joi, martie 28, 2024

Analiza bibliometrică și articolele academice despre social media

Analiza bibliometrică este un tip de analiză statistică a publicațiilor academice, fie ele articole, capitole de cărți sau lucrări de conferințe. În general, acest tip de analiză este util întrucât expune modul în care se desfășoară anumite trenduri referitoare la diferite teme de cercetare. De pildă, am efectuat o analiză mai amplă referitoare la modul în care a evoluat interesul cercetătorilor din științele sociale în legătură cu implicațiile politice ale platformelor de social media, în perioada 2012-2021. Acest interval de un deceniu a fost ales luând în calcul unele evenimente politice de anvergură din ultimii ani; evenimente care au constituit puncte centrale de interes pentru cercetătorii din sfera politică: victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale de la sfârșitul lui 2016, dar și Brexitul care a avut loc în același an. Practic, punctul central de plecare în această analiză a fost acela de a împărți articolele academice rezultate în două intervale temporale egale: 2012-2016 și 2017-2021. Această împărțire nu este aleatorie, ci își propune să monitorizeze în ce măsură impactul acestor evenimente politice precum cele menționate anterior se reflectă în felul în care a evoluat discursul academic referitor la social media.

Ce relevanță au astfel de evenimente politice într-o analiză bibliometrică referitoare la social media? Rațiunile sunt destul de coerente în acest sens: o bună parte dintre studiile în acest domeniu argumentează că, fără impactul avut de platforme precum Facebook sau Twitter, șansele ca aceste evenimente politice să fi avut loc sunt diminuate considerabil. Nu întâmplător, un citat dintr-un astfel de studiu este: “Ceea ce FDR a fost pentru radio și JFK pentru televiziune, Trump a fost pentru Twitter” [1, traducere proprie]. Desigur, pentru a cuceri o anumită audiență, este esențială înțelegerea mecanismelor în baza cărora funcționează diferitele mijloace media. Astfel, dată fiind restricția de 280 de caractere pe care le poate avea un tweet publicat pe Twitter, devine cert că mesajele trebuie să captiveze publicul prin diferite modalități concrete. De pildă, nu puțini au observat caracterul simplu, impulsiv și necivilizat al tweeturilor scrise de Donald Trump pe Twitter; tweeturi care cel mai adesea blamau o anumită persoană/ grup de persoane și care atrăgeau cele mai active participări din partea audienței [2]. Raționamentul din spatele unei astfel de strategii nu este foarte greu de înțeles, dat fiind faptul că aceste conținuturi cu trimiteri succesive la emoții – desigur, cel mai adesea la furie – determină distribuiri mai frecvente ale conținuturilor respective [3].

Pentru recenta analiză bibliometrică, am folosit baza de date Scopus pentru a selecta articolele relevante acestei analize. În analiză au fost păstrate articolele care conțin în titlu, în abstract sau în rândul cuvintelor-cheie [4] fie “Twitter”, fie “Facebook”, alături de unul dintre cuvintele “politics” sau “political”. În urma aplicării sintaxei menționate anterior, a rezultat un număr total de 3389 de articole publicate în intervalul ianuarie 2012 – noiembrie 2021. Dintre acestea, 969 au fost publicate în intervalul 2012-2016, și 2420 în intervalul 2017-2021. În graficul de mai jos se poate observa evoluția numărului de articole științifice de la an la an, comparând totodată între articolele referitoare la Facebook și cele referitoare la Twitter.

Figură 1. Expunere comparativă și longitudinală a frecvențelor articolelor științifice publicate între 2012 și 2021

Așa cum se poate vedea, nu numai că numărul unor astfel de publicații academice referitoare la social media crește de la an la an, însă conștientizarea laturii din ce în ce mai politice a unor astfel de platforme este cu siguranță în acord cu evenimentele recente. Pentru a oferi doar unele exemple referitoare la frecvențe, numărul articolelor referitoare la Twitter era de 122 în anul 2015, urmând ca acest număr să ajungă la 177 în 2016, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 45%. Desigur, evenimentele din anul 2020, care au culminat cu pandemia de COVID-19 și cu modul în care a fost exploatată politic, au dus și ele la o creștere cu 38% a numărului articolelor referitoare la Facebook (265 în anul 2020, față de 192 în anul 2019) și o creștere cu 52% a numărului de articole referitoare la Twitter (359 în 2020, față de 236 în 2019).

O astfel de creștere a interesului academic față de rolul politic al platformelor de social media se observă cu precădere în evoluția clusterelor de cuvinte de-a lungul timpului. Efectuând ceea ce în literatura de specialitate se numește “longitudinal co-word analysis”, scopul central al analizei este acela de a vedea cum au evoluat peisajele academice referitoare la social media și, mai precis, dacă există diferențe notabile între intervalele 2012-2016 și 2017-2021. În cadrul celor două hărți de cuvinte disponibile mai jos, trebuie făcute unele precizări de ordin tehnic: mărimea chenarelor în care apar anumite cuvinte ilustrează centralitatea acestor cuvinte. Această centralitate se reflectă cu precădere în numărul de ocurențe al acelor cuvinte. De asemenea, culoarea unui anumit chenar indică clusterul din care face parte, adică grupul de cuvinte cu care formează cele mai comune legături.

Figură 2. Harta cuvintelor recurente corespunzătoare articolelor din intervalul 2012-2016

Figură 3. Harta cuvintelor recurente corespunzătoare articolelor din intervalul 2017-2021

Deși ambele figuri de mai sus relevă fenomene politice strâns legate de social media, observăm că aceste fenomene s-au schimbat considerabil în cele două intervale de timp. De pildă, articolele academice publicate în intervalul 2012-2016 – așadar înainte ca evenimente politice precum Brexit și victoria prezidențială a lui Donald Trump să capete atenția necesară din partea cercetătorilor – aduce frecvent în discuție cuvinte precum “proteste” (protests), “implicare civică” (civic engagement), “cetățenie” (citizenship), așa cum se poate vedea în clusterul verde din Figura 2. De asemenea, cuvântul Twitter este conectat, în perioada 2012-2016, cu alte cuvinte precum “alegeri” (elections), “al doilea ecran” (second screen), sau “jurnalism” (journalism), în timp ce Facebook este conectat cu anumite concepte precum “etică” (ethics), “algoritmi” (algorithms) și “discurs” (discourse).

Așa cum am menționat, schimbările din peisajul politic evoluează semnificativ în intervalul 2017-2021, lucru vizibil inclusiv în evoluția computațională a grupurilor de cuvinte din sfera academică. De pildă, clusterul mov adună laolaltă cuvinte frecvent folosite împreună, cum ar fi: “coronavirus”, “covid-19”, “pandemii” (pandemics), “sănătate publică” (public health), dar și “fake news” sau “credibilitate” (credibility). În Figura 3, mai observăm că Twitter face parte din clusterul colorat cu roșu, alături de cuvinte precum “Trump”, “extrema-dreaptă” (far-right), “migrație” (migration), “Brexit”, sau “identitate” (identity). De asemenea, Facebook este inclus în clusterul albastru, așadar alături de cuvinte precum “inteligența artificială” (artificial intelligence), “responsabilitate” (accountability), “etică” (ethics), “google”. În această hartă merită să menționăm un cluster nou dar deja bine închegat în spațiul academic: clusterul roz. Acesta include cuvinte frecvent menționate împreună, cum ar fi: “misoginie” (misogyny), “discursul urii” (hate speech), “rasism” (racism), “influenceri” (influencers) etc.

Apropiindu-ne de final, merită să întărim rolul pe care îl are o analiză bibliometrică: acela de a evidenția modul în care arată spațiul academic referitor la o anumită temă, la un moment dat. Cu atât mai mult, o analiză bibliometrică întinsă pe mai mulți ani are atuul că poate evidenția modul în care evoluează un peisaj academic, așadar preocupările științifice în legătură cu un anumit subiect. Fără îndoială, relevanța socială a unor astfel de analize bibliometrice apare neîntârziat: ea ar trebui adusă în atenția așa-numitor policymakers, pentru ca fenomenele specifice dezinformării sau populismului să fie reglementate corespunzător. De asemenea, chiar proprietarii celor mai cunoscute platforme de social media ar trebui să aibă un cuvânt de spus asupra modului în care evoluează realitățile politice grație platformelor pe care le controlează.


[1] Gabler, N. (2016, September 28). Donald Trump, the Emperor of Social Media. Moyers & Company. https://billmoyers.com/story/donald-trump-the-emperor-of-social-media/ (Accessed 21 December 2021).

[2] Ott, B. L. (2017). The age of Twitter: Donald J. Trump and the politics of debasement. Critical studies in media communication, 34(1), 59-68.

[3] Stieglitz, S. & Dang-Xuan, L. (2013). Emotions and information diffusion in social media – sentiment of microblogs and sharing behavior. Journal of Management Information Systems, 29(4), 217-247.

[4] Khasseh, A. A., Soheili, F., Moghaddam, H. S., & Chelak, A. M. (2017). Intellectual structure of knowledge in iMetrics: A co-word analysis. Information Processing & Management, 53(3), 705-720.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Relatiile, interumane, capata nuante de singularizare .Tot mai multa lume se ascunde in spatele propriilor sentimente lasand cale libera emotiei in dauna judecatii .Emotia fiecaruia se transforma , fara sa vrem, in adevar personal .Faptele si persoanele, raportate la faptele lor, devin invizibile judecatii faptelor si extrem de vizibile daca isi implica discursul in „mocirloasa” lume a sentimentalismului personal .A spune lumii intregi ceea ce lumea vrea sa auda devine cutuma politica .Personajele politice devin, la rindul lor,sclavii emotiilor majoritar cetatenesti ale caror dorinte sunt tinute ca si „cap de afis ” electoral .Adevarul se ascunde ,astfel ,in spatele discursului politic ce contine ,de cele mai multe ori ,atacuri la persoane si nu la principii . Tot ceea ce un politician ce a avut ca fapte rezultante notiunea de exceptionalitate este rapid uitat in favoarea „birfei” atasata zicerilor si imaginilor false ce ne sunt prezentate , in flux continuu, in Media .In fapt ne mintim singuri spre a putea supravietui . Ultima experienta ,data ca exemplu de textier, ce a dus la cistigarea alegerilor in SUA de catre Trump (chiar daca H.Clinton a avut un procentaj majoritar al votului popular ) devine tema cadru ce se va invata in scolile de politica liberala .Analizele , de tot felul , fie ele si cele de bibliometrie, sunt deja parte a cunosterii celor care poseda aceste platforme de Social Media .Fakeul face si el parte din modalitatile prin care se incearca influentarea unor mari categorii de cetateni ,ce fie vorba intre noi , cred mai tot ceea ce citesc sau tot ceea ce li se spune la TV. Exemplele oferite si care contin astfel de proceduri ,sunt multiple .Discursuri, ce ofera doar satisfactii sentimentale,prezentarea unor parti ale unui discurs si scoaterea din context a unor pasaje folosite, in dauna sau in favoarea textierului sau a simpatiilor sale politice , ce ofera cititorului o priveliste politica de cele mai multe ori falsa ,titlurile ce nu au legatura cu continutul textului prezentat , folosirea de cuvinte ce contin probabilitati si nu certitudini , toate , la un loc ,atasate nevoii de intelegere si cunostere (de cele mai multe ori partinica )a unor grupuri mari de cetateni carora li se relativizeaza , de fiesce data , cunosterea adevarului .Practic faptele si acceptul lor in societate nu mai conteaza .Zvonul este cel care creeaza judecati si prejudecati .Cetateanul, ce este evident afectat de toate acestea , va incerca sa extraga ,din multitudinea de informatii ,doar partea informativa ce ii aduce ,in subliminal, un bine imediat .Traim cu totii un vis personal pare a fi expresia de cea mai mare actualitate .Putini dintre noi au forta cunosterii adevarului si putini dintre noi au acesul liber la cunosterea realitatii .Desigur exista si un public media numeros ce nu intelege ceea ce citeste sau care declara ,fara emotie ,ca nu stie intelesul multora dintre cuvintele citite , cum exista si un numar ,extrem de mare, de oameni care nu au habar a citi .Schimbarile politice sunt si ele parte a cotidianul tuturor intelegerilor nostre. Pe masura ce vechile generatii dispar ne-am fi asteptat ca noile generatii sa evite sentimentalismul ,de orisicare fel ,macar atunci cind isi definesc propria intelegere politica.Nu se intimpla asta .Emotia devine , in continuare ,partea de adevar personal . Politic ,vorbind ,exista insa si tema ,politica, ce ne arata nevoia alegerii„ raului cel mai mic ” .Mai toate alegerile , de mai peste tot in lume, au in componenta tema alegerii raului cel mic si tema atasata sentimentului oferit de catre alegator doar unei singure persoane sau unui grup de persoane ce se numeste Partid ..Politicul a invatat si asta .

  2. so called nu se traduce în română fără acord => so called policymakers = aşa numiţilor/ zişilor policymakers (cei ce fac politici) i.e. nu merge aşa-numitor, pentru că un numitor este cel ce numeşte, dă nume, nu cel ce este numit, primeşte un nume ad-hoc… altminteri, cred că proprietarii platformelor nu ar trebui să influenţeze opinia publică dacă vor să rămână credibili, deci să menţină o politică neutră… iar asta e o provocare intractabilă, dar vă las să descoperiţi din ce cauză fundamentală…
    dificultăţi similare apar şi când încerci să construieşti metrici, fie ele biblio pentru că spaţiul semantic este fluid şi nu ţine apă în cuvinte cheie

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dragoș Obreja
Dragoș Obreja
Dragoș Obreja a absolvit în 2020 Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București ca șef de promoție. Printre interesele de cercetare se numără platformele digitale de comunicare, alături de principiile etice, sociale și culturale care guvernează funcționalitatea unor astfel de platforme. De asemenea, o altă temă de cercetare este aceea a criptomonedelor, atât prin mecanismele lor tehnologice de funcționare, cât și prin cele sociale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro