marți, mai 21, 2024

Analiză CRPE: Populism și dezinformare a ministrului italian de interne Matteo Salvini pe tema deținuților români

Anunțul triumfalist al ministrului italian de interne cu privire la trimiterea în România a 13 deținuți români este doar o mișcare ieftină de populist anti-migrație care alimentează teama de străini. În fapt, nu este nici măcar o știre, transferurile de deținuți între Italia și România fiind destul de frecvente. Mai mult, acestea sunt reglementate de legislație europeană în domeniul cooperării judiciare în materie penală încă din 2008. E adevărat, funcționarea eficientă a acestui mecanism de recunoaștere a sentințelor și transfer între statele membre este de dată ceva mai recentă.

Un alt aspect relevant care nu s-a spus în dezbaterea privind transferul deținuților români dinspre Italia spre România este că Italia are o problemă aproape la fel de mare cu condițiile de detenție și supra-aglomerarea. Singura diferență de dată recentă este recursul compensatoriu de care beneficiază, la o scară îngrijorătoare, deținuții din România.

În baza unui acord la nivel european, Decizia cadru 909/2008, transferul de deținuți dintr-o altă țară UE spre țara de origine este bine reglementat și funcțional. România a transpus Decizia Cadru 909 la data de 26 decembrie 2013, iar Italia încă din 05 decembrie 2011.

În ultimii cinci ani, doar dinspre Italia, au fost transferați în România 374 de deținuți.

Decizia cadru 909 nu se referă doar la transferul în sine al deținuților, ci are prevederi care ar trebui să ajute persoanele transferate să fie reabilitate și să se poată reintegra în societate. Ceea ce nici România, nici Italia nu fac sau fac într-o manieră minimală. Autoritățile italiene au preferat să anunțe într-o manieră populistă că transferă deținuții români, iar autoritățile române, prin vocea ministrului Justiției, s-au rezumat în a anunța că „este o dovadă a capacității noastre de a asigura condiții în închisori la standarde europene”. Nimic mai mult.

Centrul Român de Politici Europene lucrează împreună  cu colegi italieni și spanioli, de mai bine de un an, pe această temă a cooperării judiciare în materie penală între aceste trei țări, inclusiv transfer de deținuți – reglementat clar prin Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008.

Iată aprecierile colegilor noștri italieni de la Universitatea din Torino – Stefano Montaldo despre declarațiile oficialului italian:

  • Aceste transferuri au loc datorită legislației Uniunii Europene și a unor regulamente clare. (n.n. Transferul deținuților în interiorul UE se face după reguli clare și o analiză detaliată a dosarului și sentinței inclusiv de către autoritățile din țara către care va fi transferat deținutul. Transferul se face, în multe situații, cu acordul acestuia)
  • În Italia, nu există un plan strategic interministerial, aceasta este munca zilnică a unei unități din Ministerul Justiției care face asta timp de cel puțin 7-8 ani. Ministerul de Interne din Italia nu are competență în punerea în aplicare a acestei legislații europene.
  • Această legislație ar trebui să faciliteze reabilitarea infractorului, prin alegerea locului „cel mai bun” pentru a executa sentința, în vederea reintegrării sociale viitoare (și, prin urmare, pentru a evita recidiva, o perspectivă reală de siguranță publică pe termen lung).
  • Cu România există o activitate serioasă și intensă (deloc ușoară) care se întâmplă de ani de zile: declarațiile de acest fel nu sunt chiar o mână de ajutor pentru colegii noștri români.

Aprecierile noastre legate de aceste transferuri:

  • Dacă este vorba despre transferuri de deținuți și nu deportare (ceea ce este puțin probabil) trebuie analizat dacă aceste acțiuni s-au făcut cu acordul celor condamnați.
  • Este deja de notorietate faptul că tot mai mulți deținuți români cer transfer în închisorile cu condițiile cele mai proaste tocmai pentru a beneficia de compensații. Aceasta s-ar putea să fie și situația celor 13 deținuți români care au fost aduși în țară din Italia. Din păcate, în România, nu există niciun mecanism de urmărire a acestora și nici programe de reabilitare eficiente. De aici și gradul ridicat de recidivă.
  • Ministrul român al Justiției ar fi putut să explice mult mai clar aceste detalii și să pună în contextul corect declarațiile exaltate ale unui politician populist.

Autori: Alexandru Damian și Bianca Toma (CRPE- București), Stefano Montaldo (Universitatea din Torino)

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Uite de-aia se duce drakku lumea asta! Acum trebuie să ceri acordul deținuților ca să-i transferi.
    Când o să înțelegem că drepturile și libertățile vin la pachet cu obligatiile și că dacă nu le îndeplinim pe cele din urmă e ok să ni se ingrădeasca

  2. Salvini a avut o singura idee valida, care l-a ales, si pe care trebuia sa o aiba de altfel conducerea UE: stoparea completa a imigratiei ilegale, conform legii. In rest domnul respectiv este total pe langa. Dar uite cum reflexele marxiste si dispretul fata de cetatenii europeni ale unor leaderi ue pun pe butuci uniunea. Well done!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Centrul Roman de Politici Europene
Centrul Roman de Politici Europene
Centrul Român de Politici Europene a fost înființat în 2009 de un grup de experți, având ca obiectiv sprijinirea rolului României în Europa prin furnizarea de expertizã în domeniul politicilor publice. Misiunea CRPE este promovarea României drept un actor coerent și influent în stabilirea agendei publice și în formularea de politici în cadrul UE, și continuarea procesului de europenizare a României, prin bună guvernare, expertiză și dezbateri publice informate.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro