miercuri, aprilie 14, 2021

An nou, promisiuni vechi. Consolidarea fiscală și bugetară

ANUL 2021 DIN PERSPECTIVA MINISTRULUI DE FINANȚE[1]

•Procesul de consolidare fiscală va fi unul gradual, în sensul că nu ne permitem să facem schimbări bruște pentru că traversăm o pandemie. Trebuie găsit echilibrul între consolidarea fiscală credibilă și relansare. Intenția este clară, scădere graduală a deficitului până la nivelul anunțat pentru 2024, adică 3% din PIB.

•Cerem tuturor companiilor de stat ținte de reducere a pierderilor, de reducere a arieratelor, de eficientizare a cheltuielilor. Și vom construi un mecanism permanent de monitorizare a acestor companii de stat pentru a avea în cel mai scurt timp rezultate și reformă în acest domeniu.

•La sfârșitul lunii (ianuarie, n.m.) definitivăm bugetul. Evident că o primă țintă o reprezintă investițiile. Vorbim de investiții în infrastructură, în capital uman, în educație și sănătate. Vom pune un accent deosebit pe fondurile europene.

ANUL 2021 DIN PERSPECTIVA BĂNCII NAȚIONALE[2]

•Activitatea economică a recuperat în trimestrul III (al anului 2020, n.m.) o parte însemnată din contracția suferită anterior, reducându-și declinul în termeni anuali la -5,7%, de la -10,3% în trimestrul II. Redresarea s-a datorat în principal consumului gospodăriilor populației. Totodată, exportul net și-a diminuat vizibil contribuția negativă la dinamica anuală a PIB.

•Cele mai recente date statistice evidențiază o dinamică peste așteptări a activității economice în primele luni din trimestrul IV 2020, deși sensibil încetinită pe ansamblul său. Astfel, în intervalul octombrie-noiembrie vânzările cu amănuntul au recuperat integral contracția suferită în primăvară. În același timp, volumul lucrărilor de construcții a continuat să crească într-un ritm anual de două cifre.

•Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva creșterii ușoare a ratei anuale a inflației în primele două luni ale anului curent, sub impactul unor factori pe partea ofertei, urmată de o mică scădere la finele trimestrului I. Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei inflației decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, cel puțin până la aprobarea bugetului public pentru 2021.

•Consiliul de Administrație a hotărât următoarele: (i) reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, de la 1,50%; începând cu data de 18 ianuarie 2021; (ii) reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an de la 1,00% pe an și a ratei dobânzii aferente de creditare (Lombard) la 1,75% pe an, de la 2,00% pe an; (iii) păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

EXECUȚIA BUGETULUI DE STAT LA 11 LUNI DIN ANUL 2020[3]

•încasările din TVA s-au redus cu 10% (-5,62 miliarde lei) față de aceeași perioadă din anul 2019;

•deficitele bugetelor de asigurări sociale și de sănătate au depășit 6 miliarde de lei;

•avansul cheltuielilor este de 14,8%, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2019;

•au crescut cu 27,5% sumele achitate în contul participării la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă;

•datoria publică a crescut de la 35% din PIB, la aproape 43% din PIB.

CONSOLIDAREA FISCALĂ, ÎNTRE SCILA ȘI CARIBDA

Conform, mai mult sau mai puțin, cu programul de guvernare PNL – USR+PLUS – UDMR, guvernul premierului Florin Cîțu a adoptat în ședința de guvern din 30 decembrie 2020 ordonanța de urgență 216, menită să fundamenteze primele măsuri de consolidare fiscală prin, evident, limitarea unor cheltuieli.

Ținta, modestă, este aceea de a avea în anul 2021 un deficit bugetar de 7% din PIB, iar impactul OUG 216 este estimat să contribuie la o reducere de 17,6 miliarde de lei a cheltuielilor publice. Dintre măsurile decise în ședința de guvern din 30 decembrie ar fi de menționat[4]:

•salariile și beneficiile angajaților din mediul bugetar vor fi plafonate în cuantum bugetar brut la nivelul lunii decembrie 2020;

•se prelungesc măsurile active până la 30 iunie 2021: indemnizație acordată pe perioada suspendării temporare a contractului de muncă, decontarea unei părți a salariului angajaților menținuți în muncă. Pentru angajații veniți din șomaj tehnic, statul plătește 41% din salariu;

•amânarea ratelor la credite se mai poate face până la 15 martie, pentru creditele încheiate înainte de 30 martie 2021, dar nu pentru mai mult de 9 luni cumulat și numai în cazul scăderii cu 25% a veniturilor pe cel puțin trei luni, față de aceeași perioadă din 2019;

•majorarea salariului minim pe economie cu 70 de lei;

•continuă și în 2021 voucherele de vacanță în valoare de 1.450 de lei pentru stimularea turismului românesc;

•companiile vor putea decide până la 31 martie 2021 în ce mod vor dori să-și stingă obligațiile bugetare corespunzător situației fiscale, respectiv eșalonare simplificată etc.;

•pot fi restructurate datoriile care au ajuns până la 31 decembrie 2020, nu doar cele până la 31 iulie 2020.

Anul 2021 nu se anunță însă doar ca unul al restricțiilor, pentru că există și un set de măsuri fiscale așteptate de mediul de afaceri și nu numai. Dintre cele 25 de astfel de măsuri fiscale[5], aș enumera:

•reducerile de impozite pentru firmele cu capitaluri pozitive;

•ajustările pentru deprecierea creanțelor devin integral deductibile;

•pot fi accesate planuri de motivare și retenție a personalului prin acțiuni, de tip Stock Option Plan;

•se poate face consolidare fiscală la nivel de grup;

•utilizarea în scop personal a vehiculelor microîntreprinderilor sau companiilor ce datorează impozit specific devine un avantaj neimpozabil și scutit de contribuții sociale;

•angajatorii nu datorează impozit pe venit și contribuții sociale pentru sumele acordate ca ajutor salariaților care desfășoară telemuncă, în limita a 400 lei/lună;

•testarea epidemiologică și vaccinarea angajaților sunt exceptate de la impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de angajator;

•posibilitatea de a recupera TVA plătită la buget pentru facturile mai vechi de un an, neîncasate de la persoanele fizice;

•încetarea procedurii fiscale ori de câte ori există suspiciuni de ordin penal referitoare la probe încă din faza inspecției fiscale;

•competența de soluționare a contestațiilor trece de la ANAF la Ministerul Finanțelor;

•posibilitatea de a reexamina decizia de soluționare a unei contestații, la cererea contribuabilului;

•suportarea unei cote din salariul angajatului de la bugetul de stat pentru: persoane cu vârste peste 50 de ani; zilieri; contracte de muncă pe perioadă determinată de până la 3 luni;

•sectorul HoReCa nu va datora impozit specific în trimestrul I al anului 2021.

Toate aceste măsuri, cuprinse în Codul Fiscal ce a intrat în vigoare la începutul anului, consideră KPMG, adaptează legislativ România la noua realitate prin eliminarea unor discriminări, simplificarea conformării fiscale și alinierea la normele internaționale în contextul economiei globalizate.

ANUL 2021 DIN PERSPECTIVA MARILOR INVESTITORI[6]

Membri Confederației Patronale Concordia speră că Executivul condus de dumneavoastră va elabora și implementa o viziune de dezvoltare modernă și rezilientă a României și credem că aceasta se poate face doar prin dialog direct și deschis cu partenerii sociali.”

Apreciem strategia fiscal bugetară pe termen scurt care urmărește consolidarea bugetară prin controlul cheltuielilor și creșterea eficienței colectării veniturilor, fără o augmentare a fiscalității, acțiune ce ar fi contraproductivă relansării economice

Concordia propune patru seturi de politici macroeconomice guvernului Cîțu, pentru ca anul 2021 să nu fie un an pierdut, iar guvernarea PNL – USR+PLUS – UDMR să nu fie una ratată, asemeni multora dintre guvernările ultimului deceniu. Nu lipsesc din viziunea asociației teme ca: accesarea fondurilor europene disponibile, creșterea importanței pieței de capital, susținerea micului antreprenoriat, reducerea presiunii pe care o exercită asupra bugetului de stat un aparat bugetar mult supradimensionat etc.

Conform datelor proprii, Concordia reprezintă 13 dintre cele mai importante sectoare economice românești, cu un total de peste 350 de mii de angajați în peste 1.800 de companii, mari și mici, cu capital românesc, străin sau mixt.

TRAGEM LINIE?

În ceea ce privește politicile din acest moment, foarte neobișnuit pentru FMI, începând deja din martie (2020, n.m.) am tot spus: vă rog cheltuiți. Cheltuiți pe cât de mult puteți și apoi cheltuiți chiar mai mult.”[7] Este îndemnul Kristalinei Georgieva, directorul general al FMI pentru statele lumii, afectate de 12 luni de pandemie SARS-CoV-2, așa cum este și cazul țării noastre, de altfel.

Să nu ne grăbim să interpretăm stupid acest îndemn, în stilul populist Dragnea-Ciolacu. Este un îndemn la cheltuieli pentru investiții guvernamentale, la susținerea antreprenoriatului cu măsuri active, care implică cheltuială bugetară prin diverse scheme de ajutor de stat și, în fine, la cheltuieli pentru a compensa efectele pandemiei asupra categoriilor vulnerabile de populație. Stimularea inflației prin măsuri pro-ciclice nu ține de îndemnul oficialului FMI.

Pe de altă parte, OECD avertizează guvernele – chiar și guvernul Cîțu este vizat, deși încă nu facem parte din această organizație a statelor dezvoltate – să nu cadă în cealaltă extremă și să instituie măsuri de austeritate excesive, pentru că efectul va fi unul major în societate, ridicând rapid un val de nemulțumire din partea unor largi categorii de populație.

Dacă credeam că există resentimente în rândul opiniei publice, deoarece calitatea locurilor de muncă se înrăutățea înaintea pandemiei, va fi mult mai rău după pandemie. (…) Prima lecție este să ne asigurăm că guvernele nu vor recurge la austeritate în primii doi ani după o prăbușire a PIB-ului.”, afirmă Lawrence Boone, economistul șef al OECD.

Implicit, acest lucru înseamnă că statele și organizațiile financiare internaționale, analiștii și reglementatorii trebuie să accepte că povara datoriei publice va continua să crească până când economia va reveni la normal.

Pentru guvernele lumii principiile (noi) afirmate de experți ca Lawrence Boone sau responsabili asemeni Kristalinei Georgieva nu sunt neapărat vești bune; aplicarea lor implică știință, disciplină, politici publice inteligente și proactive, ținte corecte și, cel mai complicat dintre toate, planuri care pot depăși un ciclu electoral și nu pot fi implementate fără un pact politic trans-partinic.

Ori pactul politic a devenit foarte dificil de obținut, și nu doar în România, ci peste tot în lume. Nu luăm aici în discuție statele cu guvernări autoritare, acolo unde bunul plac politic poate fi coerent cu o guvernare bună doar printr-o minune. Dacă pandemia SARS-CoV-2 ne-a arătat ceva, atunci putem vorbi de două lucruri pe care le-a scos la iveală, ambele ținând de esența reală a lumii de astăzi: (i) nu există amenințări globale ce pot fi gestionate național și (ii) putem reuși, dar numai prin efort comun, ori putem eșua individual.

Anul 2021, prin urmare, este nu doar un an nou oarecare, ci anul care găsește o lume în plină prefacere; după ce anul 2020 a zguduit fundamentele tuturor viziunilor anterioare, în 2021 este timpul să conștientizăm că avem nevoie de instrumente politice, economice și sociale noi, pentru a nu genera un lanț al anarhiei globale.

Și pentru România anul 2021 va fi un an deosebit de oricare altul din istoria post-comunistă, pentru că suntem într-o criză națională ce nu seamănă cu cea a tranziției de la statul centralizat comunist la o societate și economie deschise competiției, dar și într-o criză mondială ce nu seamănă cu aceea din anii 2008 – 2010. Prin urmare nu avem destui anticorpi.

În lunile care urmează putem (i) acționa inteligent, coerent și eficient – cum nu ne stă în fire – și atunci țintele pe care ni le propunem, de la stabilizare / creștere economică la menținerea stabilității politice interne și a coeziunii sociale pot fi atinse, ori (ii) reușim cumva să nu ne dezicem de proverbiala noastră ineficiență, de recurența corupției la nivelul deciziei și lipsa de viziune și să ratăm pe rând oportunitățile care ni se oferă.

Nu mă grăbesc, ca o Casandră de provincie, să văd cai troieni în guvernul Cîțu și să prezic prematur vreun eșec. De altminteri, trebuie să remarc performanța decentă a guvernului pe care l-a avut România în gestionarea pandemiei, comparativ cu orice alt stat european (în sfârșit, s-a văzut că nici Suedia nu deținea vreo cheie a înțelepciunii și a fost la fel de dur lovită de pandemie, ba poate chiar mai dur decât alte state cu anvergură similară).

Cred, la fel ca și ministrul de finanțe și în acord cu economistul șef OECD, că nu trebuie să ne propunem măsuri radicale în anul pe care l-am început, dar sunt și puțin dezamăgit că în programul de guvernare PNL – USR+PLUS – UDMR am găsit în proporție de peste 80% aceleași propuneri cu care, în mod tradițional, fiecare coaliție de guvernare ne-a ademenit în ultimii zece ani. Încă un motiv să remarc că speranțele în care să ne încredem se leagă mai degrabă de Bruxelles decât de București.

NOTE________


[1] Declarații ale ministrului finanțelor, Alexandru Nazare, făcute joi, 14 ianuarie, la Conferințele cursdeguvernare.ro

[2] Comunicatul Consiliului de Administrație al BNR, după ședința de vineri, 15 ianuarie

[3] https://cursdeguvernare.ro/executia-8-din-pib-deficit-bugetar-la-11-luni-combaterea-pandemiei-s-a-suprapus-peste-majorarea-beneficiilor-sociale.html

[4] https://cursdeguvernare.ro/urmeaza-consolidarea-fiscala-principalele-decizii-luate-de-guvern.html

[5] https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24514661-fiscalitate-2021-prevederi-reduceri-impozite-capitaluri-pozitive-declaratiei-unice-prorogari-termene-impozit-specific-horeca.htm

[6] https://www.zf.ro/companii/concordia-organizatia-reprezinta-cele-mari-companii-romania-condusa-19867653

[7] https://www.afaceri.news/georgieva-fmi-apel-catre-statele-lumii-va-rog-cheltuiti-cheltuiti-cat-de-mult-puteti/

Distribuie acest articol

16 COMENTARII

  1. Pentru o clipa mi-a stat inima cand ati scris ca trebuie sa cheltuim cat de mult putem, nu de alta dar sunt destul de multi someri si oameni care stau cu frica somajului si nu mai au de unde sa cheltuiasca decat pentru mancare.
    Domnule, Catu nu mai are nici o scuza, dar nici cea mai mica scuza, mai ales acum cand este si vaccinat. Are guvern, are imunitate diplomatica si sanitara, are muschi si mai este si economist.

  2. Un cumul de masuri , unele cu efecte deja cunoscute altele cu efecte inca nebanuite ,deocamdata doar vizualizate de specialistii economici si luate in calcul de decidentii politici . Este nevoie de programe ce pun in valoare obtinerea de fonduri europene si de depistarea unor agenti economici (prin licitatie si nu numai ) ce pot dovedi eficienta efectuarii unor lucrari agreate de comun acord cu UE si Romania . Modificarea prin efienticizarea procedurilor de achizitii publice si de punere in miscare a unei mai bune modalitati de control al lucrarilor aflate in procedura agreata de facto .Concomitent , trebuie modificata legislatia ce tine de privatizarea si vinzarea catre actori economici romani si din UE a activelor statale , neperformante , mari producatoare de pagube materiale, ce sustin doar o anumita patura sociala de asa zisi afaceristi locali si un aparat supradimensionat de lucratori bugetari . Investiile sunt obligatorii , cu ajutorul fondurilor proprii si europene ce sunt formatoare de locuri de munca retribuite la nivel european . Recuperarea sumelor de bani , obtinute ilicit , face si ea parte din obligatile asumate public de guvernarea actuala . Este enorm de multa treaba de facut si o imensa responsabiltate asumata deja . Greu dar nu imposibil. Oricum ,este ultima sansa, nici nu ne putem intoarce la cei ce sustin trecutul nici nu mai putem accepta o noua pacaleala . Daca nu acum atunci ?

  3. După această pandemie care a lovit puternic în toate economiile, nu există soluţii minune. Nici măcar ordinul „cheltuiţi fără rezerve!” nu poate fi decât o soluţie de moment. Pe termen lung, îndatorarea excesivă va duce la o criză devastatoare pentru unele economii, fie ele şi puternice.
    Pentru România nu se poate aştepta ca recuperarea să fie mai scurtă de 3-5 ani, asta chiar cu ajutoarele de la UE. Bineînţeles cu o bună guvernare, care să limiteze/ elimine cheltuielile ineficiente, evaziunea fiscală şi corupţia. Ceea ce cred că nu se va întâmpla fiindcă statul/ guvernul este corupt, ineficient şi slab.
    Vin vremuri grele. Să scape cine poate.

    • @Lucifer
      Recesiunile tind sa inceapa cu pierderea increderii investitorilor. Dezechilibrele (cauza pierderii increderii) sunt urmate de o criza, o contractie a cresterii economice si de raspunsul/reactia politicului. Recesiunea se incheie cu o perioada (lenta) de recuperare, pe masura ce increderea revine treptat.

      Povestea crizei sanitare in care ne aflam este total diferita. Activitatea a urmat un model similar cu cel al marilor vacante din Franta; in primele doua trimestre a existat o incetinire brusca, dupa care a urmat o repornire la fel de brusca in trimestrul 3, cand perioada de timp liber „fortat” s-a incheiat (multi investitori au fost chiar surprinsi de viteza recuperarii). Apoi, unele sectoare ale economiei (tech, healthcare, electronics, alimentar, logistica, retail, constructii, regenerabile) au cunoscut o crestere solida pe intreaga perioada a anului trecut. Desigur, discutiile despre recuperarea rapida a pietei cladirilor de birouri nu sunt realiste (vechiul model este rupt). De asemenea, revenirea numarului calatoriilor si a zborurilor internationale isi va lasa ceva timp, suntem insa departe de a discuta despre pierderea increderii.

      P.S. De notat sunt provocarile schimbarilor structurale cu care se vor confrunta unele sectoare. Pe de-o parte, cresterea vitezei digitalizarii (IoT, comertul online, Fintech, AI, etc) iar pe cealalta parte, cresterea sustenabilitatii (economie circulara, descentralizarea sectorului energetic /regenerabile, reconditionarea stocului de cladiri, samd). Aceste megatrenduri /provocari au prins contur cu ani in urma si s-au accentuat in perioada crizei sanitare din ultimile 11 luni.

      P. P.S. Daca pentru unii schimbarile structurale inseamna criza (vremuri grele) pentru altii, inseamna noi oportunitati si sanse (vremuri bune). Pe scara mare, schimbarile structurale contribuie de obicei la un boom pe termen mediu si lung – vezi ciclurile Kontratiev) https://www.youtube.com/watch?v=SCGV1tNBoeU

  4. Promisiuni (neacoperite cu vreun eurocent pana in momentul asta) de pomeni UE este strategia si/sau tactica?
    Din cate am inteles din presa din alte tari UE si vaccinurile sunt platite de fiecare stat UE in parte.
    Acum ca a picat guvernul Rutte care a vanat oameni in instante pentru asa-zise fraude cu alocatiile pentru copuu si au cauzat furia populatiei, pe cine o sa se mai bazeze admiratorii PSD-ului olandez din Romania in frunte cu Timmermans?

  5. Extrem de multi romani sunt saraci – check
    Romania are coruptie endemica la nivel inalt – check
    Tromboane preelectorale complet rupte de realitate – check
    Deja vu de la satu mare la limanu – check

    Romanii sunt copti pentru dictatura. Democratia ii cam dezamageste. Vor vota masiv pe oricine promite mana de fier, asanare, tzepe de paltin.
    Aur a fost ultimul avertisment. Va asigur ca multi romani ii considera extrem de moderati si si-ar dori pe unii cu un discurs mult mai dur. Daca ar aparea unii cu mici dovezi ca ar trece la fapte, ar castiga orice alegeri cu 80-90%
    Le pasa actualilor politicieni? Catusi de putin.

    • Nu. Nu le pasa actualilor politicieni.
      Ma uitam la o emisiune TV si dupa comportmanetul reprezentantului PNL (deputat, fost avocat) care tot timpul folosea verbul la viitor „vom analiza,…… vom decide…… ” dar nu spunea „termenul ci doar evaziv „poate intr-o luna ….sau mai multe ….” Si bineinteles ca blama opozitia.
      Alianta de la guvernare n-au realizat ca omul de rand nu-l intereseaza ce-au facut altii ci doresc actiuni de la cei de la putere.
      Treziti-va si uitati ce aun facut altii in trecut !
      Sunteti la guvernare aveti MAJORITATE si faceti ce trebuie: schimbati legi, taiati pensii speciale, digitalizati si curatati administratia de PCR-isti (Pile, Cunostinte, Relatii) etc.
      Altfel, la urmatorul tur de alegeri (la timp sau in avans) NU veti mai prinde nici un loc in opozitie. Semnalul a fost dat in 6 Dec 2020: PSD a luat cele mai multe locuri, PMP si ProRo n-au intrat iar AUR a surprins pe toata lumea.

  6. Ca sa scriu totusi ceva mai la subiect, scriu, sa ramana aici: si guv. Catu va iesi din istoria la fel de putin glorios ca si celelalte dinaintea sa.
    Asa e la romani.

  7. Din 1990 pana in prezent, toate guvernarile au avut planuri fara continuitate. Au sustinut ceva investitii in infrastructura, cirupte si in pas de melc, sistem bugetar extins si protectie sociala ca aveau nevoie de voturi si mult circ. Dar nu au existat reforme de baza, o noua org.adm. teritoriala, caci multe comune si orase mici sunt doar pe hartie, o eliminare a cons.jud. in favoarea prefecturilor, reducerea nr.de judete, a sistemului bugetar. Exista multe agentii guv. care au aceleasi activitati ca multiple directii din minstere, reducerea nr. de parlamentari,etc. Apoi refacerea legislatiei care acum este stufoasa si carpita cu tot felul de hg.si ordine de ministru, reducerea fiscalitatii pe forta de munca, a coruptiei, evaziunii fiscale. Recuperarea tuturor sumelor ilicite si controlul averilor in toate domeniile, de la directori de spitale, la rectori si primari, prefecti, etc.
    Din toate acestea nu s-a facut mai nimic, dovada ca peste 4 milioane de romani au emigrat definitiv iar pandemia ne arata toate gaurile guvernarilor trecute si actuale.

  8. Gestionarea buna a pandemiei ? Eu as fi mai atent .
    – in toată lumea testele PRC au crescut masiv. In RO ” după lupte seculare” am ajuns la 35.000 teste zilnice și din care cam jumătate ” la cerere” . Forma de exprimare oculta pentru a ascunde că sunt cu plata. Un succes. ( Pentru clientela)
    – In nici o țară UE nu a fost decorat un spital și doar la 3 luni retrasă decorația pentru ” succesul” cu virusul.
    – Nu am găsit tara europeana in care bolnavi Covid in ATI sa moara arși in spital. ( am găsit cazuri doar in tara vacii sfante)
    Deci nu știu cît de bine au gestionat pandemia din moment ce la noi au avut loc evenimente fara egal în întreaga comunitate europeană.

    Iar despre condolidarea fiscalasa:
    – Lipsesc vreo 30 miliarde lei de economii . Combinat prin tăieri de cheltuieli și încasări mărite.
    – nu se pot obține scutind clientela HoReCa de taxe și în paralel oferind 1.450 lei / bugetar să poată cheltui banii in aceiași HoReCa.
    – nu poți marii pensile fără să mărești deficitul cronic al întregului sistem de pensi. Deci crescand cheltuiala cu ele , ori te împrumuți mai mult , ori tai din investitii sa ai banii necesari.

    Și cum nimeni nu zice nimic de impozitarea progresiva ( să obții 600.000 lei/ an venit din pensie și salariu toate de la același stat și tot impozitat cu „stratosferica” cota de 9 virgulă ceva % , doar in Romania e posibil) e absolut evident că România nu face nici o minimă consolidare fiscala. Cel mult aprofita de păsuirea UE în depășirea limitelor de deficit tragind de timp cu bugete fanteziste.
    Cînd va venii nota de plata :
    – domnul Iohannis că fi europarlamentar ( ca domnul Băsescu, alt campion cu guvernele lui la mărit datoria publică )
    – domnul ex ministru de finanțe , actual prim ministru Citu va fi guvernatorul BNR. ( așa scăpăm și de povara celor 60 tone aur aflate în Anglia. Le vindem . :). )

    Deci sa se odihnească în pace consolidarea fiscala.

  9. Salvarea UE e pe drum; de fapt in garaj as zice!
    https://www.hotnews.ro/stiri-meetyourmep-24550691-parlamentul-european-adopta-instrumentul-pentru-asistenta-tehnica-necesar-statelor-membre-pentru-accesa-fondurile-din-mecanismul-redresare-rezilienta.htm
    Adica exista instrumentul! Fara instrumentul UE nimeni nu ar sti ce sa faca, nu?
    Ceea ce este de ras daca nu ar fi de plans.
    Mai ales disclaimer-ul de la sfarsitul articolului este halucinant dar perfect compatibil cu abordarile eurocratice.

    • Instrumentul este necesar pentru ca Dragnea de la PSD sau dragnii de la PNL sa nu bage banii in firmele fiicelor si menajerele lor.

      • ok pentru PSD-PNL. Ceilalti sunt exclusi din start?
        Sau daca stiu cum se capuseze cu „munca de consultanta”, studii de fezabilitate care iau ani de zile si pe urma zac in sertare totul e ok?
        A avut cineva curiozitatea sa ceara rapoarte de cat (procentual si absolut) se cheltuieste?
        „Bravele” NGO-uri nu au nici un cuvant ori o atitudine civica de buna folosire a banului public?
        Qui prodest?
        Cui foloseste sa fie o birocratie nationala plus o eurocratie si politruci UE plus consultanti care stiu sa justifice costul propriei existente?
        Orice sistem birocratic stie sa se auto-perpetueze prin inventarea a noi domenii de acoperire/responsabilitate, evident cu noi cerinte de personal care oricum nu stiu ce sa faca, deci trebuie adusi specialisti din mediul de afaceri privat sa rezolve problemele tehnice si de management ca „sa se miste ceva”.
        „Noroc” ca „ochiul si timpanul” este cu ochii si urechile pe toti! :)
        O adevarata contrapondere la o parte din abuzuri si hotii.
        In Romania inca nu a fost studiat Milton Friedman si nici nu e de mirare pentru ca a fost hulit in aproape toate statele din vestul Europei.

Lasă un răspuns la Florix Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro

Top articole

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Ucraina. Alinieri ideologice toxice la narațiuni (post-)sovietice

Un “amănunt” picant și toxic a tulburat grav liniștea comemorării împlinirii a 80 de ani de la masacrul din poiana Varniței, de...

U.S. and E.U. shoulder to shoulder

"Parte din strategia lui Donald Trump ținea de rezolvarea problemelor prin escaladare. Acum rezolvăm problemele coborând temperatura, prin de-escaladare, căutând un...

Invitarea Ucrainei în NATO – marea lovitură strategică a SUA în Estul Europei şi scenariul care dă fiori regimului Putin

Agitaţie mare în estul Ucrainei, de ambele părţi ale frontierei cu Rusia. Informaţii contradictorii, acuzaţii reciproce de escaladare a conflictului, masarea trupelor...

Despre protestele antivaccin, anxietatea tehnologică și tehnofobia. De ce ne este teamă de cipare (I)

Privim îngroziți la cei din jur care îmbrățișează teorii conspirative, le susțin impetuos pe rețelele de socializare, ți le aruncă în față...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.