duminică, mai 22, 2022

Amnistia fiscală… atenție însă la implementare!

Principial vorbind, introducerea unei amnistii fiscale poate urmări diferite scopuri, cum ar fi creșterea gradului de colectare a veniturilor bugetare și a ratei de conformare a contribuabililor, susținerea acelora aflați în dificultate de plată, dar și corectarea ori prevenirea unor situații apărute din  cauza unor reglementări legale anterioare insuficient de clare, sau chiar contradictorii, ori din practici administrative ambigue.

De aceea, în funcție de circumstanțele în care este introdus și de scopurile urmărite, implementarea unui program de amnistie întotdeauna poate genera atât argumente pro, cât și contra. Spre exemplu, în cazul amnistiilor ce prevăd numai anularea totală sau parțială a accesoriilor, pe termen scurt și mediu, veniturile bugetare cresc, iar acestea sunt bine venite în special în perioadele de recesiune sau de criză economică, când, pe fondul unor cheltuieli bugetare ridicate, presiunea pe venituri este semnificativă.

Pe termen lung însă, FMI, în lucrarea “Tax Amnesties: theory, trends, and some alternatives”, susține că beneficiile programelor de amnistie fiscală sunt, în cel mai bun caz, supraevaluate și adesea e puțin probabil ca ele să depășească costurile, care sunt rareori măsurate. În vederea evaluării impactului acestora, veniturile brute pe termen scurt colectate (adesea folosite ca măsură a eficienței mecanismului) ar trebuie să fie comparate cu (1) costurile acestora (fie că vorbim despre promovarea programului sau costurile cu resursele administrative); (2) costul veniturilor pierdute (adică componenta stimulativă a programului) și (3) orice eventuală reducere a conformării contribuabililor (care rezultă din pierderea credibilității in administrația fiscală). Autorii conchid că amnistiile fiscale „de succes” sunt mai degrabă o excepție decât o regulă.

Principalele controverse ce pot să apară odată cu ideea iertării unor obligații fiscale de pe urma căreia beneficiază anumiți contribuabili sunt legate de aspectele de echitate (i.e. sentimentul pe care l-ar putea exprima contribuabilii care își achită la timp impozitele în sensul că ar fi dezavantajați) și, respectiv, cele de hazard moral pe care îl implică aplicarea legii fiscale (i.e. imposibilitatea aplicării sale prin căile standard, care generează necesitatea adoptării unui astfel de mecanism), chestiuni care pot,în anumite conjuncturi, chiar să conducă la pierderea credibilității administrației fiscale.

Circumstanțele economice și sociale au determinat tot mai multe țări în ultimii ani să implementeze programe de amnistie fiscală. Printre acestea se numără și Romania care, în ultimii 25 de ani, a avut mai multe astfel de programe, 3 dintre ele având loc chiar în ultimii 4 ani, facilitățile oferite fiind însă diferite.

În vara anului 2015, prin Legea nr. 209/2015 au fost anulate diferențele de obligații  fiscale principale și obligațiile fiscale accesorii, impuse ca urmare a reconsiderării / reîncadrării unei activități ca activitate dependentă pentru perioade fiscale de până la 1 iulie 2015 și neachitate până la data de 23 iulie 2015. După modelul acesteia, în ianuarie 2018, a intrat în vigoare și Legea 29/2018 prin care au fost anulate diferențele de obligații fiscale principale, respectiv impozitul pe venit şi contribuțiile sociale, precum şi obligațiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, ca urmare a reîncadrării veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal al persoanelor fizice ca venituri dintr-o activitate independentă, obținute de către persoanele fizice din transferul proprietăților imobiliare care fac parte din patrimoniul afacerii, pe perioadele fiscale de până la 1 iunie 2017, şi neachitate până la data intrării în vigoare a acelei legi.

Un alt tip de amnistie a fost lansat în toamna anului 2015, când Guvernul a aprobat printr-o OUG  anularea penalităților de întârziere și reducerea la aproximativ jumătate a dobânzilor aferente atât pentru contribuabilii persoane juridice cât și pentru persoane fizice, în anumite condiții, printre care cea principală era aceea a stingerii debitului principal în anumite termene scurte și strict reglementate. Scopul acesteia a fost  acela de a reduce arieratele bugetare, iar efectele sale au încetat în mare măsură pe 30 iunie 2016, în sensul că cererile de acordare a anulării penalităților de întârziere și a cotei de dobânzi trebuiau depuse, de principiu, până la această dată. Conform Raportului de performanță al ANAF, la sfârșitul anului 2015, încasările din arieratele recuperabile au reprezentat 30.19 mld. lei (cca. 52.6% din total), din care 3.42 mld. lei încasări din arieratele aflate în sold la sfârșitul anului 2014 şi 26.77 mld. lei încasări din arieratele constituite în cursul anului 2015. Dacă ne uităm la datele pentru anul 2016 (anul în care  trebuiau plătite restanțele pentru a beneficia de facilitate) vedem că acestea sunt cu aproximativ 4 mld. lei mai mari, și anume la sfârșitul anului 2016 s-au recuperat 33.9 mld. lei (aproximativ 50.7% din total), 5.2 mld. lei au fost încasări din arieratele aflate în sold la finele anului precedent şi 28.7 mld. lei au fost încasări din arieratele constituite în cursul anului 2016. Datele pentru finalul anului 2017 arată că s-au încasat 33.3 mld lei și că au mai rămas de recuperat 17.3 mld. lei.

Lărgind sfera analizei, observăm că mai multe țări au introdus de-a lungul timpului  astfel de mecanisme, printre cele mai recente menționăm: Italia, Turcia, Rusia, Grecia, Luxemburg, Norvegia, Pakistan.

În martie 2018, în Turcia, s-a introdus o amnistie fiscală pentru contribuabilii persoane fizice și juridice care nu și-au îndeplinit obligațiile fiscale în perioada 2013-2017. Persoanele care solicită să beneficieze de dispozițiile amnistiei vor putea să își lichideze datoriile din trecut în anumite circumstanțe favorabile și pot evita inspecțiile fiscale. Mai mult, orice numerar (inclusiv valuta străină), aur, valori mobiliare sau alte instrumente de pe piața de capital și bunuri mobile situate în afara țării pot fi declarate fără a fi supuse nici unei inspecții, anchete sau evaluări fiscale. Printre beneficiile oferite, menționăm eliminarea penalităților și reducerea dobânzilor aferente (chiar și în cazul unui  proces în desfășurare, contribuabilii pot beneficia de aceste facilitați). Un alt obiectiv al acestei amnistii este atragerea în Turcia a numerarului (inclusiv a valutei străine), a aurului, a valorilor mobiliare, a altor instrumente de pe piața de capital și a bunurilor mobile și imobile aflate în străinătate, oferind contribuabililor imunitate față de inspecții, anchete, sancțiuni și evaluarea activelor menționate anterior.

În Italia s-a relansat la începutul anului 2017 o amnistie care s-a derulat și în anul 2015. Mecanismul din 2017 acoperă activele nedeclarate, cum ar fi numerarul și obligațiunile la purtător, în depozite sigure, precum și activele offshore. Conform informațiilor publice, prin acest program au fost fiscalizate 60 de miliarde de Euro din fonduri offshore nedeclarate anterior și au fost generate venituri suplimentare de 4 miliarde Euro de la 130.000 de rezidenți italieni.

În lumina introducerii standardului comun de raportare prin care este demarat schimbul automat de informații fiscale şi financiare între mai multe state la nivel mondial, se observă preferința crescută a statelor lumii pentru programele de conformare voluntară cu scopul de a încuraja contribuabilii să își declare veniturile și activele deținute în afara țării. În 2015, OECD publica studiul „Offshore Voluntary Disclosure Programmes” ce conține informații din 47 de țări în ceea ce privește programele de conformare voluntară. Acest raport compară și principalele caracteristici ale programelor de conformare voluntară din aceste țări. La nivelul UE, doar 3 țări din cele 24 prezentate în studiul OECD nu au un program de conformare voluntară  (Croația, Estonia și Luxemburg), iar în 4 state, contribuabili nu sunt iertați de acuzațiile penale (în Danemarca, Finlanda, Slovacia și Slovenia). Interesant de menționat este că din cele 3 state fără programe de conformare, Luxemburg a introdus ulterior (în octombrie 2016) un astfel de program temporar care va rula pe o perioada de 3 ani.

Așadar, introducerea unei amnistii poate aduce beneficii, însă, trebuie acordată o atenție deosebită atunci când se are în vedere introducea unui astfel de program. Structura acestuia trebuie bine gândită și clar definită în legătură cu domeniul de aplicare, tipurile de contribuabili vizați, termenele și condițiile ce trebuie îndeplinite,  cerințele de raportare, administrare și colectare, strategia de comunicare către public (inclusiv prin prezentarea informațiilor referitoare la rezultatele obținute în programe anterioare similare). Un program bine definit reduce riscurile ce pot apărea ulterior pentru contribuabilii participanți la program.

Un alt exemplu vine din India, unde pentru a încuraja contribuabilii să-și plătească impozitele la timp, ministrul de finanțe a înmânat certificatele de apreciere a contribuabililor onești. Mai mult, se are în vedere introducerea unei recompense în bani pentru contribuabilii onești, reprezentând între 1-5% din impozitul total primit. În Coreea de Sud, se pune accent pe recompensarea contribuabililor conformi prin recunoașterea publică a acestora ca și  contribuabili exemplari ” și prin oferirea unor beneficii, precum scăderea ratelor dobânzii de la anumite instituții financiare și accesul la birourile VIP de imigrație din aeroporturi.

În plus, din perspectivă pur tehnică, se impune o redactare cu maximă rigurozitate a textelor legale pentru a evita situațiile în care contribuabili pe care legea i-a avut în vedere să nu poată beneficia ușor de dispozițiile sale, fiind necesară inițierea de proceduri administrative sau judecătorești care să le complice și mai mult existența, precum și pentru a evita apariția unor efecte nedorite în privința măsurilor adoptate, așa cum, din păcate, în istoria recentă a amnistiilor s-a mai întâmplat în practică.

În plus, pentru a atenua posibile sentimente de respingere de către societate a unor asemenea măsuri, pot fi avute în vedere în mod combinat și măsuri fiscale pentru contribuabilii care se conformează voluntar obligațiilor fiscale. Aici autoritățile pot avea în vedere extinderea pachetului de bonificații pentru contribuabilii onești, lucru pe care îl observăm în prezent, cel mai recent exemplu fiind cel al reducerii de 5% pentru depunerea la termen, prin mijloace online a declarației unice și cea de 5% prevăzută pentru plata anticipată a obligațiilor fiscale estimate pentru anul 2018.

În teoria managementului, recompensele sunt văzute ca modalități de motivare, acestea fiind percepute ca un rezultat al performanței. Însă să nu uităm că dacă un contribuabil nu are încredere în autoritatea fiscală pentru a colecta impozitele, acesta va continua sa fie neconform. Astfel, percepția contribuabililor referitoare la corectitudine și încrederea în organul fiscal sunt instrumente cheie pentru încurajarea conformării la plata obligațiilor fiscale.

Așadar, un astfel de program ar trebui atent monitorizat, putând avea impact asupra întregii economii și, în plus, trebuie efectuate comunicări periodice către societate cu privire la efectele pe care le-a avut implementarea unor asemenea măsuri.

În același timp, trebuie văzut cum se armonizează acest posibil proiect de amnistie fiscală cu nevoia României de a crește gradul de colectare a taxelor și ponderea veniturilor bugetare în PIB. Anul trecut, potrivit Ministerului de Finanțe acestea s-au situat la nivelul de 29,9% din PIB, pe fondul majorării puternice a veniturilor nefiscale, în vreme ce veniturile fiscale au crescut într-un ritm mult mai lent. Acest nivel situează țara noastră pe unul dintre ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea veniturilor bugetare în PIB, ceea ce grevează capacitatea țării de a finanța programele de investiții atât de necesare pentru dezvoltarea țării.

Prin urmare, trebuie să avem grijă ca acest proiect de amnistie fiscală să încurajeze totodată conformarea voluntară și deci majorarea veniturilor bugetare și nu să dea un semnal contrar, că statul tolerează neplata taxelor și impozitelor.

  • Articol scris de Daniel Anghel (Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România) și Dan Dascălu (Partener, D&B David și Baias)

***

Surse:

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Raport_performanta2016_07042017.pdf

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Raport_performanta_20042016.pdf

https://www.pwc.com/gx/en/services/people-organisation/publications/assets/pwc-turkish-authorities-introduce-tax-amnesty-law.pdf


https://www.step.org/news/italy-reopens-tax-amnesty-domestic-well-offshore-assets

http://www.oecd.org/ctp/exchange-of-tax-information/update-on-voluntary-disclosure-programmes-a-pathwaypto-tax-compliance.htm

https://www.business-standard.com/article/economy-policy/in-a-first-govt-issues-certificates-of-appreciation-to-honest-taxpayers-116092700406_1.html

http://www.crema-research.ch/papers/2006-16.pdf

https://ris.utwente.nl/ws/portalfiles/portal/6046131

http://www.rediff.com/money/report/if-you-are-an-honest-taxpayer-i-t-will-reward-you/20171117.htm

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. La noi e vorba, in cea mai mare parte, de datorii ale compniilor de stat. Care nu se vor plati niciodata, n-au cum. Mai are rost sa le tii in evidenta, sa le actualizezi, etc ? Taromul, CFR-ul, Regia Huilei si cate-or mai fi …

    • Apele Romane 647 mil RON in nov 2017, prin grija deosebita a dlui. Teodorovici, prejudiciu constata de catre Curtea de Conturi si cu 1-2 dosare penale, … etc. Am si nota de fundamentare …

    • Desigur că are sens să ținem evidența. Nu de alta, dar în nesimțirea alor noștri sunt în stare să-și dea prime a 2-a zi după amnistie pe motive de performanțe deosebite.
      ȘI nici nu m-ar mira să aud guvernul p$4 spunând ceva de genul ”sub conducerea competentă a guvernului au scăzut datoriile firmelor”…

  2. N-am citit articolulul, ca n-are rost. Nu-s batran dar au fost deja, cred, doua amnistii fiscale pana acum. Si in momentul acela se vorbea de momentul T0. Si atunci au fost discutii si analize. Sa fim seriosi, de data aceasta a disparut orice simbure de echitate sau dreptate; e vorba doar de coruptie de nivel inalt si hotie.

  3. În sfîrșit s-a dat și legea de murături, adicatele ca nimini sa nu mai aiba drept sa-si plateasca datoriile! Mai trebuie ca fieștecare cetatean să ia cate o leafa buna pe luna, toti intr-o egalitate și să nu mai plateasca niminea bir și atunci, după o sută și ceva de ani, programul de guvernare al conului Leonida o să devină realitate. Da’ te lasa reactionarii, domnule?

    • Depinde cum era setată tastatura în acel moment. Când e în engleză apare punct la apăsarea tastei respective de pe numpad, când e în româneștie apare virgulă la apăsarea aceleiași taste. Când omul are o idee serioasă de așternut în scris, de-obicei nu stă mereu să se uite când are tastatura în engleză și când o are în românește. Știu unde sunt caracterele cu diacritice și comut mereu tastatura când vreau să le folosesc, dar restul caracterelor speciale nu știu unde sunt pe tastatura românească, așa că mereu comut din nou în engleză, ca să le văd.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Dan Dascalu si Daniel Anghel
- Daniel Anghel, Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România - Dan Dascălu, Partener, D&B David și Baias

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro