Am scris deunăzi despre ieșirea din scenă a lui Steve Balmer și consecințele sale pentru Microsoft. Balmer nu este însă decât unul dintr-o lungă serie de personaje legendare ale IT-ului care nu vor mai ocupa de acum prim-planul.
Acum doi ani au dispărut, de data asta chemați în fața Ordinatorului Suprem, alte două nume mari. Unul dintre ei a avut parte doar de câteva rânduri în presa de știri, deși activitatea lui a marcat acest domeniu poate ca a nimănui altul de la Turing încoace: Dennis Ritchie, inventatorul limbajului C și coautor al Unix. Cel de-al doilea, Steve Jobs, a părăsit această lume ca o vedetă de cinema, într-un fel de “funeralii mondiale”. Computerele lui rulează o versiune de Unix.
Lucrez într-un domeniu în care majoritatea numelor mari sunt încă în viață. Față de constructorii de poduri, de exemplu, a căror știință se bazează pe formule și teorii inventate de câteva sute de ani ( ca să nu ne referim la Arhimede sau Pitagora) computerele sunt cumva apărute “din senin”. Sigur că și aritmetica și algebra sunt științe vechi, însă de la teoria automatelor până la algoritmii numerici, toată istoria domeniului se întinde pe mai puțin de o sută de ani, iar dacă ne referim doar la computerele în sensul pe care îl întelegem astăzi, probabil 50 de ani e o aproximare bună.
În IT inovația a fost mereu altfel decât în alte domenii. Mulți dintre cei care au revoluționat domeniul s-au îmbogățit, carierele lor seamană de multe ori cu ale pop-starurilor mai degrabă decât cu ale laureaților premiilor Nobel. De fapt, Ritchie s-a născut în 1941, iar John Lenon în 1940. Computerele de la început apartin aceleiași generații ca si muzica beat.
Între timp lucrurile s-au mai schimbat, departamentele de PR ale marilor firme i-au pus să dea blugii pe costumele de firmă, au împrăștiat poleiala corporate în prezentări și evenimente, dar majoritatea au rămas aceiași copii mari. E de ajuns să îl asculți pe Elisson vorbind, să îl citesti pe Linus Torvalds spunând: “ message passing as the fundamental operation of the OS is just an exercise in computer science masturbation. It may feel good, but you don’t actually get anything DONE “ sau pe Tanenbaum replicând că Torvalds nu ar fi trecut examenul cu el .
Nu sunt deloc sigur că astăzi vreun șef de marketing ar accepta ca softul meu de baze de date să se numească “Oracle” sau cel de editare de texte “Lotus”. Iar după dispariția conducătorilor “iconici” mă tem că nu va mai avea cine sa bată cu pumnul în masă.
Computer Science începe să se delimiteze de fapt ca știință separată abia acum. Cei despre care am vorbit mai sus nu au studiat această disciplină la școală, ea nu exista, ei au inventat-o. Personal, cred că vorbim de fapt de două discipline separate – deși, deocamdată, se studiază împreună. Cel puțin asta este experiența mea de administrator de sistem la o companie care avea și departament de software. Deși vorbeam despre aceleași lucruri, chiar dacă meseria de administrator presupune din când în când să mai analizezi, patch-uiești sau chiar să scrii un progrămel în C, și chiar dacă meseria de programator nu îti permite să faci total abstracție de mașinile sau sistemul de operare pentru care scrii, diferențele de viziune sunt majore.
Aș zice că ieșirea din pionierat se petrece sub ochii noștri, iar “pensionarea” părinților fondatori e o bună metaforă pentru acest fenomen. Specializarea și desprinderea celor două ramuri ale IT-ului în industrie este deja un fapt evident, probabil se va accentua în viitor și la un moment dat va fi validată și de universități. De acolo va începe să vină ( timid, chiar a început) analiza critică a operei înaintașilor.
Dar și soluții noi; vremea hackerului singuratic a cam trecut.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Domeniul se maturizeaza, iar odata cu asta vine organizarea pusa mai presus de competents, cs in orice domeniu consacrat. Personal, regret maturizarea asta, cultura corporate face mai mult rau decat bine, dupa parerea mea. Si daca Bill Gates sau Steve Jobs au folosit corporatiile doar ca un cadru in care sa-si indeplineasca obiectivele si visele personale, pentru urmatoarea generatie de IT-isti corporatia va fi mai importanta decat obiectivul, la fel ca in cazul corporatiilor vechi, gen Siemens, IBM sau General Motors. Deja astazi Bill Gates e in consiliul de administratie la Berkshire Hathaway, care n-are nici in clin, nici in maneca cu IT-ul, dar are bani, cantitati obscene de bani. Maine, orice CEO de la Coca-Cola sau British Airways va trece la Adobe sau la Oracle de la o zi la alta.
eroare ! Cand IBM -acum vreo 20 de ani- a intrat in ceea ce parea o degringolada mortala, a avut un fost Coca-Cola [parca Makkula] ca sa o redirectioneze. IBM exista si azi.
Iar tentatia de a confunda PC/notebook/pad computing cu restul lumii este identica cu confuzia intre consumer electronics si ceea ce exista la bordul unei navete spatiale. Evolutia VIZIBILA a ultimilor ani este mai ales interfata utilizator.
Argumente: marile masini tranzactionale nu vin nici dinspre Apple, nici dinspre Dell/HP etc. (banci, companii aeriene, companii de asigurari). Iar -probabil- cloud computing va lua avant calare pe masini uriase.
Si unde e eroarea? :) Eu incadrasem de la inceput IBM la corporatii vechi, traditionale. Ei si cu Motorola sunt mai batrani cu cel putin o generatie, fata de Intel sau Microsoft.
Ce a facut insa, intr-un mod remarcabil, generatia la care se refera articolul, a fost insa „democratizarea” calculatoarelor. Pana la Microsoft, calculatoarele erau doar pentru initiati. Bancile si companiile aeriene s-ar fi descurcat si fara Windows, insa utilizatorul „casnic” s-ar fi descurcat mai greu. La fel si in cazul Paypal, existau banci si inainte de ei, dar era mai greu sa faci tranzactii de 2-3 dolari :)
Generatia urmatoare mi se pare insa cam dezorientata. Daca Ebay, Paypal sau Google au venit cu servicii utile, cei care au urmat n-au reusit decat sa creeze Facebook. De unde se vede ca nici prea multa democratizare nu e buna :P
Aceasta democratizare care a fost aruncata aproape in derizoriu de facebook (desi corespunde spititului epocii) a fost o lovitura de business. Imi place totusi mai mult sa vad utilitatea calculatoarelor in inginerie sau lifecare decit sa vad maimutareala utilitatii lor. Sau alte maimutareli – de ex asa-zisi adminsitratori de retea in unele companii romanesti care, departe de a face ce spune autorul ( „meseria de administrator presupune din când în când să mai analizezi, patch-uiești sau chiar să scrii un progrămel în C”) , sint de fapt niste ‘absolventi’ jalnici de sectii doar tangente cu informatica sau chiar si asa, niste insi care habar nu au de matematica sau programare(multumita standardelor din universitati), dar infasurati intr-o ‘aureola magica’ de ITist , maimutaresc si softul dar mai ales hardul ca intr-un atelier de reparatii. Dar poate acest fenomen al degradarii prin exces de democratizare (inclusiv alienarea ‘consumatorilor’ de diverse forme de IT) ar merita o discutie separata.
Nu te pronunta asa de decis . Toate miscaril din ziua de azi sunt si vor fi facute din prisma beneficiului financiar IBM . Iar Cloud Computing vine tot de la noi dar tot in forma Economic eficienta. Niciun progress fara beneficii financiare. The Golden Age has Dawned the rest is just econimics .
În sfârșit, un subiect venit de la cineva care a învățat în viața asta să facă ceva, nu doar să vorbească despre ceva, un subiect de la care poți spera repere . Cititorii (nu „scriitorii”) acestei platforme s-or fi săturat de „zaiul” subiectelor …în sine! Știu că acest comentariu nu va apărea, dar mai știu că aceia care administrează bordul site-ului îl vor citi. Măcar autorul să primească aprecierea aceasta.
Eu una sint de acord observatia dvs, da, este revigorator sa citesti un articol bine scris de la un pozitivist . Dar asa stau lucrurile, domeniile pozitiviste sint mai mult lucrative decit declarative. Asta insa n-ar trebui sa le tina undeva in umbra. Avem nevoie de stiinte. Pina la urma, in pofida oricaror greutati, ele construiesc totul,inclusiv confortul de a discuta/dezbate si de a face politica si orice altceva.
Sper ca lipsa comentariilor să nu descurajeze apariția unor alte asemenea articole de micro-istorie. Eu, unul, le găsesc foarte utile.
” departamentele de PR ale marilor firme i-au pus să dea blugii pe costumele de firmă”
Asta nu-i adevărat – sau, poate-o fi adevărat în România, de unde-am plecat de ceva ani. În departamentele de development, ţinuta e una lejeră, „casual” – poţi umbla-n şlapi sau desculţ, în pantaloni scurţi, tricoul scos peste nădragi, îşi poţi expune piercing-ul sau tatuajele, po’i sta cu ditamai căştile la urechi s-asculţi muzică , să stai cu picioarele pe birou, nu-i nici o problemă. „Ţinuta” se cere atunci doar atunci când o impune protocolul – prezentări, meeting-uri la nivel înalt, şamd. La fel ca într-o companie de oricare alt profil, la departamentele de marketing, de vânzări, „ţinuta” e obligatorie deoarece cei de acolo interacţioneză cu clienţii şi, aşa cum spuneam, protocolul o cere. Clienţii nu au ce căuta, în nicio companie, în partea de ce-am numi „producţie”. Mi-aduc aminte că-n urmă cu ceva ani, a trebuit să merg în Germania, la ditamai gigantul software, unde trebuia să dau cu nasul de primii doi în ierarhie. Mi-am pregătit cele mai frumoase şi apretate ţoale, numai ca să am un şoc: tipii – unul la vreo 35 de ani, celălalt pe la 45 – în pantaloni scurţi, păru-n coadă, cercel în ureche…
Foarte interesanta observatia cu „Oracle” sau „Lotus”. Cum sa iti numesti serverul de date „Oracle”? :)
Incet, incet epoca romantic se scurge spre inevitabila epoca a corporatiei. Si, totusi, parca nu as crede, cum zice cineva mai sus, ca orice CEO Coca-Cola poate ajunge CEO la Oracle.
Inca marile corporatii din IT au nevoie de curaj, viziune si intuitie, mai ales in domeniile noi cu o evolutie extraordinar de rapida (gen plaforme mobile sau cloud-computing). Inca nu discutam de industria bunurilor de consum. Nici macar de cea auto.
@silicon: ce crezi ca e imposibil s-a intamplat de mult la IBM.
Iar partea de software -spre deosebire de hardware- nu este inca o industrie: lipsesc standarde, proceduri, instrumente. Pana si la nivelul unor companii cele de mai sus au o caracter „precar” [si nu din cauza vitezei de inovare tehnologica].
Faptul ca o problema data are atatea solutii cati „artisti” lucreaza la ea [toata slava acestor artisti] arata caracterul artizanal. Productivitatea in IT este inca un concept LIPSIT de cifre [oare nu cumva conceptul de dezvoltare pe componente a fost subtil sabotat?].
„Si, totusi, parca nu as crede, cum zice cineva mai sus, ca orice CEO Coca-Cola poate ajunge CEO la Oracle.”
Ba se poate si chiar s-a intimplat (nu dela Coca-Cola ci de la Pesico si nu la Oracle ci la Apple)!!!
Nu e nimic special in asta pentru ca nici Bill si nici Steve nu merita numiti IT-sti. Amindoi sint (respectiv fost) niste corporatisti tipici care personal nu au creat nimic in IT. Au stiut sa faca afaceri in IT dar asta este altceva. Este jignitor sa ii pui linga Linus Torvalds si Dennis Ritchie
Toate au un ciclu de viata.
Putine sint companiile care chiar mai inoveaza dincolo de buzz words. Presiunea pusa de catre consiliile de administratie pe profit face ca inovatia sa treaca pe plan secund.
(Steve Jobs a fost dat afara de catre CA al companiei al carui fondator era. CEO de la Burberry, Angela Ahrendts ajunge in zilelea noastre la Apple. IBM se concentreaza pe big data….Exemplele pot continua.)
Amurgul generatiei la care va referiti va avea loc odata cu ceea ce numim a paradigm-shift in computer science and engineering (sunt stiinte siameze, evolutia lor e tightly-coupled ca sa raminen in domeniu…ceva de genul saltului de la mecanica newtonina la mecanica cuantica). Deocamdata, foarte,foarte simplificat, tot ce misca in IT are ca fundament von Neuman architecture si automata theory …cu toate inovatiile,optimizarile si variatiunile de rigoare la nivel de hardare dar si la la nivel de software (ori mai precis la nivel matematic…ca in fond asta e computer scince, o sub-ramura a matematicii…btw, s-a studiat dintodeauna, numai ca nu i se spunea Computer Science!), deci tot ce se discuta si inoveaza (desigur exista si exceptii) in stiinte si tehnologie (teorii,inovantii,patente etc) e atrasa de forta gravitationala a lui von Neouman, s-o numesc asa, inspre conceptul cu acelasi nume. Mai direct, sequential processing, the very first brick in architectural ,computational or complex computational theories, chiar daca vorbim de parallel processing, multithreading, speculative multithreading, smart compilers,matrici de transputere etc etc totul e reductibil la sequential processing, dar absolut totul…fara tagada! Deci atita timp cit paradigma „sequential processing”e valabila, atunci nu vorbim de nici un amurg. Iconu-rile IT-ului (fie in viata fie nu) vor continua sa fie Ada Byron,Turing, Dijkstra,Jobs, Richie, Kernigham, Larry Wall, Stroustrup, Gates, Linus (what a guy!), Knut, Martin Fowler,Anders Hejlsberg, GoF, Don Box, toti lauereatii ACM Turing Award, si multi-multi-multi altii…
Cit priveste „Deși vorbeam despre aceleași lucruri, chiar dacă meseria de administrator presupune din când în când să mai analizezi, patch-uiești sau chiar să scrii un progrămel în C, și chiar dacă meseria de programator nu îti permite să faci total abstracție de mașinile sau sistemul de operare pentru care scrii, diferențele de viziune sunt majore”, poate aveti dreptate cind problema e privita ca si admin de system, si poate dpdv a programatorilor average…nu si din punctul de vedere a unui „meserias” in programare,care e intim si cu hardware-ul si cu OS-ul, si cu network-ul si cu securiy-ul! E adevarat ca e vorba de cel mult 10% din masa programatorilor (si de fapt nici nu sunt programatori, sunt:software engineers – e o mare differenta – “any fool can write code that a computer can understand. Good programmers write code that humans can understand.” zise Fowler,parca :-)), de aia a si zis ce-a zis venerabilul Jerry Weinberg:”If builders built buildings the way programmers wrote programs, then the first woodpecker that came along wound destroy civilization.” :-). No offense!
PS. hackerul (al adevarat, nu ma refer la script-kiddies) e o specie care apartine acelui 10% de care vorbesc mai sus, ba’chiar as zice ca doar 0,005% dintre aia 10%, au cunsostintele si capabilitatile un hacker! Obiectiv vorbind, excluzind eticul din ecuatie, sunt probabil printre cei mai talentati tip de programator…complexitate si varietatea cunostintelor de care dispun (lasam deoparte inteligenta si partea creativa) le va permite mult timp de aici in colo sa fie lone wolfs…de altfel majoritatea „meseriasilor” in programare nu neaparat hackerii prefera solitudinea…de ce? Simplu, din motive de productivitate…si de trust!
Oricum initativa dv de a „contribui” pe tema IT-ului e binevenita si o salut cu respect!
Multumesc pentru aprecieri.
Diferentierea intre „programatorii de rand” si cei buni – cum ni se pare acum- eu nu o vad ca pe un epifenomen, ci ca pe expresia unei specializări. Cred că de fapt vom avea un domeniu separat, format din cei care proiecează hardware și cei care scriu microcod, kernel, sisteme de operare etc , și un altul din cei care scriu aplicații. Au și ei destule de furcă cu problemele specifice, nu mai e nevoie să se complice cu ale „nostre” – eu fiind electronist mă plasez în prima categorie, măcar pentru că am scris în assembler odinioară :)
Și în domenul aplicațiilor există soft bine scris și restul de 98%. Mă aștept ca în zona asta să apară norme, bune practici etc care să reducă numărul de prostii pe care un programator le poate face cu programul lui. în definitiv în zilele noastre un constructor, chiar mediocru, poate construi o casă destul de bună, măcar pentru că imită niste proiecte mai vechi, care nu au căzut la venirea primei păsări călatoare.
Avetit dreptate cu specializarea (e exista si nu de azi de ieri, cel putin asa cum e descrisa in termenii dv: eu ma refeream la programatorii de aplicatii…ailalti sunt jupani by default :-) ), desi, vorba dv, daca un progrmator n-a trecut si prin assembler (da nu in joaca), atunci nu-i programator (desi nu vreau sa jignesc pe nimeni, sunt to felul de nuante, de exemplu un sql programmer (ma refer la unul bun), lucreaza in alta paradigma (set oriented programming), decit un programtor C++…chiar si pentru un java-ist ori a C-sharpist o multime de low-level APIs si alte chestii sunt hidden-away, ceea ce le face viata mai usoar (nothin wrong with that, si limbajele, si tools-urile au fost gindite sa rezolve anumite chestii, si nu orisce chestie!). Chiar si pentru un programtor C++ bun, multi dintre subtilitatile programrii sunt ascunse in API-ul OS-ului respectiv. Adevarata placere desigur e la nivel de kernel/drivers/rootkits programming, desi desigur e o chestie de gusturi :-) Cit despre micro-code…aici doar o minda de oameni se pricep, toate marile companii producatoare de hardware si processore in special, tin secretul microcodului sub o mie de lacate! De altfel, zice prof. Steve Blank, ca doar NSA-ul s-ar putea sa aibe access la secretele micro-codului (ceea ce cunoastem mai popular ca BIOS), hence the control!
Norme exista demultisor (termen relativ desigur, sa zicem 20 de ani), desi software engineering-ul e acceptata ca ramura a ingineriei relativ recent. Asta daca ma refer la standarde ISO, IEEE, ITF etc, numai ca, asa cum ziceam in celalat post, mai nimeni nu le aplica! Asta ca sa nu mai zic de existenta multora good design and codding practice guides scrise de dezvoltatorii de tehnologie (Microsoft, Sun,IBM etc), de care de asemenea tin cont foarte putini programatori (majoritatea se invirt in jurul lui if-else-if and while do :-) )
Toate bune…
PS. Sunteti o combinatie atipica de elecronica-filologie! Impresionant! Foarte putine minti sunt capabile sa asimileze la un anumit nivel desigur, chestii aparent total disjuncte!
Bun articol ! Felicitari