CCR a publicat motivarea Hotărârii 32/6 decembrie 2024, prin care anulează alegerile prezidențiale, dispune reluarea procesului electoral in integralitate si extinde mandatul președintelui in funcție pana la desfășurarea noilor alegeri si validarea mandatului unui nou președinte.
O prima observație este ca toți judecatorii Curtii au semnat aceasta hotarare. Date fiind diferentele dintre judecatori in actuala configurare a CCR, unanimitatea nu trebuie trecută cu vederea. Date fiind criticile, multe dintre ele justificate, ce au fost aduse institutiei CCR in ultima perioadă, trebuie observat ca Hotărârea 32 este semnată inclusiv de judecatori ai CCR a caror integritate si calitati profesionale sunt ireprosabile. Unanimitatea nu este, evident, in sine o garantie a corectitudinii. Pe de altă parte, consensul judecatorilor explică partial brevitatea motivarii CCR (10 pagini), caracterul pe alocuri abstract al motivarii, și faptul că argumentația nu are profunzimea pe care o asteptam de la o hotărâre de o asemenea importanță. Limita de timp pe care au avut-o judecatorii este si ea relevantă în acest context, deși o lectura atenta a motivației denotă faptul, în sine interesant, că judecătorii probabil au lucrat la redactarea aceastei motivatii mai mult de o zi sau doua.
Hotărârea 32 este rezultatul auto-sesizarii CCR. Cu alte cuvinte, anularea alegerilor prezidentiale nu este rezultatul admiterii vreunei contestatii pe rolul CCR. Curtea explică, în paragraful 5, că a „luat act” de conținutul celor cinci documente prezentate la ședința CSAT din 28 noiembrie si declasificate prin ordinul președintelui Iohannis, în exercitarea atributiilor de președinte CSAT conform art 92(1) din Constitutie.
Doua aspecte ale auto-sesizarii trebuie reținute. În primul rand, aceasta este prima cauză în care documentele de siguranta nationala declasificate sunt pe rolul CCR. Obiectul precedentelor cauze a fost diferit: renumararea voturilor a fost decisă ca urmare a unei contestații depuse de unul dintre candidatii la alegeri, iar validarea rezultatelor primului tur a fost efectul respingerii contestatiei dupa renumararea voturilor din țară fară observarea de diferente seminificative la numarare. În nici una dintre aceste cauze, documentele CSAT nu s-au aflat pe rolul CCR.
În al doilea rând, există in mass-media nedumeriri în ceea ce privește comunicatul de presă al CCR din data de 5 decembrie, prin care Curtea anunța că „poate examina contestații formulate de către candidații calificați în turul II al alegerilor prezidențiale.” Acest comunicat a fost interpretat (greșit) în sensul că CCR ar urma să ia in discuție contestatii după turul II. In realitate, CCR a trimis un mesaj clar d-nei Lasconi să introducă o contestație (dat fiind ca nici una dintre contestatiile trimise Curtii pentru anularea turului I după desecretizarea documentelor CSAT, ce fuseseră formulate de ONG-uri sau terțe persoane, nu puteau fi luate in consideratie conform prevederilor legale). Însă calculul politic al d-nei Lasconi a fost ca organizarea turului II împotriva contra-candidatului Georgescu o avantajează, si prin urmare aceasta a ales sa nu depună o contestație la CCR. Văzându-se in situația de a nu fi sesizată legal, desi turul II urma sa se desfasoare în două zile iar procesul de vot deja începuse în străinatate, și în care documentele declasificate de la CSAT aratau o viciere a alegerilor, CCR a ales sa se auto-sesizeze, ca unica modalitate pe care o avea la dispoziție in acest moment.
Alternativa ar fi fost ca CCR să nu intervină înaintea turului II. În acest scenariu, CCR ar fi așteptat momentul validarii alegerilor, si prin urmare posibilitatea necesitatii invalidării în cazul in care candidatul Georgescu ar fi câstigat o majoritate de voturi. După parerea mea, sunt doua motive pentru care CCR a ales să nu aștepte. Primul este politic, si anume efectele politice ale invalidarii rezultatelor turului II, si mai precis al unui candidat ce ar fi primit votul a milioane de alegatori, ar fi generat tensiuni politice si sociale mai mari decat interventia CCR prin Hotararea 32 (in acest moment, nu cunoastem inca magnitudinea tensiunilor generate de decizia CCR). Al doilea motiv are legatură cu dreptul de a fi ales, la care mă voi referi mai jos.
Care insa este baza legala a autosizarii CCR? Aceasta este rolul CCR de garant al supremației Constituției (paragraful 4 al Hotărârii, CCR constată că “atribuţia Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui neputând fi disociată de rolul Curţii Constituţionale în arhitectura constituţională, acela de garant al supremaţiei Constituţiei.”). Pentru cititorii care considera acest argument puțin convingător, aș adauga că nu este pentru prima oara cand CCR isi interpretează rolul in alegerile prezidentiale de o manieră largă. Astfel, Curtea interpretează legea nu restrictiv, citind Constitutia din perspectiva Legii 370/2004 privind alegerea Presedintelui, ci larg, adica interpretand Legea 370 din perspectiva Constitutiei. O consecinta a acestei interpretari este mult-criticatul caz Șoșoaca, în care CCR a decis, în calitate de garant al Constituției, neconstituționalitatea candidaturii acesteia. Mass-media si multi juriști au criticat decizia CCR de excludere a lui Șoșoaca. Insa indiferent ce pareri am avea despre acea decizie, dreptul constitutional nu functionează decupând sau ignorând deciziile care ne displac. Or, exact aceasta argumentare – si interpretare larga a rolului de garant constitutional al CCR – ar putea fi baza excluderii lui Calin Georgescu de la noile alegeri prezidentiale pe motivul neconstituționalității candidaturii acestuia (deși, cel putin în acest moment, mai probabilă este excluderea lui Georgescu de la o nouă candidatură ca urmare a fraudei electorale prin încalcarea prevederilor privind finanțarea campaniei electorale la turul I al alegerilor prezidențiale anulate). În orice caz, șansele ca d-l Georgescu sa poată candida la noile alegeri prezidentiale sunt exact zero – o realitate pe care d-l Georgescu o intelege foarte bine, motiv pentru care a solicitat nerespectarea deciziei CCR.
Pe fond, CCR anulează alegerile prezidentiale constatand că „procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia.” (paragraful 5). In esență, Hotararea CCR prezintă implicațiile constituționale ale informatiilor prezentate in documentele CSAT ce au fost desecretizate.
Aceste implicații afectează drepturi individuale (dreptul la vot, dreptul de a fi ales), antrenează obligații pozitive ale instituțiilor statului (obligația de a asigura un proces electoral transparent, finantarea campaniilor electorale, datoria de neutralitate, integritatea procesului democratic), și în general se referă la structura procesului democratic (social media in procesul electoral, utilizarea inteligentei artificiale). Multe din formularile CCR din aceasta parte a motivarii nu sunt dintre cele mai fericite, dar fiind ca interferentele identificate la nivel general (dezinformarea candidatilor, folosirea social media sau AI) fac parte din fenomene generale ce nu pot fi suprimate in cadrul procesului electoral. Aceastea sunt probleme cu care se confrunta toate democratiile constitutionale. Sanctiunea nerezolvarii acestor probleme extrem de dificile nu poate fi anularea alegerilor. Si, intr-adevar, nu acestea sunt motivele ce stau la baza Hotărârii 32. Ar fi fost, prin urmare, util ca CCR sa se refere mai exact la modul in care „entitați statele sau neo-statale” (si anume, suportul financiar si material al Rusiei si agenților sub controlul guvernului de la Moscova pentru candidatul Georgescu) au generat interferențele cu procesul electoral.
Un rol central in motivarea CCR îl are impactul pe care vicierea procesului electoral de către candidatul Georgescu l-a avut asupra drepturilor celorlalti candidati. Criticii CCR vor găsi aici motive pentru a arăta ca adevaratul motiv al intervenției judecatorilor constitutionali este reabilitarea, sau reactivarea, candidatului PSD la alegerile prezidențiale. Aceasta explicație este plauzibilă, însă nu mai plauzibilă decât aceea ca judecătorii au intervenit pentru motivul pe care l-au exprimat, si anume pentru că este datoria lor să asigure integritatea procesului electoral de alegere a președintelui Romaniei. Însa, chiar unul dintre efectele intervenției CCR este într-adevar reactivarea candidaturii PSD, argumentația Curtii pe aceste aspecte ramane convingatoare, în sensul că vicierea procesului electoral a afectat cu adevarat drepturile constitutionale ale celorlalți candidați de a fi aleși.
Revenind la interventia CCR, se pun urmatoarele două intrebari. Prima se referă la gravitatea informatiilor prezentate in documentele CSAT. Sunt faptele si informatiile prezentate in acele documente suficient de detaliate, clare si periculoase pentru a justifica o decizie constitutionala de magnitudinea anularii alegerilor? Ca raspuns, observați natura deciziei CCR – este o decizie constituțională, referitoare la alegeri, nu o decizie de raspundere penală. Probele din cadrul instrumentarii unui dosar penal trebuie sa fie mult mai detaliate decât informațiile din documentele CSAT. Concentrându-ne însă pe aspectele constitutionale, trebuie spus, cu titlu preliminar, că nu există o regulă în ce priveste justificarea deciziei constituționale de anulare a alegerilor. Dreptul romanesc nu are experiența în acest domeniu, iar experiența de drept constituțional comparat este atat foarte limitată cât și nu direct relevantă, având în vedere natura interferenței prin social media în alegerile din Romania. Chiar si așa, ramâne întrebarea dacă anularea alegerilor poate fi justificată pe baza documentele CSAT. Dupa părea mea, după lectura documentelor desecretizate, și mai ales Nota de Informare MAI (DSN1/1741), Nota SRI DSN1/1742 si Nota SRI DSNI/1743, există suficiente dovezi pentru a concluziona că integritatea alegerilor a fost viciată și că reluarea alegerilor este necesară pentru „restabilirea încrederii cetățenilor în legitimitatea democratică a autorităților publice, în legalitatea și corectitudinea alegerilor, precum și înlăturarea oricăror suspiciuni de natura celor constatate în prezenta cauză” (paragraful 21).
Exista, insă, o a doua problemă. Perspectiva constitutională trebuie sa fie una pe termen lung. Oricât de importante sunt alegerile din acest moment, se pune problema efectelor deciziei CCR pentru alegerile de peste 5 ani, si de peste 10, 15 si pe viitorul mai indepartat. Din aceasta perspectivă, care sunt implicatiile precedentului anularii alegerilor de catre judecătorii constituționali pe baza unor documente prezentate de serviciile secrete, probe ce nu au putut fi verificate intr-un cadru independent? Este clar ca CCR are competența pe care si-a exercitat-o in acest caz, dat fiind actualul cadru legal (atat textul constituțional cat si Legea 370 din 20 septembrie 2004.) Pe viitor, insă, ma tem ca există, intervine riscul ca argumentele abstracte ale Hotărârii 32 sa fie folosite pentru a neutraliza un candidat legitim la alegerile prezidentiale. Daca „dezinformarea candidatilor” este un criteriu suficient pentru anularea alegerilor, iar dacă dovada dezinformarii se poate limita la documente prezentate de serviciile secrete (conduse de persoane numite de presedintele în exercițiu) unor judecatori si ei numiți de președinte sau de formațiunea politică care îl susține, atunci riscurile devin foarte semnificative. Nu suntem, în acest moment, în acea situatie. Însă în viitorul apropiat, cadrul legal va trebui modificat pentru a minimaliza aceste riscuri sistemice.
Nu am discutat aici toate implicatiile anularii alegerilor. O implicație institutională este prelungirea mandatului președintelui in exercițiu. O asemenea soluție poate fi trecută cu vederea. Imaginați-vă, însă, o criză internațională majoră în perioada în care președintele este în prelungirea mandatului ca urmare a deciziei CCR. Ar putea presedintele sa invoce masurile exceptionale din art. 93 din Constitutie? Să speram ca problema va ramane una pur teoretică.
Ultima problemă, de o importanță crucială, este evident problema de fond politică. Ascensiunea forțelor extremiste, pe fondul incompetenței coaliției partidelor de centru dreapta sau stanga, și a contextului politic global de o volatilitate extremă, este problema majoră a Romaniei. Nu Constituția este cea care oferă soluții la această problemă.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
legea e clara: alegerile se anuleaza in caz de frauda;
pentru „distorsiuni” trebuie sa dea socoteala cei implicati, nu electoratul, prin confiscarea voturilor, nici candidatul, daca nu ii este dovedita implicarea;
referitor finantare campanie CG:
– LEGE nr. 334 din 17 iulie 2006 art.47 alin.(1) „În termen de 15 zile de la data desfășurării alegerilor, mandatarii financiari coordonatori sunt obligați să depună la Autoritatea Electorală Permanentă rapoartele detaliate ale veniturilor și cheltuielilor electorale […]” ; CG inca era in termen pentru declararea cheltuielilor; serviciile au invocat argumentul tocmai pentru a exclude posibilitatea cercetarii conturilor declarate, pe moment inexistente;
– am gasit acuzatiile, acum hai sa cautam probele care il invinovatesc pe candidat de activitatile suspectilor mentionati in rapoartele serviciilor;
consensul nu explica nimic decat ca juzii „au luat act” si au decis;
consensul e specific mai degraba autocratiilor si juntelor politice;
Degeaba încercați să-l spălați, mai tare vă afundați și voi, dacă alegeți să-i rămâneți complici. Poate doar cei care au plecat deja din țară ar putea să nu fie îngrijorați de probe, dar simpla susținere de către putiniști/ neolegionari pe net a candidatului rusiei e o dovadă în sine a intenției de a transforma țara noastră într-un satelit al rusiei.
Voturile au fost anulate deoarece judecatorii au considerat ca intreg procesul electoral respectiv a fost viciat.
Dvs. puteti doar sa le cereti respectivilor MOTIVATIA si eventual probele pe care s-a bazat decizia lor!
Anarhia si HAOSUL pe care unii il vad cum emerge subit NU sunt produsul deciziei lor.
(din contra – a fost evitata, deocamdata, intrarea in colaps statal, haos si anarhie adevarata cu violente, revolte, dezordini sociale grave si chiar razboi civil din cauza intrarii statului in incapacitate de plata – deoare nu l-ar mai imprumuta nimeni! – cu milioane de oameni care fug din Romania si altii care mor de foame, frig, boli linga voi, pana la iesirea Fiarei cele mari din Mare!
….Si oricum CCR nu este instanta de judecata ca sa poata precia asupra unor culpe ori vinovatii.
O eventuasla frauda electorasla trebuie mai intai dovedita intr-o instanta in conditiile legii si abia mai apoi luata in considerare de catre CCR.
Despre „interferente” ce sa mai spun, propaganda electorala e legala , nu ? Unde anume apare in Lege cuvantujl „interferenta” ?! Nu mai exista dreptul fundamental la informare ? Pe vremuri erau interzise Europa Libera si Vocea Americii , acum ce facem, am interzis RT si Sputnik.
Si mai apoi, nici Romania nici UE si nici NATO nu se afla in stare de razboi cu Rusia , de ce ar fi legala propaganda propaganda occidentului dar ilegala cea a Rusiei ? Fiecare candidat a beneficiat de propaganda din partea diverselor state si entitati straine.
P.S. Imi amintesc de referendum-ul de demitere a d-lui Basescu. Si de tentativa recenta din Corea de Sud .
Cam mare tupeul să compari Europa Liberă cu rt și Vocea Americii cu sputnik.
În plus, doar pentru că nu suntem în stare de război cu voi, nu înseamnă că vă puteți împrăștia dejecțiile putiniste, acum și pe „Contributors”, fără măcar o minimă reacție, că doar nu vă așteptați să reintrăm în sfera de influență rusească doar așa, în numele „dreptului la informare”.
P.S. Chiar nu interesează pe nimeni ce-și „amintește” un postac putinist, că voi vă „amintiți” doar ce vi se ordonă să postați.
Deci in primul paragraf se explica de ce CCR-ul a avut dreptul sa intervina si totusi incepeti cu „… si oricum”. In continuare sustineti ca propaganda electorala este legala. Este legala in conditiile legii! Din nou scrie in articol ce inseamna legal in campanie si ce nu! Cat despre semnul egalitatii intre interzicerea de catre regimul comunist al Europei Libere si cea a interzicerii RT de catre UE astazi ma faceti sa rad cu lacrimi! Va sa zica ultimii 10 ani din istorie nu exista iar Rusia e un stat pasnic care vrea doar binele vecinilor incepand cu Ucraina si terminand cu Romania, nu?
se pare ca e greu de inteles…
sa presupunem ca ar fi fost comisa o frauda cu buletinele de vot; legislatia nu il inculpa sau il descalifica pe candidat (nu fraudeaza el cu mainile lui) si prevede reluarea alegerilor in saptamana urmatoare; prin reluare voturile nu sunt confiscate, pentru ca nu se poate stabili un clasament real cu voturi fraudate;
reluarea intregului proces, inclusiv campania electorala inseamna altceva si anume: „ati votat gresit, reluam campania sa reinvati lectiile si sa va refaceti temele corect”;
nu contest in nici un fel buna credinta a juzilor, nici oportunitatea de a scapa de un candidat dubios;
dar juriul nu e vesnic, iar in urma alegerilor in curs componenta se va schimba;
dupa care, la alegeri viitoare vor fi alti 9 juzi, iar potrivit precentului creat, vor putea spune din nou:
„ati votat gresit, reluam pana iese cine trebuie, ca democratia nu e pentru catei”
in constitutie exista instrumente mai potrivite pentru a demite sau marginaliza un sef de stat incompetent;
Este lezat in vreun fel dreptul de a fi ales al vreunuia dintre candidati? Nu, pentru ca efectul din acest punct de vedere e doar disconfortul de a relua toate etapele procesului de alegeri. Candidatii care vor sa se inscrie din nou au aceleasi sanse de a obtine votul alegatorilor.
@Ciobanul Bucur _ „Este lezat in vreun fel dreptul …”
Da, este.
Și, pentru că, după cum spune Carmen Dumitrescu „Au vrut să creeze o sperietoare și le-a ieșit un monstru”, în încercarea de a-l elimina, este adus un prejudiciu grav democrației….
https://republica.ro/ne-am-luat-de-mana-cu-georgescu-sa-facem-praf-democratia
Daca CCR s-a autosesizat in urma desecretizarii documentelor de ce nu face acelasi lucru cu alegerile parlamentare in care trei partide extremiste au crescut in siajul acestui CG si al campaniei sale profund viciate?
Mai ales acest POT a zburat si el pe sub
radar ( sau radarul e si el ca scanarele din vami care merg doar cand trebuie) !
Pariem ca si in cazul unei sesizari
CCR va da un raspuns negativ?
Sa nu ne infasuram cu argumente juridice si sa nu vedem ca in spate se afla decizii din centre de putere si scenarii schimbate din mers pentru bararea acestei candidate care ar putea lovi sistemul din interior,
Si da, se deschide calea in viitor ca orice candidat care nu convine unor factori de putere sa poata fi blocat adtfel.
Un vot maine ar fi fost mult mai util pentru democratie , cu atat mai mult cu cat invalidarea lui CG avea acoperire completa in dosarul de finantare ilegala.
nu inteleg ce incercati sa explicati, a totul e o lovitura de stat data de servicii prin intermediul CCR. o instgitutie total discreditata si care ar trbeui desfiintata…de cand nu mai ai voie sa faci propaganda electorala?cand Iohanis a multumit in 2014 ca a castigat pe facebook, de ce nu s-a alertata CCR ca a fost lumea manipulata prin retelele sociale?atunci era chiar o mandrie sa faci campanie pe facebook, acum a devenit infractiune…e clar ca nu avem nici o treaba cu democratia, poate cu o democratie controlata de tip putinist-ironic cum il acuzam pe Putin de imixtiune aplicand manualul kaghebist de distrugere a democratiei si anulare a alegerilor pentru ca nu ne convine cum voteaza poporul….sunt curios , daca Orban in Ungaria va anula viitoarele lagerei, in caz ca reisca sa le piarda, pe motiv de interferenta a lui soros si a Bruxellului va fi la fel felicitat de toti aparatorii „democratiei” de la Bruxelles si slugile lor din presa?
Acum incercati sa aparati prostiile facute de CCR. Nici in Constitutie, nici in legea 47/1992 de functionare a CCR nu este prevazut ca se poate autosesiza.
Mai mult, in Constitutie este stipulat clar cine se poate adresa CCR si si in lee e scris ca trebuie facuta o sesizare scrisa si motivate Art 10.
Mai mult, ceea ce a facut CCR este un precedent periculos, fiindca si la urmatoarele aleeri, daca PSD nu are reprezentant in turul II alegerile pot fi anulate pe motiv ca n-avem basca.
Sunt de acord ca alegerile pot fi anulate daca o curte juridica, deci unde se prezinta dovezi si contra dovezi, hotaraste ca au fost fraudate. Ori nici o curte, nici o judecatorie nu s-a pronuntat impotriva alegatiunilor din presa. Ori fara asa ceva totul cade in derizoriu. Eu, un neica nimeni, fara surse, stiam de CG de macar 4 ani, iar in ultima vreme multi dintre cunoscuti imi scrisesera ca CG este optiunea lor de vot la prezidentiale. Ba chair si dupa turul I, aveam aceleasi semnale.
CCR a inceput cu magariile de dinante, eliminind un candidat ce fusese validat de BEC, producind o alta mostra de gindire tipic comunistoida.
Din ce scrie la Constitutie, dar si in lege, CCR are competente in materie de alegeri prezidentiale vizind procedura alegerilor, nicidecum renumararea sau anularea scrutinului pe motiv de lipsa de basca.
Mai mult, clasa politica este de acord cu asta si am convingerea ca alegerile prezidentiale vor fi fixate nu imediat, cum ar fi normal, ci vor astepta trecerea sarbatorilor si abia prin ainuarie vor decide o data undeva prin martie, daca nu chiar aprilie.
Inca ceva CCR citeste legea si Constitutia din 2 in 3, cum le convine. Da, scrie ca presedintele e in functie pina cind urmatorul depune juramintul, dar scrie si ca in caz de vacantare seful senatului devine presedinte interimar. De asemenea scrie ca durata este de 5 ani. Deci in mod normal, din 21 decembrie nu mai avem presedinte, iar seful senatului trebuie sa preia functia.
CCR si-a permis sa dea o hotarire care in mod normal trebuia data in justitie.
Dar cum CCR a hotarit in 96 ca alegerile din 20 mai 1990 nu se numara ca mandat pentru Iliescu, si acum CCR hotaraste ca alegerile prezidentiale nu-s bune fiindca Ciolacu nu e in turul II. Iar tuterii de serviciu, fara a cita legile si fara a utiliza logica ne spun ca e bine ca CCR a hotarit ca 2+2=5.
Se discută foarte mult în spațiul public despre interferențe mai mult sau mai puțin legale, despre chestiuni tehnice, despre chestiuni informatice, despre chestiuni juridice, însă nimeni nu adresează Întrebarea Ultimă: CÂT ESTE DE DEMOCRATIC SĂ SE SUBSTITUIE VOINȚEI UNUI POPOR 9 BIROCRAȚI NUMIȚI DE O OLIGARHIE CLEPTOCRATĂ ÎN BAZA UNOR PROBE ADMINISTRATE ÎN SECRET? Constituționalitatea și legalitatea actelor unor instituții este domeniul unor specialiști în drept, fără doar și poate, dar atunci când actele autorității statale lovesc în însăși esența democrației, cred că discuția ar trebui purtată din punct de vedere moral în primul rând, pentru că milioanele de cetățeni nu sunt absolvenți de studii juridice, la fel cum nici toți juriștii nu înțeleg neapărat noțiuni precum democrație, vot sau alegeri libere. Puțini juriști au suficient timp pentru a aprofunda și științele politice sau filosofia. Specializarea într-un domeniu este suficientă pentru mulți, din păcate. Nu cunosc ce cultură politică au judecătorii CCR, dar ei ar fi trebuit să își adreseze următoarea întrebare: CÂT DE DEMOCRATIC ESTE SĂ ANULEZI VOINȚA UNUI POPOR? Precizez două realități. 1. În alegerile din Statele Unite ale Americii au existat nu unul, ci două tururi de scrutin în care au existat probe ale ingerinței Rusiei și miliarde de cazuri de știri false și dezinformări. A îndrăznit cineva să anuleze alegerile? Nu. 2. Anularea alegerilor s-a dispus în ultimele două secole în „democrații” originale precum Guinea-Bissau, Sierra Leone, Cuba, Iran, Nigeria, Myanmar, Kîrgâstan, Bolivia și țări de acest calibru. În lista de state cu alegeri anulate, nu veți găsi niciodată SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Olanda, Elveția, Italia, Spania, Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca, Austria. Oare de ce? Ei nu au CCR? Ei nu au legi? Ei nu au justiție? Ei nu au stat de drepți, culcat, drepți, culcat? Sau poate juriștii din aceste state au o mai mare cultură politică, suficientă pentru a înțelege că nu te joci cu voința unui popor, pentru că dacă faci asta, întreaga mașinărie își pierde credibilitatea, oamenii vor înțelege că votul lor nu mai are valoare și că trăiesc în tiranie. În CCR majoritatea judecătorilor nu au judecat în viața lor o speță civilă au penală. Prin urmare încrederea mea în aptitudinile și expertiza lor de a administra probe este zero. Din decizie am înțeles prezumția de veridicitate și legalitate absolută a tot ceea ce susțin niște securiști. Niște IT-iști ne spun pe cuvântul lor de IT-iști că într-un computer s-au petrecut niște lucruri nu prea ok (pentru a mă exprima în limba lor) și noi trebuie să anulăm alegerile. Frumoasă poveste! Cât despre noțiunile de democrație ale lui Moș Teacă, să fim serioși, au atât de multe noțiuni de democrație și drepturile omului, pe cât au bișnițarii noțiuni de neurochirurgie. Știu că nu ne place rezultatul alegerilor. Nici mie nu îmi place, dar Anglia, țară care a dat lumii Magna Carta și unul din primele sisteme parlamentare, a acceptat rezultatul Brexit-ului, chiar dacă era un dezastru. Oare în Anglia nu existau judecători și minți luminate din punct de vedere juridic, economic, politic? Și totuși au acceptat voința poporului, chiar și când poporul a greșit. În Constituția României, la Articolul 1 apare sintagma „spiritul Revoluției”. Spiritul Revoluției nu înseamnă transformarea alegerilor pentru care s-a murit la Revoluție într-un bâlci orchestrat de niște servicii de continuatori ai fostei Securități, pentru că în România nu s-a făcut niciodată lustrație. Pe judecătorii CCR îi va judeca istoria. Nicolae Iorga spunea că cei care nu cunosc istoria sunt condamnați să o repete. Judecătorii CCR trebuiau să se întrebe dacă în țările civilizate și în democrațiile serioase s-a mai pomenit ca niște birocrați să se substituie voinței poporului în baza unor probe administrate într-o procedură secretă, necontradictorie și mijlocită de cadre militare. Dar asta este, ordinul se execută, nu se discută. Asta e diferența între țările civilizate și coloniile bananiere. Cred sincer că în ultimă instanță discuția trebuie să se poarte la nivel moral: ESTE DEMOCRATIC SĂ VINĂ NIȘTE BIROCRAȚI ȘI SĂ ANULEZE VOINȚA POPORULUI? În ultimă instanță legile și Constituția trebuie să fie expresia voinței poporului: „WE, THE PEOPLE…” cum spune o celebră Constituție. Domnul profesor a făcut o analiză pertinentă, dar când vine vorba despre alegeri libere într-o democrație adevărată, poporul este unicul decident. Iar voința poporului și istoria nu se explică niciodată juridic și nici constituțional. Și independența Statelor Unite ale Americii nu a putut fi explicată de somitățile dreptului din 1776. La acel moment, raportat la legile în vigoare ale Imperiului Englez, ce au făcut cele 13 colonii era ilegal, dar istoria evoluează independentă de normele de constituționalitate. Când vine vorba despre ce vrea un popor, despre exercițiul democratic, voința poporului este singura lege. Citiți mai multă istorie și filosofie, stimate somități ale dreptului! Veți înțelege că anularea unor alegeri este sinonimă cu un atac asupra democrației. Cât timp votul a fost liber exprimat, el este valid. Nu este treba serviciilor și a CCR să analizeze videoclipuri pe Tik-Tok. Dacă prin absurd într-o țară locuiesc numai reduși mintal și un candidat pune filmulețe pe Tik-Tok prin care arată că e bun prieten cu Mickey Mouse și Donald Duck și oamenii sunt atât de proști încât să îl voteze, problema este una de dezvoltare a intelectului, nu de constituționalitate. Noi nu trăim într-o distopie orwelliană să ne spună serviciile la ce avem dreptul să ne uităm și la ce nu. Ce ne influențează voturile și ce nu. Și Trump a declarat că haitienii mănâncă pisici – a anulat cineva alegerile? Asta e diferența dintre democrațiile serioase și coloniile bananiere. În coloniile bananiere nu există separația puterilor în stat și funcționarii își depășesc atribuțiile ajungând niște simpli despoți, care fac ce vor sub adăpostul unei aparențe de legalitate. Ce moment rușinos pentru România! Citiți lista statelor care au anulat alegerile! În prezent suntem în compania unor țări, unde încă se mai practică animismul și canibalismul. Când vor afla adevărații intelectuali din țările civilizate despre ce fac boierii feudali din România și ai lor argați, ne vor percepe exact ca după mineriade – o țară înapoiată de evul mediu întunecat.
