vineri, martie 29, 2024

Amenințarea exterioară și concordia internațională

You take a mortal man
And put him in control
Watch him become a god
Watch people’s heads a-roll

A-roll, A-roll
Just like the Pied Piper
Led rats through the streets
We dance like marionettes
Swaying to the Symphony of Destruction

Megadeth, Symphony of Destruction, „Countdown to Extinction” (1992)

După mai mult de un deceniu în care de 4 iulie televiziunile difuzau Born on the 4th of July, în acest an am avut ocazia să mă uit (din nou) la Independence Day: Resurgence. Mărturisesc că am acest viciu: îmi plac blockbuster-ele hollywoodiene. Primul Independence Day chiar mi-a atins coarda sensibilă a patriotismului eroic. Continuarea nu a mai reușit… Și totuși am ales să mă uit din nou la acest film atunci când am avut ocazia. Pentru cei care nu au văzut aceste filme, intriga este una simpl(ist)ă: extratereștrii cei răi atacă Terra pentru a-i fura resursele; oamenii sunt depășiți tehnologic, dar reușesc să oprească invazia printr-o combinație de eroism, ingeniozitate și noroc. Și, evident, victoria survine pe 4 iulie, din partea unei forțe americane. De altfel, subtitlul de pe afișul filmului se referă la „the day we fight back” Discursul Președintelui SUA din prima parte a francizei („Perhaps it’s fate that today is the Fourth of July, and you will once again be fighting for our freedom… Not from tyranny, oppression, or persecution… but from annihilation. We are fighting for our right to live. To exist. And should we win the day, the Fourth of July will no longer be known as an American holiday, but as the day the world declared in one voice: „We will not go quietly into the night!” We will not vanish without a fight! We’re going to live on! We’re going to survive! Today we celebrate our Independence Day!”) reprezintă un bun rezumat al filmului. Și da, pe baza datelor aflate de către armata americană și restul statelor reușesc să-i învingă pe extratereștri.

Ei bine, în partea a doua a francizei accentul se mută tocmai pe acest internaționalism. Acum lumea este mai unită ca oricând. Oamenii au înțeles că numai împreună pot să reziste amenințării extraterestre și au îngropat securea războiului fratricid pentru a se pregăti împreună pentru războiul contra extratereștrilor malefici. Pare însă că întreg efortul de reconstrucție este canalizat către infrastructura militară. În ciuda tehnologiei ultrasofisticate a trupelor de apărare, oamenii obișnuiți conduc tot autoturisme clasice, iar autobuzul școlar este identic cu cele văzute în filmele americane de 50 de ani. Oamenii aleargă în continuare după surse de îmbogățire rapidă, căutând epave scufundate cu averi colosale pe fundul mării. Adică nimic nu s-a schimbat pentru „civili”.

Impresia mea a fost că totul seamănă extrem de mult cu un „mejdunarodnism” sovietic specific anilor Războiului Rece, atunci când Internaționala Socialistă devenise o marionetă prin care Uniunea Sovietică încerca să controleze cât mai multe state. Ca o consecință, literatura „științifico-fantastică” a vremii primise ordinul să prezinte viitorul omenirii în termenii concordiei planetare. Lumea viitorului imaginată în scrierile lui Arkadi și Boris Strugațki, de exemplu în Valurile liniștesc vântul, este o astfel de lume perfectă în care există un guvern mondial care are grijă de toți cetățenii, iar tehnologia este accesibilă tuturor la costuri derizorii. La noi, Radu Nor și I.M. Ștefan au preluat această temă în perioada anilor ’60. De cealaltă parte a Cortinei de Fier, Robert Heinlein publica în aceeași perioadă Infanteria Stelară, în care lumea era unită tot de un conflict interplanetar, dar tonul era unul diferit. Lumea era unită prin dictatură militară, iar nu prin convingere interioară. Tema o regăsim la Orson Scott Card cu al său Jocul lui Ender. În ambele cazuri răbufnește nemulțumirea populară față de organizarea internaționalistă a Guvernului Mondial… În Independence Day 2 (atenție, spoiler!), chinezoaica nu se lasă convinsă de american decât după ce ajung să se cunoască mai bine. Pare un mesaj direct despre cum cele două mari puteri trebuie să se respecte reciproc. Apropo, nu apare nici un personaj notabil din spațiul rusesc… Spre deosebire de frumoasa rusoaică Anna din Jet Pilot (1957) care sucombă șarmului lui John Wayne nu fără să aibă o tiradă interesantă: „Anna: Your precious freedom – it has to be bought? USAF General: Why not? We paid a high price for it. And it’s getting scarcer in the world all the time”.

Acest gen de internaționalism egalitar este de un utopism periculos pentru că el sugerează că totul va fi armonie dacă ignorăm diferențele dintre noi și ne supunem unei idei uniformizatoare. Or, viața reală a demonstrat că „exportul de democrație” a eșuat acolo unde a fost transplantat cu ignorarea specificităților locale. La fel cum a eșuat impunerea „omului nou” în state cu profunde tradiții conservatoare. Trebuie mai degrabă să acceptăm alteritatea și să respectăm individualitatea fiecăruia decât să încercăm să definim un tip uman standard. Uniformizarea persoanelor va fi întotdeauna contrară naturii diverse a vieții pe Pământ. Suntem puternici pentru că suntem diferiți fiecare în parte. Globalizarea a demonstrat că putem să cooperăm între noi indiferent de granițe artificiale doar pe baze contractuale, adică acționând ca egali. În momentul în care statele (naționale) au văzut că lipsa barierelor politice face ca atât cetățenii, cât și resursele să circule libere de controlul etatic, s-au activat mecanismele de autoconservare ale statelor înseși pentru a opri acest exod către „mai bine”. În loc ca statele să se adapteze la noile realități, au preferat să inducă teama de celălalt pentru a-și păstra „supușii”. În loc să apeleze la un set de valori care să asigure o fundație comună pentru toți cei care aleg un anumit loc, statele au preferat să facă selecția pe baza altor criterii.

Încă din școala primară ni s-a povestit despre pilda dată de Dromihete lui Lisimah prin introducerea în cușca în care se luptau doi câini a unui lup, ceea ce a determinat coalizarea câinilor contra lupului. Ceea ce nu ne spune povestea este ce s-a întâmplat cu câinii după ce l-au învins pe lup… Altfel spus, alianțele conjuncturale au tendința de a fi exact cum le spune numele; ele se destramă imediat ce conjunctura se schimbă. Propovăduirea păcii mondiale prin instituirea unui supra-stat global este o utopie pentru că ea presupune definirea unui cetățean universal. Este precum celebra replică din Miss Congeniality, când fiecare candidată la titlul de miss își termina invariabil lista de dorințe cu „… and world peace”. Prefer conflictele (de opinii, nu armate) între diferite grupări umane unei păci nivelatoare în care toată lumea are aceeași părere.

Revenind la filmul Independence Day: Resurgence, este ironic cum o sărbătoare a primului proiect politic de succes din epoca modernă bazat pe libertate este transformată în propagandă pentru uniformitate și conducere de tip militar sub o continuă stare de asediu. Pentru că în final oamenii ajung la concluzia că trebuie să se pregătească pentru o nouă confruntare cu extratereștrii, deci este nevoie să permanentizeze organizarea marțială. Dar ne dorim oare să trăim într-o societate militarizată? Într-una în care să ni se spună în fiecare zi: Atenție! Enemy at the Gates!? Într-o societate unde legile siguranței să fie mai importante decât orice altceva? Într-una unde sursele de informație să fie cenzurate și chiar să ni se interzică accesul la ele (Atenție! Inamicul ascultă!)? În celebra sa carte Drumul spre servitute, Friedrich Hayek descrie o astfel de societate. Și nu este vorba despre Germania nazistă, ci despre Anglia în stare de război. Vedem astăzi ceva similar în Rusia și în Ucraina. Se discută de asemenea despre trecerea economiilor statelor NATO la un program de război… Ne dorim o astfel de concordie în care toată lumea este unită pentru că există un inamic comun?

Poate că ar fi mai simplu să ne preocupăm mai degrabă de propria noastră trecere prin lume și să ne acceptăm propria noastră persoană. După aceea ne va fi mai ușor să-i acceptăm și pe ceilalți ca persoane (diferite de noi) și să apelăm mai puțin la modelul de cetățean (proto)tipic pe care ni-l propun statele. În momentul în care noi nu vom mai hrăni Leviatanul cu temerile și insecuritățile noastre, el va pierde din putere, inclusiv din puterea asupra noastră. Să nu uităm că Thomas Hobbes considera starea de război ca fiind specifică statelor, iar nu indivizilor. Pentru că indivizii autonomi și conștienți de calitățile lor (care îi fac unici) sunt principalul inamic al statelor (mai ales al celor totalitare). Indivizii care nu se bazează pe stat pentru a le purta de grijă (sau pentru a le oferi sinecuri), indivizii care știu că ei sunt mai importanți pentru stat decât statul este pentru ei. Vedem astăzi cum interesul cetățenilor pentru funcționarea statului este în scădere peste tot în lume: absenteismul la alegeri sau neimplicarea oamenilor autonomi în funcțiile publice sunt indicii clare. De asemenea, succesul platformelor de economie colaborativă în a evita reglementările absurde ale statului paternalist oferă un alt indiciu. În epoca tehnologiei când fiecare individ își poate găsi în mod facil drumul către orice are nevoie, fără intermedierea statului, cred că soluția este limitarea puterilor etatice. În acest fel, nu va mai exista tentația ascunderii în spatele unui Frate mai Mare și nici frica de limitările artificiale impuse de cei aflați temporar la putere. Iar invazia extraterestră s-ar putea să fie a pământenilor plecați să populeze alte planete…

Distribuie acest articol

78 COMENTARII

  1. „Încă din școala primară ni s-a povestit despre pilda dată de Dromihete lui Lisimah prin introducerea în cușca în care se luptau doi câini a unui lup, ceea ce a determinat coalizarea câinilor contra lupului.”

    Asta e din Frontinus I,X,IV și e vorba despre Scorilo.

    • Aveți perfectă dreptate, am greșit! Și astfel am demonstrat (involuntar) teza textului: eu ca individ pot greși, dar alt individ poate veni să mă corecteze, fără ca eu să îi neg corectura pentru că aș pretinde vreo formă de atotputernicie :-)

  2. Sa fie bine ca sa nu fie rau. Poate ca unii i-au deranjat pe altii latrand la poarta lor care era a lor dintotdeauna plus terenul din fata portii plus strada si toata lumea de pe continentul ala intins de la Norvegia pana la Coreea de Nord. Ce rost are sa ne unim conjunctural cand mai bine ramanem fiecare in curtea lui asteptand sa ne bata vecinul la poarta cu afetul autopurtat?

    • Și eu sunt un sceptic (îmi place să pretind că sunt realist), dar nu mi se pare că răspunsul la o amenințare militară este copierea tehnicilor adversarului. În acel moment chiar nu mai contează cine câștigă, pentru că vom pierde cu toții. Exact asta era să se întâmple în Europa după WW2. Norocul (pentru cei care l-au primit) s-a numit Planul Marshall care era construit de americani ignoranți care nu înțelegeau naționalismele europenilor și încercau să le explice că singura soluție rațională (cel puțin dpdv economic) este să coopereze la nivel comercial și industrial, pe baze egalitare (de liber schimb). Așa a părut UE (care între timp a cam uitat cum s-a născut și se tot ceartă cu americanii încercând să fie autonomă, ajungând să devină dependentă de Rusia și China; sau se pretinde deținătoarea adevărului – birocratic – absolut și pierde încrederea unor membri-cheie precum UK).
      Așa că de aceea nu cred în alianțe conjuncturale și sper să am norocul să asist la alianțe strategice. În loc să pretindem că suntem prieteni cu americanii (pe care i-am așteptat 50 de ani și apoi, când au venit, nu ne-a plăcut de iei pentru că sunt imperialiști) și să dăm vina pe ei pentru incompetențele noastre de a gestiona înțelegeri cu ei (în care comisionul este mai greu de încasat înainte ca ei să se lămurească că o să aibă profit din afacere) mai bine am decide cu adevărat că sunt singura noastră șansă, pentru că alternativele sunt mult mai rele. E o formă de realpolitik pe care am putea-o accepta mai ușor decât Franța și Germania care mai au nostalgia fostei lor glorii imperiale. Noi măcar nu am avut niciodată o asemenea glorie, deci am putea mai ușor să acceptăm că nu suntem vioara întâi. Altfel nu înțeleg de ce principalele afaceri din România nu sunt deținute de americani, ci de ruși (direct, dar mai ales indirect). Pentru că ei știu cum să se adapteze la realitățile noastre estice?

  3. 1.”În epoca tehnologiei când fiecare individ își poate găsi în mod facil drumul către orice are nevoie, fără intermedierea statului, cred că soluția este limitarea puterilor etatice.”
    Statul a apărut pentru apărarea internă şi externă a poporului. În democraţie, statul glisează uşor între două limite: anarhie şi dictatură, astfel încât să se apere drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, dar şi, la o adică, apărarea de agresiunile externe.
    2. În legătură cu SF-urile cu extratereştri, aici situaţia este mai complicată. Este evident că există o mare probabilitate să existe civilizaţii extraterestre mai avansate ca a noastră. Numai că aici sunt câteva probleme:
    – dacă legile dialecticii sunt universal valabile( aia cu unitatea şi lupta contrariilor, etc, plus legile evoluţiei lui Darwin), atunci orice civilizaţie se dezvoltă prin luptă şi agresiune şi se poate autodistruge astfel intern sau, mai rău, să nu poată să se dezvolte tehnologic atât de repede până nu se epuizează resursele planetei şi din nou civilizaţia să dispară. Dacă totuşi o civilizaţie reuşeşte să scape de capcanele propriei evoluţii fără să se autodistrugă, poate ajunge la un nivel tehnologic de călătorii în spaţiu pentru resurse sau habitate.
    Numai că:
    – călătoria în spaţiul Universului este cenzurată de legea lui Einstein a constanţei vitezei luminii( deci viteza maximă de deplasare în Univers) care face ca timpul de deplasare să fie uriaş, posibil peste viaţa normală a unui ciclu de viaţă. Aşa că extratereştrii, dacă vor veni pe Pământ, vor fi probabil nişte roboţi sau cyborgi, doar purtători de mesaje ale unei civilizaţii superioare, poate deja dispărute….
    Ca o concluzie: este mult mai probabil ca extratereştrii care vor veni pe Pământ să nu fie agresivi, ci dimpotrivă, să aibă o atitudine constructivă faţă de biata Omenire neevoluată….
    Adică, după cum spun diversele religii, să apară ca un fel de Sfinţi la care să ne închinăm şi de la care să învăţăm multe….

    • MoaAm’!
      …poi, a vazut cineva vreun EXTRATERESTRU mai evoluat decat virusurile?
      De mom ce au evoluat intr-un mediu diferit de al nostru timp de milioane de ani, rezulta ca nu prea ar fi interesati de mediul nostru, in particular, de pe aceasta planeta atipica cu prea multe particularitati chiar si pentru un Uni Versus infinit.

    • Mă voi rezuma la 1, că la 2 e doar o speculație (dar pentru a vedea cum vede China întâlnirea cu extratereștrii, recomand trilogia lui Liu Cixin).
      Tocmai ce spuneți Dvs. la 1 este și problema mea. Așa ar trebui să fie democrația (și astfel ar permite diversitatea care să genereze acea piață liberă a ideilor de unde să apară și ideile geniale), dar mie mi se pare că nu (mai) este așa. Statele au început să devină speriate de inutilitatea lor și și-au declanșat măsurile de autoapărare. Mă refer în principal la birocrația etatică speriată de pierderea scopului. Prin urmare, în loc să apere drepturile individului, au început să se concentreze pe drepturile statului (nu neapărat împotriva individului, dar consecințele sunt similare). Iar când statul face și afaceri (deci este și arbitru și jucător în plan economic) lucrurile se complică exponențial. Să nu mai discutăm de ipoteza în care chiar deținătorul de informații dintre cele mai secrete vrea să fie „agent economic”…

      • Ca părere, statul democrat în sens clasic este puternic agresat din două părți:
        -din partea mass-media generalizate care produce anarhie socială și
        -din partea multinaționalelor devenite prea puternice și pe care statul le incomodează.
        Ca urmare, statul democratic clasic, pentru a se apăra, glisează spre autoritarisme.

        • Perfect de acord.
          Mass-media generalizată este mai greu de combătut pentru că devine din ce în ce mai greu să faci fact-checking. Adică stau și mă întreb cum poți face asta pe Tik-Tok (chinezii sunt geniali la sabotarea democrației!)… Pentru că Bertrand Russell sugerase în secolul trecut că singura soluție pentru o democrație funcțională este educația generalizată. De altfel și anarhiștii spuneau că (anti)sistemul lor poate funcționa doar pentru indivizi care sunt conștienți de „ce e rău și ce e bine” și pot să aleagă în cunoștință de cauză.
          Multinaționalele sunt doar o fază de dezvoltare. Ele deja văd efectele nocive ale liberalizării informației, la fel ca și statele (pentru că sunt similare). Înainte de criza din 2007-2009, un grup de profesori americani dezvoltaseră ideea că un capitalism bun presupune inovație la nivel antreprenorial care este apoi cumpărată și perfecționată de corporații. Astfel, corporațiile devin simpli integratori birocratici, la fel ca și statele. Din păcate, și politicile lor de „cadre” încep să se asemene…

          • Am vrut să spun că multinaționalele devin un adversar politic al statului, promovând așa zisa ideologie progresistă. Este normal să fie așa când, de exemplu, capitalizarea bursieră a marilor multinaționale depășește pib-ul UK sau Franței.

            • Sunt de acord cu Dvs. Eu tot mai sper că nu vor ajunge veritabili actori politici, deși saga Uber Files pare să arate mai degrabă că statul se transformă într-un fel de corporație…

    • Recunosc că am fost multă vreme sceptic cu privire la Megadeth din cauza portretului desenat de Metallica lui Dave din vremea certurilor lor. Și pentru că mi s-a părut că riff-urile lui s-ar fi potrivit bine cu bass-ul lui Cliff… Dar acum, că am mai îmbătrânit, privesc înapoi fără mânie și ascult cu plăcere (și) muzica lor :-)

      • pt că mi-ați onorat obrazul prin răspunsul Dvs, mulțumesc și vă împărtășesc că Hobbes cred că a vrut să spună taman pe dos, având în vedere Cromwell și restaurația, fuga sa la Paris: Leviathanul este anarhia, decapitarea regelui (https://en.wikipedia.org/wiki/Homo_homini_lupus), pe care oamenii o evită prin împuternicirea unui aparat de stat, pentru a rule of law… nu a arbitrului forței… funny thing… that happens again in Ukraine… tendința contrarie, a neîncrederii în stat, a dus la Revoluția franceză, declarația de independență americană etc… nowadays we try the balance of powers… dar ecuația rămâne inechilibrată (pentru că nu poate fi static determinată)
        btw am îmbătrânit împreună, căci suntem cam de aceeași vârstă… txs again

        • De acord că Hobbes era un etatist convins din cauza epocii tumultoase în care a trăit. Și eu țin minte cum am crezut că „Iliescu și ai lui” trebuie iubiți pentru că au restabilit ordinea în 1990 (cel puțin acesta era mesajul TVRliberă – sic!). După câțiva ani nu am mai fost așa de sigur :-) Prefer o luptă a contrariilor (poate că sunt maniheist, precum tânărul Augustin) de tipul celei propovăduite de Manowar decât o liniște lugubră și ordonată precum America din …And Justice for All. Revenind la Hobbes, el se referea la facțiunile care se războiau între ele la acel moment și nu la indivizi ca atare. Adică omul devenea lup nu pentru că așa ar fi fost el „de la natură”, ci pentru că afilierea la o anumită „gașcă” îl transforma în lup. Lupul singur nu este foarte periculos, doar haita este redutabilă…

          • Well, Ion Iliescu e redus masiv rolul statului în economie, cei de azi cresc rolul statului în fiecare zi. Vi-l imaginați pe Ion Iliescu punând taxe pe emisiile de CO2? Eu nu. Vi-l imaginați pe Ion Iliescu obligând oamenii să umble pe stradă cu mască medicală pe față? Eu nu. Cât erau accizele la carburanți pe vremea lui Ion Iliescu și cât sunt astăzi?

            Ion Iliescu era un comunist, dar era un comunist idealist. El chiar credea sincer că oamenii ar trebui să trăiască mai bine decât trăiau pe vremea lui Ceaușescu și a pus efectiv ideea asta în practică. Cei de azi sunt mai degrabă ca leniniștii, sunt dispuși să omoare oricâți oameni e nevoie, numai să ajungă ei la putere.

            • Nu știu căt de idealist era Iliescu. Diferența este mai degrabă de educație. El avea școala politică făcută serios la Moscova, nu deprinsă prin șușanele de Dâmbovița. Adică făcea orice lucru (oricât de amoral) în mod temeinic. Avea sistem, cum s-ar zice. Nici măcar nu cred că credea (sic!) în ideal, ci doar în funcționarea sistemului. Ceva de genul „acum a venit rândul nostru”. Cei de acum nu mai au nici măcar această viziune. Totul este făcut de azi pe mâine. „Strategiile” se schimbă cel puțin la 6 luni, precum Codul fiscal. Nu știu care sistem este mai bun. Poate că haosul actual lasă suficient de multe spații de manevră pentru cei care nu fac parte din sistem. La Iliescu nu existau asemenea zone interstițiale. Totul era organizat și distribuit „rațional” către „cine trebuia”.

            • Până să avem șansa unor salturi cuantice (unii le-ar spune „revelații”), cred că este util să ne contrazicem (constructiv). Eu descopăr zilnic cât de mult pot învăța de la cei care nu sunt de acord cu mine. Inclusiv aud o muzică pe placul meu de care habar nu aveam :-) Mulțumesc!

  4. „Tema o regăsim la Orson Scott Card cu al său Jocul lui Ender. În ambele cazuri răbufnește nemulțumirea populară față de organizarea internaționalistă a Guvernului Mondial…”

    În varianta citită de mine Peter devine Hegemon în urma unui joc foarte cinic cu demagogului carismatic Demostene (sora-să). Teama de ochlocrația propovăduită de Demostene favorizează confiscarea puterii de către Locke (Peter), care prin comparație apare ca un mare om de stat capabil să previna căderea în haos. Deci la sfârșit guvernul e tot mondial și oligorhia militara e înlocuită cu o autocrație absoluta.

    Acum o fi circulând prin Romania o alta varianta a romanului în care națiunile se ridica împotrivă guvernului mondial, eu pe aia nu o am.

    • Păi și viziunea lui Ender (ca vorbitor în numele morților și alter ego al autorului) vi se pare că este de acord cu ce s-a instaurat pe Pământ? Mie și seria lui Bean mi se pare că explică același lucru… Deși mormon și, deci, predispus la o ordine mondială, mie mi se pare că Card nu este de acord cu ea. Dar este citirea mea subiectivă (și au trecut vreo 20 de ani de atunci; și vreo 30 de când citeam pe plajă la Costinești prima traducere a nuvelei care a devenit apoi Ender)…

  5. Dimnule

    atu gresut ENORM atuncu cand ati facut N referiri la domeniul SF …. Poate ca literatiura SF este un domeniu „minor” al literaturii insa sigur ca nu prea stiti la ce va referiti (v mai sus Margicu)

    Cat despre „mejdunarodnism” sovietic specific anilor Războiului Rece ce ziceti despre „universul” lui Gene Roddenberry ?!

    • Personal, nu m-a prins niciodată Star Trek (și am încercat să citesc și novelizările pe la începutul anilor 90, tot degeaba). Problema mea este cu cinematografia de la Hollywood care începe să fie infestată cu idei chinezești impuse de banii cu care chinezii contribuie la megaproducții. Oarecum ieșind din zona SF (dar nu tocmai), vă rog să vă uitați la Meg și să-mi spuneți ce mesaj transmite (în afară de a fi o pastișă proastă după Jaws).
      Dar, din nou, este posibil ca eu să citesc SF într-o cheie optimistă…

    • Domnule,

      cred ca aveti o „mica problema” … .

      In domeniul SF … se pare ca nu v-ati prins ca acest domeniu minor al literaturii este domeniul literar care este cel mai sensibil la oscilatiile politice ale prezentului . Ca un …. „dependent” (adiicted) de sf cu o „dependenta” de aproape 60 de ani va zic ca SFul scris in anii 50 este diferit de cel scris in anii 80 si ce se scrie acum (ma refer doar la SF nu la fantasy, sword and sorciery si alte din astea). In anii 50-60 toti autorii (si sovietici – a fots o „scoala” buna, alti estici din „lagar”) aveau in vedere folosirea armamentului nuclear … de la razboo la vaste amenajari de genul canalelor sau lacurilor artificiale … si altele … care dispare in anii 80.
      Ca pomeniti de Valurile liniștesc vântul a lui Arkadi și Boris Strugațki.. e o lucrare tarzie….. diferita de cele din anii 60. Idem si ptr Scarabeul în mușuroi sau Picnic la marginea drumului….

      Oricum exagerati si cu afirmatia Problema mea este cu cinematografia de la Hollywood care începe să fie infestată cu idei chinezești impuse de banii cu care chinezii contribuie la megaproducții. Nu prea ma vazut influente chinezesti altele decat un anume „manierism” al violentei folmate. Adica in fara de un „consilier” ptr cene de caft (un sepcialist in batai de tot felul inclusiv portuare!) azi , sub influenta chinezeasca, se cere si un .. coregraf!!!
      Dar de aici pana la a detecta altceva .. e cale lunga (e ca si cum ai acuza pe Lautrec ca „tradeaza” sprotul european fiindca preia ceva din tehnica stampei japoneze. )
      Cat despre Independence day din 1996 – ala e chiar un film american 100% hollywoodian, unul „de consum” fara alta ambitie decat incasarile .. si cu un mesaj simplist. Din pacate mesajul a cam fost subminat de uraganul Katrina (https://en.wikipedia.org/wiki/Criticism_of_the_government_response_to_Hurricane_Katrina)

      Dar intircandu-ma la epoci … seria Star Treck apare intr-o epoca in care se doscuta despre „convergenta”(Raymond Aron si Maurtice Duverger … care trageau furia alaora de predau „socialusmul stiintific” in 1970).. adica ca datoirita avansului tehnologic si politicilor sociale.. ana la urma nu va fi nici o diferenta intre tarile ‘socialiste” si cele „capitaliste”… adica omu „de rand”/”statistic” va avea un nivel de trai ultramultumitor.

      In SF mai aprea ca difernteloe ideologice s-ar reduce la mici glume (nu intotdeauna sarate) iar expansiunea va avea loc in spatiu … unde este spatiu dar un pic mai multa cooperare e recomandabila.
      Cam de aici impresia de „internationalism” in SF urile epocii

      Si ca am scris ca SF ul este f sensibil la politica „mare” ..
      Stiti ca „Rabzoiul Lumilor” a lui Wells este prima carte despre invazia extera ? Pana atunci se presupunea ca relatiile vor fi pasnice si politicoase . INsa Wells si-a zis „ce s-ar inatampla daca martienii ar veni pe Pamant si s-ar purta precum anglo-saxonoo in Transvaal ?”

      Si mesajul lui Meg ?”Plictisitilor dati-ne banii vostri!” . Asta este mesajul filmelor cu monstri – King Kong, Godzilla samd . No message just spleen!! Si nu se numesc pastise ci remake.

      • Și mai distractiv e că „Valurile liniștesc vântul” e atât de comunistă încât miezul romanului este despre un grup de oameni care practic au devenit o nouă specie și s-au rupt de masa umanității. Pe de altă parte, în SUA a existat SF de stânga și chiar de stânga foarte radicală: Le Guin. „Mana stângă a întunericului” și „Cei care pleacă din Omelas” se citesc foarte bine și astăzi și rămân influențe recunoscute în mediile americane de stânga. „Deposedații” și „Lumii ii spuneau pădure” sunt curiozități strict legate de problematica războiului rece dar, oricum, iconoclaste de ambele părți ale cortinei de fier. Sigur, aveți dreptate, în general, SF-ul îmbătrânește urât. Excepțiile sunt puține.

      • Probabil că este vina mea că am început să citesc SF în anii 80, anii deprimării pe ambele maluri ale Atlanticului. Să știți că mie mi-a plăcut Picnicul (de aia nu l-am menționat), spre deosebire de Călăuza pe care doar recent am reușit să-l văd până la capăt… În schimb, Solaris și alte pansee care imitau soft-SF-ul anilor 60 din SUA (Bradbury, Harlan Ellison și compania) nu mi-a plăcut niciodată. De gustibus.
        Wells (un socialist și antimilitarist convins) a încercat să spună că degeaba ne războim, că tot natura (gripa) este cea care rezolvă problema. Prin urmare, să nu mai inventăm arme (ca în Leviatanul terestru). Copil fiind, mă tot întrebam de ce se tradusese atât de mult Wells în anii 60-70 la noi…
        Evident că în fiecare epocă sunt curente care pornesc de la ideea că oamenii sunt fundamental buni și altele care consideră că ei sunt funciarmente răi. Eu prefer să cred doar că au bun simț și reacționează la stimuli conform educației. Așa că filme în care mi se explică despre faptul că miliardarii sunt invariabil malefici, iar avansul tehnologic trebuie să fie monopolul statului nu prea îmi plac. Apropo, miliardarii malefici ai lui Gibson erau mai degrabă extratereștri, fiind ei mai mult prin Asia de Est (apropo de pesimismul optzecist).
        Și îmi mențin părerea că Meg este o pastișă, nu un remake, pentru că folosește tușe grosolane pierde din vedere mesajul. Și acolo nu este deloc despre coregrafie chinezească, pentru că Stratham reușește să nu se bată cu nimeni :-) În schimb, oamenii de știință sunt chinezi (deși folosesc bani americani) și tehnologia este chinezească și ea, flota cea bună este cea chineză (în timp ce americanul cel rău dă cu dinamită, ca orice sălbatic). Iar astăzi auzim cum zborul spre Marte va putea folosi rachete chinezești (probabil Marșul cel Lung). E logic, fiind vorba despre Planeta Roșie…
        Dar, ca de obicei, beauty is in the eye of the beholder…

        • Nu e vorba doar de educație. Biologii evoluționiști și psihologii au ajuns concomitent (dar pe căi diferite) la concluzia că se moștenesc și comportamentele, inclusiv cele învățate, nu doar trăsăturile fizice. Ideea asta ar fi fost o blasfemie (pun intended) prin anii ’80 sau chiar ’90, dar în prezent e acceptată.

          Ca exemplu dn viața reală, comportamentul rușilor de azi derivă din comportamentul mongolilor care au stăpânit Moscova timp de generații întregi și au lăsat urmași acolo. Rușii moscoviți nu au nimic de-a face cu Rusia kieveană, deși lor așa le place să susțină.

          • Am citit și eu aceste teorii „evoluționiste” (deși mi se pare că sunt mai degrabă conservatoare). Dar mă gândesc dacă nu cumva comportamentul are mai degrabă de a face cu ieșirea din pădure (la propriu) după ce au plecat mongolii. Că vreo mie de ani cam așa au stat, ascunși prin poienițe cu o mică bisericuță de lemn în centru și colibe pe margini. Un fel de Vlăsie întinsă cât vezi din satelit… Unde nu poți supraviețui decât dacă asculți ce zice șeful, nu dacă ai inițiative. Și da, vikingii kieveni au cam dispărut.

            • Există ruși la care se vede pe față (la cel mai propriu mod) ascendența tătară. Urmașii celor care ”au stat ascunși prin poienițe” nu ajung niciodată să dețină puterea. Urmașii celor care s-au ocupat cu jafuri și masacre dețin puterea. Selecția naturală funcționează și la un asemenea nivel.

            • exemplu non-uman: câinele domestic nu ar fi devenit niciodată ce este astăzi, dacă nu s-ar fi moștenit comportamentele învățate. Biologic vorbind, câinele este aceeași specie ca lupul. Dar când câinele (collie tricolor) merge cu noi prin pădure și la prima bifurcație de poteci se întoarce întrebător spre noi, să vadă dacă mergem în dreapta sau în stânga, exact în secunda aceea se văd comportamentele moștenite de la sutele de generații dintre strămoșii lui, după ce se separaseră deja de lupi.

  6. Nu știu dacă legile fizicii ne vor permite vreodată să călătorim prin galaxie precum Jean Luc Picard. Dar, aproape cu siguranță, vom coloniza sistemul nostru solar. Probabil că vom evita autodistrugerea.
    Și dacă tot vorbim despre literatura SF, societățile pe care le descrie Isaac Asimov în ciclul „Fundația” reflectă foarte bine întreaga istorie a lumii, a speciei. Nimic nou, tehnologia avansează. Noi, ca indivizi, mult mai lent ne adaptăm schimbărilor.
    Să sperăm că maimuța nu va ajunge la butonul roșu.

    • Eu cred (sper?) că noi ca indivizi suntem mult mai adaptabili decât societatea umană în ansamblul ei (privită ca un corp politic). Până și cele mai progresiste forme de organizare umană au eșuat în conformisme conservatoare. Știu că nu este un exemplu prizat, dar comunismul a făcut un pas uriaș în liberalizarea regulilor de conviețuire individuală (vot universal, drepturi egale pentru copii și femei), dar apoi a eșuat în nivelarea spre în jos a tuturor indivizilor, confundând egalitatea (în drepturi) cu egalitarismul.

  7. Felicitari pentru articolul excelent!
    ideea din cantec „You take a mortal man/ And put him in control/ Watch him become a god /Watch people’s heads a-roll” se regaseste foarte bine in Noul Testament, „Acte” despre sfarsitul lui Herod. Dupa cum spunea Einstein, „nimic nu e nou pe pamant, incepand cu rasaritul si asfintitul soarelui”…meritul unui profesor este insa sa actualizeze ideea cu un exemplu cu care studentul poate relationa mai bine.
    Inca o observatie, vorbind despre razboi: in secolul trecut cineva remarca „prima victima a razboiului este adevarul”…noi deja traim de ceva vreme in epoca „fake news” (propaganda mascata) insa noutatea secolului nostru este ca trecand peste adevar si in deplina cunostiinta de cauza s-a hotarat distrugerea viitorului tinerelor generatii…(era o veche gluma despre asemanarea dintre „omul nou” si ciuperci – ambele sunt tinute in intuneric si hranite cu gunoi – minciuni…bineinteles ca o dictatura apare mai usor in conditiile astea)….dupa cum spunea alta trupa cunoscuta dumneavoastra: „Sad but true”
    pe partea buna, din fericire sunt destule exemple in care societatea functioneaza disciplinat fara dictatura/totalitarianism, insa conditia necesara este respectarea adevarului (factor diferentiator) si in baza asta a demnitatii si libertatii umane (garantate de constitutii?)

    • Așa este. Dar nici măcar nu cred că Adevărul cu A mare este ceea ce trebuie să folosim (eventual să-L căutăm). Este suficient să ne propunem să rostim adevărul cu a mic, adică propriile noastre adevăruri și să nu pretindem că ele sunt universal valabile sau imuabile. Este însă ciudat că astăzi se propune o ignorare sistematică a adevărului. Adică nu mai contează ceea ce crezi cu adevărat, ci ceea ce trebuie să spui. Această epocă a post-adevărului este groaznică pentru mine pentru că nu mai există deloc repere (la care să te raportezi, chiar dacă le pui sub semnul întrebării sau le corectezi).

      • Si CARE e adevarul, domnule Rizoiu?! adevarul e ca intotdeauna adevarul a avut un caracter.. tribalist;si adevarul asta tribalist se impune cind tribul cel mai puternic se impune, indiferent cum.
        S-a impus asa numita ortodoxie niceeana, sub pumnul de fier al lui Constantin zis cel Mare si dupa el in dauna altora considerate erezii?S-a impus.(regret pt. frumosul crestinism gnostic; multe din ideile vehiculate de acest crestinism ezoteric atit de diferit de prostiile celui oficial mainstream m-au convins).
        S-a impus comunismul ca sistem politico-social in urma razboiului civil?S-a impus.( ce sansa, domnule ca D-zeul ortodox sa fii intervenit si rosii sa fi pierdut razboiul civil;dar uite ca D-zeul ortodox, ca si ala catolico-protestant sau ca si Allah avea alte planuri „maretze” si „minunate” pt. omenire).
        Oricum in ziua de astazi adevarul membrilor sectei „Martorii lui Putin” ,un ciudat amestec hibrid intre sovietismul bolsevic si imperialismul tarist pan-ortodox(cu destui adepti in toata Europa si nr. lor e in crestere, inclusiv in Romania) sau ma rog Maica Rusia preavoslavnica, (poporul rus ortodox e prin excelentza „poporul ales al lui D-zeu”) e ca ei lupta pt. niste valori morale, ei reprezinta binele absolut timp ce Ucrainia, NATO, U.E.,SUA si toti cei care sprijina euro atlantismul si Ucrainia reprezinta raul absolut.Nu conteaza faptul ca o tara e distrusa sistematic si vietile multor oameni nevinovati sint distruse, conteaza valorile(cica).

        „Adică nu mai contează ceea ce crezi cu adevărat, ci ceea ce trebuie să spui.”
        Domnule Rizoiu, conteaza adevarul celor puternici si influenti, NU adevarul celor slabi si insignificanti;dar ma mir ca nu ati realizat asta inca;asa ca dincolo de diplomatie, vorba lui Murphy -sa mai si ridem-„Seful are intotdeauna dreptate, MAI ALES atunci cind nu are dreptate” ramine valabila.
        Eu fac parte dintre cei slabi si insignificanti;si sint f. constient de asta.

        „Este suficient să ne propunem să rostim adevărul cu a mic, adică propriile noastre adevăruri și să nu pretindem că ele sunt universal valabile sau imuabile”
        Iarasi va contraziceti: pai daca nu e universal atunci e relativ si NU mai e adevar, e doar o opinie;si opinii avem toti de unde concluzia ca fiecare cu adevarul lui/ei.
        Cred ca ar trebui sa aveti o opinie totusi critica fata de cei care incearca sa-si impuna adevarul lor prin fortza si prin violentza, dar daca sint puternici si influenti…mai bine te supui decit sa te impotrivesti…sau nu e asa?!?!?!
        PS: erata pt. mesajul anterior:”Nu prea exista indivizi care sa NU fie orbiti de lacomie”.

        • Mă bucur că Dvs. credeți în Adevărul cu A mare. Dar știți că gnosticii spuneau că pentru a ajunge la El trebuie să ne lepădăm de tot ceea ce este lumesc. Poate de aceea împăratul nu a dorit-o, pentru că submina „resursele umane” ale imperiului. Crezul niceean în schimb permitea o mai bună asociere a Bisericii cu Impăratul.
          Eu cred că toate adevărurile umane sunt relative pentru că omul însuși este imperfect (ca ființă creată). El se perfecționează continuu pe calea spre adevăr, dar este vorba despre pași de tipul încercare-eroare.
          Opinia (doxa), pe de altă parte, este partea periculoasă, pentru ea poate duce la chestiuni de genul 2+2=5, dacă așa vrem noi să credem…
          Dacă lăsăm micile adevăruri să se înfrunte în arenă, este posibil ca adevărul celui puternic să piardă lupta. Tot ce ai nevoie este ca acel adevăr să nu fie impus direct pe podium, ci să fie lăsat să lupta liber cu orice alt adevăr pretendent. Uite, eu de exemplu, pot să-mi pun adevărul la bătaie în acest forum. Oriciine (inclusiv Statul) poate să vină și să mă contrazică. Eu o să recunosc atunci când adevărul meu pierde (a se vedea primul comentariu). Este un algoritm simplu de verificare. Dacă, însă, statul preferă să dea o lege prin care să spună că albul este negru, atunci va trebui să mă duc la un judecător și să atac acea lege. Iar judecătorul trebuie să aibă forța să verifice el însuși că albul este alb…

          • Multumesc, un raspuns acid excelent, imi place spiritul dvs de a polemiza (daca n-as fi atit de mic si insignificant sigur v-as invita la o bere cel putin odata si NU nu e vorba de nici o ironie sint sincer).
            Pai nici eu nu sint ferm convins de Adevarul cu A mare 100% adica nu-mi plac clasificarile dar cred ca va inselati chestia cu lepadarea de tot ce e lumesc nu tine exclusiv de convingerile gnostice,(macar aici au un punct comun misticii iudeo-crestini/calugari, respectiv budistii si alte hai sa le spunem sisteme spirituale) dar pur si simplu sint profund dezamagit de cea ce vad in lumea asta, inclusiv de propria persoana.
            O astfel de lume in care entitati biologice consuma alte entitati biologice in goana ciclica pt. a supravietui si exista, o lume caracterizata de atita nedreptate nu poate fi decit rezultatul creatiei unui psihopat (sau ma rog psihopati, nu tin la integritatea dogmei nici macar in cazul gnosticilor).
            Dvs ati abordat destul de corect anumite probleme, rezultatul e pe ansamblu ca nu sintem facuti sa convietuim pe ansamblu ca specie, doar ca triburi si ecelea eventual sa aiba cit mai putin de-a ace unul cu altul pt. ca vedem la ce rezultate duce globalizarea; mai mult negative decit pozitive.
            Si daca nu ar fi fost vorba de lupta pt. resurse (plus eternele invidii, lacomii, dorinta de putere, de cit mai multa putere in dauna altora) poate ca ar fi fost mai bine-sa ar fi mai bine- ca sa raminem izolati fiecare cu tribul lui.
            In general orice actiune, activitate umana are consecinte si trasaturi si pozitive si negative, partea proasta e ca atunci cind cele negative le surclaseaza pe cele pozitive putem vorbi ca acea actiune nu e benefica.
            Sinteti optimist, exagerat de optimist atunci cind sustineti ca omul se perfectioneaza continuu pe calea spre adevar cu pasi de tipul incercare-eroare;pt ca partea proasta a acestor incercari e ca marea majoritate a erorilor nu prea mai pot fi corectate.
            F. multi oameni au crezut sincer in comunism (dincolo de natura utopica a filozofiei, daca vorbim de acea „darwinian life struggle” e clar ca egalitarismul absolut si desfiintarea claselor nu duc de la acel „rau” constatat de Marx la „mai bine” si chiar la „raiul pe pamint” ci la „si mai rau” sau chiar „iadul pe pamint”) fara sa realizeze ca in loc de und rum spre rai au pavat cu intentii bune drumul spre iad.
            Daca tot am ajuns aici, e mare pacat ca multi oameni cu intentii bune sint atit de usor inselati sau devin chiar „unelte” utile pt. a mari raul facut care odata facut fie nu mai poate fi reparat deloc fie un pic pe ici colo, cu alte sacrificii si ne inoarcem de unde am plecat-adica oricit de determinati am fi sa ne perfectionam, tot NU putem ajunge la societatea aia perfecta oricum o fi ea.
            Deci, va cam contraziceti, daca omul ca fiinta creata-cum, dogma spune ca Adam si Eva era perfecti, doar marul mincat i-a facut sa cada, ispititi fiind de sarpe…-desi la acest punct si dogma se contrazice si anume daca erau perfecti atunci NU putea exista tentatia /slabiciune de a gusta din fructul interzis, fiindca slabiciunea nu e compatibila cu perfectiunea…
            Sinteti prea naiv–daca vorbim de adevaruri de tip metafizic-fiindca altfel daca dvz vorbiti din punct de vedere strict profesional si anume: daca x a furat ceva de la y atunci z/justitia trebuie sa stabileasca cu probe ca x este autorul si nu altcineva- atunci tare mi-e teama ca nu ajungem nicaieri.
            Am urmarit n dispute atei vs credinciosi, crestini vs musulmani, catolici, ortodocsi vs. protestanti, martorii lui Iehova vs ortodocsi si catolici, protestanti vs …alti protesanti si tot asa si dincolo de cadrul corect al luptei pe care-l doriti dvs si-l afisati aici (lupte care au depasit cadrul obisnuit al unei polemici civilizate de cele mai multe ori) am tras concluzia ca de fapt a fost vorba in majoritatea absoluta a cazurilor doar de lupta de dragul luptei si atit, fiindca dupa lupta fiecare a plecat si si-a vazut de treburile lui cu exact acelasi set de convingeri cu care a plecat la lupta;deci, de fapt NU a cistigat nimeni.
            De asta si scepticismul si pesimismul meu.Omului ca zoon politikon ii place de fapt sa se certe si asta este o constanta dar daca ar fi vorba doar de cearta ar fi bine.

            Asa cum am scris mai sus, e f trist si f deprimant ca (si e valabil inclusiv pt. oameni de buna calitate,bine intetnionati) atunci cind se pleaca la lupta pt. adevarurile metafizice se pot comite usor crime cu cele mai bune intentii; pina si oameni de buna calitate se pot transforma usor in niste bestii (asta apropo de bine si de rau);ramine o constanta a istoriei.
            Dvs vorbiti de calea spre adevar, eu vorbesc de ceva ciclic, adica istoria se repeta: de exemplu, acum mai ales in ultimii ani cu SUA lui Trump si Rusia lui Putin parca ( si chiar asa si e) RETRAIM de fapt anii 20-30 din Europa si din lumea (considerata) civilizata a secolului trecut;NU mai exista o cale de mijloc, doar extreme, atit de dreapta cit si de stinga fiecare dorind cu ardoare anihilarea fizica a adversarului (ce lupta pt. adevar curata sa mai existe cind purtatorului adevarului diferit de al tau trebuie anihilat si sentimentul e reciproc) .
            Si apropo de ceea ce numeam „smecher” in celalat comentariu de aucm 2 zile;vorba inteleapta din popor:”cind 2 se cearta al treilea cistiga”: exista numite categorii de smecheri cu Putin in frunte ( si altii dar e prea vast subiectul pt. a fi dezbatut aici si intr-un umil comentariu, oricum adevarul meu fiind slab si insignificant nu conteaza) care stiu(doresc si in mare parte chiar au initiat confruntarile respective) de pe urma acestor certuri.
            Ca sa nu mai vorbesc de aspectul (pt. unii de neglijat, pt. mine nu) al faptului ca cel putin in SUA dar si in alte tari de top exista niste indivizi cu destula putere pina la un anumit nivel gata sa faca totul pt. a implini in sens literal profetia de baza a Apocalipsei lui Ioan,ca sa grabeasca Armaghedonul si Parusia(intoarcerea lui Isus);oriciti si oice a r crede, din informatiile adunate pina acum se pare ca acest grup de oameni chiar exista si chiar doresc asta; ori asta depaseste cu mult standardele corectitudinii tipului de lupte pe care le doriti;dar si a acelei frumoase dar utopice cai spre adevar.
            Dar, cum spuneam, s-ar putea sa gresesc, sa fie doar o opinie a unuia care nu conteaza.
            Va multumesc, mi- a facut placere dialogul.

            • Păi eu tocmai asta încerc să spun: că nu există oameni „prea mici” sau „care nu contează”, le fel cum nu există oameni „de neînlocuit”.
              Cât despre Adam și Eva, ei nu au fost creați perfecți, ci doar nestricați. Este o diferență colosală. Ei au fost de la început ființe sublunare (făcuți, iar nu eterni), deci imperfecți ontologic. Doar că nu știau ce este răul (și nici binele). Așa că orice făceau nu avea conotație morală. La fel ca animalele, care nu sunt rele când ne mănâncă… După măr, au căpătat conștiința morală și și-au dat seama că tot ce au făcut până atunci are conotații etice: de aia „s-au rușinat”…
              În rest, dacă lumea ar fi eminamente „bună”, ar fi plictisitoare. Ar cam ca Raiul imaginat de Topârceanu în Minunile Sfântului Sisoe. Am fi lipsiți d eliber arbitru. Am fi un fel de roboți fericiți (și nu pentru că am fi săraci în duh). Cam ca persoanele lobotomizate… Deși și acolo pare să fie un conflict (a se vedea filmul Sucker Punch) :-)
              Dacă nu am căuta adevărurile mici, nu am apuca să dialogăm, așa cum o facem acum, deci eu zic că merită. Și accept invitația la bere!

            • Mie, domnule Rizoiu, imi place grozav asta cu Adam si Eva „sublunari”, “creati nestricati” scl. Adica proiectul a fost bun da’ s-a defectat ceva la fabricatie? S-o fi stricat matrita? Vreo subtila infinitezimala variatie cuantica i-o fi (sau I-o fi) stricat aluia/Aluia treaba? Hai, mai atotputernicule, te face pe tine Schrodinger? Pai se poate? Totusi, n-ai putut s-o dregi? Nu-ti place ce-a iesit din proiect, pai te-apuci si-l refaci.
              Ala e omniscient dar nu e in stare sa faca tabula rasa? Dar daca nu vrea, pur si simplu “face sametegal” ca-n Caragiale, lasa ca merge si-asa. Dar daca nu poate schimba ce-a facut? Sa te tii atunci teologii!

              O istorie Science Friction a zilei a 6 a
              Adam si Eva se plictiseau prin gradina. Trecusera citiva ani de viata in doi si ea, cea sensibila, simtea interesul lui din ce in ce mai mic. Si isi facea griji pentru familie. Intr-o zi prin zona tropaia* un sarpe, se speriara si ea de el si el de ea insa estetica geometriei solzilor lui ii stirni curiozitatea, asa ca-l invita la o cafea. Oricum n-avea cu cine schimba o vorba prin gradina aia, Adam muncea in atelier toata ziua, se chinuia, saracu’, sa inventeze berea. Era si usor nemultumita, relatia lor nu ducea nicaieri or ea isi dorea instinctiv copii. In plus, nesimtitul ala de Adam nici nu aflase ca in sezonul ala moda era ca frunza sa fie purtata usor ingalbenita si pe stinga! Ce naiba, nici macar atit nu intelege barbatu-meu! Bietul serpe o asculta si dupa o vreme excedat de vorbaraia femeii ii spuse: auzi, fa, ia de musca din marul ala (in gindul lui “doar de-i tacea”), eu ma duc la treburile mele serpesti.
              Dar ea e o prudenta si o delicata, nu musca ea prima:
              – dragule, azi am o surpiza la masa, doar pentru tine. Gusta din marul asta si spune-mi ca-ti place. Si lu-Adam ii sta maru-n git, de ne-am ales, barbatii, cu cuvenita protuberanta. Iar Adam are o revelatie: pune dreq ceva pe tine, nu umbla despuiata! Rusine sa-ti fie!
              Da’ se prinde de kestie Sefu’ la toata treaba si se supara. Rau. Ii da afara, pe el il face agricultor, pe ea o besteleste iar pe serpe il pedepseste sa-si tirasca burta in tarina.
              *Adica inainte serpele avea picioare si tropaia deranjind odihna locatarilor si seismografele Raiului. Bun asa :)))))

              Si-a fost seara si-a fost dimineata. Si a vazut Dumnezeu ca este bine. Noi, oamenii, nu prea.

    • Cetatean universal , cetatean al planetei TERRA ,este oare un vis ?Aceasta dorinta de universalitate nu este oare chiar nevoia de libertate a tuturor cetatenilor lumnii . Dorim sa fim liberi inca din primele zile ale nasterii nostre . Dorim sa mergem unde vrem, cum vrem si cu cine vrem .Statalitatea ne-a aratat si ne arata inca cum acest deziderat este oprit din fasa de cei care efemer si dictatorial conduc natiunile .Exemplele sunt multiple . Exemplul , ce ne este dat de reusita Alianta din care facem parte (va imaginati daca am fi fost singuri pe lume aflati sub stapinirea unui dictator ce ni s-ar fi intimplat ) ca si exemplu ce contine nevoie de aparare comuna in fata atitor provocari , urmeaza un traseu de globalizare imposibil de oprit .Tehnologia asta ne ofera .Reintoarcerea in trecut , atit de clamata de catre unii , nu mai este posibila .Cindva vom fi cu totii cetateni ai planetei Terra .Distantele s-au scurtat, totul se afla in imediata nostra vecinatate .Faptul ca Europa este cea care doreste sa ofere umanitatii libertatea nu este o noutate .Primul pas a fost facut . Acum toate natiunile lumii sunt obligate sa aleaga .Doriti sa fiti liberi , sa va miscati liberi , sa fiti cei care isi decid propria existenta sau va veti decupla de adevarul lumii nostre ?Alegerea este a natiunilor .Personal si miine as dori sa fiu cetatean al acestei planete .Locul nasterii , limba vorbita , au si ele rostul lor dar libertatea trece ,ca importanta, dincolo de orisicare notiune atasata persoanelor . Pe masura ce generatiile se schimba dorinta de universalitate va creste .Latura paguboasa a unui nationalism prost inteles si neglijent afisat face mult rau societatilor deschise .Exemplul il aveti, chiar in fata ,acum cind razboiul din Ucraina ne arata ce inseamna izolationismul si dorinta de revansa a unei natiuni conduse de un dictator.Exemplul manuchiului, de betisoare ,ce nu poate fi rupt atita timp cit ele stau unite (cel din povestioara cu pricina ) este urmat de toate tarile democratice ale lumii .Puse in fata unor alegeri , mai toate tarile lumii vor alege LIBERTATEA. Romania este si va fi alaturi de cei care doresc sa fi liberi si nicidecum alaturi cei care , slugarnici fiind din fire , isi aleg drumul dictatului .Mostruozitatea dictaturilor am vazut-o cu ochii nostri .Cetatean universal , cetatean al planetei TERRA ,este oare un vis ?Aceasta dorinta de universalitate nu este oare chiar nevoia de libertate a tuturor cetatenilor lumnii . Dorim sa fim liberi inca din primele zile ale nasterii nostre . Dorim sa mergem unde vrem, cum vrem si cu cine vrem .Statalitatea ne-a aratat si ne arata inca cum acest deziderat este oprit din fasa de cei care efemer si dictatorial conduc natiunile .Exemplele sunt multiple . Exemplul , ce ne este dat de reusita Alianta din care facem parte (va imaginati daca am fi fost singuri pe lume aflati sub stapinirea unui dictator ce ni s-ar fi intimplat ) ca si exemplu ce contine nevoie de aparare comuna in fata atitor provocari , urmeaza un traseu de globalizare imposibil de oprit .Tehnologia asta ne ofera .Reintoarcerea in trecut , atit de clamata de catre unii , nu mai este posibila .Cindva vom fi cu totii cetateni ai planetei Terra .Distantele s-au scurtat, totul se afla in imediata nostra vecinatate .Faptul ca Europa este cea care doreste sa ofere umanitatii libertatea nu este o noutate .Primul pas a fost facut . Acum toate natiunile lumii sunt obligate sa aleaga .Doriti sa fiti liberi , sa va miscati liberi , sa fiti cei care isi decid propria existenta sau va veti decupla de adevarul lumii nostre ?Alegerea este a natiunilor .Personal si miine as dori sa fiu cetatean al acestei planete .Locul nasterii , limba vorbita , au si ele rostul lor dar libertatea trece ,ca importanta, dincolo de orisicare notiune atasata persoanelor . Pe masura ce generatiile se schimba dorinta de universalitate va creste .Latura paguboasa a unui nationalism prost inteles si neglijent afisat face mult rau societatilor deschise .Exemplul il aveti, chiar in fata ,acum cind razboiul din Ucraina ne arata ce inseamna izolationismul si dorinta de revansa a unei natiuni conduse de un dictator.Exemplul manuchiului, de betisoare ,ce nu poate fi rupt atita timp cit ele stau unite (cel din povestioara cu pricina ) este urmat de toate tarile democratice ale lumii .Puse in fata unor alegeri , mai toate tarile lumii vor alege LIBERTATEA. Romania este si va fi alaturi de cei care doresc sa fi liberi si nicidecum alaturi cei care , slugarnici fiind din fire , isi aleg drumul dictatului .Mostruozitatea dictaturilor am vazut-o cu ochii nostri .

      • Mulțumesc pentru că îmi dați dreptate! Individul liber nu este individul universal, ci individul… individual. Numai el poate să circule universal, atâta vreme cât nu contează că este individual.

  8. Statul de astazi are personal foarte mare, personalul birocratic. Acest personal, are si el fricile lui. Partidele politice au frici, fiindca ei sunt principalii abonati la acest sistem. Si ce le propuneti, daca debirocratizam? Ei vad ca s-ar putea foarte simplu si usor debirocratiza, si va creste si eficienta, prin tehnologie. Alta solutie nu au. Majoritatea din ei isi urasc de fapt job-ul si viata, dar fara el nu supravietuiesc. O sa se zbata …, lupta nu va fi simpla.

    • Așa cum spuneți: majoritatea sunt sufocați de procedurile ineficiente. Pentru ei, tehnologizarea (făcută cu cap) ar fi chiar un bine. Problema sunt cei care au doar sinecuri. Pentru ei tehnologizarea va demonstra inutilitatea. Dar eu sper că sunt o minoritate…

  9. „Prefer conflictele (de opinii, nu armate) între diferite grupări umane unei păci nivelatoare în care toată lumea are aceeași părere.”
    Se pare ca multe lucruri din istorie nu le-ati inteles desi in privinta anumitor aspecte va dau dreptate.
    Pai tocmai chestia asta e consfintita de democratia de centru liberala cea care cu toate greselile si pacatele ei e infierata de adeptii lui Putin din Europa (si nu numai din Europa) a caror numar creste;dica libertatea de constiinta, libertatea de exprimare,libertatea cuvintului.
    Dar cum ramine cu cei care-ti baga pumnul in gura si fie ti-o inchid fie te ameninta cu lichidarea fizica (chestii care nu tin neaparat de un regim dictatorial) fie te discrediteaza si te improasca cu noroi fiindca nu le convine pararea ta?
    Pai ar fi frumos ca toti sa ne limitam la niste conflicte de idei; pe de alta parte tribalismul excelent studiat de catre E Wilson; pina la urma nu prea conteaza pararea ta personala (chiar in asa numitele democratii avansate) ci opinia tribului din care faci parte;mai ales in cazuri de importanta capitala pt. tribul din care faci parte.
    Asa ca degeaba dezbatem si discutam; cind colectivitatea are alte opinii despre anumite probleme importante, taci si te supui(buna-i vorba „tacerea e de aur”) sau daca nu taci e mai usor sa fii ostracizat sau lichidat fizic;decit de convertit(s-a vazut cum s-au convertit paginii din Imperiu, apoi din cele 2 imperii la iudeo crestinism mai ales in secolele de gratie IV-VI, cind asa zisa „convertire pasnica la religia iubirii crestinesti” s-a facut prin fortza, teroare si crime, in stilul convertirii la religia comunista sau nazista in sec.XX;adica diferente doar ca metode, tehnica si armament;in esentza cam acelasi lucru).
    Cind un trib se impune in fata altui trib si devine majoritar, vai de tine daca nu te supui.
    Pe de alta parte cind e vorba de conflicte legate de resurse, de accesul la resurse brusc uitam de pacifism si devenim violenti; lucrurile se repeta, oare cit singe a curs in istorie in aceasta perpetua lupta pt. resurse si pt. accesul la resurse si in ultima instanta privilegiul de a le folosi pe deplin fara a le imparti cu ceielalti.
    Si exista unele guri rele care pretind ca izolarea Rusiei are pina la urma ca scop accesul privilegiat la resursele ei uriase.
    Cit d emulta dreptate au (sau n-au) astai o cu totul alta discutie.

    „Pentru că indivizii autonomi și conștienți de calitățile lor (care îi fac unici) sunt principalul inamic al statelor (mai ales al celor totalitare). ”
    Partial adevarat;tocmai indivizii autonomi si constienti de calitatile lor ( descurcareti adevarate animale politice) sint cei care ajung sa se foloseasca de pirghiile oferite de structurile de stat astfel incit sa-si realizeze propriile deziderate deseori in dauna altora;se intimpla chiar in asa numitele democratii avansate ce sa mai vorbim de Rusia, de China, etc?!?Unii mai cad, e drept dar sint inlocuiti de altii mai ales cind tribul lor (fie partide politice fie grupari religioase,tot un drac) e mai puternic decit al altora.
    Nu prea exista indivizi care sa fie orbiti de lacomie si de dorinta de putere atunci cind sistemul le permite.

    „În epoca tehnologiei când fiecare individ își poate găsi în mod facil drumul către orice are nevoie, fără intermedierea statului, cred că soluția este limitarea puterilor etatice.”
    Pe bune? asta de unde ati scos-o?!pai atunci succes!!!! capitalismul neoliberal tocmai asta face si doreste(spre deosebire de capitalismul ala tipic pt primii 50 de ani ai Europei post belice); sa devina un stat in stat, sa scoata profit fara a da socoteala pt. metodele folosite (culmea cam asta face capitalismul Made in China) salarii cit mai mici pt. cei de rind,etc.Adica sa devenim cu totii o China de proportii globale.
    Si atunci cine sa stabileasca ce e si cum se aplica „concurentza loiala de pe piatza” cine joaca murdar sau f murdar si cine joaca curat?!(vedeti speculatiile si ingineriile financiare care au dus la marea criza din 2008/2009 cind- adio teorie avansata- tot statul a intervenit pt. a salva anumite banci).
    „(…)fiecare individ isi poate gasi in mod facil drumul spre ce are nevoie…..” evrika!!!! o viziune absolut coplesitor de optimista (ca sa nu zic naiva) ar trebui (daca nu ati fost personal acolo) sa vizionati pe canalul DW Documentaries documentarul recent despre Mumbai, megalopolisul indian si sa vedeti acolo „perspective” Desigur daca accesul la educatia performanta ar fi liber, dar nu toata lumea ajunge sa devina un geniu IT-ist mai trebuie ca unii (aia multi si prosti)sa faca si muncile de jos( deseori platiti excrecabil).
    Un fel de „wishful thinking” intr-o lume in care cel care cistiga 150 de USD pe luna nu-si permite luxul de a plati 2-300 de euro pe luna pt. o garsoniera decenta.
    Iar statul indian nu prea se baga asa ca puteti fi linistit daca amaritii aia (oricum nu sintem egali) se inghesuie ca sobolanii intr-un spatiu mizer (tot ei sint de vina sa nu mai faca atitia copii).
    Cred si eu cu cit mai putine puteri etatice cu atit mai multa libertate pt. aia destepti;sau sa le zic mai vulgar smecheri de smecheri? cind statul e prea slab smecherii cistiga cind e prea puternic cistiga smecherii din structurle statului(halal descoperire, de fapt nu e mai nimic nou sub soare) si uite asa lumea merge mai departe.

    Cu exceptia unor consideratii interesante, tare mi-e teama ca ati scris articolul asta cind nu aveati altceva mai bun de facut.(cu regret).

    • „Asa ca degeaba dezbatem si discutam”
      Io nu m-am lămurit deloc: dacă-i degeaba de ce atâtea cuvinte doar pentru a zgândări pe cineva din tribul avocaților? lucrați la poliție? la administrația penitenciarelor? grefier in pragul pensiei? sau nu aveți altceva mai bun de făcut?

      ps note nu se dau pentru stilul căutat. nici medalii pentru tentativa de a fi interesant ori cinic-fatalist..

      • Eu fac parte din (sub)tribul avocaților fără procese. Așa că accept critici :-)
        Și apropo de triburi, încerc să mă mențin „între” triburi tocmai pentru a nu fi o simplă portavoce, cum se spunea în comentariul anterior. Nu știu dacă reușesc…

      • Eunuke da, aveti si Dvs dreptate;am exagerat de fapt m-am lasat (placut) provocat de abordarrea domnului Rizoiu insa am cautat sa fiu obiectiv; nu, nu lucrez (as visa, dar de fapt nu as dori sa am de-aface cu lumea justitiei si a politiei din tara asta; e un trib prea dur pt. stomacul meu) ci doar am vrut sa punctez niste lucruri (hmm discutam parca despre adevaruri in sensul metafizic, nu in sensul strict..”mundane” al justitiei asa cum am afirmat mai sus sau ma rog ce rol are justitia in intr-o societate oricit de tribala ar fi ea).
        Adica de lamurirea unor lucruri; nu va convine stilul?sau nu va convine continutul? pai argumentati daca vreti; daca nu va intereseaza e OK, eu nu astept nici medalii de la dumneavoastra nici n-am vrut sa fiu interesant pt dumneavoastra; cu alte cuvinte NU m-am adresat Dvs ci am replicat domnului Rizoiu am punctat acolo unde am crezut ca dinsul a gresit, s-a contrazis sau a exagerat.
        Dvs apartineti politiei gindirii de ati sarit ca ars de parca m-as fi adresat Dvs?

        • „nu va convine stilul?”
          ba da, chiar îmi plac replicile dumneavoastră, dar tot nu primiți niciun premiu pt asta :)
          chiar și conținutul se întâmplă să fie pe aceeași frecvență cu convingerile mele.

          Un singur lucru nu mi-a plăcut: finalul, in care practic îl trimiteți la plimbare pe domnul Rizoiu. Așa, ca un milițian al gândirii care știe dânsul mai bine ce merită și ce nu să fie exprimat in agora, agită un baston imaginar și se stropșește la trecători să-și vadă de treabă și să nu mai caște gura. Numai că eu nu eram un oarecare trecător, aveam locul meu, in băncuța mea, cu numele meu fixat pe ea, și eram prezent, ca atare intervenția mea era nu numai justificată, ci și necesară, pentru că agresiunile (chiar și verbale) nu trebuie lăsate nesancționate (desigur, tot verbal) de omul politic. Ca atare, intr-un forum public cu reguli adeseori informale in care intervenienții înțeleg tacit să respecte un cod nescris, eu, la fel ca toți ceilalți forumiști, sunt mai mult decât polițist, sunt judecătorul acțiunilor comentatorilor, și văd cum dumneavoastră sunteți cel ce a invadat acest spațiu cu pretenții deplasate asupra conținutului produs de alții, nu eu și nici autorul. Sper ca această replică să vă fie de ajutor pe viitor, in ideea că ar fi păcat să pierdem un comentator ce, in mod clar, poate aduce plus-valoare conversațiilor noastre. Totul e să rămânem in registrul polemic, să combatem autorii, nu să-i desființăm (și, recunosc, am avut la rândul meu astfel de porniri distructrive).

          • Domnule Eunuke, va multumesc pt explicatii si apreciez mesajul Dvs!!!!
            Da, cu sinceritate si fara nici o urma de ironie apreciez critica Dvs si evident imi cer scuze pt abordarea exagerata din final si Dvs si domnului Rizoiu!!!
            Imi fac mea culpa cu sinceritate si respect, aveti dreptate si cred ca puteti intelege greselile mele mai ales datorita faptului ca am adunat prea multa amaraciune si dezamagire vazind cum merg lucrurile in lume si cum multe se repeta.
            Am ajuns, asa cum sciam mai sus exact ca in anii 20 30 ai secolului trecut cind sintem martori(si chiar participam intr-o masura mai mare sau mai mica) la radicalizarea si tribalizarea care duc la confruntarile tot mai agresive si mai violente intre doua extreme, doua triburi politice de extrema stinga si extrema dreapta atit in America fie ea postTrump cit si in Europa in care nu exista cale de mijloc.
            Si partea proasta e ca se doreste amplificarea acestui conflict, din diverse motive (nu vreau sa exagerez iarasi dar cred ca exista si o masura buna de interese oculte care vor sa se ajunga la un conflict finald e tipul Armaghedon;desigur e doar o parere dar e o concluzie trasa ca urmare a informatiilor adunate de-a lungul timpului; ar fi bine sa ma insel, dar nu cred).
            Si cum o doza de tribalism mai mare sau mai mica avem toti cred ca si eu am exagerat avind in vedere bunele intentii ale autorului articolului.Dar, cum spuneam, sint prea pesimist si prea sceptic ca sintem pe un drum bun si lasam in spate istoria(asta ca un biet istoric retras de ceva vreme din activitate;cum spuneam slab si insignificant).
            Spre un dialog cit mai placut in viitor, sincer, toate cele bune!!!

            • Și iată cum dialogul a detensionat o situație care părea definitiv pierdută :-) Mulțumesc amândurora pentru demonstrația practică!
              PS: eu nu mă supăr pe critici, că atunci nu aș mai posta (aici)… Iar pe trolleri încerc să-i ignor. Din fericire, nu (prea) am ocazia!

    • Sau aveam ceva mai bun de făcut, dar nu aveam chef :-) De fapt, eu cred că acest proiect (la care lucrez de ceva vreme) este cel mai bun lucru de făcut. Și comentariile pe care le primesc îmi demonstrează asta. Pentru că ele identifică problemele raționamentului sau viziunii alternative.
      De exemplu, contraargumentul Dvs. cu criza din 2008 este cumva în favoarea mea: de ce a trebuit statul să salveze băncile TBTF când ele jucaseră la risc? A fost o catastrofă așa de mare falimentul Lehman Brothers? Nu era mai bine să le lase să internalizeze și pierderile, nu numai cțâștigurile? Nimeni nu a salvat Kodak sau Nokia atunci când au pierdut competiția. Tot ce ar trebui statul să facă este să se asigure că marile corporații nu se coalizează (antitrust). În rest, concurența ar trebui să-și vadă de treabă.
      Salariile mici din Mumbai sunt și din cauză că s-a descoperit că românii vorbesc mai bine în engleză (adică îi înțelege clientul) și sunt mai eficienți, deci pot fi plătiți mai bine. Ceea ce în India este o dramă la noi a devenit un nou Silicon Valley. Cel puțin București și Cluj (ca să nu vorbim de facultățile de profil) au simțit asta din plin. Ce a făcut statul? A fost de acord să nu ia amărâtul de impozit de 10% (dar să perceapă restul de 40% în alte contribuții).

      • Ce simpatic sinteti; da sincer imi cer scuze fiindca am exagerat in comentariul meu; aveti chiar o intentie sincera de a dialoga nu doar de a bate cuie in niste opinii/adevaruri etern valabile.Pt. asta (si nu numai), respect.
        Da, aveti si Dvs dreptate; firele crizei si cauzele ei sint atit de incilcite incit e greu si pt. un specialist sa le de-a de capat.
        Hmm ca raspuns la intrebarea Dvs:poate aia care au trebuit salvati erau „de-ai casei” adica „din tribul nostru” si trebuiau salvati; sincer nu stiu, dar presupun.Oricum experti de talia lui Bradley Birkenfeld (intervievat recent de C Stefanescu in noua emisiune „dincolo de alb si negru” pe pe TVR 1) stiu mult mai multe decit noi,numai ca fiti sigur ca un expert de talia lui (apropo de smecheri) nu va raspunde decit eventual contra cost si la un pret prohibitiv.Si nici atunci nu cred ca va spune adevarul 100% asa cum (cu naivitate) am vrea noi, astia,muritorii de rind care dorim cica o lume mai buna si mai cautam si adevarul.
        Desigur ca tot ce ar trebui sa faca statul ar fi sa se asigure ca marile corporatii nu se coalizeaza DAR e insuficient; poate ca statul pina la un anumit punct e direct interesat de profiturile pe care le fac corporatiile fara sa se mai oboseasca sa verifice daca metodele sint corecte sau pina unde sint corecte si de unde intra in sfera gri sau neagra.Daca functionarimea anumitor state mai slab sau slab dezvoltate e corupta pina in maduva oaselor de ce oare statul/mama sau baza al corporatiei cutare sa se oboseasca sa investigheze metodele respective?!?!Nici functionarimea statelor super dezvoltate nu e imuna la capitolul mita mai ales daca e vorba de sume uriase..
        Si uite asa se invirte roata istoriei si a globalizarii;unii cistiga mai mult,altii f mult,(putini,e drept) altii mai putin si altii deloc.Dar asta e soarta noastra.(asta apropo de efectele negative ale globalizarii la care ma refeream mai sus).
        India/Mumbay sau wherever/whatever; pai simplificati enorm lucrurile; statul indian nu garanteaza un nivel de cistig care sa fie macar la nivelul minimei decente, despre asta era vorba.Ca-i IT sau nu IT sau ce-o fi, oamenii, e adevarat nu sint egali dar ar trebui ca si cei mai de jos sa aiba un trai decent.Insa accesul la educatie de calitate ar trebuie sa fie EGAL; accesul e una, rezultatele nu trebuie sa fie egale, e o cu totul alta problema, alta discutie.
        Ori cind nu exista un acces pt. toti(cel putin in India cua devarat iadul pe pamint) la un nivel minim necesar de educatie despre ce acces la tehnologie („În epoca tehnologiei când fiecare individ își poate găsi în mod facil drumul către orice are nevoie, fără intermedierea statului, cred că soluția este limitarea puterilor etatice.”) sa mai vorbim si despre ce limitare a puterilor etatice cind si asa statul indian e vai de capul lui corupt la toate nivelurile.(noroc ca are destui bani pt. armata si pt.intretinerea focoaselor nucleare);pai statul indian e ca si cel roman un stat esuat din multe pucte de vedere.
        Dar oricum nu conteaza;ca in cazul Indiei se pare ca peste tot globalizarea (ca dintotdeauna in istorie, din pacate) impune niste cistigatori (intotdeauna mai putini) si niste perdanti(intotdeauna mai multi) si mai rau, gata sa se sfisie intre ei.
        De fapt, asa cum am scris mai sus lucrurile se repeta si pestele mai mare il inghite pe cel mai mic care la rindul lui il inghite pe cel si mai mic; si tot asa;democratic sau nedemocratic.
        Toate astea n-au nici o legatura cu a discuta civilizat opinii sau a cauta adevarul; sint pur si implu fapte oricit de putin ne-ar place.
        Cit despre Cluj, eventual intr-un alt comentariu;dupa ultimele impresii de acum 2 sapt. efectele negative le depasesc pe cele pozitive.

        • PS: scuze pt. greselile de ortografie si de exprimare; dupa cum l-am contrazis pe domnul Eunuke care vorbea de dorinta unui premiu nu sint suficient de atent sa verific tot ce am scris dat fiind ca scriu in graba, fie neavind suficient timp pt. a verifica tot ce am scris fie pt. ca sint prea obosit, si oboseala isi spune cuvintul.

        • Probabil că Maslow nu este atât de depășit, iar atatul ar trebui să se preocupe de asigurarea primei trepte pentru toți cetățenii. Asta ar însemna un venit minim garantat (proiectul pilot din Germania). De abia de acolo în sus să discutăm despre competiție individuală.
          Dar ce te faci în România, unde un sfert din populație nu are venit, dar tot „se descurcă”. Adică cum identificăm persoanele care au cu adevărat nevoie de ajutorul social?

      • „de ce a trebuit statul să salveze băncile TBTF”?
        Pai bancile sint un soi de mimoze si cu cit ajung mai mari cu atit se mimozesc mai tare devenind TBTF. Sint puternice cu cei slabi si slabe cu cei puternici. Exemplificarea cea mai buna o aveti in contractul de deschidere de cont, ori ca individ ori ca firma. Daca cititi si ce e cu litere minuscule. Si legea.
        Adica, vezi Doamne, crapa lumea in 2008 daca se duceau citeva banci mari. Asa, si? Daca ajunsesera atit de bolnave (sa ne aducem aminte care este rolul si ratiunea lor de a exista: profitul din creditarea si gestiunea riscurilor creditarii) nu trebuiau sa fie lasate sa moara? Unii zicem ca da. Statele au zis ca nu.
        Sigur ca e un scandal ca unii dintre bancherii vinovati au luat prime uriase ca urmare a bailouturilor, insa asta e doar o consecinta secundara, care neindoios il jigneste pe orice om de buna credinta insa economic nu e atit de important. Important este ca asa ceva s-a putut intimpla.
        Nu pot sa nu fac o paralela cu „pregatirea sistemul bancar pentru schimbarile climatice”. Inteleg interesul bancherilor pentru asta, sint multi bani in joc in gogoasa financiara IPCC. Inca dospeste si creste insa cindva trebuie sa se sparga.
        Nu doar bancile joaca la ruleta asta. Azi Swiss Re si Munich Re tocmai au anuntat ca fie vor refuza sa preia in asigurare/reasigurare fie vor creste primele peste kestii neconforme cu Religia Incalzirista/Claimat Ceingi. In traducere: ele pariaza ca in urmatoarele doua ierni vintul va bate in Marea Nordului!
        Cum sa zic, ca in 2008 cind AIG et al erau bagate pina-n git in asigurarea creditelor subprime. Bun, azi astia doi doar in UE. In US nu stiu sa fi facut marii asiguratori asa ceva, asa ca deocamdata nu se crapa de criza financiara mondiala, „doar” de una a energiei. Iaca, niste blackouturi la industrie si la popor. Ia da-i dreq de saraki, prea si-au facut case mari, ia sa doarma cite 4 familii in casa uneia! Ia sa aiba 18 grade in casa si sa faca dus cu apa la temperatura pe care o susuram „noi”. Intrebare: cine sint acesti „noi”?

        • Păi ca și în snoava cu Adam de mai sus (am citit mai demult o povestire SF cam pe aceeași temă, iar Asimov are o schiță mortală despre cum s-a scris Facerea lumii într-o epocă cu penurie de papirus): dacă sunt bani în joc, instituțiile financiare vor fi acolo. Poate că e bine să fie așa. Poate se schimbă atitudinea față de poluare. Mă interesează mai mult să putem respira în București decât să primească CEO subvenții ca să ardă cărbune fără să pună filtre la coșuri. Cât despre temperatură, Lordul Kelvin sugera că iadul este total înghețat, iar nu fierbinte… Și vor fi multe pisici pe jumătate moarte în camerele care vor fi mereu întunecate din lipsă de curent.

          • Aia cu respiratul in Bucuresti e o problema foarte urita, domnule Rizoiu. Depinde mult de zona si de ora zilei insa am patit-o pe plaminii mei acum vreo 12 ani intr-o zi torida pe Magheru. A trebuit sa ma „refugiez” intr-o scara de bloc – prin bunavointa unui locatar (stiti, blocurile acelea frumoase pe dinauntru, cu apartamente desenate de arhitecti daruiti profesiei), atit de cald si de prost era ce respiram). Nu de la CLO venea ci de la DPF off si de la tot soiu’ de rable care numai Dumnezeu stie cum trec de RAR.
            Cei de la CLO n-au decit sa fie obligati sa isi curete procesele si sa-si ia autorizatie de mediu, chiar nu e un capat de tara, e mult mai simplu decit pare. Am impaca si capra si varza, n-ar dura si nici n-ar costa foarte mult. Nu, nu ma intereseaza de ce nu se face, ca statul nu e in stare sa…, ca ministrii sint…, ca amploaiatii sint…, ca procedurile de licitatie sint …, nu e treaba mea.
            Nu marsati pe ideea „banci si reducerea poluarii”. Asta e o problema de paie. Banci (si institutii financiare) inseamna banii lor, profiturile lor si atit. Sper ca nu va inchipuiti ca bancile dau pe dinafara de „oameni de stat”! Daca ar fi altfel nu ar avea mult de lucru si 24/7 Directia Supraveghere din BNR! Sau ati vazut cumva vreun bancher sa se fi sinucis dupa criza din 2008?

            Lordul Kelvin pe linga foarte multe lucruri bune a avut si citeva idei foarte bizare in materie de Termodinamica, domnule Rizoiu, Iadul Inghetat, Moartea Termica a Universului (el cu Rankine) si multe dintre ideile lui au cam pendulat intre Carnot si Joule fiind puternic pervertite de inclinatia lui spre dracovenia aia numita Teleologie.
            Ca adusai vorba: stiti care sint care sint punctele cele mai reci din Univers, domnule Rizoiu? Sint cele create de om in interiorul magnetilor acceleratoarelor de particule, magnetii aceia functioneaza la 1.7 K. Spatiul intergalactic putintel mai cald, 2.72 K

  10. Domnule Rizoiu, apropo de tribalism si de ordinea mondiala,daca-mi permiteti sa citez din comentariile de pe adevarul ale unui domn din tabara pro rusa(asteptind de asta data si niste lamuriri;nu de alta dar daca e adevarat ceea ce scrie atunci e tulburator si am dreptate si de data asta):
    –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
    „Vorbeam despre componenta „soft” a Ordinii Mondiale (OM), componenta pe care am denumit-o SOFT POWER. Paradoxal in relatie cu denumirea, este componenta cea mai puternica a OM. Este capabila sa poarte generalizat un razboi al Occidentului cu toata planeta – acum face asta in mod curent si, deobicei, castiga. Este un intreg sistem de aranjamente (sisteme, organizatii, acorduri, tratate, etc) dezvoltat de catre Occident dupa WW2 si care, evident, lucreaza pentru Occident. FMI, BM, agentiile de rating, consortiile bancare, acordurile de comert „liber”, etc sunt controlate si lucreaza chiar in momentul asta de/pentru Occident. Va aduceti aminte de sintagma „nucleara SWIFT”? Acum cateva luni era des folosita de presa, ca fiind alfa si omega sanctiunilor. D’aia ii si spunea „nucleara SWIFT” desi s-a dovedit a fi un fas. Ei bine, sistemul SWIFT ilustreaza cat se poate de bine ca institutiile astea „neutre”, de fapt lucreaza pentru Occident. A dat Occidentul ordin sa fie exclusi rusii? A fost executat, indiferent ca in toate actele constitutive si de aderare NU e prevazuta o asemenea posibilitate, indiferent ca SWIFT se pretinde neutra. Asa sunt toate. Un alt exemplu: cititi statutul IAEA (International Atomic Energy Agency): „sa raspandeasca „cooperarea”…bla, bla, bla” IAEA are un singur scop MAJOR: sa mentina status quo-ul actual al armelor nucleare, sa blocheze accesul statelor mici la aceste arme. Period! (in paranteza fie spus, are si esecuri majore, vezi N Koreea, Iran…) Alt exemplu: prin sistemul DOLARIZAT al economiei mondiale, un flux continuu de prosperitate se indreapta spre cei ce controleaza dolarul. Imaginea e cam asa: daca Zambia vinde banane de 1 $ Uruguayului, acel dolar trece prin bancile americane, e un pic pilit si abia apoi se intoarce in Zambia. Dolarul primit de Zambia are acum doar 99 centi…etc. (pentru puristi, e doar o imagine!). Deobicei, statele care controleaza OM reusesc sa-si impuna vointa in fata celorlate state folosind exclusiv Soft Power. Nu esti cuminte? Nu-ti respecti locul? Vrei mai mult? Una-doua vine S&P si-ti trage un rating peste bot de ti-ai crecut instantaneu datoriile cu cateva miliarde! Continui? Vine FMI-ul si iti baga o austeritate de iti aduce jumatate de populatie in pragul saraciei. Mai vrei? E trimisa Banca Mondiala sa-ti cumpere resursele si mana de lucru la pret de solduri.

    Vorbeam despre componenta „soft” a Ordinii Mondiale (OM), componenta pe care am denumit-o SOFT POWER. Soft power are o mare vulnerabilitate: ca sa fie puternica, trebuie sa ramana „soft”. Trebuie sa para ordine naturala („altfel nu se poate!”), nu trebuie fortata. Sa revenim la exemplu anterior: daca Zambia vinde banane de 1 $ Uruguayului, acel dolar trece prin bancile americane, e un pic pilit si abia apoi se intoarce in Zambia. Dolarul primit de Zambia are acum doar 99 centi. Situatia asta, chiar cunoscuta, poate fi tolerata la nesfarsit de catre Zambia, poate fi considerata un fel de ordine naturala „daca ploua, te uzi un pic”. Dar cu totul altfel stau lucrurile daca ii spui Zambiei: „Stii dolarul ala al tau din banca mea? Ti l-am blocat.” In secunda aia ai spart un intreg sistem de incredere, practic ai tras un glont in propriul picior pentru ca numai „increderea” aia iti permitea sa pilesti cu un cent fiecare dolar al Zambiei. Ai trecut de la „Soft Power” la „Hard Power”… si poate ca iti merge daca acolo e doar Zambia, dar daca se mai aduna nu stiu cate tari care sa prefere DE-dolarizarea, constati ca nu ai destula Hard Power pentru ele. Revenind la perspectiva Zambiei: ce va face? Pai, simplu, va face sa nu-si mai treaca comertul prin sistemul tau. Va face barter, va cauta alti parteneri, alte solutii…dar sigur nu va sta la infinit sa produca avutie si tu sa i-o „blochezi” (citeste: furi). Ai indepartat Zambia de la plata tributului? Da…si mai mult decat atat, ai facut-o cu mana ta. De ce? Din calicie, din prostie, din cauza ca liderii tai raspund la alte telefoane decat cele date de poporul lor….nici nu mai conteaza. Raul e facut.

    Exemplu anterior cu Zambia are – printre multe altele – si o alta concluzie majora importanta: pentru ca un sistem de Ordine Internationala (Ordine Mondiala – OM) sa functioneze asupra unei tari, trebuie ca tara respectiva sa fie IN INTERIORUL SISTEMULUI ! Cu alte cuvinte sa se inchine la sfantul Dollar, sa aiba icoane cu FMI-facatorul de minuni pe pereti, etc. Pur si simplu NU merge sa ameninti o tara cu sistemul de rating (Moody, S&P, etc) cand tu ai blocat „investitiile” in tara respectiva. Nu merge s-o ameninti cu „consecinte negative” de imagine si de alta natura ale unui default (neplata datoriilor externe) cand toata lumea vede ca tu i-ai blocat conturile si asta e singura cauza a neplatii. Pe cine vrei sa convingi ca ala-i un client rau si e bine sa fie ocolit? Pe ai tai? Pai, pe aia i-ai convins/obligat la o anumita atitudine. Pe cei din tabara adversarului? Rade lumea, zau asa! Pe neutri? Adica pe cei ce stiu/vad ce li se poate intampla si lor? Hahahaha. D-aia PRIMUL LUCRU (fundamental, my dear Watson!) atunci cand impui niste sanctiuni e sa te asiguri ca „clientului” ii pasa! Si e elementar sa te asiguri ca „clientul” ramane in plasa ta. PS: Vi se pare ca Occidentul a facut asta? Sau, mai degraba, ca un boxer bezmetic, legat la ochi, a lovit in familie, prieteni, etc…dar numai in adversar nu?”
    ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

    Se pare ca, din pacate, in ordinea mondiala actuala (si dintotdeauna, in diverse forme) ca sa cistige unii(mai putini) trebuie sa piarda altii…Morala fabulei:”democratie dar nu pentru catei”..din pacate; f. trist si f.deprimant….plus ideea ca undeva exista al treilea care trebuie sa cistige ceva de pe urma luptelor si razboaielor primilor 2….

    • Da, așa este, există anumite instituții care țin lumea asta laolaltă. Când era bipolară, ele erau replicate la nivelul blocului estic: CAER, Varșovia etc. Din păcate, rușii nu s-au priceput niciodată la bani, așa că în CAER se mergea pe barter (adică schimb, ca în comuna primitivă): Zambia dădea banane Uruguayului și nu primea niciun ban, dar primea la schimb lână. În Zambia nu aveau ce face cu lâna; trebuiau să găsească pe cineva care avea nevoi și să o dea pe altceva… Era mult mai complicat. Și, pe drum, tot se pierdea din valoare. Acum, instituțiile rusești s-au contractat. Iar locul lor nu a fost luat de cele occidentale, ci de cele chinezești. Au și chinezii bănci internaționale, au fonduri de coeziune (care cumpără resursele din Africa și America de Sud), au chiar și un fel de CAER – proiectul One Road, One Belt. Doar că este la început și nu funcționează atât de bine precum cel rodat al occidentului. Vom vedea…

      • Va multumesc cu mult respect pt. lamuriri, domnule Rizoiu, deci exista multe necunoscute in toata aceasta lume complicata si desoeri enervant de complicata.(ca si modul in care pro rusii jubileaza cel putin pe forumul adevarului laudind faptul ca „Rusia nu poate fi ingenunchiata.”)
        Ce credeti, vor pierde rusii initiativa in dauna chinezilor? Cum ii vor ajuta chinezii?vor rezista cu succes valului de sanctiuni sau vor fi ingenunchiati?Fiindca deocamdata vad ca si U.E. ‘”trebuie”sa se pregateasca sa aplice masuri de economisire cel putin a gazului; se pare ca dincolo de scepticismul meu ereditar parca intreag Europa se pregateste sa copieze masurile din „Epoca de Aur” ale „celui dintii cirmaci”;e f.deprimant, daca-mi permiteti;si extrem de descurajant.Extrem!!!
        PS: evident simtit graba; prea sintem bombardati cu stiti negative legate mai ales de problema energetica si cu prea putine raspunsuri pozitive, din pacate…..

        • Singurul lucru car eîi mai ține pe ruși relevanți geopolitic sunt armele. Resursele nu mai sunt un atu într-o lume globalizată dacă nu poți să interzici accesul la ele cu armele. Iar chinezii (care au făcut stocuri de cereale într-o măsură fără precedent) sunt convins că analizează cu atenție adevăratul război din Ucraina (cel prin care rușii vor să arate că ei pot controla resursele de hrană blocând militar porturile). Dacă rușii vor câștiga această bătălie, chinezii vor mai aștepta puțin până să cucerească economic Rusia așa cum au făcut în Africa și America de Sud. Dacă nu, Rusia este deja istorie ca mare putere…

  11. „Propovăduirea păcii mondiale prin instituirea unui supra-stat global este o utopie pentru că ea presupune definirea unui cetățean universal.”

    Dar este oare chiar imposibilă pentru elitele politice globaliste definirea cetățeanului universal? Pare că le-a ieșit cu cetățeanul european.

    Și nici măcar nu este nevoie ca toți locuitorii planetei să devină dintr-odată cetățeni supra-naționali și subiecți ai statului global. E nevoie ca in primă fază să fie construit un pol al Binelui care să crească treptat și să genereze atractivitate entității supra-statale (care nici nu va fi numită Supra-stat sau stat/uniune de state, poate va arăta ca o Super-Federație, cu o imagine meșterită cu talent – a la Hollywood). Federația (care poate cuprinde și corporații și fundații, nu numai state și uniuni) va răsări ca structură conjucturală, cu un scop salutar pretins temporar, condusă de personalități mondiale cu veleități mesianice, in urma unui eveniment de proporții apocaliptice. Inamicul comun inițial probabil că nu va fi vreo nebuloasă extraterestră -ca in The Expanse- ci ceva cât se poate de uman și pământean, un Rău îndelung augmentat de massmedia de care omenirea întreagă se va teme. Căci, se pare că un virus (politizat, gonflat și plimbat prin mințile noastre ca o fiară ucigașă) nu a reușit să sudeze vreo conștiință planetară omuleților, ba chiar a produs valuri de furie populară și scindări societale in Occident (unde protestele antiguvernamentale au fost înnăbușite in sânge in țări ce serveau drept model de toleranță și respect al drepturilor cetățenești -vezi Canada, Olanda, Australia).

    Nu cumva am pășit deja in Utopie? Care, incă din start, arată mai degrabă a distopie? Și nu știu dacă termenul este acum cel propriu situației, tranziției in care am intrat. O nouă eră se pritocește sub ochii noștri, unii o numesc Revoluție, alții Reformă, ba chiar Afacere (precum Green Deal). Și nu-mi este foarte clar dacă cei ce participă conștient (adică politicieni, industriași, bancheri și dirijori de fanfare mediatice, odinioară presa liberă a Vestului) au o idee foarte clară asupra a ceea ce vor să realizeze. Mi-e teamă că, la fel ca revoluționarii comuniști de acum 100 de ani, nu prea se înțeleg intre ei și nici nu s-au pus cu toții de acord asupra Planului. Se lucrează pe un draft, se improvizează masiv, se peticesc precipitat găurile corabiei -cum altfel?- nebunilor. Și această senzație de improvizație este întărită de fiecare apariție publică a unui ingineraș, transformat peste noapte in filantropist global cu pretenții de guru, pentru a perora savant pe teme -precum medicină, climatologie, imunologie, geologie, nutriție etc- fără să sesizeze impostura și fără să înțeleagă câtă milă stârnește publicului cu afișarea fără rezerve a problemelor sale mentale (pur și simplu i se citește pe față și in mâini impaciența, anxietatea, nevrozarea, disperarea că lucrurile nu se întâmplă mai repede, frustrarea că nici astăzi omenirea nu-i recunoaște meritele de lider global in materie de mântuiri colective). Cum de echipa globalistă stă atât de prost in privința comunicării? Nu mai au specialiști de PR care să le explice liderilor mișcării că anumite chipuri dau prost pe micile ecrane și in plus sunt atașate unor corpuri dizgrațioase? Nu mai au scribi de calitate care să cizeleze discursurile acestora? Dar măcar maeștri de ceremonii care să vorbească frumos și cursiv engleza nu găsesc acești domni sau nu au suficiente fonduri?

    • Într-o viziune mai puțin acceptată de ”liberi-cugetători”, ba chiar dezavuată concomitent și de biserică și de partid, perioada actuală are o explicație: e doar o etapă în care statele și corporațiile au ajuns să dețină inacceptabil de multă putere asupra cetățeanului. Lucrurile astea nu mai durează mult, în aproximativ 4-5 ani cetățenii își vor recăpăta dreptul de a decide pentru ei înșiși, la fel cum s-a întâmplat în 1989 – 1991. Dar să nu anticipăm 😎

    • Domnule EuNuke nu pot decit sa va multumesc pt acest comentariu si sa va multumesc din suflet pt. aprecieri; stiam ca pe saitul contributors posteaza oameni care spre deosebire de cei din legile lui Murphy(de genul:”cine stie, face; cine nus tie sa faca invata pe altii; cine nici nu stie sa invete pe altii, conduce;legi care cel putin amintesc de cazul toantei ajunsa din prim-ministru consilier la Banca Nationala) chiar stiu si sa faca si sa invete pe altii,eventual sa si conduca, adica adevarati reprezentanti ai meritocratiei.
      Analiza dvs necrutatoare imi reaminteste ce prostutz si ce naiv eram in anii 90 cind visam (deh nu era internet, dar toate teoriile posibile legate de marea eclipsa de soare din august 99, respectiv anul 2000 circulau cel putin cu ocazia „statului la o bere clasic” si faceau ca propovaduitorii sa apara ca fiind foarte interesanti) student fiind la Cluj (care parca era mai fain decit ce e acum) ca generatiile noastre vor fi martori si participanti la niste schimbari nemaipomenite si radicale in bine, cind ingurcitam prostii hippie New Age(nu in totalitate, dar cel putin unele mai mai ca m-au convins) de genul ca „sintem pe cale sa intram intr-o noua era a schimbarilor in bine radicale, cind insusi D-zeu isi va revela intreaga fata,intregii omeniri(epifania finala) ca urmeaza o noua era cu adevarat de pace si prosperitate pt. toti pamintenii” si altele bla,bla bla…
      Oof ce dor mi-e de vremurile alea…se pare ca intr-adevar „ignorance is bliss” si ‘drumul spre iad pe pavat cu intentii bune”…Ei ce bine era parca e mai bine sa fii prostutz si naiv cum eram atunci, sa te agati de niste idealuri naive(sfinta naivitate, ce frumoasa esti tu!!!!) si chiar stupide dar care totusi dadeau un sens mai bun vietii….si speranta….
      Va multumesc, cu mult respect!!!!!!
      Sper ca speranta mai exista….nu stiu,nu mai sint sigur de nimic decit ca detest acest tribalism tot mai radicalizat ca si ticalosia celor puternici parca lucrurile se repeta…se vor repeta si se alege praful si plberea de sperantele de atunci….

    • Mie mi-e teamă că „cetățeanul european” nu există. Sau există doar în forma lui „uniți în diversitate”, unde uniunea este mai degrabă de ordin economic (ca și tratatele originare). Actualele discuții despre valori (stat de drept) au eșuat în compromisuri de natură economică (atât în Polonia, cât și în Ungaria); Brexitul a fost și el justificat pe criterii economice (o să ne fie mai bine cu americanii decât cu nemții). Eu sper ca valorile din art. 2 TFUE să devină un liant cu adevărat puternic (altfel, cel puțin noi cei din Est, vom fi pierduți), dar nu cred că ele vor fi vreodată împărtășite de toți cetățenii Europei. Naționalismul este la peste 20% peste tot prin Europa. Iar Bruxelles-ul este incapabil să se reinventeze. Pare la fel de lipsit de o strategie coerentă, ca și noi.

      • „Mie mi-e teamă că „cetățeanul european” nu există.”
        Păi există in plan juridic. Identitatea europeană nu a apucat să fie construită (deși se încearcă și acum, in timp ce vorbim, prin transformarea Rusiei in inamic comun). Deocamdată majoritatea populației europene cred că se identifică mai întâi național și abia subsecvent dar nu și consevent ca europeni. Această problemă identitară au trăit-o toate imperiile și nu numai. In Kakania sfârșitului de secol 19 fracturile pe criterii etnice se adânceau chiar pe măsură ce Imperiul se liberaliza și in cele din urmă au condus la declanșarea WW1.

        Uniunea Europeană insă trăiește o transformare inversă (dacă e s-o comparăm cu Kakania): se închide pe zi ce trece, drepturile (de pildă dreptul la un mediu sănătos – articolul 35 din Constituție) se transformă in obligații împovărătoare, libertățile declarate Piloni ai Uniunii sunt restrânse până la anihilare (și aici libertatea de mișcare e un drept grav afectat, incă nerestabilit, la nivelul întregii Uniuni). Pare a fi doar o ipocizie a leadershipului european -care sub pretextul apărării dreptului la sănătate au dărâmat unul din Pilonii Uniunii- dar in fapt modul concertat in care atât Comisia cat și statele membre, prin executiv, au acționat împotriva libertății de mișcare relevă de fapt abandonul valorilor europene (așa cum au fost consfiinșite de Tratate) chiar de către elitele europene. Nu a fost (doar) ipocrizie, impostură, incompetență, corupție, ci îmbrățișarea de către aceste elite a unei cauze superioare, supra-europene (in care același set de reguli/principii radical sănătoriste, au fost aplicate aproape la fel in China, Australia, Canada, US și UE). Iar mare parte din populație a perceput, aș zice pe bună dreptate, această schimbare de macaz ca pe o trădare. Ca vechi eurosceptic (de dinainte de aderarea României), activ pe forumurile și platformele locale, am remarcat in pandemie, in mediul online și nu numai, o extraordinară recrudescență a naționalismului eurofob, uneori anti-american. In pofida aparențelor, esticii, in special românii, erau printre cei mai acerbi eurofili până in 2020, România fiind printre puținele state membre in care curentul eurosceptic era lipsit de reprezentare parlamentară. Din păcate măsurile pandemice au dat aripi unei făcături gregare cu figuri conservatoare și legături dughiniste ce a confiscat și maculat discursul și argumentele eurosceptice.

        Ceea ce se întâmplă in prezent -implicarea Uniunii intr-un război la care nu participă și accelerarea politicilor economic suicidare așa-zis verzi- vor pune capăt europenismului. Penuria energetică va transforma statele in competitori ce se vor bate pe aceeași resursă limitată. Statele mai bogate și cu acces facil la credit își vor permite prețuri mai mari, cel puțin o vreme, in timp ce statele mici de la periferie vor restrânge tot mai mult activitatea industrială pentru a face față crizei. Așadar, in viitorul apropiat sentimentele europene vor păli și mai mult, solidaritatea și valorile europene se vor estompa până la dispariție.

        Nu știu dacă acest fenomen de accelerare a fragmentării comunitare și a disipării spiritului Uniunii a fost premeditat, dar sigur in prezent este încurajat, chiar la nivel de elite politice europene. Și nu, deși eurosceptic, nu pot să mă bucur de această stare de lucruri. Asta pentru că, atunci când legăturile -de idei, de valori, de năzuințe- dintre elite și cetățeni se rup definitiv, ceea ce rămâne in urmă sunt niște structuri administrative ce nu mai pot servi democrația, ci exclusiv un Dictat.

        • Eu sunt un eurofil dintr-un motiv simplu: am văzut cum valorile europene au cucerit masele în România după aderare mai mult decât au putut forțele conservatoare să apese pe frână. Pur și simplu mirajul vieții occidentale ne-a cucerit. Iar valorile au venit „la pachet”. Tare sunt curios cum se va termina bătălia dintre Visegrad și Bruxelles. Se pare că Ungaria începe să cedeze ușor-ușor (tot din motive economice). Așadar, mie mi se pare că, în mod contraintuitiv față de discursul public, bunăstarea economică conduce la creșterea adeziunii la valorile europene și nu invers. De aceea, în crize economice vedem și reculul valorilor. Iar criza Covid ne-a învățat că libertatea presupune respectarea unor reguli. Atunci când au existat metode eficiente de luptî cu virusul, libertatea de mișcare a început să reapară. Când formele d emanifestare a bolii au devenit mai puțin grave, ea nu a mai fost afectată. Uitați-vă acum la haosurile din aeroporturi: s-a trecut în 6 luni de la un procent de 20% zboruri la 80% (comparat cu 2019), desi virusul se extinde galopant. În schimb, China continuă să carantineze tot.
          Politica verde europeană este o încercare de a evita dependența de resurse pe care Europa nu le are. Explicația ecologistă este mai mult un discurs politicianist. Mai ales după primăvara arabă (și experimentul eșuat al Franței în Libia), Europa și-a dat seama că nu poate juca precum SUA pe acest teren al accesului la resurse. Așa că încearcă să schimbe terenul de joc…

          • Toti sintem eurofili, domnule Rizoiu, pina si cei ca mine, cei care ii aratam degetul mijlociu actualei conduceri de la Bruxelles pentru ca ne conduc prost si intr-o directie gresita.
            – Sint eurofil pentru ca pe oriunde am fost prin lumea asta cumva m-am simtit strain, in Asia cel putin chiar esti intr-o alta lume!
            – Sint eurofil pentru ca nivelul meu de trai si cel al multor concetateni a crescut formidabil de 25 de ani incoace si doresc sa creasca in continuare.
            – Tot pentru ca sint eurofil imi permit sa critic tot ce nu mi se pare bun facut de structura aia suprastatala numita UE si pe cei care, sanchi, m-ar reprezenta acolo.
            – Tot pentru ca sint eurofil doresc prezenta militarilor americani si englezi in Germania, Polonia si in Romania si investitii in „aparare” procentuale din PIB conform tratatelor pe care tarile europene le-au semnat cind au aderat la Nato, indiferent unde sint situate geografic in Europa respectivele tari. Astea sint garantiile ca actualul mod de viata european poate continua, baze militare si investitii in oameni si tehnologie de razboi aici, in coasta agresorului.
            Pacea noastra costa. Pacifismul e o idee foarte frumoasa, asta pina te trezesti noaptea cu hotul in casa. Nu doresc deloc sa fiu vecin cu Rusia pe Bratul Chilia, motiv pentru care azi eurofilie inseamna si ajutorarea prin toate mijloacele a Ucrainei. Dupa razboiul asta o sa ne asezam la masa cu ucrainenii si-o sa-i intrebam de ce n-au scoli si presa romanii de-acolo. Nu de alta dar la Bukovel (statiune de schi) sint si meniuri in romaneste si unii proprietari au invatat romana.

  12. Va multumesc pt accept, domnule Rizoiu, desi ma simt practic intr-un trib(mai bine zis sint cam la marginea triburilor acceptate ca fiind valoroase) net inferior tribului Dvs (ha, ha, ha, sint in situatia aceea de a scriu jumatate in gula, jumatate in serios)consider acceptul Dvs ca fiind o onoare din partea unui intelectual distins si a unui caracter onest dind dovada de multa modestie ceea ce nu ar strica multora dintre cei care ne conduc tara in zilelea astea( mai in gluma mai in serios dar de asta data mai mult in serios ii propusesem domnului Crangan sa fie nominalizat fie ca prim ministru, fie ca ministru al energiei, iar acum Dvs ca ministru al justitiei); de fapt sint comentatori aici care cred eu ca ar face fata cu succes provocarilor de a fi membrii ai unui guvern CU ADEVARAT meritocrat!!!(eu ma exclud din start, sint prea incapabil ca sa fac fatza unor adevarate provocari;si prea patat de pacate si de vicii;prea obosit)
    Pacat insa ca nu prea exista consecinte pozitive si exterioare saitului avind in vedere calitatea multor oameni de aici;dar asta e.
    Si acum destul cu laudele sa va „intep” un pic(scuze pt. ca postez aici vad ca nu pot raspunde direct replicilor la subiectul asta, nu stiu de ce)Dvs ati abordat problematica lui Adam si Eva, a acelui bine plictisitor dintr-o perspectiva intelectuala eleganta insa uitati faptul ca e vorba doar de un mit, de o simbolistica care poate fi interpretata in n feluri(domnul :) a venit cu o abordare originala si acida,ironica, chapeau!!) si nimeni nu poate demonstra suta la suta ca modul in care interpreteaza simbolistica respectiva are valoare de adevar universal valabil sau, cum scriam mai sus e vorba doar de o parere si atit fiindca ESENTIAL e faptul ca NU avem o explicatie cu adevarat…universal valabila si definitiva referitor la originea noastra; nici biologia evolutionista nici dogma oficiala a bisericilor iudeo-crestine monoteiste, nici alte dogme nu ne ofera cu adevarat niste explicatii(yoga afirma ca nu putem sti cauza adevarata a decaderii noastre) Nu vreau sa va pierdeti vremea citind toate obiectiile pe care le am in privinta interpretarilor acestei povesti; cele mai importante ar fi:
    Observam ca atit in regnul vegetal cit si in cel animal moartea si legea ciclului de nastere(renastere), viata, moartea ( nu intru in detalii gen crestere maturizare, imbatrinire) sint universal valabile (ba chiar si planetele, sistemele solare,stelele insasi se nasc,traiesc imbatrinesc si mor, plus ca oamenii de stiinta atei’liberi cugetatori vorbesc si de o moarte a intregului Univers pe care eu il consider ca fiind Multivers) plus adaug ca o nota de sadism pur faptul ca cel putin majoritatea speciilor animale a entitatilor biologice se hranesc adica isi obtin energia pe baza consumului, a omoririi altor entitati biologice si asta ma intristeaza profund.
    asa cum am mai scris NU cred ca un creator benevolent ar fi dorit cu adevarat aceasta lume sadica, pe de alta parte daca Adam si Eva au devenit muritori datorita pacatului originar/consumul unui fruct oprit nu vad de ce moartea ar fi devenit o pedeapsa pt. o intreaga lume care nu a avut de-a face cu actul respectiv;pe linga asta dupa prima crima din lume -uciderea lui Abel de catre Cain- acesta pleaca in tara Lot unde isi gaseste o nevasta cu care se impreuneaza,etc.Dar C Gnezei nu ne spune de unde a aparut aceasta nevasta si cine erau oamenii din Tara Lot; se pare ca interesant insasi Biblia recunoaste faptul ca mai existau si alti oameni pe Terra nu numai cei 4;atunci mi se pare cu atit mai nedrept faptul ca moartea, ca o consecinta pa pacatului originar sa devina o pedeapsa dat si acelor oameni care nu au avut nimic de-aface cu cei 4.
    De asemenea nu ni se explica cum procrearea intre rude apropiate nu era daunatoare asa cum a demontrat stiinta medicala in ultimele 2 secole.Deci putem doar presupune ce si cum fiindca nu avem datele necesare pt. niste concluzii definitive.
    Pe de alta parte descoperisem pe un sait acum mai bine de 10 ani despre cercetarile si concluziile profesorului istoric si arheolog evreu Ze’ev Herzog (de la Universitatea din Ierusalim) care pe baza descoperirilor arheologice facute in Israel(descoperiri despre care nu se spune nimic in mediile mainstream tocmai pt. ca arunca in aer toata mitologia si religia ebraica) si anume: placute datind chiar din secolele IX-X i.e.n. pe care scrie in ebraica straveche ceva de genul(printre altele):”slava tie YHWH fiu al lui EL si consoartei tale Asherah” deci pretinsul monoteism ebraic (de fapt sinteza lui Ezra din sec V i.e.n.) e aruncat in aer; inca secole dupa asa numita convertire la monoteism a evreilor, opera lui Moise, de fapt evreii continuau sa fie …politeisti.
    Tot prof. Herzog ( nu degeaba lasat in umbra si deloc frecventat sau frecventabil de catre somietatile stiintifce ale stiintei mainstream, daca mai traieste) a facut o sinteza, o paralela intre conceptiile gnostice EL fiind asimilat posibilului Demiurg, iar YHWH un impostor, o emanatie nefasta a Demiurgului,nici pe de parte ADEVARATUL SI SINGURUL D-ZEU.(asta apropo de caracterul psihopat si razbunator al dumnezeului Vechiului Testament asa cum a fost identificat de catre critici).Eu nu stiu in ce masura e adevarat ceea ce sustine profesorul Herzog, daca sinteza respectiva exista cu adevarat si nu e doar o nascocire de pe internet,,cert este ca existenta acelor placute cu inscriptiile respective (mai ales „Slava YHWH si consoartei tale Asherah”) a fost confirmata si de catre alti arheologi evrei; si s-a aplicat celebra Omerta, adica in timp ce lumea se extaziaza de ceea ce ar fi scris (iarasi nimeni nu stie exact, doar specialistii in ebraica perioadei respective) in pergamentele de la M Moarta, se aplica legea tacerii in privinta unor alte documente si mai vechi si chiar mai importante din istoria poporului evreu care arunca in aer interpretarile oficiale.
    Nu are rost sa intru in detalii de genul: daca astazi toata lumea decenta e oripilata de impostura plagiatului la fel V Testament a plagiat: de exemplu MITUL POTOPULUI cu mult mai vechi existind in mitologia akkadiana si sumeriana; ca punct comun Noe e Utnapishtim si mai mult a fost gratificat de catre zeul Enki cu nemurirea astfel incit in epicul poem al lui Ghilgamesh eroul pornit in cautarea nemuririi il cauta intii pe Utnapishtim si dupa ce-l gaseste acesta ii impune un ritual de initiere ,daca e vrednic sa primeasca nemurirea, sa stea treaz o noapte intreaga; evident Ghilgamesh pica testul,etc.
    Ce vreau sa subliniez e exact ce am scris mai sus:( scuze daca ma repet) faptul ca nimeni nu a oferit inca niste dovezi cu adevarat verificabile si suta la suta credibile referitoare la originea noastra; daca includem si analiza prof Herzog, respectiv similaritatile dintre conceptiile gnostice si adevaratul panteon iudaic atunci asta ne da de gindit mai ales ca exista multe similaritati dintre conceptiile budiste si cele ale doctrinei ezoterice Vedanta Dualista pe care le-am observat si sint chiar izbitoare.(iarasi nu vreau sa intru intru in detalii pt. a lungi un comentariu si asa lung).
    Pe de alta parte Dvs v-at referit la ‘bine” dintr-un punct de vedere strict al „mundane world”; eu cred de exemplu ca e vorba de un „bine” dincolo de modurile „lumesti” in care intelegem acest ” bine” ca un „bine absolut”
    E interesant faptul ca atit doctrinele la care m-am referit mai sus cit si gnosticismul se refera la faptul ca sufletul omenesc (si nu numai, interesant) e tinut prizonier (dupa ce a fost rapit cumva din adevarata lui casa) de catre forte spirituale ostile acelui „bine” in aceasta lume menit sa revina ciclic in aceasta lume prin lantul reincarnarilor, fortele respective hranindu-se cu energiile negative , cu durerilor noastre (nu degeaba sistemul nervos e astfel conceput incit sa simtim durere chiar si cind sintem doar intepati cu un ac sau piscati,etc); pt. a opri acest ciclu e nevoie de „trezire” iar Isus cel putin in doctrina gnostica are acest rost ca Mesager Suprem al Adevaratului D-zeu,pe care fortele ostile, fortele intunericului acestui Demiurg s-au razbunat dind-ul pe mina fanaticilor si omorindu-l.
    Sau, daca n-am mers mai departe,e modul in care inteleg eu ideile gnostice fundamentale; deci daca gresesc, e vina mea.
    Pe de alta parte- o demontratie a faptului ca nu sintem cu mai nimic speciali in lumea animala- e stirea oripilanta aparuta cum 2 zile: un grup de chirurgi cardiologi au reusit transplantul unor inimi de porci(!!!!!) in corpurile unor pacienti aflati in moarte cerebrala, si inimile respective..bat.
    Deci, nimic special referitor la crearea noastra; pe mine, cel putin ma dezgusta atit aceste similaritati cu anatomia si fiziologia porcului cit si faptul ca sintem inruditi cu maimutezele.
    Ar fi multe de zis, multe de scris dar pefer ca deocamdata sa ma opresc aici.
    PS: cu respect, chiar astept sa ma tin de cuvint (desi cum berea e amara ca viata mai mult as prefera o sampanie si un vin de calitate, desi nu sint bautor si nu am voie sa beau) prin Bucuresti nu voi avea drum decit in prima jumatate a lui octombrie(daca fumatul si alte boli asociate nu ma ma dau gata) mai corect dinspre Roma asa prin 18,19 octombrie;cu emotii si cu drag, va multumesc din suflet!!!!!
    Doar sper ca pina atunci sa raminem in viata si sanatosi in aceasta lume atit de turbulenta….

    • Acum, și Geneza nu este o creație originală a evreilor (de aia există două variante – Facerea 1:1 și Facerea 1:2). Plagiatul nu se pedepsea pe vremea aia, ca și astăzi… Pornind oarecu de la o povestire de-a lui GRR Martin (Regii nisipurilor) care mi-a plăcut mult în adolescență, vă întreb: dacă ar fi să fiți demiurgul (fie el ființa supremă, unul; ori un simplu impostor cu puteri de zeu) oare ați crea o lume perfectă, în care nu se întâmplă nimic? Pentru că dacă toți sunt fericiți, va fi o lume statică (așa cum s-au plictisit Adam și Eva cine știe cât timp până au trecut la nivelul următor – cel al cunoașterii). Sau ați face o lume bazată pe contradicții, un univers hegelian în care tot timpul se întâmplă câte ceva? Și este posibil ca propria creație să se răscoale împotriva ta, deci să fi tu însuți actor, nu doar simplu spectator…

      • Intrebari bine tintite, domnule Rizoiu, va multumesc (cu scuze pt. ca raspund cu intirziere, am avut un week-end f.f. obositor) si o sa raspund treptat: nu cred ca o lume perfecta exclude principiul atit de bine punctat de dvs de „a nu se intimpla nimic”.Fiindca noi abordam notiunea de perfectiune dintr-un punct de vedere pur uman, adica raportat la limitele gindirii si prceptiilor noastre.
        Ori in lumea acea hai sa-i sa zicem „perfecta” ideea si termenul depasesc cam tot ceea ce noi am putea asocia cu ideea de „perfectiune” in limitele gindirii noastre.De ex. cred ca lupta pt supravietuire/existenta nu ar exista dupa cum aceasta lupta duce inevitabil la conflictele pt. resurse.
        Daca sufletul nostru exista (am indoieli, cum spuneam nu iau toate dogmele fie si ele gnostice ca fiind suta la suta infailibile) atunci cred ca nu s-ar pune problema asigurarii de resurse de baza necesare supraviuetuirii/existentei/adaptarii dupa cum nu se pune problema imbatrinirii, a mortii.
        Si ginditorii budisti vorbeau despre faptul ca „Nirvana” este intangibila si de neinteles pt. cel care neintitiat nu a experimentat-o.Deci sint sperante pt. a crede ca tot ceea ce e legat de aceasta (ipotetica) „perfectiune” e de fapt departe de sensul in care intelegem noi in termeniii gindirii noastre actuale.
        Si yoghinii spun ca „eliberarea” spiritului din inchisoarea materiei e ceva dincolo de cuvintele, de termenii gindirii noastre limitate.
        O sa revin, cu mult respect si DA Regii nisipurilor a lui GRR Martin m-a ravasit si pe mine, cred ca am citit-o de cel putin 15 ori(pe vremea cind visam sa devin regizor de film visam la o ecranizare tare; intre timp s-a facut o versiune dar una destul de slaba un episod dintr-o serie SF, nu mai retin numele).
        Sper ca ati avut un week-end fain( nu ca mine) ma bucur ca inca putem dialoga aici si nu ati fost inca acaparat de grijile unei noi saptamini!!!!

        • Sincer, stau și mă întreb dacă o lume perfectă pe caare nu o înțeleg m-ar satisface. Adică înțeleg (sic!) că lumea de „dincolo” este de neînțeles (de aia Isus vorbea în parabole total ilogice), dar pe mine m-a lăsat mască imaginea cerurilor în care cohortele de îngeri stau și se împărtășesc din vederea Domnului… Poate nu ne dăm noi seama ce rol au acești serafimi și heruvimi, dar din descrierea canonică, mie mi se pare un mare plictis. Prefer să stau eu să mă chinui să aflu cunoașterea decât să stau uitându-mă spre un punct fix de unde mi se va transmite înțelepciunea… Și, da, o voi lua pe căi înfundate sau pe drumuri prea lungi și ocolite, dar aici este frumusețea cunoașterii.
          Cât despre timpul meu (pe lângă multe chestiuni administrative legate de facultate), încerc să-mi actualizez cursul de garanții civile (o să ajungă pe la vreo 800 de pagini) la cererea editurii.

  13. am citit și eu Regii nisipurilor când eram adolescent… apoi i-am descoperit pe Frank Herbert, ulterior pe Neal Stephenson… nowadays I’m fascinated by Peter Zeihan’s perspectives, because they happen… no fiction though

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Radu Rizoiu
Radu Rizoiu
Radu Rizoiu este profesor universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universității din București, unde predă discipline legate de dreptul civil: actul juridic, prescripția extinctivă, persoanele și garanțiile civile. În același timp, este formator la Institutul Național al Magistraturii, unde predă tot dreptul civil, dar sub aspectul litigiilor cu profesioniștii. În timpul care-i mai rămâne, Radu este avocat, specializat în drept bancar. Autor a mai multor cărți de specialitate și a zeci de articole juridice, Radu publică în general pe teme legate de regimul juridic al garanțiilor reale (ipoteci), de organizarea persoanelor juridice și de teoria actului juridic civil. În ultima perioadă se preocupă de teoria regulilor (juridice și nu numai)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro