marți, martie 21, 2023

„Altă întrebare!”. De data aceasta de la Ministerul Cercetării și Inovării

O simplă coincidență sau nu, deciziile din ultimele luni ale domnului Șerban Valeca de a modifica în totalitate componența consiliilor consultative ale Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) și de a elimina experții străini din procesul de evaluare a aplicațiilor de cercetare s-au suprapus peste alte inițiative ale Guvernului Grindeanu sau ale majorității parlamentare, care au scos în stradă un număr impresionant de protestatari. Așa a fost în noaptea adoptării „celebrei” deja Ordonanțe 13, când membrii Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS) au fost anunțați că ședința programată pentru a doua zi fusese anulată printr-o decizie a MCI. Așa a fost și mai nou, când, într-o sincronizare neobișnuită cu eforturile membrilor din Comisia Juridică a Senatului de a repune pe tapet chestiunea amnistierii extinse a actelor de corupție și abuz în serviciu, același deținător al portofoliului Cercetării și Inovării decidea să scoată experții străini din procesul de evaluare a aplicațiilor de cercetare.

Chiar dacă au fost mai puțin spectaculoase și au trecut mai degrabă neobservate de către o parte a mass-media, protestele mediului academic față de aceste măsuri, considerate abuzive și dăunătoare pentru imaginea de ansamblu a cercetării românești, au fost destul de consistente, printre contestatari numărându-se nu doar voci individuale sau asociații de cercetători din țară și diasporă, ci și Consorțiul Universitaria, care, prin cei un sfert dintre studenții și cadrele didactice universitare, plus circa jumătate din „output”-ul științific național, reunește cele mai importante cinci universități. În special reacția lor, comparabilă, pe  acest plan al discuției, cu  vârful manifestațiilor de protest de la începutul lunii februarie c., l-a determinat pe ministrul Cercetării și Inovării să asume un punct de vedere oficial față de nemulțumirile mediului academic.

Din păcate, în loc să detensioneze situația creată, „clarificările” venite dinspre MCI deschid larg poarta unui conflict de durată dintre cei care cer păstrarea cercetării românești pe direcția ascendentă din ultimii ani și actualii decidenți politici.

Astfel, în locul unui dialog sincer cu comunitatea academică, domnul ministru Valeca a preferat să ofere, prin „mesajul” distribuit pe data de 30 aprilie c. de către biroul său de comunicare, un șir de citate din programul de guvernare sau din acte normative privitoare la cercetare. De pildă, schimbarea membrilor consiliilor consultative este explicată prin modificarea „cadrului legislativ și punerea în aplicare a Hotărârii nr.1/2017 a Parlamentului României de aprobare a Programului de Guvernare”, sau prin nevoia de a „susține în continuare programele şi proiectele de succes aflate în derulare atât în domeniul cercetării fundamentale cât şi în domeniul cercetării aplicative şi inovării”. În ce măsură vechile consilii stăteau în calea punerii în aplicare a planului de guvernare sau a stimulării proiectelor de succes rămâne, desigur, o necunoscută. Nedumeri similare provoacă și intervenția domnului ministru Valeca la emisiunea „Probleme la zi” a postului național de radio din 4 mai c., la care domnia sa se întreba, printre altele, „cine este consorțiul Universitaria”, sau afirma că membrii în vechile consilii consultative „au fost aleși cu telefonul”, că „maparea” celor noi s-a făcut ținându-se cont de echilibrul între domenii, sau că „așa zisa competiție în cercetare este o prostie”. Și, din păcate, exemplele în acest sens ar putea continua.

Rămânând pe planul analogiilor cu protestele publice provocate de inițiativele nefericite din domeniul justiției, am putea spune că, la obiecțiile privind subreprezentarea principalelor universități din țară în consiliile consultative ale MCI, eliminarea din acestea a unor domenii întregi (de pildă a științelor umaniste), excluderea de la evaluări a experților străini, reducerea drastică a bugetelor acordate cercetării fundamentale, mediul academic ar trebui să se mulțumească, pentru moment, cu sintagma devenită între timp parte a folclorului nostru post decembrist: „Altă întrebare”!

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Să fim serioși! PSD, falnic urmaș al PCR pe filiera FSN-FDSN-PDSR, plus grămăjoara de anexe și debarale politice gen UNPR, PC/PUR sau ALDE, este aceeași formație politică ce emana, imediat după revoluție, lozinci gen: ”Noi muncim, nu gândim!” sau ”Moarte intelectualilor!”. Urmarea? Crearea unei economii de subzistență, total aservită multinaționalelor ipocrit hulite de șeful partidului, aservire determinată de lipsa unei baze solide pentru cercetare. Crearea pseudouniversităților fabricante de maculatură intitulată diplome și doctorate nu a făcut decât să agraveze situația…Cine se așteaptă la o politică serioasă de la partidul care a dat pe Întâiul Plagiator al Țării – Ponta Victor-Viorel?

  2. Si ce credeti ca se va intampla? Gasca lui Kati a adus Politehnica la caoada clasamentului prin impostura si programe de doi bani copiate de la un an la altul si acum vor sa ii traga in jos si pe ceilalti. UPB a devenit un fel de cimitir al elefantilor, bun de asiguart salariile pilelor PSD. La intrebarea „cine este Universitaria” raspunsul este „cine sunt Valeca, Costoiu, Adronescu, Iovu si altii?”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Flavius Solomon
Flavius Solomon este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi. Şi-a susţinut doctoratul în 1995, cu o teză privind istoria ecleziastică a Moldovei în Evul Mediu. Ulterior, interesul ştiinţific a cuprins: istoria genezei conştiinţei naţionale în Europa de Est; istoria minorităţilor etnice; istoria relaţiilor internaţionale. A fost bursier al DAAD, Fundaţiei Humboldt şi Imre-Kertész-Kolleg Jena. Este colaborator extern al Institutului de Istorie a Europei de Est şi Sud-Est din Regensburg. În 2011-2013 a fost membru al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din România (CNCS).

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro