Recitesc, în contextul disputei dintre Trump și Europa, volumul unuia dintre cei mai minunați jurnaliști și analiști politici ai ultimului sfert de secol 20: Obsesia anti-americană a lui Jean-François Revel. Ce gânduri și formulări căzute în uitare, care își verifică acum din nou actualitatea!
„Pe de o parte, superputerea americană rezultă din voința și creativitatea americanilor. Pe de altă parte, ea este rezultanta greșelilor și slăbiciunilor restului lumii: falimentul comunismului, naufragiul Africii, dezbinarea europenilor, handicapurile în democrație ale Americii Latine și ale Asiei. (…)
În special europenii ar trebui să facă efortul de a se întreba ce greșeli au făcut și ce responsabilitate au ei în originea acestei superputeri.
Din câte știu eu, tocmai europenii au făcut din veacul XX cel mai negru secol al istoriei – în sens politic și moral. Ei au provocat cele două cataclisme de o amploare fără precedent, care au fost cele două războaie mondiale. Ei au inventat și realizat cele mai criminale regimuri care s-au abătut vreodată asupra speciei umane. Toate aceste culmi ale răului și mizeriei umane au fost realizate de noi în doar trezeci de ani! (…)
La situația creată de tentativele europene de sinucidere care au fost cele două războaie mondiale și la propensiunea europenilor de-a experimenta cele două regimuri totalitare s-a adăugat, după 1990, obligația de asezonare a marelui câmp de ruine apărut după prăbușirea comunismului. Nici în acest caz Europa nu a propus vreo soluție. (…)
… e limpede că „hiperputerea” americană nu este decât consecința directă a neputinței europene de astăzi, de ieri și de alaltăieri. Ea umple un vid de putere creat nu atât de lipsa forțelor noastre, cât de lipsa gândirii noastre și a voinței noastre de acțiune. (…) De una singură, Europa nu e în stare să gestioneze haosul ucigaș pe care l-a creat. Peantru a diminua sau a înceta masacrele balcanice, a fost nevoie de intervenția Statelor Unite, rând pe rând în Bosnia, la Kosovo și în Macedonia. Europenii le-au mulțumit, după care, imediat, i-au acuzat de imperialism, pentru a-i acuza, apoi, că se retrag, tremurând de frică și numindu-i izolaționiști, lași etc.!”
Bâlbâiala cu adevărat izolaționistă a lui Trump de la începutul celui de-al doilea mandat, felul în care a amenințat că va întoarce spatele Europei, a avut ca efect benefic faptul că i-a obligat pe europeni să înțeleagă că a venit momentul să învețe să se apere singuri, fără să le mai ceară americanilor să umple cimitirele Vestului european, cum au făcut în anii ’40, într-n gest de sacrificiu și de solidaritate planetară fără echivalent în istorie, cu tinerii soldați americani căzuți ca să-i scape de Hitler.
Nimeni nu a explicat mecanismul „antiamericanismului pătimaș” așa cum a făcut-o Revel. „Misterul antiamericanismului nu rezidă în dezinformare – e foarte ușor să-ți procuri informațiile exacte despre Statele Unite –, ci în voința de a te lăsa dezinformat”. Iar agenții dezinformării și cei care ignoră adevărul sunt forțele intelectuale pe care Revel le numește „stâlpii adevărului”. Căci ei sunt autorii scenariului „tipic pentru relațiile geostrategice și psihologice dintre Europa și America”:
„În primă instanță, europenii, sau o țară anume din Europa, se roagă de America (…) să intervină, devenind actorul și, în general, comanditarul și operatorul unei acțiuni destinate să salveze vechiul continent dintr-o primejdie în care el însuși s-a băgat. Pe urmă, Statele Unite sunt transformate în instigatorul întregii afaceri. Dacă totul se termină cu bine, ca în cazul războiului rece, nimeni nu le arată nici un semn de recunoștință. Iar dacă totul se sfârșește prost, ca în cazul războiului din Vietnam, toată lumea aruncă anatema asupra americanilor.”
Lucrurile au mers până acolo încât atentatele teroriste de la New York și Pentagon din 11 septembrie 2001 au fost prezentate de europeni ca replici legitime la relele făcute pretutindeni de imperialismul american. Eram la Heidelberg în zilele acelea și o familie de prieteni români de origine germană, care se strămutase în Republica Federală Germană cu vreo două decenii în urmă, m-a sunat a doua zi după atac să mă invite la o manifestație din piața centrală. „Vine tot Heidelbergul de bine, vin toți universitarii din oraș. Locul tău e-n piață”, mi-a spus. – „Bineînțeles că vin! Ce grozăvie au făcut ordurile de teroriști!”. – „Cum poți să vorbești așa? Noi ieșim să omagiem un act de dreptate făcut de…” Am simțit cum îmi pierd cumpătul și am început să urlu la telefon: „Un act de dreptate făcut de oamenii lui Bin Laden? V-ați gândit vreodată de când stați în Heidelberg că cele zece sticle de bere pe care le beți zilnic și toată bunăstarea Germaniei se datorează Planului Marshall care, după război, v-a pus pe picioare țara făcută zob?”
E de prisos să spun că după aceea nu ne-am mai văzut niciodată. Apucasem însă deja să-l aud, într-una din vizitele mele la ei, pe vlăstarul familiei, student la facultatea de Științe Juridice, explicându-mi cum, la sfârșitul războiului, americanii îi siliseră pe sărmanii japonezi să adopte o constituție democrată: „Cu forța, înțelegi? Ca învingătorii care pot impune orice poporului învins!” – „Le-au ocupat oare țara, l-am întrebat, cum au făcut rușii cu noi? Crezi că japonezii ar fi fost fericiți să li se bage pe gât comunismul în locul democrației? Faptele spun că au transformat poporul care le bombardase Pearl Harbour într-unul dintre cele mai formidabile comunități economice ale lumii.” Băiatul s-a făcut roșu la față, m-a privit furios și, scârbit, s-a ridicat de pe fotoliul din sufragerie și a plecat în camera lui. Vântul marxismului bătea în toate universitățile germane deja din anii ’70.
PS Aud la televizor că s-a pus în discuție mărirea TVA-ului, „exceptate fiind medicamentele și alimentele de bază”, pâinea, laptele, brânza, făina. Din 2020, în România, cartea are parte de un TVA redus la 5%, urmând normele europene în care publicațiile pe suport fizic beneficiază de cote semnificativ mai mici, care, în unele țări, merg până la 0%.
Mă întreb dacă prin aliment de bază și medicament se înțelege și cartea în cazul căreia, neîndoielnic, avem de-a face simultan cu un aliment de bază – cartea e pâinea minții, nu?– și cu un medicament, singurul care vindecă prostia.
Continui să cred că analfabetismul românilor, aflat pe primul loc în Europa, este o amenințare la adresa securității țării la fel de mare ca starea armatei, a justiției sau dezastrul economic în care ne-a adus clientelismul politic după 1990. Urgența reformei în învățământ și cultură este dictată de coșmarul din preajma alegerilor din ultimele șase luni. În acest răstimp s-a văzut cum un popor, lipsit de carte și de șlefuirea minților, poate la o adică muri de prostie, de urât şi de încrâncenare.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Ei, lasati!
In 1940, americanii au fost la un pas de castigarea alegerilor de fascistii americani.
Nu mai vorbim de „America”, „Europa” etc. E vorba de cativa oameni de decizii, care isi dau seama de consecinte si actioneaza premeditat, coordonat, in vederea obtinerii unor rezultate pozitive.
Europa a fost dezbinata si fiecare tara a actionat cum a putut.
In ce priveste antiamericanismul, cred ca nu vedeti padurea din cauza copacilor.
Exista puteri la margiea Europei sau in Asia, care nu agreeaza SUA. Si care au niste servicii secrete uriase. (Critica lui Panait Istrati pentru cheltuielile nesabuite ale „miresei in zdrente” nu a fost ascultata.) Aceste servicii isi capaciteaza agentii si/sau idiotii utili impotriva SUA. Credeti ca oamenii normali, nu mai pot de grija SUA? Sau sunt nebuni si incep sa mistifice adevarul doar sa se afle in treaba? Influentarea opiniei publice este o arta ce presupune multi pioni si multi bani.
Priviti in zona banilor si a influentei si va veti explica imediat fenomenul!
Poate ca-n Mongolia… in Germania antiamericanismul e in floare, din multe motive!
„E vorba de cativa oameni de decizii”, rar am citit asemenea gogomanii, USA e o tara democata, sistemul nu permite celor „citiva oamenii de decizii” sa ajunga sa domine.
mai vedeti istoria anului 1940! in SUA
plus atacul de la Pearl Harbor
Ar fi cumva în firea lucrurilor, obiceiul pământului, să păstrăm o bucată bună de timp, împarțirea în oameni normali, care nu se iau dupa ce văd sau aud astăzi.
Daladier și Chamberlain, au fost normali ? sau nebuni ?
Dar cei autodeclarati romani ortodocsi, dacopați, cu frică de cel de sus, zeflemitori, pe banca de rezerve a societății abia așteaptă un post în orice echipă, mai ales în cele de care nu s-a prea auzit, care promit câștiguri mari si imediate.
Americanismul, europenismul, suferă, pentru că sunt prea elaborate pentru cine stă si așteaptă de mult, mai usor cumperi des ieftin de la China Shop sau de la magazinul unei societați penitenciare.
Nu putem compara activitatea lui Daladier si Chamberlain, cu tracomanii etc.
Primii fac parte din categoria numita -de mine- „cativa oameni de decizii”. Desigur, impreuna cu guvernele lor. Si chiar cu parlamentarii care i-au sustinut. Dar, in esentra, un numar mic de indivizi.
Tracomanii, maghiaromanii, dughinistii etc sunt un curent de mase provocat si intretinut de cei care manipuleaza opinia publica. Lideri de opinie, de obicei agenti secreti ai celor ce doresc intretinerea isteriei si idioti utili.
Nu amestecati merele cu perele!
Antiamericanismul este un curent de opinie, promovat prin mass-media (corupta) si lideri de opinie dubiosi. Ca si anti-sionismul.
Mai cititi, va rog, despre manipulatrea maselor. E si un autor roman, care a scris o carte pe tema, prin anii ’80.
In ziua de azi, manipularea maselor se practica pe scara larga. De toate marile puteri.
@Gorgona
In chestiunea Munchen ’38 Chamberlain&Daladier au fost niste oameni de isprava/rezonabili care au incercat, cu mijloacele diplomatiei si a ccea ce se cunoastea la momentul acela, sa rezolve unele dintre problemele create de inaintasii lor politici la Versailles. Chiar de la momentul semnarii tratatului au fost numerosi observatori si chiar participanti care au opinat ca termenii tratatului garanteaza ca este, practic, un armistitiu si nu un tratat de pace.
A intra intr-un nou razboi in conditiile, astazi uitate…., ale unei crize economice MAJORE/DEVASTATOARE era ceva foarte, foarte nepopular in societatile fr.&brit. Chamberlain a fost purtat ca un erou de sute de mii de londonezi la intoarcerea de la Munchen. Singurii care contestau aranjamentul privind zona Sudeta erau cehii (absolut normal!), stanga radicala si Churchill care era cunoscut ca un va-t-en-guerre notoriu inca de la ww1.
Astazi, celor doi „conciliatoristi” li se aduc critici grosiere bune la orice ocazie si profitand de ignoranta publicului.
Tot Daladier&Chamberlain erau prim-ministri si cand FR&UK au dat in vara lui ’39 garantia Poloniei cand cu chestiunea Danzig-ului. Si tot ei au declarat razboi DE, dar asta nu ni se mai spune ritos la orice ocazie.
„Ar fi cumva în firea lucrurilor, obiceiul pământului, să păstrăm o bucată bună de timp, împarțirea în oameni normali, care nu se iau dupa ce văd sau aud astăzi.” Apreciez !!
Astazi, cu putine exceptii, toata pleiada de istorici, worl-wide, rade de Stalin pe motiv ca „ce fraier care tremura de frica lui Hitler si nu l-a crezut pe Churchill” privind aatacul de la 22 iunie ’41. Pai cu UK in galeata dincolo de urechi era de crezut ?!?
Interesant și neașteptat text. Autorul pare că, făcând apel la un text „european”, nu este de acord cu antiamericanismul Europei, ceea ce mi se pare corect, cel puțin din motive raționale. Eu aș merge mai departe cu analiza cauzelor care au dus la acest fenomen și mai ales cu „antiamericanismul” de AZI al Europei.
Mai întâi trei premize de discuții mai contemporane, respectiv din sec al XX-lea:
– WW1 câștigat de SUA+UK+Franța în dauna Germaniei, Turciei, Austro-Ungariei și Rusiei. Marii câștigători au fost Franța și UK care și-au mărit imperiile în dauna celorlalți. SUA a fost foarte nemulțumită de „pacea” impusă de UK+Franța și drept urmare nu a ratificat o parte din tratatele de „pace” plus că nu a mai participat la Liga Națiunilor ( o structură globalistă de menținere a păcii).
– în WW2 SUA a luptat pe 4 fronturi( Africa de Nord, Italia, Vestul Europei și Pacific), marii câștigători au fost SUA+URSS. Europenii au fost forțați de SUA să renunțe la propriile imperii, ceea a fost începutul „antiamericanismului”( mai ales Franța, dar și UK, Portugalia,etc). Totuși americanii au acceptat ca UK și Franța să fie considerate mari puteri și membri cu drept de VETO în Consiliul de Securitate ONU…
– ” războiul rece” a fost dus pe cheltuiala SUA, Europa mai mult a făcut figurație ba chiar s-a opus la unele măsuri, ca răzbunare fiindcă își pierduseră coloniile. Totuși, Europa a fost marea câștigătoare din „războiul rece”, reușind să se „extindă” să crească economic și politic, ba chiar să încerce o alianță cu Rusia de la „Lisabona la Vladivostok”, bineînțeles cu scopul de a scăpa de hegemonia americană…
Europa nu a scăpat NICIODATĂ de obsesiile ei imperiale. Azi vrea o Federalizare a Europei condusă de binomul franco-german, o altă obsesie de tip Napoleon, Hitler, Stalin….
Așa că la Judecata de Apoi a Istoriei, SUA nu este vinovată dar Europa ESTE vinovată pentru cei 500 de ani in care a exploatat Restul Lumii și a provocat WW1, WW2, Holocaustul, crimele comuniste, etc.
Deci, Europa vrea să fie ce-a fost și mai mult decât atât. Vrea să fie Imperiu cum a fost odată…dar nu prea poate…
Iar SUA chiar s-a săturat de ifosele europene și vrea să o lase în plata Domnului. SUA are dreptate…
La sfârșit îmi voi spune și eu „oful”: oare la ce să se aștepte România de la „Europa noastră”? Eu unul nu mă aștept la nimic bun din partea unei Europe aproape disperate și URÂTĂ de Restul Lumii.
Europa va trebui să devină un fel de Muzeu al unei Istorii oribile și ticăloase.
„unei Europe aproape disperate și URÂTĂ de Restul Lumii. Europa va trebui să devină un fel de Muzeu al unei Istorii oribile și ticăloase.” Dom’le, aveti luciferismel dvs. Aveti tot dreptul, dar aveti un „of” exagerat la max.
Europa asta URATA de restul lumii a creat (cu mici aporturi externe) civilizatia care va da dvs.astazi posibilitatea de a va exprima liber/relativ liber pe contributors.ro. Si trebuie sa va ganditi, fara patima, de unde a pornit/repornit. Zonele acelea care urasc Europa nu au descoperit/nu au asimilat nici astazi chestiunile despre care scria Thucydide acum 2500 ani…..
Uitati-va la istoria acelor zone si o sa vedeti oribilitati si ticalosenii teribile si care tot la acestea au ramas si astazi. No progress! Da’ stiu ca luciferismele…..
Privind geografic, fiecare continent are problemele lui. Europa este prea divizata in zeci de state. Nu se vor intelege niciodata. Iar nucleul franco german va dori mereu sa fie hegemon. Asia la fel cu zeci de tari si insule. Suprematia Japoniei si Coreei de Sud este data la o parte de R.P.Chineza, urmata de India si R.Vietnam. America de Nord care a ajutat mereu Europa s- a saturat sa dea bani si arme, oameni de lupta. Are propriile probleme economice si sociale. In decurs de 2- 3 decenii va veni momentul ca fiecare continent sa se descurce cu resursele naturale, demografice, antropice pe care le are. Comertul global va deveni tot mai scump si protectiv. Terra are si ea limitele ei.
@Agora
„nucleul franco german va dori mereu sa fie hegemon”. Asa o fi. Dar aveti vreun argument concret ? In afara de simple intuitii….
Cititi faptul ca Franta se pregateste sa vanda rachete in toata UE, Germania incearca la fel, cu alte tipuri de arme. De ce nu isi intareste industria militara Spania, Italia, Grecia,, Olanda, etc sa vanda la toti si mai ales pt Europa Centrala si de Est. Industria armelor da nota de rezistenta economica si dominatie comerciala……Am avut si noi fabrici de armament si explozibil am decimat- o si acum vrem din nou fabrici..
Și faptul că își întăresc industria de apărare e argumentul că nucleul franco-german va dori mereu să fie hegemon ?!? Adică doar hegemonii au ind.de apărare?!? Să înțelegem de-aici că URSS NU era hegemon ptr.ca Ro., CZ, PL aveau industrie prod.armament ?
IT este f.important producator de armament și vehicule militare. I-a limitat vreun hegemon ind.proprie ?
Dacă spre deosebire de PL, CZ, SK noi Ro. am lăsat de izbeliște ind.de armament înseamnă că nucleul franco-german are de-a face cu chestiunea ?!? Hai să fim serioși.
Bine punctat de catre Revel, sinuciderea Europei in cele doua razboaie mondiale si golul de putere urmat, ocupat vrand-nevrand de catre US, dar si de catre URSS, care a dus catre o noua ordine mondiala si a facut din US, un ‘imperiu’.
Ca orice imperiu (poliric, militar, financiar), europenii stiu cum e!, la un moment dat iti asumi tot mai mult si in serios rolul de gardian al noii lumi, si de aici deriva (si) multe erori de calcul, falimente, nedreptati (vezi ultimele razboaie din Irak, Afganistan). Propaganda adversara jubileaza.
Adevarul e ca vorba totusi de mai multe Americi (sic!), cel putin in ultimul secol si ceva (1914-2025), si ca depinde de perceptie, de punct de vedere, de ideologie, pe care din aceste Americi se indreapta critica, admiratia sau recunostinta.
@Florin
„Adevarul e ca vorba totusi de mai multe Americi (sic!), cel putin in ultimul secol si ceva (1914-2025)”. Excelenta remarca !
Mă întreb dacă prin aliment de bază și medicament se înțelege și cartea în cazul căreia, neîndoielnic, avem de-a face simultan cu un aliment de bază – cartea e pâinea minții, nu?– și cu un medicament, singurul care vindecă prostia.
Nu orice carte e hrana pentru minte. Dimpotriva, sint foarte putine carti folositoare, majoritatea fiind maculatura, propaganda si dezinformare, otrava pentru creier, acesta – si nu altul – fiind motivul pentru care au un TVA mic de la stapinire. Cartile, in ansamblul lor, sint exact la fel de nocive ca radioul, televizorul sau retelele sociale ale internetului. Cititorul pasionat-spre-compulsiv e ca dependentul de heroina sau de zahar, tigari, alcool, pornografie, televizor, fotbal, doar ca accesul la drogul preferat necesita mai mult efort, timp, determinare – calitati specifice vanitosilor narcisisti cu ego himalaian. Cititul de carti proaste timpeste.
Cartile de intelepciune sint foarte putine, s-au scris deja si nu mai e nimic de adaugat, dar sint pierdute in muntele de carti inutile, proaste, otravitoare care se publica in fiecare zi la foc automat. Si chiar asta e motivul pentru care se publica atit de multe carti: ca sa nu fie gasite si citite acele citeva carti folositoare.
Avea dreptate Cioran (o nota din „Caiete”): Toti scriitorii au scris prea mult. Chiar si Shakespeare a scris prea mult.
Nu aveti dreptate!!!
Cartea spre deosebire de radio si televiziune (si chiar de audiobook, mai nou chipurile tot „carte”), iti da sansa sa gandesti in timp ce citesti, (+ sa te opresti sa revii asupra textului, daca te-au furat ganduri divergente) si sa citesti texte lungi, cu pauze si reluari, oricate.
Si astfel, sa judeci daca textul e nociv sau nu. Ceea ce nu poti face cu radio si tv: sa inchizi cartea, pastrand un deget intre file sa un semn de carte si sa cugeti
Mijloacele moderne audiovizuale sunt de mii de ori mai nocive pentru ca te bombardeaza cu idei scurte, simple, care sunt cuprinse de regula in prima fraza…
PS
Cat despre TVA, probabil ca sporul nu ar conta la buget mai mult decat a 4 zecimala dupa virgula, la cata carte se cumpara.
În timpul ”Războiului Rece”, dar vigilent (cu cartuș pe țeavă și degetul pe trăgaci), era cât de cât un echilibru bazat pe ”coexistența pașnică” a celor două sisteme – socialismul și capitalismul (pe scurt și total nenuanțat). Capitalismul era interesat de comerț iar socialismul, conform teoriei lui Lenin, avea să-i vândă frânghia cu care imperialismul se va spânzura. Doar că lațul funiei a căzut pe noi… Ciudat om și Gorbaciov ăla, nici Zubok nu i-a dat de capăt…
Cât despre Jean-François Revel, citeam editorialele lui în L’Express-ul anilor 80 din alt secol (revista venea în țară pe abonament, cu condiția să nu înjure două persoane anume!) ȘI, mie, un oarecare dintr-un oarecare târg din România, nu mi se părea deloc provincial și cu atât mai puțin, în anii aceia, antiamerican. Dar, cum se întâmplă într-un sistem care-și controla entropia încă, toți cei care voiau să tulbure echilibru păreau dubioși. Pe atunci – Reagan și acel catolic Karol Józef Wojtyła (contemporanii mei și-ai dumneavoastră) păreau a se lupta cu morile de vânt, acel vânt care ne-a adus până aici. Nu sunt antiamerican; sunt anti-Trump; nu-s anti-rus, ci anti-Putin. Nu am nimic cu nicio nație, dar în fiecare nație sunt și canalii bolnave (sociopați – narcisiști, paranoici, histrioni) care, fără niciun merit, ajung la conducere și ne târâie în tragedii cumplite cât să înțelegem că, după mii de ani de înțelepciune, nu am făcut niciun pas spre o lume mai bună, cum ar fi vrut și Montesquieu să lase după el.
Schimbam un avion anul acesta la Delhi si in fata mea era un american in virsta care trebuia sa-si scoata pantofii. Asteptind sa ne vina rindul la control l-am intrebat cum se face ca o tara cu oamenii cei mai capabili in mai toate domeniile e in stare sa aleaga un presedinte ca Trump, si asta de doua ori. Omul, foarte volubil, mi-a raspuns ca „there has always been an isolationist streak in the American politics” si ca votul al doilea a fost pentru o intoarcere spre sine.
Poate si fiindca cunosc mai bine Germania decit dl. Liiceanu, mi se pare cam suspecta memoria domniei-sale. Omagierea unui „act de dreptate”? Ma foarte indoiesc. Proteste cite vrei impotriva bazelor americane, impotriva razboiului din Iraq, etc. dar solidarizare cu Osama bin Laden n-am auzit si nici internetul nu pomeneste de asa ceva.
I-as mai aminti dlui Liiceanu ca tinerii americani care au murit pentru Europa au facut-o nu fiindca SUA ar fi declarat razboi nazismului, ci datorita Pearl Harbor, si declaratia de razboi a SUA a fost exclusiv impotriva Japoniei, nu impotriva Germaniei naziste. Abia dupa ce Germania si Italia au declarat razboi SUA, au declarat si acestea razboi impotriva lor.
Nu stiu ce l-a minat pe dl. Liiceanu se iasa in public cu un asemenea articol de infierare a anti-americanismului la momentul acesta. Detest profund demonstratiile anti-occidentale si pro-dictaturi care se petrec in occident (si nu numai) dar e imposibil sa ma identific cu o personalitate ca a dlui Trump. Cind liderul lumii libere ameninta cu utilizarea fortei pentru a prelua Groenlanda (pe linga multele sale alte derarpaje), eu il vad doar ca pe un Putin occidental incorsetat de sistemul democratic pe care il detesta.
Poate intr-un viitor articol o sa scrieti si despre tema aceasta, mai arzatoare decit Heidelberg 9/11.
PS E Marshall si nu Marschall.
V-ati gandit ca in Germania de astazi, este inclusa si RDG, cu coloanele ei de activisti, STASI, fosti militari comunisti?
De ce va mira antiamericanismul Germaniei?
Un sfert din Berlin si o parte insemnata a tarii, este tributara ideilor comuniste. Si pun pariu ca multi agenti si idioti utili isi fac „datoria” pe acolo.
alte mongolisme… Germania a fost antiamericana si-naintea unirii cu FDG, poate din alte motive, au luat-o pe coaja in ww2, au fost umiliti cu planul Marchal, au fost depasiti pe toate planurile, economic, tehnic, stiintific, politic.
Un subiect foarte greu de abordat. Ce reprezintă Statele Unite astăzi? Poate SUA coordona în continuare securitatea globală. Se pare că nu.
Nu mai au un monopol strategic.
Rolul lor depinde tot mai mult de alianțe, legitimitate și adaptare.
Trăim într-o lume post-americană, dar nu anti-americană – influența persistă, dar puterea absolută s-a dus. Nu mai pot impune soluții unilaterale fără costuri mari.
Capacitatea de disuasiune funcționează mai ales în alianțe (NATO, G7), și nu singură.
Regiunile non-occidentale (Africa, America Latină, Asia de Sud) preferă adesea să evite blocurile mari și negociază în funcție de interes. Pe termen scurt vedem deja: Rusia a deveni mai îndrăzneață, în special față de Ucraina, Moldova, statele baltice.
Germania, Anglia și Franța își recalculează bugetele de apărare că să-și asume un leadership real.
Europa de Est (Polonia, România) trebuie să se înarmeze independent. Suntem la sfârșitul hegemoniei liberale : ONU, FMI, Banca Mondială și alte instituții vor deveni mai slabe, contestate sau parțial ignorate.
China și Rusia deja promovează un sistem alternativ de guvernare globală, mai autoritar și mai „multipolar”. Au deja alianțe de interes economic/geopolitic (BRICS+, OPEC+, SCO) în detrimentul celor de valori (democrație, drepturi).
Să luăm securitatea cibernetică și spațiul –
SUA joacă azi rolul de garant informal al unor rețele globale (internet, sateliți, GPS). Retragerea lor ar duce la fragmentarea internetului global (ex: „firewall chinez”, internet rusesc izolat).
Creșterea numărului de atacuri cibernetice sponsorizate de state, cu consecințe. Să vedem care sunt factori care slăbesc capacitatea de coordonare globală: Emergența unei ordini multipolare. China: contestă deschis influența americană în Asia și în Sudul Global.
Rusia: acțiuni militare (Ucraina) și alianțe alternative (BRICS).
India, Turcia, Brazilia: joacă „pe mai multe fronturi” fără a se alinia clar cu SUA. Și cum s-a ajuns aici?
În primul rând capacitate economică relativă a SUA este în scădere. PIB-ul Chinei este deja peste cel al SUA. Dolarul rămâne dominant, dar este contestat prin eforturi de dedolarizare (BRICS, petrol în yuani, etc.). A ajuns la 52% utilizare in tranzacții față de 83% cu doi ani în urmă. Sunt multe analize dar puține soluții. Nici Groenlanda nu vrea să se integreze Statelor Unite. Vom vedea.
Faptul că ai rețineri față de persoana și politicile (toxice) ale lui Donald Trump nu înseamnă că eşti anti-American. La fel, faptul că te opui suprematismului american.
Reactie la Post scriptum.
In 1990, Romania a avut o sansa. Ratata fiindca intelectualii s-au bucurat ca pot vorbi, dar, desi „beneficiasera” de cenzura si stiau cit e de dura, au ales sa faca cluburi de dezbateri in loc sa se implice masiv in politica. Romania este singura din tarile comuniste in care primul guvern postdecembrist n-a fost de dreapta, ci urmasul PCR. In 1995 a mai fost o sansa. Trecusera 5 ani, aparusera primele carti de memorii din inchisori, dar intelectualitatea ori n-a citit nimic, ori n-a vrut sa inteleaga, asa ca a ales aceeasi modalitate de a se exprima, fara a se implica politic. De prin 2000 lumea politica a devenit un club inchis, asa ca acum si sa vrei s-o faci, nu mai ai cum, ca ziare tiparite nu mai sunt, televiziunile spun ceea ce li se comanda, lumea a imbatrinit, iar cei normali si satui de toate si-au luat lumea in cap bucurosi cind in 2007 portile Europei s-au deschis.
Cartea in Romania a fost mereu extrem de scumpa in raport cu salariile primite. Si face parte alaturi de vacante si cultura din ceea ce se taie cind viata devine extrem de scumpa. Mai mult, pina la plecarea mea v-am asteptat intr-un oras nu departe de Bucuresti la o lansare de carte, dar am asteptat degeaba. Sa stiti ca Romania e si Slobozia, Vatra Dornei sau vreun sat din Apuseni. Da, ar fi poate 10-15 persoane, nu mai multe dar ce fericite ar fi.
Va plingeti de TVA sau altele? Pai toate sunt si rezultatul neimplicarii intelectualitatii. Tiraje de 5000 e fantastic? Pai da, ca biblioteci scolare nu mai sunt, comunale si satesti la fel si ca aveti judete fara librarii. Ba se inchid librarii in orase mari, dupa cum am citit recent.
Nici acum, cind exista de 2 lei speranta aceasta nu e inconjurata de competente. Ce se cere? Ceea ce am citit intr-o carte de memorii: cind e nevoie sa fii plugar sa fii plugar, dar cind e nevoie sa fii ostas sa fii ostas.
Sa mai vorbim cum intelectualitatea cautioneaza impostura acceptind decoratii si membria in Academie? Cind am chef de ceva coloana caut pe Youtube clipul cu Vasile Paraschiv refuzind decoratia.
Romania era in plasa Rusiei, care ne voia si ne vrea slabi si divizati.
Daca va uitati la actiunile militare ale Rusiei de azi, va veti da seama de ce.
Nu mai vorbim de intentiile avortate, datorita vitejiei poporului ucrainean.
Nu intimplator, singurul partid de dreapta si hotarit pro-NATO si anti-Rusia (PNTCD) a fost sabotat masiv. Din interior. Acum e un nume gol de continut.
Dl. Liiceanu e suparat ca se maresc taxele la cartile de citit. Dar in acelasi timp se scad taxele la cartile de joc. Statul stie ce vrea!
De ce ganditori radicali resping , intr-un mod instinctiv, visceral, ideea de viata dupa moarte si de nemurire individuala ? Heidegger, de ex., a fost un apostat, din prima perioada, scolastica, a pastrat forma, structura ontologica, care a ramas apoi o simpla cochile ce a primit continuturi noi, alt ´spirit´, adica exact o ´pseudomorfoza´, conform definitiei ( pastrarea formei cu schimbarea continutului ), insasi ´Fiinta´ a ajuns sa se confunde cu ´ne-fiinta´. A respins apoi si protestantismul germanic dar intreaga sa forma filozofica a ramas una ´mistica´, un misticism sau ´pietism´ nihilist, antimetafizic si anti-filozofic, evident antireligios daca nu chiar o antireligie, un stil de predicator, hierofantic, sibilinic, pasaresc. Sein-zum-tode inseamna finitudinea fiintei, individul -Dasein, a devenit din ce in ce o entitate colectiva si impersonala, nu f. diferita de Volk. Si sunt multe alte cazuri similare, de pilda L. Strauss, care il admira in secret pe Heidegger, spunea ca pt. Platon nemurirea si ideile nu puteau fi decat ´exoterice´, minciuni pioase, ceea ce e o enormitate sfidatoare pt. oricine e familiarizat , cat de putin, cu platonismul.
Acesti ganditori radicali propun de fapt o religie sui generis, imanenta, htoniana, alternativa. Omul individual trebuie redus la grup, la ´miscare´, trebuie sa renunte cu totul la sine, la propria individualitate, constiinta, libertate si responsabilitate, sa fie obedient ´pamantului´, cum spunea Nietzsche, ´istoriei´, Zeitgeistului, ´poruncilor vremii´, ´neamului´, Liderului, ´elitei´ iluminate, trup si suflet si fara rest. Sa nu-si puna intrebari. Cel mai mare inamic e ´spiritul critic´, constiinta. Volkul, Molohul, se hraneste din viata interioara a supusilor sai, ca orice idol, vampiric, ii mesteca si amesteca, intr-o pasta amorfa, dezumanizeaza, dezindividualizeaza. Asa se creeaza trupele de fanatici, cu un singur gand si o singura vointa, acesta e visul, cosmarul, unui ´supraom´ impersonal, care sa calce in piciore orice lege, orice morala si sa darame toti idolii, doar pt. a le lua, unicul, locul. Supraomul de turma.
Dar e si un substitut, necesar, de ´nemurire´, o nemurire colectiva, ´intru neam´, in orice entitate ipostaziata scrisa cu majuscula si oricare notiune nobila e susceptibila de aceasta pseudomorfoza. Viata are din nou un sens, se iveste posibilitatea unei ´mantuiri´, prin abandon de sine, evadare, autonimicire,. mori ca individ si renasti intr-o ´comunitate organica´, intr-o fiinta multipla, te amesteci, nu mai dai socoteala. Totul are un sens, o justificare, totul e clar, neproblematic. A te intoarce, a asculta ´vocea destinului´, chemarea stramosilor, a sangelui, aceasta e ´viata autentica´. Ce poate fi permutata indefinit, transpusa in nenumarate decoruri ideologice. Chiar si marxistii credeau, in felul lor, intr-o forma de ´nemurire´ , erau transportati in viitorul de aur, fara diviziuni de clase si de constiinta. Constiinta, acest ´Dzeu din noi´ , daimonul care nu ne lasa sa ne facem de cap – pesemne de aceea Socrate e atat de urat de toti ganditorii radicali – e cea care trebuie deconstruita, extirpata chirurgical, supraomul, omul nou, e omul fara constiinta, un golem. Pacatul impotriva spiritului.
textul asta era o completare la un comentariu mai scurt care n-a mai intrat, in care spuneam ca americanii au dat si ei niste bombe atomice peste japonezi, un mic detaliu, in fine …
Si cele mai nobile cauze, cum sunt democratia, drepturile omului etc., pot fi abuzate si falsificate, poate fi si un fundamentalism al evangheliei seculare. Exista si un alt fel de cenzura, omului i se inchid orizonturile, e injosit, i se fura speranta, intr-o lume a simulacrelor, a religiilor imanente, cu atat mai despotice si cel putin la fel de misionare. Dar nu pot reusi fara profeti, ´clerici´ si credinciosi … Virusul asta, rinocerita, e ca in ´The thing´, transmigreaza dintr-un organism, ´corp´ social, ideologic, in altul, adopta forme noi si neasteptate si pana sa fie recunoscut si-a indeplinit misiunea, ´deconstruieste´ umanitatea, lasa in urma oameni goi, umbre fara constiinta si fara memorie, intr-un desert spiritual, populat de simulacre multiplicate la infinit. Acesta e sensul ´religiilor nihiliste´ si idolatre, fara orizont supranatural sau transcendent, uzine de zombi pe banda rulanta …
Cei care au scris despre ´antiamericanism´ au remarcat ca acesta e o esentializare. In interbelic antiamericanismul era foarte raspandit, America liberala, a lui Roosevelt, era vazuta ca simbolul civilizatiei moderne decadente, ´fara suflet´ si fara traditii, individualista si materialista, ba chiar ´totalitarista´. Acestea erau refrene conservatoare. Ex. la indemana, din nou, marele Heidegger, care spunea ca America si Uniunea sovietica sunt ´acelasi rau´. Dupa razboi, conservatorii, adesea aceiasi, au inceput sa admire America, America conservatoare si anticomunista, a pietei libere, a lui Reagan.
America e, desigur, diversa, intrebarea e, cum bine remarca un comentator, ´Care f… America !? Antiamericanismului ii corespunde un filoamericanism la fel de imaginar. Cine a trait in America reala nu poate fi nici antiamerican, nici filoamerican, acestia doi nu cunosc America reala, o stiu din auzite si din carti. Unul o demonizeaza, celalalt o idealizeaza. De ex., cel care iuberste, care o ´adora´, cum exclama, duios, un conservator roman dilematic ( ma grabesc sa precizez, e vorba de altcineva ! ), trece repede cu vederea peste genocidul impotriva ameriindienilor sau sclavie iar pe cel care se intampla sa le aminteasca il suspecteaza de ´stangism´ , agent secret sau ´idiot util´, chiar daca acesta nu a pomenit nimic de asa ceva. Sau, daca vine vorba de Pearl Harbour, omite sa aduca aminte si de Hiroshima si Nagasaki. Victime colaterale, sacrificii necesare pt. consolidarea lumii libere, alte statistici cu oua sparte, cu scuza ca aici poate e si ceva omleta. Pe vremea Razboiului civil nu puteai spune asa, simplu, iubesc America, urasc America ! Trebuia sa te hotarasti cu cine tii, cu yankeii sau cu sudistii.
Dar conservatorii sunt, se stie , foarte curajosi, duri, nu le place ´stangismul´ pt. ca e prea moale, efeminat, umanitarist si plangacios, desi acesta nu prea are nimic de-a face cu Comunismul sovietic, care, cu austeritatea-i bine cunoscuta, pare mai degraba conservator. Cum ii placea si lui Noica sa spuna, comunismul national era ´ascetic´ !
Asta, in lumea reala. Conservatorul e fascinat de ´Putere´, e aparatorul statusqvoului, el rationalizeaza deciziile ´istorice´ ale puterii, care e mistica, providentiala, Dezu, daca ii accepta existenta, e un Geist, motorul dialectic si viclean al Istoriei, modelul tuturor strongmen – a, nu !, acestia nu sunt dictatori, sunt lideri carismatici si providentiali, napoleoni. Tot ceea ce e real e rational si ceea ce e rational e real, aceasta e filozofia ´actualista´ a conservatorului care, se intelege, nu greseste niciodata, nici cand greseste. De aceea, filoamericanismul de azi e urmasul filogermanismului de ieri caci, e bine stiut, Geistul isi muta domiciliul si cartierul general, trece de la un popor la altul. La fel si interpretii lui, consecventi cu capriciile lui.
Antiamericanul si filoamericanul nu doar ca seamana foarte mult, se oglindesc, dar adesea se intalnesc in aceeasi persoana, dupa dispozitie. De ex., Trump ne-a tradat, devine anti-american, Trump se razgandeste si arunca bombele alea, el e iar filoamerican exaltat, ´soim´ fidel, ignorandu-si pana si propria securitate de provincial, Trump e acu´ liderul neinfricat al lumii libere, noul Reagan.
Asa se intampla, iar, ca filoamericanul cel mai inflacarat e si criticul cel mai nemilos al acelei ´Americi rele´, stangiste, a ideologiei woke, democrate, care, desigur, nu e America reala, traditionala, ci e America falsa, anti-America din America si ar fi bine sa nu mai fie. Asa, ´comunismul american´. A
Occidentul decadent, fara radacini, trebuie salvat de el insusi.
In acest punct filoamericanul se intalneste, fara sa stie cum, cu antiamericanul din cealalta tabara, filorusa, asa au fuzionat, spontan, Maga cu trumpismul, prin afinitate ideologica. E un fel de patrat logic, filoamericanism-antirusism, filorusism-antiamericanism, caci ceea ce s-a spus despre anti-americanism se poate spune intocmai si despre filorusism, aceeasi ecuatie cu alti termeni.
Yin si yang, iubire-ura cu nabadai.
Etc.
Nu prea conteaza, am facut greseli de transcriere. Maga fuzioneaza, desigur, cu putinismul, prin afinitate ideologica. Exista si un anti-rusism, eu l-am remarcat, de ex., la un faimos specialist in Comunism ( si, mai spre final, in ´Islamism´, devenise un ultras catolic ) ca A. Besancon. ´Originile intelectuale ale Leninismului´ reusea sa depisteze, arheologic, aceste ´radacini´, in aproape intreaga cultura rusa, nu altfel decat unii istorici mai exaltati de la inc. Razboiului rece ( dar si mai incoace) gaseau ´originile´ Nazismului in intreaga cultura germana, in ´spiritul german´ care, vezi, are ceva ontologic defect. Ceea ce e tot un fel de rasism. Foarte evident in modul in care erau infatisati germanii in filmele ´cu nemti´, o rasa malefica, chiar si la Spielberg, cultura populara. Si, bineinteles , rusii, in filmele cu James Bond, niste brute fioroase, suboameni, dupa care, tot in alea cu Bond, rusii devin brusc, pt. o scurta perioada, ´parteneri´ simpatici impotriva altor genii malefice, de alte rase. Wind of change. Rasismul nostru cel de toate zilele.
La fel si cu Rusia, generalizam aspecte negative, reale sau imaginare. Exista Rusia ´buna, a marii culturi, Dostoievski si inca cativa de care a auzit toata lumea, si Rusia lui Stalin si a lui Putin. Avem toate cartile pe masa. Plus cateva citate ca sa parem initiati. Jonglam cu generalitati, ca la judecata de apoi a popoarelor. La un moment dat niste magaoti exclamau: ´Rusia e conservatoare´, recunoastere spontana. Deci aceste anti- si filo- sunt in realitate ideologice si fantasmagorice. Ce vreau sa spun e ca exista diferente intre oameni mai imp. decat acelea ´nationale´, ca le numim ´de clasa´, de grup, de bula, de trib, cineva din Midwest, un ´muncitor alb´, fermier, un blue-collar, ceva, e mult mai asemanator cu un muncitor roman dintr-un orasel, au aceleasi frustrari existentiale, decat un ´corporatist´ de la New-York sau L.A., care , la randu-i, e foarte asemanator cu unul de la Cluj sau de la Bucuresti, de la Beijing, din orice zona urbana mare. Umanitatea s-a globalizat, s-a unificat, dar in acelasi timp s-a si fragmentat, in diferite ´tipuri umane´ si tensiunile dintre acestea sunt exploatate de tehnologii politici si populisti, care orice fac si spun fac cu analizele sociologice in fata.
O placere sa va citesc Domnule Laurentiu, ma depasesc multe alea dar inteleg radacina. Va sarut mana ca unui tata. Si sa va spun, ca sa va binedispun, am si alti tati 😁
Multumim pentru text, demascarea extremismului de toate culorile, de la dreapta (nazism) la stanga (comunism) si radicalismelor de tot felul e foarte importanta (ar trebui sa fie disciplina optionala in scoli).
Golirea individului de constiinta, etica si aspiratii umane in numele unui „scop mai inalt” (si de cele mai multe ori neclar, mobil si cu beneficii restranse la un anume grup) este uciderea societatii umane prin dezumanizare, prezenta la orice extremism care incearca sa justifice crima (legionar, nazist, fascist, comunist, pol-potist, ceausist, mafiot, etc. etc.).
Bine sintetizat de dvs aceasta abominatie ca „pacatul impotriva spiritului” – nu degeaba spunea Isus ca poate fi iertata cam orice vorba/insulta daca se cere, cu exceptia celei rostite impotriva Sfantului Duh.
Multumesc si eu ( :
Sunt curios dacă domnul Liiceanu a pus vreodată piciorul prin Midwest sau prin statele din sudul US. Locuri unde se trăiește în sărăcie, fără joburi și servicii, și unde pentru mulți tineri alternativa la meth este doar înrolarea în armată.
Cei mai mulți oameni cărora le lipsesc dinții din gură i-am văzut în State. O țară în care dacă nu ai asigurare medicală, ambulanța îți trimite facturi de mii de dolari. E totuși bine în Europa.
@Georges – ”(…) i-am văzut în State.”
Pe bani publici, alocați de statul român, așa rezultă din comentariu. Povestea cu ”facturi de mii de dolari” trimise de ”ambulanța” este povestea tipică pe care o colportează pe forumuri bugetarul român. Cine e ”ambulanța” care trimite ”facturi de mii de dolari”? Pune o copie a unei astfel de facturi, să vedem ce conține ea exact.
Ultima dată când a început cineva cu astfel de povești, s-a dovedit că ”miile de dolari” erau doar 20% din cât pretindea el (1.200 vs 6.000, cifra avansată de el). Problema reală e alta: sistemul românesc e organizat de bugetari, pentru bugetari și în folosul bugetarilor. De asta orice bugetar român e anti-american și e disperat la ideea că ar putea ajunge în situația să trebuiască să presteze o muncă reală și utilă 😀
nu stiu daca raspund unui bot sau unei persoane reale; da, am ajuns in State pe banii mei si salariul de la una dintre corporatiile din Top Forbes :)
Am înțeles, nu ai nicio copie a unei facturi ”de mii de dolari” de la ”ambulanța”, iar repetarea discursului bugetar e un simplu hobby, pe lângă taxele și impozitele pe care le plătești cu entuziasm. Corporația aia ”din Top Forbes” te trimite să vezi ”oameni cărora le lipsesc dinții din gură” prin statele din Midwest? De unde ai aflat de facturi ”de mii de dolari” de la ”ambulanța”? Au venit oamenii aceia să cerșească bani de la tine și ți-au arătat facturile ?
PS-ul este in sine un articol de sine statator…foarte bun !
about MAGA mare, who cares ?
Vă foarte mulțumesc, domnule Liiceanu pentru o nouă lecție predată, din nefericire, unui popor orb și surd dar mândru nevoie-mare.
Ca întotdeauna mesajele dumneavoastră stau sub semnul dictonului latin: „Non multa, sed multum”. Sunt substanțiale.
Cu cele mai alese gânduri,
Un septuagenar
Simplu spus, e vorba de invidie. Invidia europenilor fata de ce au realizat americanii in numai 250 de ani comparativ cu ce au realizat europenii in 2000+ ani. Sigur, europenii sunt mult superiori in realizari culturale si artistice. In chestiuni economice, politice, stiintifice si militare europenii sunt inferiori. Se spune ca America e o tara unde oamenii sunt needucati si agresivi, numarul armelor de foc in posesie privata depasind numarul locuitorilor (350 milioane). Dar cati europeni au murit in ultimii 250 de ani in razboaie de tot felul purtate pe continent, inclusiv in doua razboaie mondiale? Si de cate ori europenii s-au omorat intre ei, au chemat America sa-i scoata din bucluc. Dupa ce lucrurile s-au mai linistit, tot americanii sunt injurati. Stiti care e durerea cea mai mare a europenilor? Ca unele din mintile cele mai luminate din toate domeniile de activitate au fugit din Europa cea pura si iubitoare de pace si s-au refugiat in America unde au realizat ce n-ar fi putut realiza acolo unde s-au nascut din motive politice si economice. Asta spune tot. Asta e numele invidiei.
Obsesia anti-americanismului?!
Dle Liiceanu, aceasta scurta interventie a Dvs. se adreseaza DOAR celor cu molii marxist-dughiniste intre urechi, suferinzi grav de ignoranta istorica si, eventual, sub varsta de 25-30ani.
Cei care-am trecut de varsta mentionata si mai stim si despre:
– crizele economice din SUA anilor 1930, 1970, 2007 si subsecventul program din doua parti de dres busuiocul, dar care nu a facut altceva decat sa puna si mai multa putere in aceleasi maini care au creat criza
– Occupy Wallstreet
– Iran-Contra (SUA cu Iran vs. Israel cu Irak pe sest, biansiur – halal, n-asa?!)
– CIA Team B
– operatiunea Paper clip
– arme de distrugere in masa inexistente ale Irakului(suna similar cu ceea ce se sustine acum despre Iran?!)
– decesul dubios al lui George S. Patton lipsit de consecinte in justitie pentru responsabilul vizibil al „accidentului”
– agenti ai operatiunii Gladio implicati in terorism cu victime nevinovate in Europa anilor 1970-80, mai ales in Italia
– finantarea campaniilor politice in SUA
– tolerarea si uzul paradisurilor fiscal-bancare(jurisdictii opace si/sau necooperante), prin care se spala si ascund bani extrasi fraudulos de politcieni si potentati/oligarhi, teroristi, producatori si transportatori de droguri ilegale, traficanti de oameni etc.
– suportul/influenta prin sageti de-alde Adrian Thiess si Brad Parscale pentru „suveranistii” de circoteca dughinist-silovikiana precum jupuila stadion, pacalin whorehescu si fratii petreus manosferici in forma si cerebro-cubici in fapte
etc., NU negam plusurile anglo-saxone/occidentale, DAR ce faceti Dvs. aici se numeste dezechilibru deliberat.
Dvs. mai scrieti, din cand in cand, cate o scrisoare(-raspuns) catre un prieten(imaginar sau nu) sau altul, in care incercati sa aratati unde-s/i paiele, barnele/neghina din perceptiile, vorbele si, eventual, actiunile lui/ei/lor. Ce vedeti mai sus exact asta este in legatura cu SUA, si NU obsesie, NU gigi-contreala de dragul trolarii calpe, NU influentare spre anti-americanism, NU whataboutism, NU prosteala stalpilor de carciuma/cafenea etc.
Ce-ar fi ca SI Dvs. sa vedeti lumea anglo-saxona/occidentala EXACT ASA CUM A FOST SI ESTE, adica gri-neagra, Dle Liiceanu?!
Ca sa nu mai ajunga intelighentia europeana/romaneasca la tot soiul de DEZVRAJIRI infarctuale cand mai apare cate-o lamaie ambulanta(bicefala sau nu in tandem cu drujbari dezaxati si duplicitari) precum Trump(si familia) la butoanele VIZIBILE ale celei mai complexe masinarii de razboi.
P.S.: In caz ca ati ratat, inainte de turul2 2025 al alegerilor prezidentiale din Ro, 7 fosti ambasadori SUA in Ro au scris o scrisoare catre publicul cu drept de vot al Ro, cea mai importanta formulare apare spre finalul ei, anume: „…Putin sau America.” Ce intelegeti Dvs. din formularea asta citata?
Nu uitati, va rog, ca in ce priveste politica internationala actuala, nimic nu este intimplator.
Iar masele joaca dupa cum canta pastorul. Depinde cati pastori sunt si care canta mai bie.
Și de data aceasta ansamblul comentariilor întrece în valoare (informație și interpretare!) textul inițial. Felicit redacția HOTNEWS în calitate de gazdă pentru asemenea ”texte invitate” în care oaspetele principal e doar incipitul unei dezbateri lămuritoare, măcar în unele privințe – argument solid că suma cititorilor știe mai mult, mai multe, decât autorul. Și, o spun în joacă, mă bucur din plin de contemporanii mei care sunt ”la fața locului” și depun mărturie și pentru mine…
Cât despre domnul Liiceanu pot vedea încă un caz în care autoritatea dintr-un domeniu (filosofie, să admitem!) se încearcă să fie transferată în alt domeniu, adică în politologie, geopolitică ș.a.m.d… Călcatu-n străchini, gafele, vor fi invevitabile.
La urma urmei, să-i fac o plăcere lui Robert D. Kaplan, ce este Europa decât una dintre peninsulele Asiei, și nu doar geografic vorbind? Altfel aș putea admira și eu SUA, o națiune tip puzzle care vrea să-și netezească prin prosperitate (inegală) golurile unei existențe prea scurte față de națiunile Europei, unele cu un prezent derizoriu în ochii multor americani, deși au noblețe și autenticitate multimilenare – ceea ce America, prizonieră a zilei de azi, nu va înțelege pentru că nu are în genă simțul de a percepe în profunzime cultura și spiritualitatea altora. Aș putea admira și eu SUA dar nu America lui Trump. Altfel, este o dovadă gravă de incultură să beștelești cu superioritate, de la înălțimea unui bombardier, tradițiile incomode pentru un parvenit în istorie.
>Și de data aceasta ansamblul comentariilor întrece în valoare (informație și interpretare!) textul inițial.
De acord. În special conentariile lui L.A. care, ca de obicei face un tur de forță intelectual.
It was Truman’s Executiv Order 9604 wich was also known as the „License to steal ” that
constituted what was perhaps the greatest robbery in the history of the world , the theft
of all German intelectual property , products processes and patents existing to that time .
Valoarea furtului se estimeaza la 10 miliarde dolari .
Din cele 13 miliarde de dolari ajutoare din Planul Marshall pentru Europa , Germania a primit un imprumut de 1,4 miliarde de dolari . La 1,4 miliarde dolari au fost adaugate 3,5 miliarde dolari ajutoare pentru anii 1945 pina 1949 ( anul proclamarii RFG ) . Pina in anul 1965 Germania a returnat
Statelor Unite 13,5 miliarde de dolari .
Din anul 1949 pina in anul 1955 ( anul aderarii Germaniei la NATO ) Germania a platit anual
1 miliard de dolari pentru trupele de ocupatie .
Ajutorul din Planul Marshall a fost legat de achizitionare de produse americane : tutun si bumbac
din sudul Statelor Unite .
Ajutoarele din Planul Marshall au contribuit exact cu nimic la bunastarea germanilor .
Ce a contribuit la bunastare a fost intrarea Statelor Unite in razboiul din Koreea si astfel
cresterea productiei de armament cu 400 % , Uzinele lui Krupp au produs de acum
arme pentru americani deci pentru partea buna a lumii .
De vazut Dom Anton, daca nu stiati:
https://www.youtube.com/watch?v=hpgK51w6uhk