👍
Corecta interpretare,..
Cu alte cuvinte ,.. UM ccr ne spune :
„Inapoi in pesterā”,..!
Asa cum au atras atentia multi, de ce am mai merge la vot de acum inainte? De unde stim ca, pe baza unor supozitii (pentru ca dovezi devin dupa ancheta si dupa ce le admite o instanta de judecata) nu se anuleaza sau renumara voturile? Ma gandesc numai la procesul de renumarare a voturilor, care s-a facut fara observatori independenti, fara reprezentanti ai celor care au participat la alegeri. Daca dupa renumarare CCR ar fi comunicat ca exista diferente semnificative fata de numaratoarea „oficiala”, ce s-ar fi intamplat? Cum am putea sa avem incredere intr-un proces de numarare a voturilor facut fara o minima transparenta? De ce mai exista in lege astfel de proceduri, reprezentanti ai partidelor, presedinte de comisie, camera de luat vederi, daca toate sunt inutile pentru ca CCR poate oricand sa solicite o renumarare fara transparenta? Am cazut intr-o capcana, alegerile astea, felul cum au decurs, ma determina sa ma intreb daca am avut, cu adevarat vreodata dupa ’89, democratie in Romania.
Imi pare rau dar nu este clara ci complet abigua baza admisibilitatii autosesizarii CCR.
Iar legea 370 republicata precizează urmatoarele:
„Articolul 52
(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.
(3) Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.”
Cf ALINEATULUI 1 , ar trebui sa avem scrutinul in a 2-a duminica de la data anularii alegerilor si nu la Pastele Cailor!!!
Iar aici aveti o alta opinie din partea dlui Horatiu Dumbrava : https://hotnews.ro/fost-presedinte-al-csm-comentariu-pentru-hotnews-am-asistat-la-schimbarea-fortata-a-atributiilor-curtii-constitutionale-un-precedent-foarte-de-periculos-1856335
Toate partidele si toti candidatii s-au folosit in campania electorala de materiale nemarcate conform legii, in acest context consider ca trebuie anulate toate alegerile. Manipulare exista de la inceputurile lumii.
Personal consider ca este o lovitura de stat.
O intrebare simpla: De ce CG nu a beneficiat de acelasi tratament la care a fost supusa dna Sosoaca? De ce nu a fost deschis un dosar impotriva dnei Sosoaca pt „Traiasca Garda!” strigat in Parlamentul Romaniei si participarea la comemorarea lui Zelea-Codreanu?
Și eu cred că decizia CCR ar fi trebuit să se bazeze pe o decizie a unei instanțe de judecată. Fără a susține în vreun fel extremiștii, nu putem ignora faptul că decizia CCR reprezintă un precedent periculos pentru democrație. Chiar dacă a fost săvârșit într-un scop bun (istoria ne va arăta dacă este așa).
Oricând, într-o altă componență, sau aceeași, CCR poate decide că trebuie exclus din alegeri domnul Ciolacu, spre exemplu, apropiat de teroristul Omar Hayssam, sau care a vâslit cu entuziasm la barca infractorului Dragnea.
A cauta justificari ale unei decizii evident absurde arata caracterul celor care sustin decizia curtii (cu c mic). Democratia nu se apara prin mijloace totalitare si dictatoriale, se apara prin vot. In acesti 35 de ani, romanii s-au cam saturat de eternii candidati si au vrut sa aleaga pe altcineva. Ei bine, niste idioti utili puterii au considerat ca nu e bine, ca poporul nu stie ce vrea si nu ar fi capabil de decizii de unul singur ci trebuie calauzit de o grupare numita politic de PSD.
Romania are nevoie de un alt moment 89 pentru a se reseta, alta solutie nu exista la
impostura actuala. Partra buna e din ce in ce mai multi romani realizaza asta.
Un remarcabil articol, exhaustiv, adevărat și pătrunzător.
Sub pretextul pericolului rusesc, Lasconi a fost împiedicată să câștige un mandat popular în fața unei marionete securiste, iar Johannis tocmai a primit, fără alegeri, un al treilea mandat prezidențial cu depline puteri: o dublă lovitură anticonstituțională, sub ochii noștri, umezi de recunoștință.
Între timp, perdeaua de fum diversionist se revarsă peste ape, atenția naivului public este direcționată către pericole irelevante, spaime și tensiuni sunt construite pentru a perpetua o putere ticăloasă și rău-voitoare.
Dar despre toate acestea, mult mai bine în acest articol de referință.
👍
„Date fiind diferentele dintre judecatori in actuala configurare a CCR”
Poate de la distanță se văd diferențe, de aproape se vede limpede că CCR este un simplu instrument în mâna cleptocrației, care de 35 de ani are drept obiectiv fundamental trecerea ilegală a unei cantități cât mai mari din resursele publice în proprietatea privată a membrilor săi și a apropiaților acestora, fără a suferi sancțiuni din partea justiției.
Simpla lectură a CV-urilor membrilor CCR relevă parcursul lor profesional controversat și dependența de politicieni. Activitatea de până acum, larg reflectată în presă oferă detalii privind subordonarea față de cleptocrație. Prin urmare, îndrăznesc să supun atenției autorului articolului faptul că CCR NU este nici pe departe asemenea organismelor similare din statele occidentale cu democrații consolidate.
Opiniile unui specialist în drept constituțional sunt exprimate într-un scurt interviu…
https://www.radioconstanta.ro/2024/12/08/audio-prof-ioan-stanomir-este-devreme-pentru-a-sti-cu-certitudine-cat-de-intemeiata-este-decizia-ccr-de-anulare-a-alegerilor/
Apoi, dacă am vorbit atât despre influența turului întâi al alegerilor prezidențiale asupra alegerilor parlamentare și, având în vedere, de asemenea, vicierea alegerilor parlamentare prin aceleași mijloace prin care au fost viciate cele prezidențiale, cu respect adresez autorului rugămintea să explice de ce nu sunt anulate și alegerile parlamentare.
Mulțumesc….Deși nu sper să primesc vreun răspuns.
In fapt, observam bilba si joaca politicienilor nostri.
PSD a pus de o victorie a lui Marcel in primul tur si avea nevoie de un element pe care sa-l infringa usor in finala, coalizind electoratul in jurul lui. Ca aparator al democratiei. Georgescu era foarte bun, in rol. Se repeta scenariul Vadim/Iliescu din 2000.
Prin urmare, toate greselile si incalcarile legilor facute de Georgescu (desi cunoscute si raportate) au fost trecute cu vederea. Era nevoie de el. Se facea si joc dublu cu Moscova.
Lovitura a venit din alta parte: votul inteligent in tara, al celor care nu s-au dus dupa favoriti, ci dupa cel mai bine clasat din opozitia PSD, impreuna cu efortul diasporei de peste Ocean, l-au scos pe Marcel din cursa.
Si s-a ramas -brusc- cu o reprezentata a progresistelor, cand democratii americani pierdeau puterea si omul rusilor. Situatie care nu a convenit nimanui.
Vazind catastrofa de la parlamentare, liderii s-au inspaimintat si au declarat alegerile nule. Prin CCR.
In fapt, sa ne amintim ca CCR luase masura renumararii voturilor (?!!!), fara nici o consecinta practica.
Sa ne amintim ca CSAT a discutat inutil.
Si sa ne amintim ca orice abatere de la Legea electorala e judecata de instantele locale. Abia dupa deciziiile lor, CCR poate interveni. Nici o instanta nu a fost sesizata, nici un dosar penal…. ante. Vor veni postum.?!!!
Nu in ultimul rind, e de apreciat interventia Casei Albe, care a tras semnalul de alarma. Si ajutorul Maiei, care ne-a incurajat si prevenit.
Toate bune si frumoase. Dar, daca alegerile au fost fraudate, de ce nu s-au anulat si parlamentarele? Asta e cea mai buna dovada ca politrucii nostri si serviciie secrete vor sa promoveze extremistii in Parlament. Il sacrifica pe Georgescu (poate si Sosoaca) si scapa restul.
Nu e de gluma.
E bine ca am scapat de Georgescu, dar pericolul e mult mai mare. Cangrena e pina in maduva osoasa a structurilor puterii de stat.
Cu partide „democrate” ca PSD al lui Pinnocchio si UDMR, sluga lui Orban… foarte originala democratie…
Si sa nu uit: un cioflingar de fost ministru, scos afara rapid dupa declaratii iresponsabile cu lagare de exterminare in desert si semne ciudat catre regele Spaniei, a declarat recent ca pericolul -in Romania- vine de la „dreapta si extrema dreapta”. Desigur, extrema e periculoasa intotdeauna, are dreptate. Dar care dreapta in Romania? Cum individul este membru PNL, declaratia sa este fie ridicola, fie de un tulburator adevar evidentat de pacatos… Si totusi, mass-media il mediatizeaza mereu si mereu, indifernt cate prostii zice. El, Shpagoveanu… mai era unul dar a murit de batrinete… Eh, ce socitate democrata avem.
N-am sa ma jntind in comentariul meu, nu cred ca merita. Spuneti ca influenta din partea PSD-ului a deciziei de anulare a alegerilor prezidentiale este la fel de probabila ca o exercitare corecta a atributiilor curtii, desi cunoasteti foarte bine „amanuntul” ca toti judecatorii au fost numiti de partide si de Presedintele Romaniei care au fost in ultimii ani partizanii sau artizanii unui control total asupra justitiei, parte a unei guvernari corupte. Stiti, de asemenea, ca decizia a dezavantajat candidata unui partid care nu propusese niciun judecator. Doar aceste fapte si ajung sa puna la (serioasa) indoiala teza egalei probabilitati. Mai e si problema unanimitatii, participarea unei judecatoare ca Lidia Stanciu la decuzia anularii. Din pacate, unanimitatea s-a manifestat si in perioada dintre cele doua tururi, in care curtea a jucat alba-neagra cu contestatiile si cu renumararea voturilor, decisa arbitrar si luata in considerare luni intr-un mod la fel de arbitrar. Am inceput sa ma intreb, de altfel, ce se intimpla cu d-na Stanciu? S-a mai intimplat si ca domnia sa a absentat de la hotarirea CCR de a o elimina din competita prezidentiala pe Sosoaca. Evident, nu cunosc detaliile absentei, dar, daca vorbim in termeni de probabil so posibil, e posibil ca d-na Stanciu sa se fi saturat sa tot formuleze opinii separate. Sint insa in continuare surprins de schimbatea de atitudine.
In al doilea rind, cum spunea cineva mai sus, n-ar trebui analiza anularii primului tur sa fie insotita si de analiza validarii alegerilor parlamentare, desfasurate in aceleasi conditii si influentate de primul tur? Stiu, CCR nu se ocupa de acestea, dar vorbim tot de o institutie a statului acaparat de PSD si PNL. Avem patru decizii: eliminarea lui Sosoaca, renumararea voturilor de la turul 1 al alegerilor prezidentiale, anularea primului tur si validarea alegerilor parlamentare. Cum stam cu probabilitatile?
In fine, care ar fi fost probabilitatea anularii turul 1, daca era Ciolacu in locul lui Lasconi, in exact aceleasi conditii? Ar mai fi blocat curtea accesul candidatului PSD la functia de presedinte, de neatins in ultimii 20 de ani pentru acest partid?
Ce s-ar fi intimplat daca ma intindeam?!
O completare: avem patru decizii legate de alegeri, toate in avantajul PSD-ului.
Domnule Profesor, așteptam opinia Dvs. și mă bucur mult și vă mulțumesc și eu pentru acest articol.
Eu m-am gîndit la o instituție din dreptul civil, dolul. Și la art. 1214. Nu știu cît funcționează analogiile, dar un contract poate fi anulat pentru vicierea voinței uneia dintre părți. art. 1214 din Noul Cod Civil. Art 2.
Articolul 1.214. Dolul (1) Consimţământul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat într-o eroare provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părţi ori când aceasta din urmă a omis, în mod fraudulos, să îl informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie. (2) Partea al cărei consimţământ a fost viciat prin dol poate cere anularea contractului, chiar dacă eroarea în care s-a aflat nu a fost esenţială. (3) Contractul este anulabil şi atunci când dolul provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte părţi. (4) Dolul nu se presupune.”
Un vot profund viciat prin DOL trebuie anulat.
dex: dolosiv (Despre acțiuni, contracte etc.) Făcut prin înșelăciune, cu rea-credință. (definiția nu e pentru Dvs. ci eventual pentru alți interesați).
Statul român are și el un fel de contract cu candidații cărora li se pun la dispoziție resurse publice, candidați care se presupune că vor respecta legalitatea (regulile jocului). Candidatul pro rus a comis mai multe fapte de înșelăciune de tipul dolului, în acest ”contract” pe care l-a avut cu statul român și cu votanții.
Foarte bine explicat , candidatul CG a minimalizat concurența loială într-un mod foarte periculos pentru înfăptuirea procesului democratic al alegerilor
Ccr a dat câteva decizii contradictorii, bineînțeles în complicitate cu bec, prin care și-a depășit atribuțiile. Întrebările rămân și trebuiesc puse, au oprit renumărarea voturilor când au realizat că în realitate ecartul dintre ciolacu și Lasconi crește și în țară, manipularea de pe televiziuni care anunța că pe voturile din țară ciolacu e pe doi, etc., iar asta denotă că o alta întrebare: au fost fraudate alegerile de către usl2.0 pt. ciolacu? La o analiză mai atentă cam asta reiese. Oare credeți că ciolacu și johanis cu informarile zilnice pe masă din partea serviciilor, n-su știut de c.g.?
Și dacă pt. președenție s-au snulat alegerilor pt. ai elimina pe candidații extremiști, de ce nu sunt anulate alegerile parlamentare prin care trei partide extremiste au intrat in parlament? Ce interese sunt în aplicarea acestei duble măsuri?
In sfarsit o analiza reala si rationala a decizie CCR.
CCR a salvat Romania de propria ei prostie.
Subscriu! A salvat România de la un joc feroce, cumplit de perfid făcut de Rusia. A juca în continuare ruleta rusească, cum a spus Prof. Papahagi, în orb și aproape completă necunoștință de cauză despre cu ce te confrunți echivala cu un harakiri.
P.S.
E bine ca CCR s-a autosesizat si a anulat primul tur la prezidentiale. Amanand alegerile.
Reactia Moscovei arata ca i-am lovit unde ii doare.
Dar pentru viata politica(si nu numai) din Romania raman doar probleme:
1. CCR se poate autosesiza? (Cei care urla cat pot ca deciziile CCR sunt OBLIGATORII, sa-si aduca aminte de un referendum validat tot de CCR. CCR de ce nu se autosesizeaza in legatura cu neaplicarea referendumului validat?) Legea de organizare si functionare ii permite asa ceva?
2. De ce crede CCR ca ar fi castigat Georgescu, daca la parlamentare, suveransitii au obtinut doar 40%? Au ceva si cu Lasconi? Sa spuna!
3. De ce s-au anulat doar prezidentialele (declarat valid, deja, turul I) si nu si parlamentarele? Le plac suveranistii urcati in Parlament? Sau parlamentarele nu au fost viciate de aceleasi forte malefice? Il lasau pe Georgescu singur in fata unui Parlament ostil? Era inutil. Si dat jos imediat. Deci Parlamentul asta………..
„In esență, Hotararea CCR prezintă implicațiile constituționale ale informatiilor prezentate in documentele CSAT ce au fost desecretizate.
…
O prima observație este ca toți judecatorii Curtii au semnat aceasta hotarare. Date fiind diferentele dintre judecatori in actuala configurare a CCR, unanimitatea nu trebuie trecută cu vederea…. consensul judecatorilor explică partial brevitatea motivarii CCR (10 pagini), caracterul pe alocuri abstract al motivarii, și faptul că argumentația nu are profunzimea pe care o asteptam de la o hotărâre de o asemenea importanță. Limita de timp pe care au avut-o judecatorii este si ea relevantă în acest context, deși o lectura atenta a motivației denotă faptul, în sine interesant, că judecătorii probabil au lucrat la redactarea aceastei motivatii mai mult de o zi sau doua.
…
CCR a trimis un mesaj clar d-nei Lasconi să introducă o contestație…. Însă calculul politic al d-nei Lasconi a fost ca organizarea turului II împotriva contra-candidatului Georgescu o avantajează, si prin urmare aceasta a ales sa nu depună o contestație la CCR. Văzându-se in situația de a nu fi sesizată legal, desi turul II urma sa se desfasoare în două zile iar procesul de vot deja începuse în străinatate, și în care documentele declasificate de la CSAT aratau o viciere a alegerilor, CCR a ales sa se auto-sesizeze, ca unica modalitate pe care o avea la dispoziție in acest moment. ”
Eu ma simt bine dupa un wee in care m-am putut relaxa. Cu bomba din familie dezamorsata. Si cu multumirea ca institutiile statului au reusit sa preia de pe umerii nostri responsabilitatea pe care politicienii ne-o transmiteau – „noi nu mai avem ce face, numai voi puteti decide, hai la vot, decideti viitorul deceniilor”. Sentimentul era – orice iese, luni ne batem. Mi-a placut sentimentul de siguranta pe care l-am simtit incet incet cum se instaleaza, odata cu perchezitiile, arestarile si dezumflarea lui CG si CS. Despre Lasconi – a reactionat foarte bine in timpul crizei, dar dupa decizia CCR s-a pierdut cu firea. Cred ca presiunea a fost enorma, iar detensionarea a aratat limitele, de altfel umane. Probabil sfaturile consilierilor nu mai erau auzite.
Sunt situatii in care democratia poate fi aparata numai prin masuri radicale.
Haideti sa ne amintim o lectie a istoriei. La alegerile din Germania, in anul 1933, nazistii au obtinut cca. 44% din voturi. Nu aveau majoritate, dar Hitler a devenit cancelar. Un dictator a ajuns la putere prin alegeri democratice, pentru ca imediat dupa aceea sa arunce democratia la gunoi. Urmatoarele alegeri libere din Germania au avut loc dupa al doilea razboi mondial.
Daca in 1933 ar fi existat o actiune similara celei efectuate de catre Curtea Constitutionala din Romania in decembrie 2024, care l-ar fi impiedicat pe Hitler sa preia puterea, atunci – foarte probabil – al doilea razboi mondial nu ar fi existat, iar 75 de milioane de oameni si-ar fi trait viata asa cum le-ar fi fost dat de la natura, in loc sa fie ucisi prematur.
„(dezinformarea candidatilor, folosirea social media sau AI) fac parte din fenomene generale ce nu pot fi suprimate in cadrul procesului electoral. Aceastea sunt probleme cu care se confrunta toate democratiile constitutionale. ” Da, insa nici o democratie occidentala nu a anulat voturile oamenilor si nu a intrerupt procesul electoral, doar pentru a satisface nevoile unor politicieni corupti care nu ar fi suportat sa piarda alegerile in fata unei femei care avea toate sansele sa castige, lucru dovedit din sondajele de opinie si din faptul ca lumea s-a mobilizat masiv la vot in diaspora, in comparatie cu primul tur. Razboiul hibrid si pericolul reprezentat de Georgescu au reprezentat doar acoperirea liotei de politicieni PSD-isti in frunte cu Iohannis, in opinia mea. De aceea, ar trebui urgent sa stim adevarata moivatie din spatele anularii alegerilor, nu balivernele spuse pana acum de CCR sau Iohannis. A fost o amenintare iminenta din partea Rusiei la adresa Romaniei sau nu?
„Or, exact aceasta argumentare – si interpretare larga a rolului de garant constitutional al CCR – ar putea fi baza excluderii lui Calin Georgescu de la noile alegeri prezidentiale pe motivul neconstituționalității candidaturii acestuia”- „Ar putea fi”? Serios? Asa se pune problema si la Harvard? „Ar putea”, „s-ar putea”, „este posibil”, „de ce nu?”. La fel de bine CCR ar putea sa mai amane alegerile si la anul daca cuiva din guvern nu-i convine vreun candidat, nu? Tocmai, aceasta „interpretare larga a rolului de garant constitutional al CCR” ar trebui stabilita mai clar prin legile constitutionale. Ce inseamna „larga”? Cat de „larga” trebuie sa fie puterea CCR si care sunt limitele sale? Daca ar fi existat o amenintare IMINENTA la adresa Romaniei, in cazul castigarii de catre Georgescu a alegerilor, atunci existau alte institutii care trebuiau sa opreasca alegerile, la fel cum s-a intamplat in Ucraina, cand datorita razboiului, alegerile prezidentiale au fost amanate de catre presedinte. Ori Romania nu este in razboi si nici nu suntem siguri ca ar fi intrat in razboi odata cu alegerea lui Georgescu. Asadar, pentru a evita alegerea unui candidat extremist la anul cu 90% din primul tur, fac un apel la presedinte (pentru ca de la Ciolacu nu mai am nici o pretentie) sa desecretizeze adevaratele informatii prmite de la Departamentul de Stat privind amenintarea iminenta, in caz contrar consider ca increderea in votul liber exprimat si in instituiile staului nu mai exista, iar acest lucru inseamna reintoarcerea oficiala si legala la un regim totalitar. Ne jucam cu focul, iar un lucru ramane cert, iar asta ar trebui sa dea fiori oricui, anume faptul ca romanii vor vota cu si mai mare inversunare la anul impotriva sistemului actual politic „liber si democrat”.
Înțeleg că ați votat informat, adică vi s-a adus la cunoștință înainte de a vota, probabil pe căi știute numai de dvs. că campania lui Georgescu a fost finanțată și nu cu zero lei cum a declarat (fals în declarații). În subsidiar, dar probabil aspectul nu vă interesează, a fost finanțat și ajutat de către Federația Rusă. Toate aceste elemente trebuiau aduse la cunoștința alegătorilor (a tuturor , nu numai a celor privilegiați, ca dvs.) înainte de vot, în timpul campaniei. Și apoi, vox populi.
PS Nu știu dacă legea interzice expres finanțarea de către un stat străin. Dacă nu o interzice, catindatul putea să spună , cinstit , with his mesmerizing voice (unul din motivele pentru care a fost selectat) că ”da, sunt finanțat de interlopi, de Rusia. Votați-mă”.
Un fost profesor de drept civil pe care l-am avut și căruia îi port o mare recunoștință pentru educația pe care ne-a împărtășit-o, deși multe dintre lecțiile lui le-am înțeles mult mai târziu în viață, spunea că oricât de bine ai fi pregătit și ai cunoaște textele de lege pe care trebuie să le aplici, înainte de a o face, să le mai citești odată. Chiar dacă le știi pe din afară. Iată că, parcurgând propunerea curajoasă de explicitare a Hotărârii nr. 32/6.12.2024, am simțit nevoia să reiau textele art. 148 lit. f) din Constituție și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.
Ceva nu se leagă la capitolul competență al istoriei noastre. Constituția se referă explicit la competența Curții Constituționale de a veghea la respectarea ”procedurii” de alegere a Președintelui României iar legea specială, Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, la art. 3, stabilește, fără dubiu, că ”procedura” la a cărei respectare trebuie să vegheze curtea este cea prevăzută de Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.
De aici două concluzii: 1) Textul art. 148 lit. f) din Constituție este doar un text de trimitere la o lege organică care detaliază precis ”procedura”; 2) Temeiul, în sens de fundament, al oricărei eventuale hotărâri a Curții Constituționale referitoare la vegherea și respectarea ”procedurii” nu se poate regăsi decât în Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.
Or, în cazul Hotărârii nr. 32/6.12.2024 nu acesta este fundamentul și nici procedura… Am salvat democrația cu prețul sacrificării statului de drept. Iată un precedent periculos.
O analiza obiectivă, dar dacă nu ai studii ,cunoștințe minime, nu vei reuși sa înțelegi, este o speță unică în România care are interconexiuni multiple @
Cea mai corectă decizie de anulare a turului 2,speram sa avem candidați cât mai compatibili cu fct dr președinte, o campanie transparentă, cu dezbateri pe subiect ,transparentă cheltuielilor ,atunci vom întări democrația și oameni vor aprecia și prinde încredere în reprezentanți statului !
Problema de bază: care doritori ar fi trebuit „pe bune” să poată participa la alegeri, inclusiv parlamentare. Rolul partidelor este în constituție:”ghidonează” cetățenii. Or, dacă au ratat acest rol, partidele în cauză în niciun caz nu trebuie să dea primul-ministru, miniștri sau orice alt oficial de rang înalt. Și, de ce nu, să fie recalificate „constiuțional” în ceea ce sunt în realitate- a se vedea rechizitoriile din dosarul Revoluției
Vad ca mi-ati sters mesajul de ieri, dar revin. Indiferent daca s-au folosit bani donati de persoane private in acesta campanie electorala, aceasta nu justifica anularea alegerilor si incalcarea dreptului noastru constitutional de a vota. Prefer un candidat care s-a promovat cu 1 milion de Euro donati de oo persoana fizica fata de unul promovat cu 7-10 milioane de Euro din bani piblici (adica si din taxele platite de mine).
Articolul 2 din Constitutie:
„(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.”
Poporul si-a exercitat suveranitatea prin vot, la alegeri, in turul I. Votul a fost validat oficial si formal, chiar de catre CCR. In continuare, niciun grup nu isi poate exercita suveranitatea in nume propriu, invalidand decizia suverana a 9 milioane de cetateni romani.
Cumva, Curtea n-a citit articolul 2 din Constitutie. In loc de asta, si-a extins creativ competentele, interpretand fantezist si selectiv paragrafe din legea fundamentala.
In rest, argumentatia dvs. e plina de conjecturi, teorii bune de filme politiste (semnalul subtil dat de CCR catre Lasconi) si acrobatii logice extreme. Felicitari, ati mai daramat niste piloni ai fragilei noastre democratii.