joi, martie 28, 2024

Analiză CRPE: Cum asigurăm securitatea alimentara a României pe timp de pandemie. Rolul fermelor mici și mijlocii

Nimeni nu știe cât va dura criza sanitară și economică generată de pandemia de COVID-19. Previziunile subliniază că pandemia își va acutiza periodic manifestarea, ceea ce va genera noi intervale de distanțare socială, restricții de circulație, noi șocuri pentru activitatea economică.

Ceea ce rămâne o constantă este faptul că oamenii trebuie să aibă acces la hrană. Agricultura este, în acest context, alături de sistemul medical, unul dintre sectoarele prioritare strategice ale unei țări, care trebuie să rămână în picioare și să asigure securitatea alimentară – adică să furnizeze hrană la prețuri accesibile pentru toți cetățenii.

Fermierii mici și mijlocii pot furniza mâncare sănătoasă atât satelor, cât și orașelor, dacă sunt sprijiniți să se adapteze la modurile de consum ale secolului 21 – vânzări online tip ”coșul de legume” individual sau prin food hub-uri, livrări către marii retaileri prin intermediul cooperativelor agricole, care sunt capabile să colecteze cantități mari și omogene de produse și să le livreze marilor lanțuri la volumele și parametrii necesari.

Chiar dacă indicii teoretici de securitate alimentară plasează România într-o situație bună în acest domeniu, iar autoritățile declară în acest moment că ”avem de toate”, nivelul crescut de importuri de produse agro-alimentare cu valoare adăugată, corelat cu nivelul scăzut de consum din producția internă reprezintă o vulnerabilitate majoră a securității alimentare a României și o adevărată provocare în contextul actual.

În general, exportăm materie primă și importăm produse procesate / cu valoare adăugată.

  • De exemplu, în 2018, România a importat 680.000 de tone de legume, exportând de peste patru ori mai puțin și a importat 855.000 de tone de fructe, exportând de peste nouă ori mai puțin. În piețele țărănești ajunge doar 20% din totalul producției, iar

De la declanșarea crizei, pentru fermierii care nu au putut/știut să se mute online, nu au spații de stocare și nu au fost asociați, situația a devenit dramatică rapid, mulți legumicultori mici fiind nevoiți să arunce mare parte din producție – sectoarele cele mai afectate sunt legume&fructe, lapte.

Raportul CRPE descrie la cald situația din agricultură în perioada de după insitituirea stării de urgență, cu un focus special pe provocările întâmpinate de micii fermieri din două sectoare nevralgice – legume și fructe, lapte -, explicitează rolul formelor asociative în sprijinirea fermierilor de a se adapta noilor constrângeri și realități, analizează succint măsurile de sprijin luate de autorități, prezintă câteva modele de sprijin pentru micii fermieri și comunitățile rurale din alte țări europene și, mai ales, propune măsuri urgente de realocare a banilor europeni destinați dezvoltării rurale pentru a salva și canaliza spre desfacere producția micilor fermieri.

Conform pachetului de măsuri Coronavirus Response Investment Initiative Plus al Comisiei Europene, țările UE pot realoca banii necheltuiți încă din programele de dezvoltare rurală (PDR) pentru a finanța acțiuni relevante pentru a face față crizei.

Câteva dintre soluțiile pe care le propune CRPE:

  • Sprijin pentru cooperativele și food hub-urile funcționale (avem peste 200 de cooperative cu cifră de afaceri peste 1000 Euro si minim 5 food-hub-uri – centre de colectare și distribuție a produselor locale – detalii aici https://civitas.ro/proiecte/foodhub/) , pentru ca acestea să își asume, pe timp de criză, și rolul de intermediar și agregator de producție a fermierilor din regiune. Au nevoie de finanțare pentru investiții rapide care să le permită agregarea/procesarea unei cantități mai mari de hrană – ex. achiziționarea/închirierea de noi spații de stocare, sortare și ambalare a producției, achiziția de mijloace de transport, lăzi frigorifice, construcția de solare etc
  • Susținerea digitalizării vânzării producției de către micii fermieri, care să acopere costurile adiționale pe care le presupune livrarea direct către consumator, de tipul „coșul cu legume” – de exemplu, transportul la ușa consumatorului
  • Finanțare adițională și mai flexibilă pentru proiecte de cooperare tip lanț scurt – ar trebui prioritizate acele proiecte care ar livra hrană și produse de strictă necesitate comunităților rurale izolate și/sau marginalizate
  • Acordarea de subvenții pentru procesatori și industria alimentară – SindAlimenta declara recent că producătorii români din industria alimentară pot asigura peste 80% din necesarul de alimente pentru populație, dacă sunt suprijiniți de guvern
  • Stimularea lucrătorilor din agricultură întorși acasă din diasporă să rămână să lucreze în fermele din România – prin subvenționarea fermierilor care i-ar angaja pentru ca aceștia să le poată oferi salarii competitive sau chiar prin implicarea autorităților locale, care i-ar putea ajuta pe aceștia să arendeze la prețuri competitive teren nelucrat în acest moment, iar apoi să acceseze fonduri europene pentru instalarea tinerilor fermieri/dezvoltarea de exploatații agricole.
  • Configurarea de instrumente financiare pentru ferme mici și IMM-uri din agricultură – fond de garantare/împrumut cu costuri mici, pentru că aceștia să își poată susține cash flow-ul

Raportul complet poate fi accesat aici: http://www.crpe.ro/cum-asiguram-securitatea-alimentara-a-romaniei-pe-timp-de-pandemie-rolul-fermelor-mici-si-mijlocii/. Autori: Alexandra Toderiță, Ruxandra Popescu.

Distribuie acest articol

16 COMENTARII

  1. In primul rand fermierii saprimeasca sasistensa tehnica sifacilitati fnanciare pt realizarea rapida aunor sisteme de irigatii simple liar apa sa
    fie oferita gratis de stat

    • Fermierii își fac și singuri sisteme de irigații simple, dar dacă statul nu-i taxează măcar pentru apa folosită, ce implicare ar mai avea statul? :)

    • @Bradisor

      un analist spunea acum catva timp ca din cauza diminuare activitate productiva, curentul electric e in surplus si costa bani sa scapi de kw in exces din retea…mai spunea ca precipitatii au fost putine si ca ar fi bine sa folosim curentul ca sa irigam

      crezi ca o sa se n tample ceva din toate astea ?
      eu zic ca nu …

      si daca nu se n tampla de ce oare ?
      pentru ca ti trebuie minte si carte ca sa misti lucruri
      iar cei care sunt in pozitie de comanda nu au nici carte nici minte

      si ar mai fi de spus cate ceva privind in jurul nostru la fostele tari socialiste:

      in unele din ele fondurile fixe ca de exemplu statia de pompare , remiza de tractoare , silozul de la capul satului au fost date pe baza de semnatura primarului , inca de la inceput …care a fost logica?
      ei bine, daca primarul nu avea grija de ele nu l mai realegea nimeni , responsabilitatea nu era disipata si raspunderea individuala imediata si micro controlabila. …pe scurt taranii ii luau gatul cu brisca primarului daca disparea motorul de la teava de apa

      asa a ajuns polonia sa exporte mere de 1 miliard /an

      alt lucru care merita pomenit: Iliescu tot este blamat pentru revolutie cu teroristi cu uzurpare de putere cu tot felul de prostii……criminalul de Iliescu a dat insa 2 legi groaznice : prima nu puteai sa primesti decat 5 ha chiar daca bunicul a avut 15 , si a 2 a repunerea in posesie de facea PE CAT SE POATE pe vechiul amplasament; rezultat : proprietatea a fost faramitata , iar primarii au avut posibilitatea sa miste terenurile dupa bunul plac PE CAT S A PUTUT;
      a mai fost o incercare de a crea notariatele satesti gratis …sa se termine odata cu punerile in posesie …nici asta nu s a facut , cadastrul inca nu terminat , iar legea spunea ca nu poate sa ti dea certificat pe 4 din cele 5 hectare gasite …daca nu l identifica si pe ultimul

      de ce lucrul asta a a fost important ?

      01. pana sa si ia oamenii terenurile inapoi si sa se apuce de treaba , fabricile de tractoare , utilaje agricole , sisteme de irigatii au dat faliment; nu aveau cui sa vanda produsele; tevile de aluminiu din pamant in valoare de 1 miliard de USD au fost luate de tigani

      02.pentru ca exista o dimensiune medie a fermei pe tipuri de cultura care nu este viabila decat de la oanumita suprafata in sus ; cine e de meserie i ti poate spune clar cate hectare ai nevoie pentru break even point la cereale sau la legume sau la pomi sau la plante tehnice, cartofi si
      toate alea …

      cea mai mare bucata de cernoziom din lume e aici la noi (un pic din polonie , ungarie , ukraina toata , romanie , rusie ); mai e o bucata mai mica in china si una in USA

      eu bine bucata asta din estul europei poate da de mancare la toata europa si la toata africa
      daca e bine organizata

      si va mai dau un exemplu comic ; daca urmaresti productia de peste de apa dulce in europa descoperi ca a crescut in toata europa …..in Romania e la jumate fata de 1990
      adica au diaparut pestii sau au secat lacurile ?
      ce o fi oare ?

      lacurile au fost luate de toti neavenitii pe principiul , sunt var cu primarul ia sa l iau EU ca se poate ; un sudor nu poate avea grija de pestii din lac , pentru ca nu stie …si nici nu o sa stie vreo data

      in plus de asta pestele se vinde la negru …fiscalizare 30 %
      spune seful de achizitii de la o mare retea …” vin cu peste dar spun ca nu mi pot da factura decat pe 1 tona ..restul ar vrea la negru ”

      Romania face mancare un sfert din cat face Polonia cu dublu oameni ocupati

      de olandezi ce sa mai zic ..ca sunt deja in cosmos

      https://www.nationalgeographic.com/magazine/2017/09/holland-agriculture-sustainable-farming/

      spunea decanul de la facutatea de agricultura din Catania ; ..”mai bine va apucati sa face ti de mancare ..|” lasati alte prostii
      pai bine dar asta spunea si Stalin in 1950 …….” pai si crezi ca Stalin era prost ? , raspunde el razand

  2. Rolul EU s-a vazut in viteza cu care a rezolvat problema spargelului german. Romania s-a facut ca ploua.Carantina, avioane straine aterizeaza …. Avem si noi falitii nostrii.
    Exista in Romania fermieri ? O definitie EU ? Exista alte tari in EU cara si-au vindut piata interna ?

    • Turcule

      Nu confunda te rog competentele politicienilor europeni cu incompetenta politicienilor romani. Europenii au crezut ca autoritatile romanesti vor sti sa organizeze plecarea acelor muncitori in Germania. Ei uite ca incompetenta hotilor agramati pe care poporul ii voteaza de 30 de ani incoace a muscat din nou. Dar aia nu e o vina a europenilor, a fermierilor germani sau a muncitorilor straini care merg acolo sa-si castige banii.

      • Ce intelegeti prin europeni ? Populatia Europei sau functionarii EU. Viteza cu care au servit interesele germane intr-o Europa sub pandemie vi se pare normala ? Restul este bucatarie romaneasca.

    • Ce treaba are sparanghelul cu incapacitatea agriculuturii romanesti sa rezolve problemele cu care se confrunta ? nimeni n-a fost obligat sa plece la cules in Germania, toti au plecat din proprie convingere.
      Intrega tematica a fost umflata de presa si toti care incearca sa mature sub masa probleme reale cu agricultura.
      Se poate cultiva sparanghel si in Romania, de ce nu se face ? ca n-are vanzare, e prea scump pt romani si oricum nu le place iar la export nu prea merge, este o leguma sensibila.
      Atunci sa cultive altceva, in solarii se pot cultiva legume de tot felul insa nu exista distributie, marketing si de tot ce este nevoie ca legumele sa ajunga in supermarketuri, in fabrici de conserve, cu vanzarea doar in piete nu se poate ezolva problema.

  3. Toate legumele și fructele importate intr-un an (2018) distribuite la 15 milioane de romani dau un consum de sub 300 g per zi & persoana. Poate ca nu se exporta ce și cât ar fi de dorit. Dar a susține ca bugetul unei tari e cocoșat de importul a 300 g legume și fructe e a jigni bunul simt. Așa prăpădită cum e industria locală a strictului necesar alimentar asigura cu vârf și îndesat coșul zilnic. De la babele care vin in piata cu zece oua și cinci legături de pătrunjel pana la fermele de carne, lapte, brânza și ce o mai fi.
    In comparație cu anii de aur in care exporturile alimentare depășeau net importurile, taranul roman și, in prelungirea lui procesatorii, distribuitorii, comercianții au meritul de a fi înlăturat preocuparea cotidiană, umilitoare pentru d’ale gurii.
    Ca nu mai putem importa centrale nucleare sau cine mai știe ce avioane cu plata in marmeladă asta da. E o problema. Nu atât a țăranilor/ fermierilor mult și pe nedrept huliți cât a restului industriei de producători creativi.
    Sa tragem nădejde ca securitatea alimentara nu se va mai intersecta prea curând cu restul securitatilor.

  4. Pe mine ma doare altceva, am si io cateva vaci si vand produse de tot felul, asa ca pot sa va spun de la firul ierbii o chestie care ma enerveaza de mor…basca faptul ca distorsioneaza piata extrem de mult si de grav.
    Poate ati auzit de „vaca purtatoare de prima”, o aiureala de care credeam ca am scapat dupa dabarcarea PSD-istilor. Na, or vinit liberalii, mai spaleti, mai cu creier…ahmmm, piata libera, concurentiala….chestii, socoteli, nu?
    Nici vorba!
    Daca n-ati auzit de aiureala ( ar cam trebui sa stiti despre ce vorbesc, astia de la aAPIA dau vina pe UE,PAC) va spun pe scurt.
    Poti primi subventie fara sa ai vaci iar cei cu vaci pot sa nu primeasca nimic.
    De ce?
    Pentru ca se ia in considerare (la ANT) numarul de vaci pe care le-ai avut la infiintarea exploatatiei, nu cate vaci ai acum…adica daca ai avut 100 de vaci la infiintare vei primi vesnic subventia pe 100 de vaci chiar daca ai vandut 99 a doua zi (trebuie sa ai minim una ca sa mearga subventia pe toate vacile!)
    Daca ai avut una la infiintare si acum ai 100 nu primesti nimic, nici macar ptr aia una, ca oricum se da de la 3 in sus:P
    Explicatia celor de la APIA este ca asa sunt normele UE, ei ar da , dar legea evropeneasca nu le da voie…sincer nu cred ca se putea legifera asa o prostie!
    Dvs ce stiti? E chiar asa cum zice APIA?
    Da, probabil ca PAC-ul ia in considerare nr de vaci de la inceputul unui ciclu de 7 ani, adica daca in Romanai sunt 2 milioane de vaci asta e, chiar daca numarul creste sau scade subventia totala e bugetata pe numarul asta de vaci, tot pe 2 milioane ramne, oricare ar fi dinamica per totala vaci din tara.
    OK, dar de ce nu se impart acesti bani celor care chiar au vaci, functie de septelul fiecaruia, care se modifica de la an la an (cum se face si la oaie) de ex. anul asta am 5 vaci..primesc ptr 5 , peste 2 ani am 10 primesc ptr 10…modificandu-se evident subventia pe cap de animal, ptr ca avem o suma fixa aferenta cellor 2 milioane, daca creste nr total scade subventia pe cap de vaca, daca scade totalul creste…simplu si corect
    Dau banii celor care chiar au acele vaci, pun osu si produc hrana, nu celor care au avut odata si acum nu mai au, nu produc nimic…de ce primesc?
    Stiti cat de mul distorsioneaza piata aceste subventii ? Enorm…
    Alta chestie
    Subventia aia grasa, cuplata, se acoda doar de la 10 vaci in sus
    Daca ai 9 sau 6 (cum am eu, de ex) nu primesti nimic, nici ANT nici aia cuplata…si concurezi in piata cu „ala” care le ia pe amandoua.
    Stiti ce se efecte are „sistemul” asta?
    Dispar gospodarille in detrimentul fermelor medii si mari…
    La mine in sat nr de vaci a scazut la mai putin de un sfert.
    Asta sa fie politica de stat?
    Asa pare…distrugerea gospodariilor care au sub 10 vaci (in vatra satului nici nu prea poti sa cresti mai mult, ai nevoie de o ferma in extravilan) gospodarii care pot rezista cel mai bine ptr ca sunt afaceri mici de familie, de regula conexate cu alte afaceri mici…sunt mult mai flexibile.

    Dupa ce rezolvam asta (distorsionara pietei prin subventii discretionare amboulea) putem discuta de huburi, digitalizare si alte savantlacuri….pana una alta se fura cu legea in mana si se da vina pe UE!

  5. „pentru fermierii care nu au putut/știut să se mute online”

    Ați achiziționat vreodată de pe internet 2 litri de lapte, un kil de brânză și 2 legături de ceapă? Nu? De ce? Nu știți/nu puteți să vă mișcați online și să găsiți produsele de care aveți nevoie? Sau aplicați, in mod inconștient, logica economică care spune că mușterii vor căuta intotdeauna cel mai bun preț posibil pe o piață și că, implicit, brânza ordinară online, fiind mai scumpă datorită costului transportului, va fi evitată de către românii săraci? In plus, nu este cumva și puterea obișnuinței? adică…din moment ce guvernul vă permite să mergeți la supermarket -unde aveți posibiltatea de a alege intre 20 de tipuri de brânză- de ce ați abandona acest obicei de dragul de a experimenta produsele unui cioban virtual?

    Deci chestia asta -cu aprozarele virtuale- merge doar pentru comunități mici, unde se pot uni mai mulți fermieri pentru o ofertă mai bogată și unde costul livrării poate fi sub costul unui drum la cel mai apropiat supermarket (peste 15 km). Deci un segment infim.

    Văd că apar griji legate de ‘securitatea alimentară’. Nu e cazul. Legumele și fructele nu intră la capitolul ăsta. Deranjul psihologic in legătură cu discrepanța dintre importuri și exporturi legume/fructe ține de o mentalitate naționalist-patriotardă, nu de politicile de bună guvernare. Astea trebuiau adoptate de mult, nu la spartul târgului. Nu refaci pomicultura peste noapte, este imposibil, oricâte fonduri s-ar băga in treaba asta. Deci e prea târziu și degeaba. Lăsați populismul ăsta ieftin și incercați să gândiți pentru o țară întreagă: aici e vorba de asigura hrana pentru 20 de milioane de oameni, nu de a salva câteva mii de țărani. De aceea e mai bine ca banii statului să meargă către produse alimentare indispensabile cu livrare rapidă pe piețe -anul ăsta, in vară- și cost de cultură mic, adică in cereale, cartofi, porc și pui, și nu către micii fermieri, ci către cei mari/mijlocii ce au investit deja in capacitatea de depozitare (care poate fi extinsă iute). Dacă cineva vrea să salveze micul gospodar (mi-e greu să-l mai numesc ‘fermier’), care are o ogradă cu jivine, o grădină de verdețuri și o pensiune pe lângă astea (acum pustie), apăi nu are decât să militeze pentru legalizarea cultivării marijuanei. E singura lui șansă.

    • @euNuke

      ai scris asta :

      …”Nu refaci pomicultura peste noapte, este imposibil, oricâte fonduri s-ar băga in treaba asta…”
      e partial adevarata bucata cu” refacutul ”
      e complet gresita partea cu „pastratul ”

      si acum am sa ti explic:

      01.am mostenit de la bunici si parinti 2 livezi ; produc 15-20 tone de fructe din 2 in 2 ani
      (asa e ciclul natural); in bani asta inseamna undeva pe la 2000-3000 euro

      pana acum 10 an, la 30 de km de livada era un centru unde puteai sa duci recolta; luai banii prin iarna sau primavara viitoare ; acum acel centru nu mai exista iar statul sau un particular nu l a inlocuit cu nimic.

      nu am mai avut interes/energie sa replantez ce s a uscat DAR tot mai exista 80% din livada

      concluzia 1 : cum sa pastram ceea ce exista ;repet sa PASTRAM nu sa REFACEM

      02. am calatorit in toate tarile foste socialiste; satele lor au siloz la un cap si remiza cu utilaj agricol relativ nou la celalalt cap ; populatia nu e imbatranita sunt copii si oameni tineri traiesc in acele sate; sunt bine imbracati si satul e curat ingrijit si prosper

      concluzia 2 : satul e functional si traieste din agricultura

      intrebari clare : cum facem ca productia de fructe sa nu ajunga la facut alcool sau la porci sau si mai rau sa putrezeasca pe camp; ce politici destepte are statul roman actual ca sa PASTREZE ce exista
      e ceva diferit de ce facea statul roman vechi ?
      daca facem NUMAI ce de facea pe vremuri …E SUFICIENT?

      ce stie in plus statul ungar , ceh , polonez …si nu stie statul roman?

      de ceva legat de fizica cunatica si mecanica aerospatiala ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandra Toderita
Alexandra Toderita
Alexandra este Director Executiv al Centrului Român de Politici Europene și coordonează începând cu 2012 proiectele CRPE în domeniile dezvoltare rurală, incluziunea grupurilor vulnerabile și învățământ profesional și tehnic (ÎPT). Este absolventă a programului de Master în Relații Internaționale și Studii Europene în cadrul Institutului European de Înalte Studii Internaționale din Nisa, filiera trilingvă. A obtinut diploma de licență a Facultății de Finanțe, Bănci, Asigurări și Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice București, precum și cea în Comunicare și Relatii Publice, a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative. Alexandra are o experiență de peste 12 ani în sectorul ONG – atât ca voluntar, cât și ca manager de proiecte.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro