vineri, martie 29, 2024

Analiza legalitatii infiintarii facultatii de medicina in limba maghiara

Apropo de amenintarile UDMR ca paraseste guvernarea daca PDL se razgandeste in privinta infiintarii facultatii de medicina in limba maghiara (aici), consider utila o analiza a cadrului legislativ care reglementeaza speta in discutie. Ca tot a fost pus in dezbatere publica HG de infiintare a facultatii de medicina in limba maghiara.

Solicitarea UDMR privind infiintarea unei facultati de medicina in limba maghiara este ilegala. Iata datele.

In primul rand, prevederea constitutionala. La art. 32 din Constitutie avem doua aliniate de interes:

(3) Dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.

(6) Autonomia universitară este garantată.

Constitutia ne trimite la Legea Educatiei Nationale (LEN), pentru „modalitatile de exercitare a drepturilor” de instruire in limba materna.

Iata ce spune LEN:

Art. 135. — (1) Învățământul superior pentru minoritățile  naționale se realizează:

a) în instituții de învățământ superior în cadrul cărora funcționează facultăți/linii/programe de studii cu predare în limba maternă;

b) în instituții de învățământ superior multiculturale și multilingve; în acest caz, se constituie secții/linii cu predare în limbile minorităților naționale;

c) în cadrul instituțiilor de învățământ superior pot fi organizate grupe, secții sau linii de predare în limbile minorităților naționale, în condițiile legii.

(2) Linia de studiu din cadrul universității multilingve și multiculturale se organizează în departamente. Cadrele universitare aparținând liniei de studiu adoptă și elaborează un regulament de funcționare propriu, care stabilește procedurile de alegere și alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale liniei de studiu respective în concordanță cu Carta universitară, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 123. — (1) Autonomia universitară este garantată prin Constituție. Libertatea academică este garantată prin lege. Instituțiile de învățământ superior se organizează și funcționează independent de orice ingerințe ideologice, politice sau religioase.

(2) Autonomia universitară dă dreptul comunității universitare să își stabilească misiunea proprie, strategia instituțională, structura, activitățile, organizarea și funcționarea proprie, gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea strictă a legislației în vigoare.

(3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta universitară, aprobată de senatul universitar, în concordanță strictă cu legislația în vigoare.

In contextul autonomiei universitare, comunitatea academica isi organizeaza „structura, activitățile, organizarea și funcționarea proprie, gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea strictă a legislației în vigoare”, nu Guvernul sau Ministerul Educatiei.

Singurul articol in care apare ca posibila  initiativa Guvernului este:

Art. 132. —

(2) Orice facultate se înființează, se organizează sau se desființează la propunerea și cu aprobarea senatului universitar, prin hotărâre a Guvernului privind structura instituțiilor de învățământ superior, inițiată anual de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în situații temeinic justificate, Guvernul, la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, poate înființa facultăți, în cadrul universităților de stat, cu consultarea senatului universitar.

Singura baza juridica ce poate fi invocata este  alin (5) din art. 132, in care consultarea Senatului este facultativa. Da, dar intr-o situatie temeinic justificata. Care este justificare temeinica? Ca n-a vazut nimeni vreun document.

Mai mult, conform profesorului  Mircea Miclea, forma initiala a art. 132 (2), se referea la „Guvernul poate infiinta numai PROGRAME DE STUDII (nu si facultati), si numai cu APROBAREA, (nu cu avizul) senatului universitar.” Ce s-a intamplat cu aceasta forma initiala, la initiativa cui s-a schimbat in forma actuala, nu e greu de presupus si dovedeste premeditare.

In concluzie, fara un document care sa dovedeasca o situatie „temeinic justificata” si, coreland cu art. 123 (2), Guvernul nu poate infiinta facultati, fara a faulta art. 123(2). Motive suficiente pentru atacarea in contencios administrativ a viitoarei HG de infiintare a facultatii in limba maghiara la UMF Tg. Mures. Cu procese durand mult si bine.

Ce se intampla cu Carta Universitara a UMF Tg. Mures?

UMF Tg. Mures se afla in proces cu Ministerul Educatiei, care a respins in cateva randuri Carta Universitara, pe motiv ca nu respecta statutul multicultural si multilingv al Universitatii. Putem banui ca e vorba de neincluderea in Carta a infiintarii in mod expres de sectii/linii /programe de studii in limba maghiara, lucru la latitudinea Senatului Universitar. Mai ales ca ele exista si in prezent. Mai degraba forma in care acestea se regaseau in Carta a nemultumit Ministerul Educatiei. Fara Carta aprobata, alegerile pentru actualul rector nu pot fi considerale legale, Ministerul nu valideaza rectorul, conform legii, iar problemele s-au inmultit pana la momentul in care Guvernul a intervenit cum s-a vazut.

De mentionat ca fostul ministru Daniel Funeriu a respins o astfel de solutie venind din parte Guvernului, conform declaratiilor publice recente.

Dorinta cadrelor didactice maghiare la autodeterminare, autoorganizare, posturi de decan si prodecani, autodecizii, au contat si ele la neintelegerile din Senat, in care majoritatea este detinuta de cadrele didactice de nationalitate romana. Cert este ca s-a ajuns la o situatie imposibila, cu o rezolvare greu de anticipat. Ca se aproba sau nu facultatea de medicina si farmacie in limba maghiara, conflictul dintre Senatul universitatii si Minister ramane tot la mana judecatorilor, cu doua cai de recurs, care nu se stie pana cand se vor intinde in timp. O intelegere intre cadrele didactice de ambele etnii este de dorit, altfel se pune sub semnul intrebarii functionarea in continuare a conducerii univerisitatii.

Ramane si problema autorizarii provizorii si acreditarii. ARACIS poate da o autorizare provizorie de functionare, valabila trei ani, dar acreditarea depinde de standarde impuse de UE, printre care un cadru didactic la cinci studenti, conditie departe de a fi realizata si in prezent si cu atat mai putin de viitoare facultate in limba maghiara. In aceste conditii, fara acreditare, amenintarea ca diplomele absolventilor nu vor fi recunoscute, este cat se poate de reala. Ceeace ii ingrijoreaza atat pe studentii maghiari cat si pe studentii romani.

Spargerea resursei umane, financiare, materiale, de cercetare,  logistice, laboratoare, instrumental, etc., in doua entitati distincte, micsoreaza capacitatea celor patru facultati rezultate  de  a face fata unor programe de studii extrem de pretentioase. Implicit scade atractivitatea in ochii studentilor, care vor prefera alte universitati cu acelasi profil de la Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara, Craiova. Cine pierde in acest caz? Intrebare retorica.

In fine, amenintarea UDMR ca iese de la guvernare n-ar trebui sa sperie prea mult. Guvernul Tariceanu a functionat, bine mersi, cu 20% sustinere „pe fata”, timp de doi ani. Oricum UDMR nu este de acord cu proiectele legislative ale coalitiei, cu votul prin corespondenta, cu reducerea numarului de parlamentari, cu reorganizarea administrativa, cu modificarea Constitutiei, cu Legea Sanatatii. Si atunci, care este pierderea daca iese de la guvernare? Eu nu vad nici una. Premierul Ungureanu este destul de bun negociator sa discute cu opozitia USL mentinerea la  guvernare cu scopul organizarii alegerilor. Oricum opozitia nu este interesata sa acceada la guvernare, sa-si erodeze potentialul electoral, luand injuraturi, in loc sa traga ea din toate pozitiile si cu toate munitiile in actuala coalitie.

In concluzie, solutia corecta mi se pare renuntarea la proiectul de HG aflat in dezbatere, in primul rand pentru ca  este ilegal.

Iar despre iesirea UDMR de la guvernare: nicio paguba.

Distribuie acest articol

57 COMENTARII

  1. .. in loc sa analizati.. de ce cadrele universitare romane_ majoritare_ se opun cerintelor cadrelor universitare maghiare_ minoritare_ dv. ne duceti de la ana la caiafa.. se poate realiza ceea ce cer minoritarii?_ universitari binenteles. da sau nu_ fara interventia HG.. daca da, de ce se opun majoritarii, dc. nu, de ce ? la cluj cum de s_a putut realiza..

  2. de acord ca trebuie renuntat la HG, cred ca marsavia este evidenta.
    dar primul lucru pe care il va face opozitia daca UMDR pleaca de la guvernare, va fi sa depuna o motiune de cenzura si sa incerce sa instaleze un guvern de tehnocrati care sa organizeze alegerile (sau mai exact, ca sa taie posibilitatea PDL de a le organiza).

  3. Ce mai conteaza, vedeti aici ce-a declarat in 14 martie Ministrul Educatiei, Catalin Baba !!

    „Ministrul Educaţiei: “Sunt extrem de îngrijorat! UMF Mureş se îndreaptă spre dezastru!”

    Cătălin Baba a declarat azi 14 martie, că în ciuda înfiinţării facultăţii maghiare, problemele la UMF sunt departe de rezolvare. În ciuda intervenţiei Guvernului, UMF se află într-o situaţie “extrem de gravă”.
    Baba a precizat că UMF nu are o Cartă universitară, că Senatul nu este legal şi că mandatul actualului rector expiră la sfârşitul lunii acesteia.
    Cercul vicios în care se învârt profesorii români şi cei maghiari
    Crearea noii facultăţi, cu predare în maghiară, engleză şi română, nu rezolvă problemele universităţii, a mai spus Baba. “Profesorii români şi cei maghiari trebuie să se aşeze la masă şi să ajungă la o concluzie. Dacă e nevoie, merg şi eu acolo, încă o dată. Până nu se înţeleg, nu au Cartă, iar dacă nu au Cartă, nu se pot forma linii de studiu. Înfiinţarea noii facultăţi nu rezolvă problema Cartei, iar guvernul nu le-o poate scrie”, a explicat Baba cercul vicios de la UMF.”

    http://www.evz.ro/detalii/stiri/ministrul-educatiei-umf-mures-se-indreapta-spre-dezastru-971562.html

  4. Afirmati ca „In acest articol nu se vorbeste de facultati in limba materna” (fiind vorba de art.135). Dar dumneavoastra ce intelegeti din textul urmator (citat in materialul dvs.): „Art. 135. — (1) Învățământul superior pentru minoritățile naționale se realizează:
    a) în instituții de învățământ superior în cadrul cărora funcționează facultăți/linii/programe de studii cu predare în limba maternă;…”?

  5. Eu totusi cred ca guvernul ar cadea in secunda doi, PDL ar fi perfect izolat iar UDMR ar avea de negociat un lucru pe care USL si-l doreste aprig: suspendarea presedintelui. Iata ce ar da la schimb in locul cooptarii la guvernare. Pe de alta parte, PSD singur si-ar dori sa-i aiba pe unguri alaturi ca sa poata sa le dea un sut in cur liberalilor cind va veni vremea. Moralmente, nu e nici o pierdere plecarea ungurilor, asa cum ziceti, dar dpdv politic ei au asul in mina, nu PDL. Intrebarea pe care mi-o pun este daca mai merita sa stai la guvernare in conditiile actuale, dar gindindu-ma la ce ar insemna revenirea PSD-ului la butoane, ma ia cu ameteala. Celor care nu inteleg ce vreau sa zic cu asta le amintesc numai cum se organizasera ei atunci cind erau convinsi ca va cistiga Geoana. Zic doar atit: „senatorul” Catalin Voicu – ministru de interne.

    • Dupa ultimile declaratii, Basescu nu ar parea ca ar regreta daca nu ar mai fi ales daca ar fi suspendat. Cred insa ca ar lupta asa cum o face de obicei, numai ca nu il mai trage inima ca altadata, desi conjunctura internationala este cotoioasa rau de tot! – cam multe atentate in ultima vreme,daca citim atent presa –

      Despre cine ne guverneaza:
      Ro isi merita soarta – vrea PSD 2.0, sa ii aiba! Basta!
      PNL-ul sa nu viseze ciolan ca imediat scapa de ei vajnicii PSD-isti care poate pune UDMR-istii metodici.
      Exista si „buna guvernare” PDL-PSD daca optiunea PDL-PNL nu functioneaza, sau guvern format din independenti, cel mai bine 6 luni partidele zburda inainte de alegeri.

      Unde dai si unde crapa?
      Hai sa admit ca o se traga de la UMF – Tg. Mures.
      Evident ca acolo este un dialog intre surzi acolo, cu accente de incapatanare.
      Ce-am avut si ce-am pierdut?

  6. Domnule Vlaston,

    In primul rand ma bucura faptul ca desfiintarea Universitatii de Stiinte Bolyai de la finalul anilor 1950 a fost perfect legala. Cu mitralierele pe masa…..
    Dincolo de asta, in textul dumneavoastra aduceti amintire, ca romanii, majoritari fiind in Senatul UMF, nu sunt de acord cu colegii lor de nationalitate maghiara. Deci, nici vorba sa le indeplineasca anumite cerinte de baza si de bun simt. Tocmai de aceea, la alegerile recente pentru senatul UMF nu au participat cei de la linia maghiara.
    In astfel de conditii, ce ati face dumneavoastra? Sa stiti ca in limba maghiara nu exista dictonul: „Capul plecat sabia nu-l taie”.
    Nici nu a trecut o luna de cand Cristian Diaconescu s-a ratoit la Serbia ca de ce nu asigura scoala in limba materna romanilor din tara vecina. Sau aceste reguli trebuie respectate de altii, nu si de catre Romania?!?!
    Stiti ca la UMF Cluj exista predare in limba franceza? Inclusiv partea practica se face in franceza. Puteti sa imi cuantificati numarul minoritatii franceze din Romania?
    Adica facultati in franceza si engleza pot exista, dar in maghiara ioc?!?! Cand va inceta politicanul roman sa lucreze cu dubla masura?
    Stiti foarte bine, ca aceasta treaba mocneste de peste un an de zile. Si fiindca intern nu s-a putut rezolva, se va rezolva altfel. Perfect legal. La fel de legal ca si aprobarea legii invatamantului sa a altor legi idioate promovate prin asumarea raspunderii de guvernul Basescu.
    Eu sunt brasovean. Imi amintesc, cum in anul 1990 s-a stabilit reinfiintarea unei scoli cu clasele 1 – 12 doar in limba maghiara, urmand ca sectia maghiara de la liceul Unirea sa se mute in scoala 6, iar sectia romana din scoala 6 sa se mute in liceul Unirea. Noi ungurii ne-am respectat cuvantul: am plecat de la Unirea. In schimb sectia romana din scoala 6 s-a mutat de acolo de abia in anii 2000, cand a primit o scoala nou-nouta. Iar pana atunci, multe clase de la actualul liceu Aprily Lajos din Brasov si-au gasit loc prin beciurile cladirii. Doar fiindca romanii – ca de multe ori pe parcursul istoriei lor – si-au incalcat cuvantul dat.
    Vorbiti de santaj in cazul de fata. Poate e santaj. Dar daca in politica romanesca numai asta functioneaza, ne adaptam si noi. Am avut profesori eminenti….

    • Pai nu prea e legal, daca ne uitam la 123(2). Am mai scris, terminologia stiintifica in limba maghiara ingusteaza accesul absolventilor in piata muncii din TOATA Romania, si creeaza dificultati la examenul de rezidentiat, care se da in limba romana. Patrarea traditiilor, culturii, limbii, pe care le inteleg, nu are de ce sa mearga pana la terminologii stiintifice si tehnice din inv. superior. La preuniversitar este altceva. Oarecum. Multumesc pentru postarea echilibrata.

      • Pana la facultate am facut toate scolile in limba maghiara. Si nu am avut probleme cu terminologia. Fiindca profesorii nostri din liceu deja ne predau paralel si terminologia in limba romana. Fara sa fie obligati. Dar ei se gandeau la viitorul nostru.
        Eu nu imi fac griji, ca un eventual medic ce termina in limba maghiara nu va fi in masura sa trateze un pacient roman. Pana la urma toti dintre noi sustinem cel putin un examen de bacalureat la limba romana.
        Motivul invocat de dumneavoastra este unul pueril si ma face sa rad. Nu ma asteptam la o abordare atat de simplista si rau-voitoare de la dumneavoastra.
        Poate imi explicati si mie, cum naiba un francez care face universitatea de medicina la Cluj (inclusiv rezidentiatul) este mai competent si cunoaste mai bine limba romana, decat un ungur, care vrand-nevrand aude romaneste practic de la intrarea in scoala (sau chiar mai devreme)?
        Si nu in ultimul rand: orice individ isi poate insusi orice set de cunostiinte in modul optim in limba pe care o cunoaste cel mai bine. Pentru noi ungurii, limba aceea este limba maghiara. Si mi se pare absolut corect, sa beneficiem de invatamant in propria limba de la gradinita pana la universitate.
        In fond, de prea multe ori ne-ati acuzat ca nu suntem cetateni buni si loiali Romaniei. Poate va ganditi sa actionati in asa fel incat sa ne simtim bine in aceasta Romanie sau – de ce nu? – intr-una mai buna si mai aproape de civilizatia vestica.

          • Nu este usor. Dar nici imposibil. Nemaivorbind de faptul. ca multe din afectiuni au nume in latina. Chiar nu e un motiv serios acesta. Cum spune englezul: been there, done that. Stiu despre ce vorbesc.

            • Ar putea lucra in echipe de medici in care se vorbeste doar romaneste, fara probleme? Aici am indoieli. Acum fac practica in limba romana si se echilibreaza oarecum In viitor, daca se aproba, ar invata totul doar in maghiara. Dar cadre didactie suficiente sunt? Acum predau incrucisat, si romanii la grupe de maghiari si invers.

          • Raspunsul este pentru Zsolt:

            Ok, cred in buna credinta si in bunele intentii.
            Respect dreptul minoritatilor de invatare in limba materna.

            Dar as propune ca lucrarea de diploma sa fie sustinuta in RO, indiferent daca esti student nigerian, pakistanez, francez maghiar,moldovean sau roman.

            Am intalnit aceasta practica in Italia.

            Este facultate din RO, si ca stat am interesul sa imi pastrez medicii in tara si sa ma asigur ca vor practica cu bine aceasta meserie in primul rand in RO – statul le asigur conditii de invatare si de buna practica in RO.

        • O diploma profesionala (care, veti fi de acord, este altceva decat una generala sau liceala) obtinuta intr-o limba cu circulatie restransa (familie, grup, comunitate) are o utilitate sociala de acelasi nivel. Cati medici poti scoate anual pentru o comunitate etnica de cateva sute de mii de persoane?! In primul rand, cea mai mare frustrare o va resimti chiar absolventul in cauza, care neavand o diploma in limba oficiala a tarii de rezidenta (de circulatie nationala) sau intr-o limba de circulatie internationala nu se va putea implini profesional in plenitudinea cuvantului, motiv pentru care, mai devreme sau mai tarziu, va alege sa migreze pe o piata a muncii pe care, lingvistic, isi va putea implini potentialitatea profesionala. Si, dintr-o data, pentru statul formator ar aparea probleme de costuri si de ceea ce numim brain-drain. Limba romana este totusi o garantie, chiar daca minima, ca statul isi va recupera investitia educationala sau daca nu, cel putin pierderile vor fi minime. Sorry, cu o facultate privata este altceva…

        • Invatamantul medical in engleza si franceza este pentru export si autofinare. Ni unul nu a ramas in Romania (greci > pachistanezi>francezi care nu au incaput in Franta>israelieni…).
          Nu stiu daca romanii isi tin sau nu cuvintul, dar argumentele unguresti sunt maghiare.

    • Nu exista la UMF Targu Mures facultate in limba engleza sau franceza sau swahili. In cadrul facultatii de medicina unde se invata si in limba romana, exista o linie de predare si in limba engleza (eu nu am gasit nicaieri ca ar exista si in franceza) cu 50 de locuri, alaturi de linia de predare in romana cu 240 locuri si cea in maghiara cu 200 de locuri.La facultatile de medicina dentara si la cea de farmacie sunt 140 respectiv 150 de locuri impartite jumate jumate intre linia de predare in romana si cea in maghiara. Vezi http://media.hotnews.ro/media_server1/image-2012-03-13-11735753-0-structura-veche-umf-mures.jpg. Deci este o mare dezinformare cand se zice ca nu se preda in limba maghiara. Ba se preda si inca zdravan. Ce s-a dorit a fost SEGREGAREA tuturor liniilor de predare in maghiara de cele in limba romana. Nimic mai mult. Asa ca pasajul „Adica facultati in franceza si engleza pot exista, dar in maghiara ioc?!?! Cand va inceta politicanul roman sa lucreze cu dubla masura?” este dezinformare rau intentionata.
      Faptul ca in Romania in zonele unde locuiesc exista mai multe etnii, elevii invata in aceleasi scoli este cred eu normal. Altfel, daca incepem cu segregarea putem merge foarte departe (nu in bine insa). Sunt sigur ca elevii romani de la liceul din Brasov de care vorbiti nu au putut sa deranjeze prin prezenta lor sensibilitatile ungurilor din acea scoala. Poate numai pe a acelora mai xenofobi. Sau poate ma insel!

      @”Nici nu a trecut o luna de cand Cristian Diaconescu s-a ratoit la Serbia ca de ce nu asigura scoala in limba materna romanilor din tara vecina. Sau aceste reguli trebuie respectate de altii, nu si de catre Romania?!?!”
      Tocmai am explicat nu se pune problema de scoala in limba materna. Ea exista deja si la Targu Mures. Cred ca asemanarea situatiei romanilor din Timoc cu a ungurilor din Romania este cel putin rau intentionata. In Timoc nu exista predare in romana deloc, nicaieri, nicio ora pe saptamana. Nimic!

      @”Doar fiindca romanii – ca de multe ori pe parcursul istoriei lor – si-au incalcat cuvantul dat.
      Vorbiti de santaj in cazul de fata. Poate e santaj. Dar daca in politica romanesca numai asta functioneaza, ne adaptam si noi. Am avut profesori eminenti….”
      Mocneste de xenofobie. Nu a invatat nimeni UDMR sa santajeze.. se descurca si singuri de minune.

    • „Ar putea lucra in echipe de medici in care se vorbeste doar romaneste, fara probleme? Aici am indoieli.”

      N-aveti nici-un motiv sa va indoiti. Cei peste 10 mii de medici care au plecat din Romania, prin Europa, lucreaza in echipe in care se vorbeste romaneste? In nici-un caz. Si nici „cu probleme” nu cred ca lucreaza, pentru ca ar fi intorsi imediat.
      Aici nu se pune problema cum, in ce limba comunici ceea ce ai invatat deja, ci cum asimilezi mai bine un material vast cum este cazul la medicina. Adica vorbim de interesul studentului viitor medic. Daca credeti ca acest interes coincide cu interesul Dvs, poate dati un sfat ministrului educatiei ca acel HG sa nu fie atacabil in justitie.

      • Mai trebuie vorbit si cu pacientul.

        Cel mai drag mi-a fost medicul stomatolog care mi-a indreptat dintii de la 9 pana la15 ani. Mereu vorbea cu mine si imi explica ce se intampla.

      • sa spunem ca termina facultatea de medicina in maghiara ,unde va face stagiatura???si cum!?? va selecta un spital unde vor fii doar pacienti unguri ?! exista asa ceva?sau in cadrul spitalului va spune unui bolnav de la urgenta (mai degraba va da din miin si cu semne )va spune bolnavului ‘aspeapta pina vine un alt medic ‘ca eu nu te inteleg…poate si muri pacientul!sau daca va merge sa lucreze in america ,,… inspital va vorbi cu pacienti in maghiara?!sau va invata engleza ca sa poata comunica cu bolnavi??!
        ..Raed Arafat de ce a invatat limba romana si a lucrat in spital in Tg-Mures!..eu sint de etnie maghiara dar consider ca fiecare cetatean trebuie sa cunoasca limba oficiala a tarii unde traeste……am 58 de ani si vorbesc trei limbi straine in afara de cea materna fiecare am invatat -o pentru ca a trebuit sa ma adaptez locului unde am ajuns…

      • Am invatat medicina in romaneste, cu engleza pe care o stiam am predat medicna in engleza unora care practica in Africa, Israel, SUA, etc…in limba lor materna. Colegii mei care lucreaza in Franta, Anglia Germania au invatat medicna in romana si o practica in franceza pentru francezi, in egleza pentru englezi si asa mai departe. Nu conteaza colectivul, de pilda sunt spitale rurale in Franta unde TOTI sunt romani, dar vorbesc in franceza cu pacientii, cum ar veni la noi in romana…parca voi Nem tudom romano, nu-i asa.

  7. sigur.. il repet..cadrele didactice romane_majoritare_ se opun cerintelor cadrelor didactice_minoritare_ … daca ar fi de acord, e ceva ilegal? daca ar fi de acord pierde institutia de invatamant ceva? adica retrogradare, etc.. sau.. pierd cadrele didactice romane functii, bani , posturi.. si.. de ce la cluj s_a putut si la tg. mures nu se poate.. cat despre faptul ca studentii maghiari nu_si vor gasi loc pe piata muncii asta e alta discutie.. de acord.. se cheltuie bani de la buget pt. instruirea lor si posibil sa plece sa profeseze in alta parte.. dar , acelasi lucru il pot face si cei din iasi sau din bucuresti.

  8. cu un singur punct de vedere sunt de acord: ca la UMF Targu Mures situatia e grava.
    insa nu datorita acestei HG, ci a razboiului rece dintre cadre, pe de o parte, si dintre universitate si minister pe de alta parte.
    va poticniti de acele „situatii temeinic justificate” de la art.32 (5), pai faptul ca aproape jumatate din studenti sunt de etnie maghiara, nu e un destul de temeinic justificat pentru dvs?
    dupa mine, facultatile in limba maghiara sunt solutia pentru problemele universitatii respective.
    ca nu de dragul studentilor etnici (care oricum au linii de studii in maghiara) insista UDMR-ul, ci pentru functiile aferente (decan, sef catedra etc …), e cat se poate de evident.
    e destul sa constati ca rezidentiatul se da in limba romana, ca sa intelegi ca nu e in avantajul studentilor studiul in maghiara.
    bun, acum vine ARACIS mare si tare cu standardul de 5 studenti per cadru didactic … sa-mi arate mie ARACIS la care facultate se respecta acest „standard”, este macar una in tara?

  9. I-mi place idea dumneavoastra.Chiar nu este nici o paguba pentru Romania iesirea UDMR de la guvernare.In fond UDMR poate lupta pentru interesele sale si din opozitie.

  10. Stimate domnule Vlaston,
    cred ca este problema maghiarilor in ce limba doresc sa invete. In final , importanta va fi pregatirea profesionala a absolventului , valoarea medicului.
    In privinta perspectivelor unui maghiar , care nu vorbeste romaneste , va dau doua exemple :
    1-Un tanar ospatar , venit de la M.Ciuc in Tg.Mures , care nu se putea intelege cu clientii romani , isi injura parintii ca l-au impiedicat sa invete limba romana .
    2-Am cunoscut tineri maghiari refuzati la agajare , de filialele unor firme din Ungaria , pentru ca nu vorbeau bine romaneste.
    Se pare ca in limba maghiara nu exista nici : „fiecare pasare pe limba ei piere”.
    Totusi cred ,sincer , ca este problema maghiarilor in ce limba vor sa invete , iar romanii le acorda mai multa importanta , decat au in realitate. Cu stima!

  11. Dacă tot ne dăm cu presupusul asupra legalităţii acestei HG….

    Este atributul MECTS să o emită. Este dreptul minorităţilor să ceară şi să obţină ceea ce o lege a reglementat. Justificările pot fi discutate şi întoarse pe toate părţile.

    „“Art. 125. — (1) În cazul în care se constată nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 124, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sesizează senatul universitar în termen de 30 de zile de la data constatării. Dacă în termen de 3 luni de la data sesizării, universitatea continuă să nu respecte obligațiile prevăzute la art. 124, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului aplică, în termen de maximum 6 luni de la data sesizării inițiale a senatului universitar, una sau mai multe dintre următoarele măsuri: (…)”

    MECTS se prevalează de acest articol iar dl. Ministru imputa universităţii nerespectarea prevederilor art. 124!

    Dar acelaşi articol prevede: „(2) Constatarea încălcării obligațiilor prevăzute la art. 124 se face de către Consiliul de etică și management universitar (…)””

    Altfel spus MECTS “se sesizează”, MECTS “aplică sancţiuni” dar cel care constată este CEMU! Doar că acesta nu s-a născut încă!

    „(4) Respectarea de către instituțiile de învățământ superior a obligațiilor prevăzute la art. 124 și a altor obligații legale aferente răspunderii publice, precum și respectarea de către Consiliul de etică și management universitar a obligațiilor prevăzute la alin. (3) constituie un interes legitim public pentru orice persoană fizică sau juridică română. Nerespectarea acestor obligații poate fi atacată în contencios administrativ de către orice persoană
    fizică sau juridică română, potrivit legii.”

    Altfel spus, punem justiţia să hotărăscă ceea ce nu putem hotără noi, din varii motive!

  12. Dupa cum se stie, in Anglia traiesc foarte multi indieni, pakistanezi si alte nationalitati din fostele colonii engleze, unde acestia au stat sute de ani, dar eu unul nu am auzit de nicio facultate in limba hindu sau urdu pe teritoriul englez.
    De fapt, pentru ce se pregatesc acesti studenti maghiari, sa trateze doar pacienti maghiari pe teritoriul Romaniei si pe banii statului roman?
    Daca vor studii in limba maghiara , de ce nu le fac pur si simplu in Ungaria?
    Eu zic ca de bun simt ar fi sa se apuce intr-un final sa invete si limba romana, pentru ca pana la urma si ei traiesc in tara asta, asa cum este ea si cu bune si cu rele.
    Pana si eu daca merg in Ungaria stiu sa spun „Jo napot”, dar am intalnit o familie tanara din localitatea Praid, a caror copii mici nu stiu nici macar un cuvant in limba romana, ceea ce mi se pare de-a dreptul o sfidare la adresa romanilor.

  13. Personal trăiesc în Montreal.
    Provincie cu caracter francofon. Limba oficială este franceză. Limba de afaceri engleză.
    Majoritatea oamenilor sunt bilingvi şi plus. E o chestiune de bun simţ şi de adaptare. Eşti întrebat în ce limbă vrei să fii servit. Există două universităţi cu predare în engleză, McGill, Concordia, există altele cu predare în franceză Universite de Montreal şi UQAM. Astăzi a ieşit topul despre universităţi, cele engleze se clasează în top100 mondial, UdM(cursurile căreia le-am absolvit pe locul 104). La colegii este la fel. Există tensiuni dar nu în genul extremist. E simplu, Selecţia absolvenţilor o face piaţa muncii, există clasamente, Se plătesc taxe. Statul subvenţionează pe toţi egal. Studentul alege.

    Nimeni nu împiedică pe nimeni să trăiască şi să vorbească ce limbă vrea fiecare.
    Există toleranţă. Se poate.

    Argumentul conform căruia medicul format într-o universitate exclusiv maghiară poate fi aplicat în aceiaşi măsură medicului român trimis să lucreze în Harghita şi Covasna în faţa unui etnic maghiar. Sunt bariere artificiale, inventate de politicieni.

    Soţia a umat cursurile unui colegiu în limba maghiară. Nici o problemă de integrare, oriunde a mers. E acelaşi lucru evident şi pentru universitate. Piaţa muncii absoarbe clientela acestor universităţi.

    Ar fi totuşi păcat , dl Vlaston să puneţi discul continuu cu UDMR, nebuneala naţionalismului aşteaptă doar scântei de genul acesta. La fel ca şi conflictele religioase, gen greco-catolici şi ortodoxi, poziţionarea faţă de evrei(sau ce a rămas). Fiecare comunitate a contribuit la dezvoltarea a ceea ce numim România. O privire pe oraşele din Transilvania. Sau Constanţa, în Dobrogea. Schimburile nu pot fi decât benefice. Respectarea specificului local de asemeni.

    Cu o viziune lingvistică reducătoare, aţi fi dat greş probabil şi la capacitatea de integrare a inginerilor IT români pe piaţa din străinătate, din simplul fapt că nu au învăţat în engleză.

    Majoritatea are o obligaţie de a acomoda rezonabil miniorităţile. Mie îmi pare rezonabilă ca şi minoritatea maghiară dacă doreşte să aibă o instituţie de predare în limba maghiară, să o poată face, indiferent de nivel. Nu sunt aterizaţi aici în ultimul secol şi în Transilvania a fost o succesiune de administraţii, există considerente istorice în a respecta caracteristica culturală.

    O minoritate maghiară care se simte bine acasă, nu poate fi decât un câştig pentru România şi Europa.

    Nu maghiarii şi UDMR-ul, reprezintă pericolul pentru societatea românească, ci intoleranţa nonperfomanţa şi replierea, închiderea pe ea însăşi. Şi corupţia.

    Poate un om cunoaşte 15 limbi dacă are o atitudine intolerantă, nu va reuşi să ajungă la nici un compromis raţional cu cel din faţa sa. Nu ştie să asculte.

    De ce nu există nici o universitate din România în topurile 100 mondiale?

      • Ce cuvant urat: „segregare”. Nu stiu cum se poate ca cineva, sa vrea sa se segrege?
        Poate va amintiti de istoria termenului „autonomie”. Va provoaca senzatii asemanatoare?
        Au trecut anii si ati acceptat pana la urma ideea ca unele comunitati doresc sa decida in problemele lor. A aparut asadar autonomia locala, autonomia universitara, diverse institutii deasemenea autonome. Problema care se pune este urmatoarea: care sunt comunitatile care au dreptul la autonomie? Eu asi spune ca toate, in masura in care nu pericliteaza autonomia altora. Opinia publica romaneasca si dumneavoastra spuneti altceva, anume ca „accept autonomia mea, dar nu accept autonomia ta”. Statul sa nu se amestece in treaba universitatii pentru ca e autonoma, dar ungurii nu vor avea niciodata decizie si va trebui sa aceepte conditiile noastre „autonome”….. despre care ar trebui sa credem ca nu au conotatie etnica. Rectorii si domnii aceia erau membrii Vatra Romaneasca pe vremuri … you know …

        • Pai si cum ati numi procesul de separare in functie de limba de predare? Nu segregare? Ai o universitate in care exista si predare in limba maghiara si separi liniile de predare in limba maghiara de cele in romana…pentru ca tu nu mai vrei sa fii in aceleasi facultati cu romanii.
          Autonomia locala si de alte feluri trebuie facuta in conditiile legii, nu dupa cum i se pare unuia si altuia.
          Nu inteleg de unde ati luat citatul “accept autonomia mea, dar nu accept autonomia ta”, ca vad ca l-ati pus intre ghilimele. Inventati citate din altii? Am afirmat eu asa ceva?

    • Pentru prima dată în viață, am intrat într-o discuție fără a fi de vreo parte și o singură explicație/argument a reușit să mă lămurească și să mă convingă deplin.

      Felicitări și mulțumesc.

      Regretul meu e că nu sunteți în țară – din ce în ce mai tare am senzația că depărtarea de ea e singurul lucru care oferă discernământul care acum lipsește aproape cu desăvârșire în România.

    • Superb comentariu. Ati prins esenta problemei.
      Se vorbeste despre segregare, separare pe criterii etnice, xenofobie, santaj, etc.E incredibil ce avalansa de senzatii negative se dezlantuie la romani atunci cand „minora” din familie vrea sa nu mai depinda de „aia mari”. Practic asta e situatia. Ungurii de acolo – ma refer la profesori – vor sa decida ei – pentru ei. Adica, de ex., daca doresc sa angajeze, sa formeze cadre didactice, sa o poata face fara sa astepte acordul fostilor vatristi, care momentan controleaza doua treimi. V-ati gandit de ce sunt asa de putin profesori maghiari acolo? Aveti vreo idee, cand o sa ajunga sa fie juma – juma, avand un senat 2/3 interesat sa isi mentina pozitiile? Nu uitati ca nu e vorba numai de studenti, de ce o sa faca ei cand termina sau alte probleme filozofice … Aceste pozitii inseamna bani, salarii, relatii, spagi, etc.
      Bani, bani si iarasi bani. Minciuni, minciuni … si iar minciuni.
      Va dati seama cat de cinic e sa vorbesti, de patriotism, de interes national, sa arunci cu tot ce apuci in celalalt, doar ca sa iti aperi buzunarul propriu si al celor din gasca ta?

      • Problema infiintarii unei linii in limba Maghiara esterezolvata si reglata deja la Tg-Mures exact in acelasi mod ca si la Cluj. In momentul de fata se doreste separarea totala a grupelor de studenti maghiari si a profesorilor maghiari intr-o unitate de ivatamant cu administrare proprie dar cu cheltuielile decontate din buzunarul actualei Universitati, locatii de birouri sali de curs, laboratoare si amfiteatre…etc rupte tot din cadrul actualei structuri.
        Problema cadtelor didactice nu mai este importanta caci odata ce HG-ul impus de la Bucuresti intra in vigoare se va aproba imediat si noua structura a viitoarei Facultati exclusive pe limba maghiara …deci guvernul isi asuma plata viitoarelor cadre didactice din import la nivelul conditiilor impuse de UDMR.
        In acelasi timp va trebui ca guvernul sa fie de acord si cu noua structura a facultatii Romane…numai ca pentru studentii si cadrele universitare Romane nu vor mai fi alocate acelesi fonduri si nici sprijinul logistic de care se bucura UDMR-ul via Budapesta.
        In concluzie…pe termen scurt si mediu Facultatea de limba romana se va incadra automat intr-o grupa mult inferioara, studentii romani se vor transfera la alte centre universitare iar Universitatea actuala va ramane numai in limba Maghiara.
        Pe termen lung (dupa maxim 5 ani) la Mures vor absolvi numai medici in limba maghiara iar la spitalele din zona vor lucra in proportie de peste 80 % chiar 90% numai medici ce vorbesc maghiara (asa cum era pe vremurile mult pomenite si regretate de toti liderii UDMR).
        Situatia inca se poate agrava daca vor aparea si ceva conflicte la nivel local…fapt premeditat si realizat usor de liderii comunitatii maghiare din zona oricand a fost nevoie de asa ceva.
        Urmatorul pas nu urmareste decat COAGULAREA UNEI STRUCTURI ADMINISTRATIVE PARALELE! ACEST LUCRU POATE IMPINGE USOR LA RECUNOASTEREA UNEI AUTONOMII LOCALE CU REGULI NEGOCIATE LA BRUXELLES!!! ORICUM VOM FI IN SHENGEN SI POATE RESTUL ROMANIEI NU VA MAI OBSERVA CE SE INTAMPLA CU ROMANII DIN HARGHITA, COVASNA SI MURES?!
        Solutia cea mai simpla e sa nu-i bage nimeni in seama si pe suportul Constitutional si Legal existent sa se aplice exact forma de organ izare de la CLUJ! Asta reclama si liderii maghiari.
        Linia strict delimitata de drepturi dar si obligatiuni care sa rezolve problema si sa stabileasca pentru totdeauna limita legala in ce inseamna drepturi minoritare.
        Deja pentru un student maghiar se cheltuie mai mult cu 30% decast pentru un student roman!
        Deja la sectia maghiara s-au scos locuri suplimentare la admitere iar cei admis la sectia maghiara au intrat cu note mai mici chiar si cu un punct decat ceui de la sectia romana.
        Asta trebuie sa dispara…nu mai sunt drepturi, putem chiar spune ca studentii romani sunt persecutati!

    • Probabil n-am fost mai explicit. Nu comunitatea maghiara constituie o problema, are aceleasi probleme ca noi toti. E vorba de UDMR, care impiedica procesul de modernizare al tarii si santajeaza cu iesirea de la guvernare.

    • Nu exista nici o univ romana in top 100 din cauza ca ele sunt deja in top -100, toate au fost bolnave cind erau mici si s-au abtinut de la evaluare cinci ani. Erau univ ale lui mama, ale lui tata, ale partidului PCR, ale partidului UDMR. ca sa faci astfel de univ musai lasi stacheta jos, la – 100.

  14. unde au maghiarii, ca minoritate mai multe drepturi ca in romania?cum e posibil sa spuna un deputat maghiar ca limba de baza in medicina e latina?au vorbit medicii cu voi in latina in vreun spital din Romania sau de oriunde?cand se vorbea latina aici ,ei inca se alergau prin campia panonica…pentru cei care spun ca e ok ,va spun ca cineva din familie a terminat facultatea la UMF TG Mures(la curs cu asistent maghiar cu studentii care vorbeau in limba romana a predat 1/2 ora in romana ,iar restul de 3 h a vorbit in maghiara cu studentii maghiari …e cum povestitorilor?ati fost vreodata intre ei sa ceri o paine si sa nu te serveasca ca vorbesti in lb.romana?care e problema ca pleaca UDMR de la guvernare? CIOLANUL…spuneti macar un lucru care l-au facut maghiarii pentru tara de cand sunt la guvernare ?tot timpul numai pentru drepturile lor? duceti-va tata in Ungaria ca tot va da cetatenie ,granita e libera……de ce nu se duce si premierul Romaniei in Ungaria ,in zonele cu romani sa serbeze ‘Ziua romanilor de pretutindeni”?

    • Aoleu, vericule, ai băgat-o p-aia cu ”cere o pâine în HarCov în românește și nu-ți dă nimeni”… Combați tare de tot, n-am ce zice.

  15. Se amesteca nepermis doua planuri distincte, cel al invatamantului obligatoriu, care tine de stat (indiferent ca e minimal sau social) si drepturile omului, prin care se prevede si asigura accesul general si gratuit la un standard educational minim garantat, si invatamantul facultativ, selectiv multicriterial si formativ profesional, in raport cu cerintele pietei romanesti a muncii. Toata emotionalizarea maghiara ar fi avut sens in primul caz, daca nu ar fi fost solutionat, potrivit unor norme europene si nationale, insa in cel de-al doilea este lipsita de obiect, fiind vorba de o politizare sterila. Ceea ce este deconcertant la UDMR este contradictia absurda dintre pretentia separarii etnice, de parca nu ar fi vorba de cetatenii unei aceleiasi tari si nu ar exista o piata unica (apropo, comunistii ideologizau piata, impartind-o in doua!), si cerinta integrarii europene. Aceeasi idee medievala si extremista am auzit-o azi si de la Laszlo Tokes, care vorbea de „impacare” intre „doua popoare”, impotriva realitatii istorice ca in Romania exista un singur popor, cel roman, si mai multe minoritati, printre care si cea maghiara, tot asa dupa cum exista un singur popor ungar, cel din Ungaria, tara vecina in care traiesc si alte minoritati, printre care si cea romana. Un mesaj in care evoci impacarea dar in acelasi timp ridici in calea ei separatismul nu poate fi decat ipocrit si oneros!

      • profesorul vlaston,spune mai sus ca nu,nu ungurii e di vina, ca numa udmr,ca shantajeaza!
        domnule,orice partid ishi apara alegatorii.fsn ishi apara alegatorii,partidul romilor apara romiii.
        oamenii se aduna ptr ca asha au mai multa fortza.
        statul acela va fi foarte greu de modernizat.acolo,o majoritate care nu a avut fericirea sau nenorocirea sa traiasca alaturi de alte etnii,este greu de schimbat.de altfel,frica ca ar putea pierde bunul obtzinut(cred ca sint conshtientzi multzi cum!)e adinc infipta in mental.
        un regatzean e greu sa gindeasca precum un ardelean de oras
        la nivel personal,la fel.rruminii,multzi coboritori din muntii Apuseni,azi prof.dr.univ,ajunshi acolo mai mult datorita originilor sanatoase cit inteligentzei,nu vor sa shi piarda piinea

  16. Daca ne vom lasa furati de peisaj nu vom intelege nimic, niciodata. Toate aceste probleme sunt legate de dorinta profunda si constanta a maghiarimii si a liderilor ei, a tuturor liderilor ei, de a obtine separarea teritoriala pe criterii etnice a unei parti cat mai mari din Transilvania. Asta este obiectivul si de el se leaga toate actiunile maghiarilor, indiferent de forma pe care o au. Totul se invarte in jurul ideii de separare, de segregare etnica. Vor sa adopte un cadru institutional pentru ca maghiarii sa traiasca cat mai separat de romani. Trebuie ca separarea teritoriala si institutionala sa devina cat mai profunda si mai concreta, declararea oficiala a separarii teritoriale urmanad a fi doar o chestiune pur constatativa. Una este conservarea identitatii culturale prin limba, care inseamna vorbirea in familie si la scoala, iar la limita chiar la liceu, si altceva inseamna refuzul de a invata si limba romana (nu de a invata in limba romana) ca mod de afirmare a segregationismului. Se ajunge ca un maghiar sa nu stie romaneste cand termina liceul, iar acum le facem si facultati separate fiindca nu inteleg limba romana pentru ca nu vor sa o invete nici macar ca pe o limba straina. Nu inteleg fiindca nu vor sa inteleaga si sa invete, aceasta fiind o atitudine deliberat segregationista.
    Romanii trebuie sa se hotarasca, le accepta maghiarilor doar statutul de minoritate nationala, egal cu al celorlalte minoritati nationale care traiesc in Romania sau acceptam ca sunt o natiune diferita cu toate atributele acesteia, inclusiv teritoriu si institutii separate. In rest, vorbim pe langa subiect si acceptam cu usurinta, cvasiconstienti, ideea ca nu exita nici un pericol de dezmembrare teritoriala a Romaniei. Nu doresc sa imi spun un punct de vedere legat de statutul pe care ar trebui sa-l dam maghiarilor din Romania, respectiv daca ii tratam ca minoritate nationala sau ca natiune, indiferent de ceea ce prevede Constitutia. Realitatea a depasit demult si cu mult prevederile constitutionale cu acceptul permanent al autoritatilor romane. Ceea ce vreu sa spun este ca trebuie sa ne hotaram: ori consideram ca maghiarii sunt minoritate nationala, iar in acest caz avem de-a face cu un lung sir de tradari si de tradatori, in sensul cel mai penal al termenului, ori ii consideram ca o natiune separata, caz in care putem spune ca sunt chiar persecutati fiindca nu au inca toate atributele nationale, iar Constitutia noastra este desueta. Atitudinea confuza, care nu vrea sa vada esenta problemei, nu ne este de nici un ajutor. Ea este doar un fel de tranchilizant sau o forma de lasitate, de lipsa a curajului de a privi realiatetea in fata si de a decide pe ce drum vrem sa mergem. Restul sunt detalii.

  17. @Zsolt Bodola:

    Domnule Bodola,

    In primul rand, felicitari pentru limba romana extrem de corecta pe care o vorbiti. De aceea, sunt convins ca, pentru cineva ca dumneavoastra, nu va fi niciun fel de problema sa invete terminologia specifica si in maghiara, si in romana. Problema se pune insa pentru multi altii, care nu sunt in stare sa se exprime nici macar minimal in romaneste; si din acestia nu sunt putini, dupa cum am avut ocazia sa aflu in diverse ocazii.

    Revenind la argumentele dumnoavoastra:
    1/ „… desfiintarea Universitatii de Stiinte Bolyai de la finalul anilor 1950 a fost perfect legala. Cu mitralierele pe masa …”
    Puteti preciza la ce va referiti in cele de mai sus ? Dupa stiinta mea, de fapt crearea Regiunii autonome maghiare si a intregii infrastructuri asociate a fost facuta, dupa al doilea razboi mondial, intr-adevar cu mitralierele pe masa. Desfiintarea acestei regiuni a fost o revenire la normalitatea pre-razboi.

    2/ „… romanii, majoritari fiind in Senatul UMF, nu sunt de acord cu colegii lor de nationalitate maghiara. Deci, nici vorba sa le indeplineasca anumite cerinte de baza si de bun simt”.
    Acel „deci” de la inceputul celei de-a doua propozitii din textul de mai sus ar trebui sa introduca o concluzie. Dupa intelegerea mea, din faptul ca exista divergente intre romanii si maghiarii din Senatul UMF, nu rezulta automat ca romanii nu vor sa indeplineasca anumite cerinte de baza. Poate stiti mai multe decat mine, dar atunci este bine sa precizati, pentru ca altfel nu avem de-a face cu un argument, ci cu o simpla afirmatie fara acoperire.

    3/ „Sa stiti ca in limba maghiara nu exista dictonul: “Capul plecat sabia nu-l taie”.”
    Necunoscand limba maghiara, nu pot sa ma pronunt, dar va dau crezare, desi diferenta de tratament intre Ungaria si Transilvania la 1526 ar sugera altceva. Insa, chiar daca ati fost probabil foarte satisfacut de aceasta observatie, sa stiti ca este irelevanta pentru scopul discutiei.

    4/ „Nici nu a trecut o luna de cand Cristian Diaconescu s-a ratoit la Serbia ca de ce nu asigura scoala in limba materna romanilor din tara vecina. Sau aceste reguli trebuie respectate de altii, nu si de catre Romania?!?!”
    Nu cred ca a pus nimeni problema infiintarii de facultati in limba romana in Serbia, dar, ca si mai sus, daca aveti alte informatii, va rog sa le precizati. Problema cu Serbia este dreptul romanilor din Valea Timocului de a studia macar pana la sfarsitul clasei a opta in limba romana. Sincer, nu cred ca v-ati dori ca minoritatea maghiara din Romania sa dispuna numai de drepturile pe care le are minoritatea romana din Timoc.

    5/ „Stiti ca la UMF Cluj exista predare in limba franceza? Inclusiv partea practica se face in franceza. Puteti sa imi cuantificati numarul minoritatii franceze din Romania?”
    Argumentul nu este prea convenabil pentru dumneavoastra: facultatea de limba franceza are ca tinta, in primul rand, studentii straini care doresc sa profeseze, dupa facultate, intr-o tara in care se vorbeste franceza. Sa inteleg ca scopul facultatii maghiare de la UMF este pregatirea medicilor pentru Ungaria ?

    6/ „Cand va inceta politicanul roman sa lucreze cu dubla masura?”
    Din cate vad eu, cei care umba cu dubla masura, asa cum au facut-o in intreaga lor istorie, sunt maghiarii.

    7/ „Perfect legal. La fel de legal ca si aprobarea legii invatamantului sa a altor legi idioate promovate prin asumarea raspunderii de guvernul Basescu.”
    Sa inteleg ca aceasta hotarare de guvern de infiintare a facultatii maghiare de la UMF este la fel de idioata ca legile promovate de guvernul Boc ?

    In final, am o curiozitate: in 1920, in Ungaria traiau circa 100 000 romani (cifrele difera in functie de sursa, fiind intre 50 000 si 250 000); in prezent, se pare ca mai traiesc in Ungaria 5-10 000 de romani; aveti vreo idee de unde provine aceasta diferenta enorma ?

  18. În Elveția populația negermană nu este cu mult mai mare, ca procent, decât populația neromână din România. Totuși de ce avem Universitate franceză la Geneva (http://www.unige.ch/) și desigur germana la Zuerich(http://www.uzh.ch/index.html, cea mai bună din Europa)? Se poate și fără ură, dacă imixitiunile Budapestei și Bucureștiului sunt refuzate, când sunt simple manipulări. În fiecare comunitate din România sunt oameni maturi, care iși pot purta de grijă, nu e nevoie să le spună miticii sau honvezii ce au de făcut.

  19. @cazacu,

    Rămâneţi într-o mentalitate marcată de o anumită intoleranţă. Alegerea selectivă a argumentaţiei, prezentând doar pe cele favorabile discursului dumneavoastră. Acelaşi tip de a contrargumenta ar putea fi adoptat şi de un oponent, care vrea să apere punctul de vedere al unor altor minorităţi. Vă rog să citiţi următoarele sugestii wiki. În limba engleză. Veţi vedea, fiecare Stat , poate fi acuzat de abuzuri în defavoarea minorităţilor şi o politică de restrângere a drepturilor.

    http://en.wikipedia.org/wiki/Magyarization
    http://en.wikipedia.org/wiki/Romanianization
    http://en.wikipedia.org/wiki/Serbianisation
    http://en.wikipedia.org/wiki/Magyar_Autonomous_Region

    Un argument extrem de uşor de combătut, cel al pregătirilor medicilor în limba maghiară, pentru a profesa în Ungaria.

    Pe banii Statutului Român şi astfel s-ar produce un prejudiciu.Ţin să precizez, argumentul e un fals argument, cade la simpla observaţie milioane de români şi-au ales să lucreze în afara României şi vor alege în continuare, cu toţi banii investiţi în educaţia lor de Statul Român. Tot milioanele de români indiferent de etnie, au trimis miliarde în România.

    România nu prezintă oportunităţi pentru proprii cetăţeni. Eu cred că acolo ar trebui cam toţi cei care trăiesc acolo să se întrebe de ce.

    Nu e o simplă întrebare cu răspuns simplu, doar intern. E şi o problemă de globalizare, definirea în termeni internaţionali.Când competiţia a devenit internaţională, unii mizează pe demografia lor (costuri reduse de producţie, costuri reduse în selecţionarea materialului uman), alţii pe sistemele educaţionale formatoare de competenţe (plus de valoare pe produs, cetăţeni mai puţini dar bine formaţi- Canada, Israel îmi par state reprezentative).

    Cred că înainte de întrebarea în ce limbă, ce formă de organizare ar trebui să aibă studenţii şi elevii în România, întrebarea principală ar fi ce competenţe ar trebui să aibă la capătul ciclului formativ.

    Sunt orele de religie (în orice limbă) benefice la capăt de linie pentru economie şi nivelul de trai?

    Alocarea resurselor pe categorii de materii educaţionale şi conţinut…a fost vreodată evaluată?

    De ce parteneriatul public-privat sau public-public în cazul activităţilor de cercetare şi producţie nu funcţionează în sistemul universitar român?

    Pentru că e evident, Harvard, MIT nu ar fi universităţile cele mai bune din lume fără fondurile investite în cercetare.

    Modul de a gândi funcţionarea unor Instituţii doar prin bani subvenţionaţi de la buget e contrazis chiar şi de realitate, studenţii se orientează în funcţie de oportunităţi. Pentru studentul de etnie maghiară, o facultate IT, cu o anumită toleranţă, bună recunoscută în limba română va fi mai interesantă poate…va depune eforturi mai mari în a acumula cunoştinţele lingvistice.

    Pot vorbi în calitate de fost student român la o universitate în limba franceză, calitatea limbii franceze era întradevăr un criteriu de evaluat al lucrărilor la materii – pentru toţi studenţii, dar era simplu unul printre altele( cu o pondere de 25%). Mai contau, lucrările de pe parcursul semestrului, cunoaşterea conceptelor şi a materiei, creativitatea şi ideile noi.

    Să spunem, pentru calculul unei doze de medicament complicat aş prefera un farmacist chinez care cunoaşte bine procedura decât unul care vorbeşte perfect limba franceză din literatură, dar le cam încurcă la partea procentuală..cunoştinţele de limbă sunt irelevante pentru cazul respectiv.

    Prin analogie, cazul medicamentelor subvenţionate discutat acum în România e relevant asupra lipsei de ceea ce englezii denumesc accountability în sistemele de gestiune, a lipsei profesionalismului (doctori docenţi, care pun pe liste de medicamente subvenţionate substanţe neverificate ca şi efect , gen extract de ginko biloba.., când prima condiţie ar fi să oferi pacienţilor mai săraci, tocmai substanţe care au un efect cert şi verificat la insănătoşire).

    Îmi aduc aminte la universitate de un caz din România, un student maghiar era utilizat pentru traducerea unei cărţi de specialitate, din maghiară în română care nu exista în limba română. Şi bineînţeles, cartea a fost prezentată ca o mare realizare, când era un copy-paste..

    Cu google-traduction acum e şi mai simplu. Sistemele occidentale de învăţământ s-au autoutilat cu softuri specializate, cu teme personalizate despre concepte, profesorii pot verifica uşor originalitatea unor lucrări, accentul nu e pus pe reproducereci pe înţelegere.

    E una să cunoşti şi alta să pretinzi că cunoşti. Una e să inventezi, alta e să copiezi la nivelul cognitiv, deşi nu se contrazic noţiunile într-o perspectivă de cunoaştere.

    Până la urmă, ceea ce ar fi cel mai important, în orice perspectivă democratică, ar fi garantarea drepturilor individuale. De la libertăţile de alegere, exprimare, muncă, asociere, etc. Cred că ştim şi eu şi dl Vlaston ce înseamnă o lege restrictivă cu 25000 de semnături.(referinţă la libera asociere)

    • Bineinteles, fiind un roman care a ales sa ramana sa traiasca in Romania, sunt prin definitie intolerant !

      Revenind la subiect, discursul d-lui Bodola este un exemplu tipic de discurs intolerant si resentimentar. Atunci cand acest gen de discurs este considerat normal, iar replica este acuzata de intoleranta, avem o mare problema cu dubla masura.

    • @ DanielT Am fost contributor pe Wikipedia şi pot să vă spun că acolo sunt prezentate nişte aberaţii susţinute de un nucleu maghiar format din Mihai Andrei, legeb, Zoltan (care-şi schimbă numele de la o lună la alta), Kulja, Erdelyi Kopo şi, mai ales, eminenţa cenuşie Miehs. Intră de exemplu, pe subiectele secui, Ţinutul Secuiesc şi citeşte tot (inclusiv comentariile şi modificările aduse articolelor) şi vei înţelege ce colcăie acolo.

  20. Domnule Vlaston, chiar din citatul Dvs. reiese ca infiintarea unei facultati se face prin HG la propunerea Senatului universitatii…bun, dar ce te faci atunci cand vocea ta nu este ascultata in Senat? Regulile democratiei spuneau la origine ca minoritatea (politica) se supune majoritatii. Dar lumea a evoluat, lucrurile s-au nuantat si de aceea exista conventii la nivel european privind protectia minoritatilor, a limbilor regionale etc. Asadar, pe undeva deciziile luate democratic in Senatul unei universitati pot prejudicia drepturile minoritatii (nationale, de data asta), iar legile vin sa aplice corectiile necesare, punand in balans principiile democratiei cu drepturile minoritatilor.
    In plus, nu ati citat art. 363 din LEN referitor la universitatile multiculturale si multilingve…iar coroborand cele citate de Dvs., in cazul nerespectarii prevederilor legale interventia Guvernului se justifica ( „Care este justificare temeinica? Ca n-a vazut nimeni vreun document”). Nu prea reiese la ce fel de „document” v-ati gandit, dar nu sunt convinsa ca numai existenta unui „document” poate justifica o interventie de la nivel guvernamental.
    Acum nu stiu daca storia mai spune cuiva ceva, dar initial, in 1945 decretul regal infiinta Facultatea de Medicina de la Targu Mures cu limba de predare exclusiv maghiara. De-a lungul timpului ponderea studentilor maghiari a tot scazut, astfel ca in 1994 doar 13.7% din absolventi proveneau din randul acestei minoritati. In mod cert, una din cauzele scaderii ponderii studentilor maghiari a fost politica de asimilare fortata dusa de regimul comunist. Si tocmai in vederea evitarii unor astfel de abuzuri, minoritatea are dreptul sa isi prezerve cultura, limba, obiceiurile impotriva regulilor elementare ale democratiei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Stefan Vlaston
Stefan Vlastonhttp://stefan-vlaston.blogspot.com/
Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educatie si Cercetare. Preocupari in domeniul politicilor educationale, in privinta calitatii educatiei, a managementului educational. Contributii in media scrisa si audiovizuala, pe temele privind educatia, formarea profesionala si cercetarea.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro