duminică, iulie 25, 2021

„Altă întrebare!”. De data aceasta de la Ministerul Cercetării și Inovării

O simplă coincidență sau nu, deciziile din ultimele luni ale domnului Șerban Valeca de a modifica în totalitate componența consiliilor consultative ale Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) și de a elimina experții străini din procesul de evaluare a aplicațiilor de cercetare s-au suprapus peste alte inițiative ale Guvernului Grindeanu sau ale majorității parlamentare, care au scos în stradă un număr impresionant de protestatari. Așa a fost în noaptea adoptării „celebrei” deja Ordonanțe 13, când membrii Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS) au fost anunțați că ședința programată pentru a doua zi fusese anulată printr-o decizie a MCI. Așa a fost și mai nou, când, într-o sincronizare neobișnuită cu eforturile membrilor din Comisia Juridică a Senatului de a repune pe tapet chestiunea amnistierii extinse a actelor de corupție și abuz în serviciu, același deținător al portofoliului Cercetării și Inovării decidea să scoată experții străini din procesul de evaluare a aplicațiilor de cercetare.

Chiar dacă au fost mai puțin spectaculoase și au trecut mai degrabă neobservate de către o parte a mass-media, protestele mediului academic față de aceste măsuri, considerate abuzive și dăunătoare pentru imaginea de ansamblu a cercetării românești, au fost destul de consistente, printre contestatari numărându-se nu doar voci individuale sau asociații de cercetători din țară și diasporă, ci și Consorțiul Universitaria, care, prin cei un sfert dintre studenții și cadrele didactice universitare, plus circa jumătate din „output”-ul științific național, reunește cele mai importante cinci universități. În special reacția lor, comparabilă, pe  acest plan al discuției, cu  vârful manifestațiilor de protest de la începutul lunii februarie c., l-a determinat pe ministrul Cercetării și Inovării să asume un punct de vedere oficial față de nemulțumirile mediului academic.

Din păcate, în loc să detensioneze situația creată, „clarificările” venite dinspre MCI deschid larg poarta unui conflict de durată dintre cei care cer păstrarea cercetării românești pe direcția ascendentă din ultimii ani și actualii decidenți politici.

Astfel, în locul unui dialog sincer cu comunitatea academică, domnul ministru Valeca a preferat să ofere, prin „mesajul” distribuit pe data de 30 aprilie c. de către biroul său de comunicare, un șir de citate din programul de guvernare sau din acte normative privitoare la cercetare. De pildă, schimbarea membrilor consiliilor consultative este explicată prin modificarea „cadrului legislativ și punerea în aplicare a Hotărârii nr.1/2017 a Parlamentului României de aprobare a Programului de Guvernare”, sau prin nevoia de a „susține în continuare programele şi proiectele de succes aflate în derulare atât în domeniul cercetării fundamentale cât şi în domeniul cercetării aplicative şi inovării”. În ce măsură vechile consilii stăteau în calea punerii în aplicare a planului de guvernare sau a stimulării proiectelor de succes rămâne, desigur, o necunoscută. Nedumeri similare provoacă și intervenția domnului ministru Valeca la emisiunea „Probleme la zi” a postului național de radio din 4 mai c., la care domnia sa se întreba, printre altele, „cine este consorțiul Universitaria”, sau afirma că membrii în vechile consilii consultative „au fost aleși cu telefonul”, că „maparea” celor noi s-a făcut ținându-se cont de echilibrul între domenii, sau că „așa zisa competiție în cercetare este o prostie”. Și, din păcate, exemplele în acest sens ar putea continua.

Rămânând pe planul analogiilor cu protestele publice provocate de inițiativele nefericite din domeniul justiției, am putea spune că, la obiecțiile privind subreprezentarea principalelor universități din țară în consiliile consultative ale MCI, eliminarea din acestea a unor domenii întregi (de pildă a științelor umaniste), excluderea de la evaluări a experților străini, reducerea drastică a bugetelor acordate cercetării fundamentale, mediul academic ar trebui să se mulțumească, pentru moment, cu sintagma devenită între timp parte a folclorului nostru post decembrist: „Altă întrebare”!

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Să fim serioși! PSD, falnic urmaș al PCR pe filiera FSN-FDSN-PDSR, plus grămăjoara de anexe și debarale politice gen UNPR, PC/PUR sau ALDE, este aceeași formație politică ce emana, imediat după revoluție, lozinci gen: ”Noi muncim, nu gândim!” sau ”Moarte intelectualilor!”. Urmarea? Crearea unei economii de subzistență, total aservită multinaționalelor ipocrit hulite de șeful partidului, aservire determinată de lipsa unei baze solide pentru cercetare. Crearea pseudouniversităților fabricante de maculatură intitulată diplome și doctorate nu a făcut decât să agraveze situația…Cine se așteaptă la o politică serioasă de la partidul care a dat pe Întâiul Plagiator al Țării – Ponta Victor-Viorel?

  2. Si ce credeti ca se va intampla? Gasca lui Kati a adus Politehnica la caoada clasamentului prin impostura si programe de doi bani copiate de la un an la altul si acum vor sa ii traga in jos si pe ceilalti. UPB a devenit un fel de cimitir al elefantilor, bun de asiguart salariile pilelor PSD. La intrebarea „cine este Universitaria” raspunsul este „cine sunt Valeca, Costoiu, Adronescu, Iovu si altii?”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Flavius Solomon
Flavius Solomon este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi. Şi-a susţinut doctoratul în 1995, cu o teză privind istoria ecleziastică a Moldovei în Evul Mediu. Ulterior, interesul ştiinţific a cuprins: istoria genezei conştiinţei naţionale în Europa de Est; istoria minorităţilor etnice; istoria relaţiilor internaţionale. A fost bursier al DAAD, Fundaţiei Humboldt şi Imre-Kertész-Kolleg Jena. Este colaborator extern al Institutului de Istorie a Europei de Est şi Sud-Est din Regensburg. În 2011-2013 a fost membru al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din România (CNCS).

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

 

 

Recomandare Contributors.ro - Musica Ricercata Festival Op.3

https://www.hotnews.ro/stiri-cultura-24929744-23-iulie-incepe-musica-ricercata-3-festival-despre-muzici-pierdute-regasite.htm

Intre 23 si 25 iulie, la Sibiu, va avea loc un festival foarte interesant, Musica Ricercata Festival Op.3. Titlul este un joc de cuvinte care pornește chiar de la crezul proiectelor Musica Ricercata: aducerea la lumină a unor muzici pierdute în biblioteci și arhive. Descoperirea lui Joseph Haydn (denumit și “părintele simfoniei”) dintr-o perspectivă a Transilvaniei este punctul de pornire a periplului, muzica devenind o mașină a timpului prin care reușim să pătrundem din perspectiva culturii transilvănene în centrul Europei. Vezi programul festivalului in articol.

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

În ultimii 40 ani, temperatura medie anuală din România a crescut cu circa 2°C

În baza de date întreținută de NASA la Goddard Institute for Space Studies (NASA GISS), care funcționează în New York, pe lângă...

Nikita Hruşciov dixit: „În România socialismul nu poate fi construit fără mămăligă”

Într-o şedinţă desfăşurată la Moscova, la 8 iulie 1953 – în cursul căreia câţiva politicieni sovietici au discutat despre un plan de...

Libertatea, statul şi politica prudenţei: o pledoarie modestă

Ceea ce criza sanitară a impus, în mod dramatic şi poate ireversibil, este politica fricii.  Creşterea fără precedent a controlului statal, invadarea...

Vaccinarea anti-COVID: între tipic statistic și potențial național

România este vaccinată cam cât ar prezice indicele dezvoltării noastre umane. Ne comportăm tipic statistic, suntem un punct cuminte pe o curbă...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro