duminică, mai 16, 2021

Amintirea Catincăi Ralea (1929-1981)

Era fragila, dar extrem de tare sufleteste. Rasufla greu, dar era formidabil de vitala. Imi amintea de Audrey Hepburn ca stil. A tradus Truman Capote, inclusiv acea povestire devenita un faimos film cu Audrey in rolul lui Holly. „Breakfast at Tiffany’s” a devenit, gratie mestesugului ei inegalabil, „Sandviciuri cu diamante”. Traise in America, ii simtea pulsul.

Facea parte din acea extrem de selecta categorie de oameni care, vorba lui Camil Petrescu, au vazut idei. Am avut norocul sa fiu prieten cu Catinca Ralea, traducatoare de geniu („De veghe-n lanul de secara”, la loc de cinste, intre atatea altele), jurnalista mereu nelinistita, mereu insetata de adevar. Conducea emisiunile culturale la radio, nu stiu daca formal, dar in mod cert informal. M-a invitat sa colaborez cu cronici de carte. Mai mult, am inregistrat, traduse de ea, cateva scurte eseuri in engleza, transmise prin 1979-1980. Primele sfaturi despre intonatia radiofonica le-am primit de la ea. Peste ani, de la Monica Lovinescu. Am facut cu Catinca si Emanuel unul sau doua revelioane la Tita Ivasiuc.

Cand ne intalneam, discutiile noastre durau ore indelungate. Catinca era o cascada de informatii, o fantana arteziana de opinii. Semana, in aceasta privinta cu unchiul ei, stralucitul eseist si critic de film D. I. Suchianu. Am conversat despre tatal ei. Nu fortam nota, ii intelegeam atasmentele de familie. Il adorase. La fel cum isi adorase mama. Pentru mine, Mihail Ralea a fost prototipul intelectualului dispus la ignobile compromisuri. Ceea ce nu-l face mai putin interesant in unele din scrierile sale. Atunci cand i-a stat in puteri, a ajutat multi oameni, inclusiv fosti adversari ideologici (Traian Herseni, Constantin Noica). In cartea-pamflet „Cele doua Frante” era penibil. A murit in 1964, academician, profesor si membru al Consiliului de Stat prezidat de Gheorghiu-Dej. Ajunsese in gratiile dictatorului, la fel cum fusese odinioara in gratiile lui Carol al II-lea. Cine vrea sa stie mai multe despre conu Misu poate citi „Memorii mandarinului valah” de Petre Pandrea.

Pe 5 septembrie 2019 Catinca ar fi implinit 90 de ani. S-a stins din viata pe 19 ianuarie 1981. Peste doua saptamani murea tatal meu. Fusesera amici. Erau impreuna in noiembrie 1979, in camera de traduceri simultane, cand Constantin Parvulescu l-a atacat pe Ceausescu. Ordinul a venit instantaneu: „Opriti transmisiunea”. Au mers pe jos, seara tarziu, impreuna spre ceea ce Imre Toth a numit „perimetrul sacru”. In septembrie 1981, plecam spre Paris si Madrid…

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Si totusi, care a fost cauza decesului Catincai Ralea? Cred c-ar fi interesant de stiut, data fiind virsta nu chiar inaintata pe care o avea. La fel de „misterioasa” a ramas si disparitia prematura a sotul sau, actorul Emanoil Petrut, decedat doi ani mai tirziu, la 51 de ani. Observ ca traditia de dinainte de ’90 a tainurii aspectelor personale ale personalitatilor publice nu a disparut. Chiar nu meritam a sti mai multe, in afara obositorului cliseu „rapus de o boala necrutatoare”?

  2. Il caracterizati absolut corect pe Ralea ( a trecut de la taranisti la … Carol II si apoi la comunisti, cu gratie !?) dar ce carti frumoase a scris … si apareau intr-o vreme de secata intelectuala cumplita …Emanoil , cel amintit, sotul Catincai, era Emanoil Petrut, un mare actor al acelor vremuri !

  3. Poate scrieti si despre Imre Toth, mi se pare cea mai grozava figura filosofica iesita din Romania. Ar merita mai mult decat niste randuri. De (re)publicat integral.

  4. Despre adevăratul Mihai Ralea și cât i-a ajutat pe altii o sursa formidabilă de informații este jurnalul lui Petre Pandrea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Încălzirea globală, acidificarea oceanelor și moartea peștilor tropicali – acuzații de fraude științifice de mari proporții

Pe 6 mai 2021, revista Science a publicat o amplă anchetă intitulată Acidificarea oceanelor modifică comportamentul peștilor? Acuzațiile de fraudă creează o...

PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat

Luni 10 mai premierul Cîţu şi ministrul Ghinea merg la Bruxelles pentru a discuta o formă finală a Planul Naţional de Redresare...

Ierusalim. Există conflicte fără soluții sau doar conflicte pentru care soluția încă nu a fost găsită?

Rezumatul în 10 puncte: Începând din noaptea de vineri spre sâmbătă (7/8 mai), în...

Îl mai poate salva războiul/Hamas pe Netanyahu de pierderea funcției de prim ministru?

Știm, teroriștii de la Hamas au atacat iarăși Israelul iar statul Israel are tot dreptul să se apere. Niciun dubiu în această...

Capcana dilemelor tranziției sau cum să faci omleta fără să spargi oul

"Faceți calculele și apoi trageți linie pentru a ajunge la propriile voastre concluzii, aceasta este rugămintea mea. Pentru că dacă decideți...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro