supunem atenției dvs. un aspect important în educația copiilor şi a tinerilor, acela legat de competențele digitale, pe care noi le considerăm insuficient reprezentate în contextul modernizării învățământului. În fapt, dorim să adăugăm competențe legate de structurarea gândirii prin algoritmi şi programare.”

Adevărat este ca inițiativa a fost luata in considerare si in 08.03.2017„Astăzi a fost publicată în Monitorul Oficial și pe site-ul Institutului de Științe ale Educației noua programă școlară pentru disciplina „Informatică și TIC”, clasele a V-a – a VIII-a.

Programa intră în vigoare începând cu anul școlar 2017 – 2018 și va fi urmată de elevii care vor începe să studieze din toamnă în clasa a V-a, urmând extinderea la clasa a VI-a în anul școlar următor, și tot așa până la nivelul clasei a VIII-a.” prezenta blogul EduApps.

Era un succes aducerea in planul de interes din zona opționalelor in zona trunchiului obligatoriu. Iar modernizarea nu era numai aceasta, programa trecea de la un elev instruit a fi utilizator către un elev programator.

O noutate constă și în faptul că la actualizarea programei școlară pentru disciplina „Informatică și TIC”, clasele a V-a – a VIII-a, au lucrat împreună profesori de informatică și reprezentanți ai firmelor care activează în domeniul IT (aceștia din urmă au oferit feedback cu privire la conținut). În acest mod, pe termen mediu și lung se va realiza o corelare între abilitățile pe care elevii le pot dobândi pe parcursul studiilor cu abilitățile digitale solicitate pe piața muncii.” subliniază Edu Apps [21][22]

Avem ceea ce ne trebuie : ONG-uri care cunosc situația la firul ierbii, ONG-uri cu penetrare in lumea IT, Corporații IT care privesc cu bunăvoința acest gen de abordări, companii românești interesate, etc.

Propunerea mea este simpla : identificarea actorilor cu miza in acest domeniu (publici si privați), așezarea in jurul unei mese, desenarea unui curriculum, desenarea unei strategii de implementare, etc., totul încât în trei ani să avem funcțională ideea de educație digitala timpurie începând cu clasa pregătitoare.

Implementare a ce?

A predării in trunchiul obligatoriu a INFORMATICII (bazat pe GA/C si programare) începând cu clasa pregătitoare.

De remarcat ca nu rămâne acum decât un decalaj de 4 ani, instruirea învățătorilor (sau alegerea altei alternative) și dotarea școlilor… Floare la ureche… Însă așteptăm finalizarea programului „O scoala, o toaleta moderna”

Revin, nu o simpla adoptare de programa ci o strategie de implementare, cu management de proiect cu finanțare, cum scrie la carte.

Așa vom reuși sa punem in valoare:

  • RONET – Infrastructura Broadband 85 milioane Euro4

  • Proiect 1 – Sistem informatic de management al scolaritatii (buget maxim FEDR este de 25,350.000 euro)

  • Proiect 2 – Wireless Campus (buget maxim FEDR este de 38.000.000 euro)

  • Proiect 3: Portalul national al educatiei ‘Biblioteca Scolara Virtuala’ (buget maxim FEDR este de 29.600.000 euro)

Veți vedea că avem oamenii și energiile necesare pentru a recupera orice rămânere în urmă și a fi în primul val începând cu 2020 chiar. Ceea ce ne lipsește poarta un nume simplu: VIZIUNE si VOINȚĂ POLITICĂ.

Scriu acest articol cu speranța că apărând după crucialele alegeri din 26 mai sa găsească ecoul cuvenit.

O zi buna!

  1. Ce a studiat si studiază Robert fiul meu fără presiune, actual aproape 10 ani ?

3ani – Jocuri de strategie

Angry Birds

Cut the rope

5 ani

Scartch Jr

6 ani

Code.org

Scratch

8 ani

Tynker.com

Si se joaca Fortnite/ PS4


Referințe bibliografice

  1. Miliardele ignorate si pierdute https://www.contributors.ro/administratie/miliardele-ignorate-si-pierdute/

  2. Wikipedia https://www.wikipedia.org/

  3. MINDSTORMS- Children, Computers, and Powerful Ideas” http://worrydream.com/refs/Papert%20-%20Mindstorms%201st%20ed.pdf

  4. Coding As Playground, Marina Umaschi Bers https://www.amazon.com/Coding-Playground-Marina-Umaschi-Bers/dp/1138225622

  5. Computational Thinking https://www.cs.cmu.edu/~15110-s13/Wing06-ct.pdf

  6. Computational Thinking: What and Why? http://www.cs.cmu.edu/~CompThink/resources/TheLinkWing.pdf

  7. Gândirea computațională – o abilitate pentru oamenii moderni https://www.todaysoftmag.ro/article/2623/gandirea-computationala-o-abilitate-pentru-oamenii-moderni

  8. CSUnplugged https://classic.csunplugged.org/, https://classic.csunplugged.org/books/

  9. CSUnplugged https://csunplugged.org/en/

  10. MISIUNEA PREDAU VIITOR https://www.predauviitor.ro/despre-program/

  11. Computer Science For All https://obamawhitehouse.archives.gov/blog/2016/01/30/computer-science-all

  12. President Donald Trump and his daughter Ivanka are unveiling a new federal computer science initiative

https://www.vox.com/2017/9/25/16276904/president-donald-trump-ivanka-tech-stem-computer-science-coding-education-amazon-google

  1. Is the Trump Administration’s Computer Science Announcement Good for America?

https://medium.com/kapor-the-bridge/is-the-trump-administrations-computer-science-announcement-good-for-america-31e0264af9cd

  1. Developing Computational Thinking in Compulsory Education https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/developing-computational-thinking-compulsory-education-implications-policy-and-practice

  2. Experiences of the Computing Curriculum in a UK Primary School

https://medium.com/mirandanet/experiences-of-the-computing-curriculum-in-a-uk-primary-school-dcd6fb5d84ed

  1. £3.6 million for technology experts to train computing teachers https://www.gov.uk/government/news/36-million-for-technology-experts-to-train-computing-teachers

  2. PRIMARY COMPUTING SCHEMES OF WORK

http://www.icompute-uk.com/scheme.html

  1. Coding at school: a parent’s guide to England’s new computing curriculum

https://www.computingatschool.org.uk/data/uploads/primary_national_curriculum_-_computing.pdf

https://www.theguardian.com/technology/2014/sep/04/coding-school-computing-children-programming

  1. Nu există o altă disciplină cu un caracter mai puternic interdisciplinar decât Informatica“ http://www.tribunainvatamantului.ro/nu-exista-o-alta-disciplina-cu

  2. Uniunea Profesorilor de Informatica din România http://www.upir.ro/index.php/ro/

  3. Noua programă pentru “Informatică și TIC” – clasele a V-a – a VIII-a

https://www.eduapps.ro/blog/noua-programa-pentru-informatica-si-tic-clasele-v-viii/

  1. Programa școlară pentru disciplina INFORMATICĂ ȘI TIC Clasele a V-a – a VIII-a

http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/117-INFORMATICA%20si%20TIC.pdf

Distribuie acest articol

33 COMENTARII

  1. Da, contactul cu informatica ar trebui să înceapă cât mai devreme. Și ar trebui trimiși în fața copiilor cei mai buni profesori, care să fie foarte bine plătiți.
    Pe de altă parte, nu sunt sigur că gândirea algoritmizantă este benefică pentru toate tipurile de inteligență și pentru tot ceea ce înseamnă creativitate. Și nici nu știu ce atitudine vor avea micii programatori, când vor crește, față de cei care nu vor fi capabili de programare.
    Iar dacă vom continua să ne aflăm de partea urâtă a disrupției (cu zece pași în spatele celor care dau tonul în tehnologia informatică), nu vom avea mare folos din alfabetizare – eventual vom funcționa ca pool de resurse umane și destinație exotică de vacanțe.

  2. Astfel de articole trebuie popularizate… Daca cel tarziu dupa invatamantul obligatoriu o persoana nu este bine familiarizata cu gandirea analitica, ea nu isi va fructifica potentialul de productivitate si creativitate, iar Romania va ajunge greu la dezvoltarea economica de care avem nevoie… Aceasta trebuie sa fie noua alfabetizare!

    • Va multumesc pentru cuvintele frumoase.
      Putem imagina o programa care sa foloseasca numai invatamant off line insa care
      sa ii familiarizeze pe copii cu gandirea
      Multumesc
      Laurentiu S

  3. Cred că predarea din clasa 5.a în limba engleză a științelor naturii, fizica, chimie și biologie înlesnește și accelerează conectarea cu patrimonial universal în folosirea software, PC etc. Nu e timp pentru a traduce și a tipări tot ce e nou. Era digitală oferă în internet gratuit copiilor accesul cu un clic în limba engleză.

    …“…Programarea îi ajută pe copii să își însușească abilități de rezolvare a problemelor. Dezvoltând programe pentru rezolvarea problemelor lor vor vedea cum matematica îi ajută. Însăși matematica va fi mai ușor de stăpânit prin prezentarea sa algoritmică (adunare, înmulțire, împărțire cu rest, etc.) A învăța de timpuriu aceste noțiuni vor crea un avantaj copilului.
    Programarea îl învață pe copil să gândească. „Un computer este ca o bicicleta pentru mintea ta.” … În Finlanda, începând cu toamna anului 2016, programarea este o activitate obligatorie, inter-curriculară, care începe de la primul an de învățământ. …”….

    Decalajul „istoric” atât de mult deplâns poate fi uitat prin cea ce unii economiști numesc:
    Leap-Frogging, săritura broastei/ berbecului. Cred că articolul autorului înseamnă „urgent”.

    Copii învață matematica, logica, programarea și trec în clasa 5.a la engleză în domeniul științelor naturii cu un vocabular însușit din timp. Era digitală are un ritm care nu așteaptă până când o birocrație ministerială se ocupă de manuale în limba „națională”. Ritmul copiilor este: APP. Educația, învățământul trebuie să primească prioritate.

    Leapfrogging, auch Leap-Frogging, (engl. leap frogging: Bockspringen) ist zunächst ein allgemeiner Begriff der Wirtschaftswissenschaften und bezeichnet im Allgemeinen (freiwilliges) Auslassen einzelner Stufen im Laufe eines Entwicklungsprozesses.
    Das Prinzip kann im Großen auf ganze Wirtschaftssektoren oder Nationalwirtschaften (z. B. Entwicklungsländer) angewandt werden, oder im Kleinen z. B. im Marketing oder in der Marktforschung.
    Das Phänomen ist unter anderem im IT-Bereich beobachtbar, wenn es um die Anschaffung oder Modifikation von Software und Hardware geht – sowohl in Unternehmen als auch im Privaten.
    Fenomenul e folosit în IT când e vorba de a întroduce software sau a modifica software și hardware.

    • Sunt de acord cu limba engleza cat mai devreme, deschide un univers, nu doar de cunoastere dar si de comunicare. E obligatoriu.

      Nu sunt de acord ca nu avem timp de traduceri. Dimpotriva trebuie tradus si lucrat mult in acest domeniu. Cum fac Olandezii, tarile scandinave, Franta, Germania. In primul rand e un exercitiu extraordinar traducerea in sine. Largeste si mai mult numarul de oameni care intra mai usor in domeniu. Face sa evolueze limba, pastreaza limba. La noi din pacate traducerile sunt cam putine. Multe concepte din limba invatata nu intra cum trebuie. Daca ne chinuim cu traducere, traducere corecta sa vezi ca le intelegi mai bine si devii cu adevarat creativ, pe cand in primul caz mai mult stii sa aplici ce ti s-a spus. Intr-un fel rugumam mai bine informatia.

      • De acord, trebuie tradus.

        Nu e posibil JUST IN TIME. Un clic în internet e de ajuns pentru a avea acces la patrimoniul universal în ştiinţă, tehnologie, software, cultură, muzică etc. De 10- 15 ani sunt condiţii fantastice pentru copii, elevii, studenţii din ţară.
        Am avut prilejul limbii materne în Banat, e un succes românesc. Am avut un orizont ştiinţific, tehnic, cultural etc mai larg de la început cu 2-3 limbi.
        Editurile nu au resurse pentru tot ce e pe lume. Universităţile nu au destul timp şi resurse pentru a fi UPO TO DATE cu tot ce e inovaţie pe glob.
        Mai repede, mai bine e un clic ….

        • Paradoxal, deși sunt traducător, vă dau dreptate. Engleza este latina vremurilor noastre, limba științei și lingua franca totodată. La viteza cu care apar informațiile, de obicei în această limbă internațională, este imposibil de urmărit,darămite de tradus totul, de aceea sunt total de acord cu dumneavoastră.

      • Subscriu.

        Experienta Elvetiei e edificatoare: o limba straina la clase mici se invata doar daca o folosesti zi de zi. Si ei au avut probleme cu invarea limbii franceze in zonele germanofone. Elevii o asimilau doar daca mergeau cu diverse ocazii in zone francofone :-).

        Si cu traducerile – la fel. Stimueaza utilizarea vocabularului – intre altele.

        • Elveția are patru limbi administrative oficiale de stat și e pe primele locuri în lume la patente și inovații pe cap de locuitor.
          Canada are două limbi administrative oficiale de stat și multe limbi locale de cartier respectate și sprijinite de primării. Canada e o țară prosperă și pe primul loc ca țară căutată de imigranți tineri.
          România e țara în care tinerii votează cu picioarele, emigrează în vest. Copii sunt tezaurul României.

          Cea ce deosebește România de vest de un secol , de democrațiile cu un sentiment puternic de apartenență al locuitorilor se poate vedea în personalul “Academiei” de ieri, de azi și de măine. Mai rău nu se poate. După 29 de ani avem istoriografi “academici” care ignoră documetele, factele, sursele istorice (cea ce e normal în vest), martorii timpului și produc teorii, speculații geopolitice, mitologii nebuloase. Prin omisiuni și evitarea factelor se poate falsifica, se pot fabrica minciuni, totul sub doctrina ideologică a timpului, al partidului stat. Partidul stat impune ideologia sa și impune o doctrină în interior care e deasupra realității (iar ceartă cu ungurii în Transilvania. Umbrele trecutului violent, războinic ale secolului 20). Totul în sfera publică e subordonat țelului de stat impus de partidul-stat. Putin demonstrează acum în Rusia ce e posibil după Rusia țaristă și URSS. Ortodoxia a luat locul doctrinei și ideologiei comuniste. Oficial se comunică de la Moscova: rușii au o misiune universală (creștin- ortodoxă), rușii sunt singurii pe lume care salvează azi omenirea de decadența occidentului.
          Of. Greu de spus dacă pentru KGB.istul Putin ortodoxia e numai un bluff (Petru cel Mare nu mai e la modă în Rusia de azi a lui Putin, era prea orientat spre vest. Ultimul Tar e slăvit, e noul Rus), e numai o reactie întârziată la Gloria Franței unde E. Macron pretinde o misiune universală a Franței (drepturile universale ale omului, liberte egalite fraternite), în SUA unde D. Trump proclamă America first, în China unde Xi Jiping vede China în anul 2050 ca cea mai mare economie a globului cu cel mai puternic potențial militar.

          Vorbe și facte.
          Ideologii și impunearea forțată din partea partidului-stat în Rusia și China a imaginii unice în interior pentru locuitori un model pentru București? Grande Nation e proclamat la Paris și în SUA. In estul continentului a reapărut naționalismul isolaționist ca doctrină politică și țel de stat la Budapesta, Varșovia, Praga. UE e scindată azi în est – vest.

          UE e departe de a fi un bloc unitar. Prefer diversitate și pluralitate. E mai aproape de realitate. Diversitatea limbilor materne în UE e un aspect binefăcător. E o fațetă a culturii europene.

          • Amuzant cum ati trecut in zbor planat peste dughinism. :-))

            Academia – nu stiu cine o mai ia in serios, intr-o tara unde proiectele de cercetare nu au nicio legatura cu cercetarea si unde doctoratele se iau cum stim.

            ()()()

            Elvetia are 4 limbi oficiale, dar nu prea le vorbeste toata lumea pe toate :-). Nu am la indemana articolul extrem de interesant despre situatia invatarii limbii fanceze in cantoanele ne-francofone. Foarte interesanta era acolo si parerea unor industriasi din zona germanofona care spuneau ca din moment ce aproape 90% din comertul lor exterior are lor in germana, acasa vorbesc germana – ce nevoie ar avea sa invete franceza?!

            ()()()

            As separa invatarea limbilor straine in scop de aplicare directa (cazul englezei ca lingua franca) de invatarea limbilor straine in scop literar sau de dobandire a unor indemanari speciale in limba respectiva sau in propria limba. (inde-manari la limba :-) ).

            Si in prezent utilizarea google translator sau a confratelui de la bing da rezultate multumitoare.

            In urma cu cateva saptamani vorbeam cu un cetatean vorbitor al unei limbi imposibile folosind o aplicatie pe smartphone. :-).

            As spune ca societatea acestui mileniu este dependenta de tehnologii moderne, dar intr-un fel in care aspectele sociale sunt determinante, nu secundare ca in urma cu 30-50 de ani.

  4. Mulțumesc pentru articolul.
    E necesar să avem o educație adaptată vremurilor in care trăim și vom trai iar educația informatică, programarea în speță e unealtă indispensabilă pentru viitor.

    As dori sa adaug nevoia de educare a copiilor si în alte aspecte care țin de digitalizare.
    Viața digitală impune înțelegerea nu doar a părții de programare și rezolvare de probleme ci și a infrastructurii digitale care e folosita zi de z, atat software și hardware.
    Mă gândesc aici la o introducere in securitate, criptografie, digital banking și multe alte sisteme care fac tot mai mult parte din viața de zi cu zi. O parte se învață de nevoie și e dureros că nu avem încă programe școlare dedicate pentru a pregăti corect tinerii să facă față tehnologie pe care o folosesc zilnic.

    O alta componentă conexă e dezvoltarea gândirii critice sau alte moduri de abordare care sa susțină conștientizarea că sunt necesare un anumit tip de atitudini pentru a face față fluxului informațional pe care îl aduce lumea digitală.

    Opinia mea e că alfabetizarea digitală nu ar trebui sa se limiteze doar la anumite aspecte ale vieții digitale ci sa acopere o plaja cat mai largă de domenii, mai ales cele cu implicații practice directe.

    Succes in popularizarea proiectului!

  5. Nu are cine sa predea informatica (sau programarea sau altele din aceasta categorie) la ciclul primar in Romania. De abia se gasesc pentru ciclul secundar si acolo cu multe probleme.

    Este un deficit imens de competenta si in disciplinele scolare obisnuite, clasice. Dar refuzam sa acceptam realitatea.

    ()()()

    Nu stiu in ce masura programarea ar trebui considerata ca materie „principala” mai ales in scoala primara. Nici nu vad de ce tot indesam in planul cadru mereu mai multe materii.

    Alta mare piedica este conceptia invatarii doar in scoala. Invatarea se petrece si extra-curricular, are loc si prin intermediul pasiunilor. Poate cineva are talent la desen, poate altcineva vrea tot mai mult programare etc. De ce trebuie sa le indesam copiilor aceleasi materii si din ce in ce mai multe materiii si din ce in ce mai devreme?

    Invatarea persupune capacitatea si disponibilitatea celui care invata. Ori, in conditiile unui plan cadru supraaglomerat si care este condus de multe cadre didactice dupa planuri copiate de pe internet in loc sa le elaboreze in functie de clasa, este greu de crezut ca elevii de ciclu primar vor putea suporta atat de mult.

    Trebuie scurtat planul cadru si integrate materiile – STEM/STEAM. Si atunci se rezolva si cele mentionate in articol. Dar pentru asta e nevoie de persoane capabile sa conduca o reforma a educatiei spre asa ceva si de persoane capabile sa aplice asta in practica.

    Nu am cunostinta sa existe un numar suficient de astfel de persoane.

    ()()()

    Invatarea individuala difera de cea frontala. Una este sa iti inveti copilul si cu totul altceva sa inveti 30 de elevi deodata. Sau 15. Metodica si didactica sunt importante in clasele mici, dar deocamdata o metodica a informaticii la I-IV, coerenta, nu stiu sa existe (exista diverse initaitive punctuale, dar asta e altceva)

    ()()()

    Sa nu uitam de faptul ca la varste mici afectiunea este extrem de importanta pentru formarea unui adult sanatos si capabil sa isi caute fericirea (nu e o figura de stil!).

    Toata lumea sare insa pe copiii de ciclu primar sa ii „invete” tot mai multe lucruri tehnice. Dar acestia sunt fiinte umane, au nevoie sa vorbeasca si ei cu parintii, sa pescuiasca impreuna, sa dea apa catelului sau sa ude florile…

    Vreau sa reamintesc nevoia de echilibru in educatie. Iar pentru echilibru trebuie sa alocam timp in consecinta.

    Prin urmare, daca introducem informatica va trebui sa scoatem altceva. Ei, atunci sa va vad ce faceti!

    • Buna Ziua

      Recunosc ca ati folosit in mod constructiv toate contrargumentele posibile
      Am sa folosesc si eu doua :
      – In UK s-a putut iar invatatorii claselor primare s-au aliniat prin instruire
      (si nu vreau sa detaliez aici)
      – In Finlanda au cooptat un tert care livreaza in numele Ministerului Educatiei
      In rest sunt perfect constient de obstacole, insa cred ca putem dovedi ca se POATE
      Cu stima,

      LAURENTIU

      • Am spus doar ca trebuie pornit de la conditiile existente, nu am nimic impotriva informaticii la clasele mici.

        Ca o curiozitate, eu sunt de parere ca ar trebui inceputaq fizica din clasa a IV-a si inceput cu fizica cuantica. Serios. La fel – matematici superioare. Nu e un sarcasm, sa stiti. Notiunile acestea sunt abstracte pentru ca noi le-am facut asa. In definitiv, nu stiu cati oameni pot sa explice ce e zero :-)).

        Asa ar fi grozav: stiintele aduse la zi, de la clasele mici. Insistat pe intelegere, nu pe calcul. Dezvoltata didactica respectiva.

        Abordarea moderna este STEAM (include arta , pentru a stimula creativitatea si a intelege pluralitatea solutilor).

        ()()()()

        Adica da, sunt de acord cu informatica in clasele mici dar fiind realist (nu pesimist!) trebuie sa spun ca nu avem cu cine sa o facem.

        Capitalul uman e la pamant si nu il putem dezvolta cu instruiri. Cine credeti ca ii va instrui pe invatatori? Incercati sa gasiti macar 10 oameni capbili sa o faca (

        Nu capabili sa spuna ca fac! Din astia gasesc si eu 100 in 2 ore! Daca promit 400 de euro pe ora, voi gasi chiar 200 de doritori :-))).

        ()()()

        Educatia din UK – a trecut prin framantari politice nu demult. Are insa o caracteristica interesanta: este superdiversa, inclusiv ca mod de organizare! Nu e cazul Romaniei.

        Finlanda a fost superdata de examplu. Dar nu uitati ca: este o tara nordica, protestanta si mica :-)). Reforma educatiei la ei a tinut peste 10 ani si s-a bazat pe o capacitate umana cel putin rezonabila. Nu e cazul Romaniei.

        Am avut multe discutii in timp referitoare la exemplul Finlandei in educatie. Desi fraza cu care incep ei intotdeuana este „Nu consideram ca suntem un exemplu”, putini chiar o iau in seama.

        ()()()

        Tendinta multor parinti este de a extinde la clasa expereinta lor cu copiii proprii si personali, sau experienta din cadrul unor ateliere ocazionale. Nu merge.

  6. „Problem solving” e caracteristic nu numai in IT dar in stiinte exacte, inginerie. Din pacate avem mai multi economisti, fotbalisti si juristi si oameni care vor totul de-a gata fara sa depuna nici un efort, de fapt le trebuie o bere si ceva zgomot.

    Ar trebui oamenii sa revina sa mai faca ceva cu mainile, cu capul sa redescopere aceste placeri cand repari ceva, sau construiesti ceva si functioneaza. Da mult mai multe satisfactii decat o petrecere.

    Copii de mici trebuie invatati sa-si rezolve problemele in loc sa li se dea imediat cand isi doresc ceva. Multi numai stiu sa tipe ca le e sete, nu i-a invatat nimeni sa-si ia apa. Ar trebui un iPhone sa fie mai putin accesibil, el sa depuna efort sa construiasca unul sau sa faca ceva ca sa-l obtina, dar la parinti le e mai comod i-au dat jucaria el sta linistit ei se pot lauda ce tari sunt ca i-au luat un iphone.

    • Perfect de acord.

      Interactiunea mana-creier este esentiala pentru formarea gandirii, lucrul acesta e cunoscut de zeci de ani (prima data s-a vorbit despre asta cred ca in urma cu vreo suta de ani). Si neglijat cam tot de atunci :-)).

      Unii spun „copilul meu nu se face tamplar, de ce sa stie sa bata cuie?!”. Batutul cuielor – e un exemplu – confectionarea de diverse obiecte sprijina formarea gandirii, stimuleaza creativitatea si, in unele cazuri cel putin, contribuie la formarea spritului de echipa si la invatarea ajutorului reciproc. Pe langa faptul ca utilitatea invatarii pana la 14 ani nu se refera la meserie, ci la cultura generela (concept fluid, recunosc, dar oricum e opus specializarii si cu totul altceva fata de invatarea unei meserii).

      ()()()()

      Din pacate mult prea multe persoane supraliciteaza relevanta programarii. S-a creat o adevarata mitologie a programarii. Desigur, trebuie invatata si informatica etc. Dar:
      a) in mod rezonabil ca timp si obiective
      b) in conexiune cu ceva
      c) trebuie sa fie clar despre ce e vorba (puteti remarca usor ca de fapt fiecare intelege altceva, unii chiar … Word!)

      ()()()

      O privire asupra subiectelor date la competente digitale anul acesta va dezumfla probabil sperantele multora. Scutindu-ma pe mine de a spune vreuna din povestile noir din domeniu.

  7. Din pacate termenul de informatica este probabil unul dintre cele mai abuzate in ziua de azi. Mare parte din ceea ce este denumit pompos „informatica”, este de fapt cel mult birotica. Iar confuzia exista si in scoli si chiar manuale.
    In plus, firmele fac tot posibilul sa impuna trainingul de produs ca substitut pentru fundamentele teoretice (adica exact ceea ce este de fapt informatica). S-a ajuns pana acolo incat de fapt nu se invata informatica, ci modul de folosire a unui produs sau limbaj de firma. E un cerc vicios din care e dificil de evadat. Teoria abstracta e prea putin atractiva, deci clar e nevoie de produse reale pentru invatarea prin exemple. Insa firmele nu au niciun interes in promovarea conceptelor universal valabile (nici macar a standardelor industriale), din contra introduc in mod deliberat incompatibilitati cu produse similare pentru a mentine cota de piata. Interesul real este obtinerea unei baze cat mai mari de utilizatori (certificari, manageri cu putere de decizie) si clienti cat mai dependenti, nu educatia.
    O alta problema e ca desi, cum bine scrie in articol, „a programa înseamnă sa fii prieten cu matematica”, sunt multi care cred ca daca stii sa scrii un „onclick” se cheama ca esti programator. Am vazut multi „programatori” care nu doar ca nu inteleg concepte de baza in matematica, dar sustin sus si tare ca teoria nu foloseste la nimic. Probabil ca toti am trecut prin faza „de ce sa invat prostia aia de Pascal”, dar unii nu reusesc sa o depaseasca niciodata.

    • De acord. Dar sa stiti ca asta e posibil numai cu concursul cadrelor didactice.

      Daca ati sti de cate ori am auzit „Facem Paint la informatica!” :-)

      ()()()

      Autorul este plin de bunavointa si pozitiv, lucru rar. Mi-as dori sa il pot sprijini cumva.

      Pana la introducerii concurentei (am explicat pe larg in alte postari) si a formarii statului liberal, este necesara macar bunavointa cadrelor didactice, pentru un minim avans. Aceasta bunavointa insa e admirabila si sublima dar de mult prea multe ori lipseste. Multe cauze – de la proliferarea lenei la cultura de organizatie din unele scoli.

      Ca un exemplu trist, am cunoscut un invatator supertare – stia psihologie, se pregatea pentru ore, incerca tot felul de metode, facea singur material didactic. Ei bine, din intregul colectiv (numeros) singurul care o lua pe cocoasha in mod regulat si se lupta cu dispretul colegilor – el era! S-a si imbolnavit pana la urma, nu stiu daca si din cauza asta.

  8. Exista iluza ca oamenii se pot alfabetiza digital in mod natural, copiii fiind cei mai repceptivi.
    Din pacate nu este asa. Faptul ca ii dai un telefon/tableta in mana si se joaca ori se uita la nu-stiu-ce-vlogger, nu il face alfabetizat digital.

    Eu as incepe cu ABC-ul, poate cel mai interesant skill este cel de cautare pe internet. Oare cati dintre noi stiu optiunile de cautare pe care le pune la dispozitie Google ? Ar merita facut un mic curs, in scoala primara.

    http://time.com/4116259/google-search-2/

    Apoi as schimba temele elevilor, sa presupuna si putina documentare si as nota felul in care se documenteaza. Chestii care se intampla deja in alte tari…

    • Buna ziua,

      Nu vreau sa va jignesc dar ce articol ati citit dvs. ?
      Articolul vorbeste despre introducerea in trunchiul obligatoriu scolar
      pe baza unei programe.
      Ultimul capitol , cel despre fiul meu este un raspuns
      O zi buna
      Laurentiu

    • Cel mai frumos lucru nu-i sa vezi un film ci sa il comentezi cu prietenii ! :-)

      Am vazut „What is an algorithm?” (ambele) – poate fi o sugestie , dar am serioase indoieli ca s-ar putea aplica. Nici nu prea vad rezultatul- poate doar sa invete micutii inca o definite: ce e algoritmul. :-))

      Tot BBC produce si o bulibasheala dedicata sistemului binar, care dovedeste ca autorul habar nu are de pedagogie. O fi el BBC, dar … daca nu ma credeti, incercati!

      Desigur, copiii „silitori” vor putea cu usurinta sa redea ce li se spune, dar de la redare la intelegere e cale lunga si nici nu e asa simplu de verificat. De-asta tot spun ca nu avem o metodica, avem doar presupuneri si inchipuiri.

      Ca veni vorba: nu vrea sa fiu rau, dar programa de TIC cea noua e tot o incropeala. Sigur, bine ca exista , dar trebuie sa fim constienti de faptul ca e mai mult decat perimata si mult prea la general facuta pentru a fi cu adevarat utila. Desigur. are o linie, un parcurs, Dar asta nu inseamna ca e si adaptata vremurilor. :-)).

      ” How To Play: Robot Turtles -Featuring Dan Shapiro” Din 2014 si pana in prezent are 67 000 de vizionari si … 5 comentarii!!

      Pe mine m-a plictisit ingrozitor chiar si simpla lui prezentare. Poate fi util in petrecerea de timp impreuna copil-parinte.

      Bits and Bytes Voom Pitch video – este … un pitch! Adica un filmulet care sa convinga pe cineva (un Bussines Angel cel mai probabil) sa investeasca in producerea acelui joc. Cineva vrea sa vanda jocul respectiv. Ma indoiesc de succesul in atragerea de fonduri si in vanzari avand in vedere cele 357 de vizionari. Lumea board-game este super concurentiala, super-dura.

      OK, sunt exemple. Poate sunt si altele de mai mare succes.

      ()()()

      Filmuletele aceastea insa imi sustin parerea: nu avem inca o didactica si nici o metodica adaptata pentru TIC la clase mici.

      Deocamdata as lasa TIC la clase mici in extracurricular.

      Cam ca mersul pe bicicleta: nu-i nevoie, nu-i asa, de materia „mers pe bicicleta”, dar face bine la sanatate, e amuzant si o buna ocazie de a fi impreuna cu parintii si prietenii.

      Dorinta e una, putirintza e altceva … :-).

  9. Lasati copiii sa … copilareasca! Fara atatea ecrane si fara „gandire computationala” la gradinita.

    Dupa socoteala voastra, daca incepe sa invete pe la 5-6 ani informatica, dupa inca 5-6 ani, hai sa zicem 8 (in cel mai rau caz), vor fi asi in programare. Deci pe la 14 ani, ii trimitem la corporatie sa castige mia de euro pe luna (cel putin).
    Ce vreti voi, seamana cu rosiile „romanesti” din piata, toate coapte peste noapte cu ethrel si alte tampenii cancerigene.

    Gandirea algoritmica presupune abstractizare, iar gandirea abstracta incepe sa se formeze la copil abia pe la 11-12 ani.

    De fapt, informatica (ma refer la programare, nu manuirea device-urilor, abilitatile de gamer sau alte prostii, gen folosirea retelelor de socializare) inseamna multa matematica. Mai nou, statistica si probabilitati (vezi machine learning).

    Daca vreti sa sporiti numarul de IT-isti, cresteti numarul celor care studiaza matematica si o fac cu pasiune, nu din obligatie/interes. Asta in primul rand, prin imbunatatirea actului de predare, nu sporind cantitatea (inmultind orele in care se preda cam acelasi lucru).

    Probabil, profesorii de informatica isi imagineaza ca vor avea de 2,3 ori mai mult de „lucru” printr-o astfel de initiativa. Mai bine s-ar preocupa de modul in care se studiaza azi informatica la liceu si facultate. Majoritatea celor care vin sa se angajeze (studenti/absolventi de cibernetica, matematica, electronica, etc.) abia daca inteleg vag notiunile de baza si devin cei mai buni programatori copy-paste (google sa traiasca!).

    In concluzie, mai usor cu informatica/alfabetizarea digitala pe scari …

    • Exista intr-adevar conceptie hidoasa a „invatarii timpurii”, probabil una dintre cele mai ingrijoratoare conceptii despre educatie a secolului XXI,

      Aceasta „invatare timpurie” impinge in programa sistemului educativ national subiecte din ce in ce mai multe ce tin de instruire (instruirea este doar o parte a educatie). Evident, acestea consuma din bugetul de timp al prescolarului si reduc in consecinta timpul alocat educatiei morale, celui dedicat relatiilor cu parintii si cu anturajul etc.

      Nu este o idee noua, aceasta a smulgerii copiilor din famile un timp cat mai lung sub pretextul „invatarii”. Au sustinut-o nazistii (Napole), americanii (Dewey) si multi altii.

      Tactica „invatarii timpurii” exploateaza parerea eronata dar larg raspandita ca este nevoie de din ce in ce mai mult timp pentru a „acumula informatii”, exploateaza diverse pseudorelatii statistice si profita de teama parintilor.

      Ea nu are de-a face cu educatia, este doar o modalitate de interventie in responsabilitatea familiei fata de copii. E un subiect aparte, rar abordar, destul de dur, as indrazni sa spun.

      Unii se opun din instinct parintesc, spre lauda lor. Altii – din bun simt. Sunt si unii care se opun in cunostinta de cauza.

      ()()()

      „Invatarea timpurie” nu este insa nimic altceva decat o modalitate prin care forte modelatoare extra-familale capata o pondere mai mare in educatia copilului, in detrimentul familiei.

      Unii sunt chiar de buna credinta cand sustin „invatarea timpurie”, ei nefiind insa nimic altceva decat raspandacii acestei manipulari,

      ()()()

      Sunt insa doua alte modalitati de aducere la zi a educatiei, dar care, evident sunt in mod intentionat lasate in umbra:
      a) STEAM – invatarea integrata
      b) Dez-institutionalizarea partiala a invatarii si educatiei, cu pastrarea coordonarii scoala -familie

      La limita, ceea ce se poate face este macar reducerea unor directii educative spre a face loc unor subiecte actuale (de ex. gandirea algoritmica). Modalitatea practica ar ramane probabil de discutat, dar ceea ce ar trebui avut in vedere este pastrarea rapoartului sanatos de timp familie-anturaj-scoala. Usor de spus :-).

  10. Uitați un lucru simplu atunci când faceți apologia computerului… faptul că, uneori, se mai ia curentul. Sau mai cade internetul. Sigur, nu contează prea mult sincopele cu durata de minute, ore, poate de câteva zile. Ce ne vom face în eventualitatea unui război, unei explozii solare de mare putere etc ?
    Eu am și progresul în mână, adică o lanternă – dar mai știu și să aprind focul.
    Computerul e o sculă bună, dar doar o sculă. Omenirea (educația copiilor) nu se poate baza exclusiv pe IT.

  11. Spatiul cinematografic abunda in filme SF in care soldati-masina programati de programatori-masina sub atenta indrumare a unor elite umane sunt pe cale sa starpesca ultima fiinta din specia homo sapiens. Sa fi inteles cei din cinematografie mai repede de ce va urma si care va viitorul nostru al speciei umane ?
    Cine ne indreptateste sa devenimn din homo sapiens, homo deus ?
    Dupa cum bine vedem sunt destui oameni dispusi sa-si sacrifice copiii pentru niste idei si idealuri transformandu-i in niste roboti programatori incepand cu varsta de 3 ani.
    Incepem sa tratam copiii ca niste plante, aruncam deasupra lor insecticide si ierbicide astfel incat sa putem obtine planta/copilul eficient si cu randament maxim.
    Viata noastra de zi cu zi este din ce in ce mai mult dictata de programtorii de la Silicon Valley si nu numai , omul transformandu-se intr-un algortim biologic.
    Elon Musk declara cu cea cea mai mare seninatate, creierul omului trebuie conectat la computere si masini altfel nu va putea exista intr-o lume artificiala plina de masini si aplicatii ale acestora.
    Vor sa populeze alte planete, probabil isi dau seama ca pamantul nu mai poate fi salvat de furia umana dispusa sa-l distruga complet in goana ei dupa putere.
    Omul este pe cale sa renute la sensul vietii in schimbul obtinerii puterii absolute oferite de inteligenta articiala si biotechnologiile, devenind astfel „Dumnezeu” care hotareste asupra vietii si a mortii.
    In era digitalizarii omul pierde controlul , delegam catre algoritmi actiunile noastre incepand cu banala comanda pe internet a unor marfuri pana la razboiul dronelor impotriva proprii specii.
    In orasele „smart” de care se tot vorbeste granitele intre om, masina si technolgie dispar, vom deveni niste cyborgi care se vor misca teleghidati si perfect supravegheati , in momentul in care ne vom abate de pe drumul prescris, sanctionati si eliminati, oricum suntem prea multi.
    Priviti la cat de bine sunt deja astazi supravegheate orasele lumii, totul cum ne delara unii si altii in favoarea proprii sigurante.
    Acum 40 – 50 de ani nu au existat aceste sisteme si am impresia ca se imtampla tot mai multe tampenii in ziua de astazi decat atunci.
    Omul devine un chip intr-o retea de calculatoare , inteligenta se rupe de constiinta, totul devenind plin de masini inteligente insa fara constiinta si suflet, niste table moarte.
    Omul devine manipulabil si controlabil, in era inteligentei artificiale este inlocuit de masini si roboti astfel incat isi pierde valoarea economica.
    Se vor forma clase inutile de indivizi , milioane de oameni inutili care nu-si vor mai gasi rostul si sensul veitii impotriva carora e vor indrepta dronele programate de elita programatorilor care au inceput de la varste fragede sa traisca intr-o lume virtuala, dezumanizata.
    Conditiile unui techno-fascism sunt date in care o elita redusa de indivizi cu ajutorul inteligentei artificiale si a biotechnologiilor vor putea controla miliarde de indivizi.
    Omul isi va construi o imensa lume digitala , un sistem de prelucare a datelor, sistem care va prelua controlul asupra sa precum un atotputernic zeu, omul fiind condamnat sa traisca in acest sistem.
    Ar trebui sa ne gandim foarte bine daca merita sa sacrificam proprii copiii pentru crearea unei asemne lumi sau ar fi mai bine sa ne aplecam asupra salvarii umanismul si liberalismului.

    • Din felul apocaliptic în care prezentați lucrurile, s-ar deduce că singura ieșire din aceaată dilemă ar fi ceva à la Luddite. :)

      • Nu consider nimic apocaliptic. Este drumul pe care doreste sa-l urmeze o buna parte din omenire si vom vedea daca va fi o infundatura sau va duce catre ce isi inchipuie unii, majoritatea nefiind in masura sa inteleaga de pe acum ce ii asteapta.
        In 1914 omenirea a luat-o pe un drum gresit, a fost nevoie de 2 razboaie mondiale, de mai multe experinte de oranduri, cea comunista fiind ce a mai cumplita ca in 1989 sa poata iesi in sfarsit la mal ca dupa nici 30 de ani de atunci sa se arunce intr-o alta experienta, de data acesta insa cu foarte multe necunoscute, riscul de schimbarea a fiintei umane fiind enorm de mare.

  12. Multumim pentru mentiunea programului Predau Viitor. Ca si dumneavoastra, si noi suntem mari fani si intelegem cat de util poate fi CSUnplugged in activitatea la clasa si dezvoltarea gandirii computationale – vroiam doar sa mentionez ca noi am deja tradus-o in limba romana si va fi disponibila foarte curand, in cateva zile, pe pagina http://www.predauviitor.ro

    • Multumesc de vorbe bune
      Am incercat sa va contactez pe Linkedin
      Vreau sa stam de vorba
      Ati putea fi o parte a solutiei
      Cu drag
      Laurentiu

  13. Bine argumentat si bine intentionat!
    UPIR, pe care l-ati citat in articol, pregateste o surpriza pentru invatatorii si profesorii care predau scolarilor mici. Din toamna, speram ca vom iesi la…rampa cu noul nostru proiect.
    De asemenea, in curand vom avea si o dezvoltare interesanta pe http://www.infogim.ro si pe canalul Youtube „infogim” https://www.youtube.com/channel/UCbUMmnOUkhI0ukX-Lkb-LMQ
    Vom produce in continuare „CS lessons on demand”

    Multumiri pentru articol!

    Cu drag

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laurentiu Stelea
Laurentiu Stelea
Absolvent MBA – Management Financiar la City University Seattle, 2005. Absolvent Master în Inginerie Mecanică la Academia Tehnica. Are un certificat in Project Management - The Open University livrat de către CODECS Lucrează in domeniul industriei digitale de peste 28 de ani, începându-si cariera ca și Business Analyst si Software Developer in cadrul Ministerului Apărării Naţionale. A continuat să lucreze in cadrul Ministerului Apărării, unde a condus diferite departamente IT în cadrul Statului Major al Forţelor Terestre şi Comandamentului Logistic. Începând cu anul 1997, Laurentiu a început sa lucreze in sectorul privat pentru importanți furnizori de software sau integratori de sisteme informatice: ICL, Fujitsu Services, SAP, Oracle, CA, etc. În anul 2016 a fost numit ca Secretar de Stat in Ministerul Fondurilor Europene, actual fiind implicat in consultanţă şi constituirea unei asociații a industriei digitale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro