luni, ianuarie 18, 2021

Altii, altfel despre ICR (2)

El País, 18 decembrie 2011, Gregorio Belinchon, „Nuevos amos de los festivales / Noii regi ai festivalurilor“: „Începem să-i cunoaştem încet, încet, pe aceşti noi regizori din România, incisivi, foarte dotaţi, unii dintre ei amintind prin umor de Berlanga. Dar nu toate filmele româneşti ajung în Spania. Tocmai de aceea Institutul Cultural Român organizează propriul său festival, Zilele filmului Românesc, la Filmoteca spaniolă. Până pe 30 decembrie. Nu trebuie ratat acest prilej de informare cu privire la cele mai noi tendinţe din Europa, cu alte cuvinte, la triumful României.“)

El Pais, 1 octombrie 2011, dedică României editorialul suplimentului cultural Babelia, sub semnătura lui Ignacio Vidal Folch, „Influencia y poder de la literatura rumana/ Influenţa şi forţa literaturii române“:

„Două  figuri intelectuale cu un profil foarte diferit, dar la fel de provocatoare, conduc în mod simbolic literatura română, invitata de onoare din acest an a Târgului Internaţional de Carte Liber. Pe de o parte, în mod firesc, Norman Manea, autor cu faimă internaţională, perspicace eseist şi prozator, totodată narator al  propriilor peripeţii în «Întoarcerea huliganului», scriitor  contondent şi incomod. […] Cealaltă figură intelectuală de mare influenţă este scriitorul Horia-Roman Patapievici, autor proteic, preşedinte al Institutului Cultural Român – Institutul Cervantes românesc. […] alături de filosofii Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu […] formează trioul cel mai vizibil şi influent din cultura actuală. […] Între naratorii români de azi se evidenţiază două autoare care în anii ’90, după ce au părăsit literatura pentru a lupta în arena jurnalismului, în favoarea consolidării unei societăţi civile active şi conştiente, s-au întors, poate obosite, la uneltele lor. Poeta Ana Blandiana este una dintre autoarele de origine română cele mai  cunoscute inclusiv în străinătate. În perioada totalitarismului a fost una dintre primele voci care şi-au îngăduit să îşi smulgă jugul  proletcult (estetica realismului socialist importată din URSS) pentru a se tranforma, de asemenea, într-o naratoare unică,  supravegheată şi anevoie tolerată, care practica o ficţiune fanstastică sau o variantă europeano-orientală a realismului magic american, o variantă tenebroasă, zbuciumată, după cum vor vedea cei care vor pătrunde în «Cele patru anotimpuri». Gabriela Adameşteanu, în romanul ambiţios şi îndelung elaborat (timp de zece ani) «O dimineaţă pierdută», reproduce, cum s-a spus, cu un „auz absolut“, discursul unei pleiade de personaje şi povesteşte temerile sale şi conflictele vieţii cotidiene în ultimii ani ai vechiului regim, cu o mare eleganţă structurală şi eficacitate narativă. Intrată în 1990 în activismul publicistic ca fondatoare şi directoare a foarte influentei «Reviste 22», a abandonat acum câţiva ani jurnalismul şi s-a întors la literatură, publicând de atunci două cărţi noi şi reeditându-le pe cele vechi.“

ABC, 6 iunie 2011, Manuel de la Fuente, „Noul imperiu românesc / El nuevo imperio rumano“:

„Cineva s-ar putea să-l amintească pe Mihai Eminescu, Cervantes-ul român. Unii mai citiţi şi mai umblaţi i-ar aminti poate pe Cioran, Ionesco, Tristan Tzara, Mircea Eliade, toţi români şi figuri transcendentale ale secolului XX. Şi poate încă pe câţiva, Dar asta nu înseamnă aproape nimic pentru o ţară ca România de care ne apropie, printre altele, o limbă foarte familiară şi de unde ne ajung acum, în sfârşit, sclipiri ale unei literaturi care, îndepărtată deja de tradiţia ei franceză, are boom-ul latino-american şi realismul magic drept izvoare pentru opere care conţin literatură cu majuscule, o literatură dintre cele mai viguroase şi spectaculoase din Europa.“

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

De la numerologie la ”România Educată”

Religiozități arhaice în contemporaneitate   O doamnă inspector din Galați a dat o circulară școlilor cu privire la un ”training” (inevitabil, online) de numerologie care...

A patra întrebare: Când intrăm în blackout?

Se îndesesc zilele prin care ne trece glonțul “energetic” pe la ureche. Aceasta, de fapt, era a treia întrebare a articolului de...

Cu stiletto pe pârtia de ski sau cum mint politicienii că… depolitizează educația

Politicienii, noi și vechi, vor să… depolitizeze educația cu grația unei doamne care, după șampania de anul nou, o ia pe pârtia de ski...

Ministerul Culturii e gol!

Răspunsul Ministerului Culturii la semnalul de alarmă tras de cineastul Alexander Nanau poate părea năucitor, dar în realitate nimic nu-i nou sub...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.