miercuri, iunie 29, 2022

ANALIZĂ Situația investițiilor străine directe din România în ultimul an. Influența războiului

România are nevoie de un flux permanent și consistent de investiții străine pentru a-și reforma economia și a deveni rezilientă

În luna mai ac. Consiliul Investitorilor Străini a dat publicității raportul „FIC Business Sentiment Index”, din care rezultă că există în continuare intenții și proiecte pentru investiții străine în România: „… jumătate dintre respondenți estimează că pentru acest an investițiile planificate sunt la niveluri similare cu cele ale anului trecut, iar 40% dintre respondenți spun că plănuiesc să investească sume mai mari comparativ cu perioada precedentă.” (zf.ro)

Raportările BNR privind primul trimestru al anului curent confirmă sondajele FIC: investițiile directe realizate de nerezidenți în România au crescut cu 9,7% în primele două luni din 2022, la 926 milioane de euro, comparativ cu 844 milioane de euro în aceeași perioadă din 2021. (cursdeguvernare.ro)

Câteva exemple: Constructorul german BMW a anunțat că va începe în 1 iunie construcția uzinei de automobile la Debrețin, în Ungaria, doar 80 de kilometri de Oradea, în care investește 1 miliard de euro. Imediat, o serie de companii din rețeaua de furnizori ai companiei germane s-au arătat interesate să identifice în zona Arad – Oradea oportunități pentru a deschide capacități de producție. (profit.ro)

O parte a acestor companii s-au adresat autorităților locale din Bihor/Oradea, fiind interesate de semnarea unui parteneriat public-privat, un potențial punct de interes fiind un parc industrial de lângă Oradea, unde există pregătit teren pentru investiții în automotive.

Să observăm că Oradea s-a conectat prin autostradă cu Debreținul, că șoseaua de mare viteză Oradea – Arad – Timișoara este în proiectare și ar putea fi finalizată în anul 2026, dar și că se pun bazele unui proiect transfrontalier româno-ungar, ca această șosea expres să fie legată de sistemul maghiar de autostrăzi.

Envipco, o companie cu sediul în Amsterdam, Țările de Jos, a investit 2 milioane de euro într-o fabrică la Sebeș, județul Alba, care va produce automate de reciclat PET-uri: reverse vending machine (RVP). Fabrica din Sebeș asamblează componente produse în proporție de 90% în România, iar principala piață a producției de automate, dă asigurări ministrul mediului, Tanczos Barna, va fi România:

„Înființarea și operaționalizarea Sistemului garanție-returnare în România este foarte aproape și e important să știm că avem capacitatea să susținem acest efort uriaș, pentru că SGR va fi cu adevărat cel mai mare proiect logistic realizat în România, în ultimii 30 de ani. Așadar, nu putem decât să ne bucurăm atunci când companii cu experiență aleg să investească în România și să facem tot ce ține de noi să sprijinim genul acesta de investiții.” (ziare.com)

Envpico a investit la Sebeș nu printr-o întâmplare, ci pentru că în localitățile Ciugud și Șrping a existat o implicare activă a administrațiilor locale pentru proiectele pilot de reciclare a PET-urilor cu ajutorul automatelor de recuperare a acestui tip de ambalaje; acest sistem, propriu economiei circulare – SGR (Sistemul de Garanție Returnare) – va fi extins pe baza experienței din localități ca cele din Alba la nivel național.

Dacă România nu se regăsește pe harta investițiilor europene în fabricarea de baterii, nu este întâmplător. Pentru a surmonta decuplarea de la oportunitatea de a atrage astfel de investiții străine – în condițiile în care comerțul nostru exterior stă pe un procent de 25% industrie automotive – guvernul se zbate să negocieze cu cei potențial interesați.

Recent, la Guvern au fost consultări cu producătorul german de baterii Varta, care și-a prezentat oferta, ce s-ar putea ridica la investiții de circa 1 miliard euro în câteva etape. Și Dräxlmair are planuri pentru construirea unei fabrici de baterii auto la Timișoara, o investiție de 200 de milioane de euro. Există însă o problemă, deloc lipsită de importanță: forța de muncă calificată.

Pentru a surmonta și acest neajuns – deși este evident că nu se poate rezolva nimic de la un an la altul -, Guvernul a semnat un Memorandum cu EIT InnoEnergy, care să permită accesul țării noastre, prin patru universități (Craiova, Galați, Petroșani și Pitești), în Academia Alianța Europeană pentru Baterii.

Războiul din Ucraina și criza energetică aduc la rândul lor alte oportunități pentru investiții străine în România, multe dintre ele urgentate acum tocmai pentru încep să se contureze mai clar soluțiile prin care riscurile pot fi depășite de posibilitatea să aducă profiturile așteptate.

În vara anului 2021, grupul industrial italian AFV Beltrame, unul dintre cei mai mari producători de bare din oțel și oțeluri speciale din Europa, își finalizase studiul de fezabilitate și decisese că planurile sale de a investi 300 de milioane euro pentru a construi în România, la Târgoviște, o fabrică (eco)inteligentă de oțel-beton și sârmă laminată, dotată cu un parc fotovoltaic de 100 MW, care să preia o parte din alimentarea cu energie a platformei industriale viitoare.

Produsele siderurgice pe care AFV Beltrame urmărea să le fabrice la Târgoviște, pe platforma COS, erau cele necesare sectorului de construcții, și anume fierul-beton și plasa de sârmă. La acel moment, însă, capacitățile similare de producție din Ucraina reprezentau concurența directă, produsele respective fiind competitive ca preț, inundau piața din România.

Războiul a schimbat complet perspectiva. AFV Beltrame Group și-a refăcut urgent calculele, a suplimentat investiția până la aproape 500 milioane de euro, angajarea a 500 de tehnicieni și alte categorii de specialiști și demararea producției de fier-beton în vara anului curent, prin repornirea COS Târgoviște. (profit.ro; a1.ro)

La conferința „Consecințele economice ale războiului” (din Ucraina), organizată de „Ziarul Bursa”, economistul Mircea Coșea făcea următoarele observații: „Sunt două țări care vor deveni puteri militare – Polonia și România. În România se vor concentra mari resurse militare, pentru că acest conflict va fi unul pe termen lung. Suntem la Marea Neagră, care va fi o zonă foarte încărcată din punct de vedere militar. Această militarizare a României transformă țara noastră într-o forță militară. (…)

România (…) va câștiga din punct de vedere al profiturilor și al nivelului tehnologiei, dar va pierde din punct de vedere al apetitului investițional al capitalului străin, pentru că zona devine periculoasă. În acest context, se cere ca România să gândească un plan de afaceri al investițiilor străine total diferit de cel de până acum, care să suplinească teama de investiție într-o zonă caldă prin avantaje economice masive.”

SCHIMBAREA ESTE INEVITABILĂ. CUM O SUSȚINEM?

„Ziarul Financiar” remarca faptul că în ultimii cinci ani în România s-au deschis doar 4 fabrici cu o valoare de peste 100 milioane de euro construite de la zero, toate patru fiind rezultatul unor investiții străine: fabrica de biocombustibili deschisă de grupul elvețian Clariant, în Podari – Dolj; fabrica de profil de lemn MDF deschisă de turcii de la Yildiz Entegre Romania, la Oarja – Argeș; fabrica de mașini de spălat (haine și vase) de pe platforma Arctic, Dâmbovița, a grupului turc Arcelik; fabrica de piese de aluminiu din Dumbrăvița, Maramureș, a producătorului austriac Universal Alloy.

Doar 13 județe și municipiul București se înscriu pe lista entităților locale care au atras investiții străine directe de peste 1 miliard de euro; dar sunt și 10 județe care nu au reușit să atragă ISD mai mari de 200 milioane de euro. Acestea sunt entitățile teritoriale cu un nivel al PIB pe cap de locuitor sub media națională și cu infrastructură (încă) precară. (zf.ro)

Chiar dacă investițiile străine directe au modelat România în ultimul sfert de secol, ne aflăm la un punct de răscruce. În 2019, circa 19% din exporturile României erau reprezentate de producția de la uzinele Dacia și Ford, precum și a fabricilor de piese, echipamente și softuri auto (automotive). În 2022, însă, atât Renault, cât și Ford Motors au decis să facă schimbări care vor afecta fabricile lor din România, deși nu este încă foarte clar în ce mod.

Renault a decis ca noua sa divizie de mașini bazate pe motoare termice, din care face parte și uzinele Dacia de la Mioveni (alături de cele din Spania, Portugalia, Turcia, Brazilia, Chile și Argentina) să fie vândută (respectiv un pachet majoritar de acțiuni de 60%) după câte se pare către Nissan Motors.

Fabrica de la Craiova a Ford a fost transferată zonal către Ford Otosan, divizia din Turcia (care în mod tradițional produce modelele de autoutilitare), dar vestea bună este că începând cu anul 2024 la Craiova ar urma ca modelele ce vor fi asamblate aici – „Puma”, „Transit Courier” și „Tourneo Courier” – să primească și motorizări electrice. (g4media.ro)

Conform lui Mihai Matei, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), care la începutul anului curent a lansat în parteneriat cu Roland Berger un studiu privind impactul industriei de software și servicii în economia României și a obținut o serie de date interesante în urma analizei.

În primul rând, rezultă din studiu că acest sector este al doilea cel mai mare exportator al României, cu o creștere de trei ori mai mare decât creșterea economiei în ultimii cinci ani, generând aproximativ 6,2% din PIB.

Studiul a mai concluzionat că sectorul are un potențial major, adică poate genera 10% din PIB; doar că, mai constată autorii, industria noastră de software și servicii nu este una bazată pe inovare, ci majoritar pe outsourcing.

De fapt, constată ANIS, aceasta este o problemă general valabilă în economia românească: preponderent exportăm resursă umană, importăm tehnologie și nu suntem nici măcar un jucător regional în plan tehnologic; de aici oportunitatea de a deveni un producător de tehnologie și un jucător regional pe care nu trebuie să o ratăm. (cursdeguvernare.ro)

Sub presiunea realității, România nu doar că trebuie să continue să atragă investiții străine, dar trebuie să găsească în același timp soluții pentru structurarea lor adecvată, privind mereu spre viitor.

Pe măsură ce se îmbunătățește calitatea infrastructurii, atenția trebuie să se mute pe ridicarea calității educării și calificarea înaltă a forței de muncă, dar și pe păstrarea ei în țară, prin îmbunătățirea salarizării și a calității vieții.

Investițiile în zona de producție trebuie să țintească obiectivele reindustrializării, creșterea ponderii cercetării și inovării ca factor de producție și reducerea importanței zonelor unde valoarea adăugată este mică. În fine, nu mai puțin important este să crească concurența pe care capitalul autohton o face capitalului străin în sectoarele strategice.

Dar care sunt sectoarele strategice? Definirea lor este cert atributul Guvernului, dar nu fără consultarea mediului de afaceri și a partenerilor sociali. Până să o facă – temeinic și sistematic – Guvernul, am făcut eu o încercare pentru care am cooptat doi interlocutori:

•Speranța Munteanu

•Speranța Munteanu, expert în insolvență (Veridio Return):

Care este sentimentul dumneavoastră privind investițiile străine în România, pe fondul crizelor actuale, care se suprapun?

Investitori mari care doreau să intre pe piața investițiilor din România înainte de război acum le-au pus pe hold; blocarea intenției de investiții are în opinia mea câteva motivații: economia mondială se va regionaliza, deci se vor crea noi oportunități de investiții în țările dezvoltate din Vest, din motive de securitate. Costul forței de muncă este mai mare, este adevărat, dar și procentul de automatizare este mai mare și va compensa. Și apoi infrastructura de transport de calitate, pe care Vestul o are.

Marii manageri de fonduri private de investiții au întotdeauna în față analize de parametrii de care țin seama când accesează o piață: nivel de risc (riscul teritoriului, al industriei etc.) în principal. Intervalul de risc care rezultă le oferă opțiunea; istoricul nostru a fost în general că suntem o piață de risc, cel puțin înainte de a fi în UE și NATO. Și atunci am și fost o țintă inițial pentru fondurile de risc, care sunt oportuniste și pe care nu poți conta. Banii de spin over sunt primii care pleacă întotdeauna.

Scenariul de analiză în aceste condiții este similar cu cel de analiză în situație de insolvență. Continuând, dacă observi că în situații limită în România doar 3 – 5% din companii reușesc să rămână în piață în situații dificile, atunci este clar ce decizie iei. România doar aparent stă acum mai bine decât în 2010; raportat la unde ar fi trebuit să fim, să fi învățat lecțiile din 2010, de fapt suntem tot atât de vulnerabili acum ca și atunci.

În raportul privind BNR privind investițiile străine directe, publicat în aprilie ac., tendința era de creștere a volumului de investiții străine în România, comparativ cu primele două luni din anul 2021.

Da, tendința era cea inițială, despre care vorbeam, înainte de declanșarea războiului din Ucraina. Dar imediat după ce a început războiul, lucrurile s-au schimbat. Dacă ISD sunt blocate, amânate acum, în schimb se pune întrebarea cât de rapid ne vom mișca noi ca să favorizăm accesarea noilor oportunități create de război, și anume imboldul pe care este clar că trebuie să-l primească afacerile din industria de apărare și plasarea corectă pentru a putea participa în viitorul apropiat la reconstrucția Ucrainei?

În fine, legislația fiscală trebuie să fie accesibilă și predictibilă: cum interacționez cu fiscul, cu sistemul vamal, ce taxe și impozite plătesc etc.? Nu în cele din urmă, care este cadrul legislativ și de reglementare în cazul în care afacerea intră în dificultăți?, adică: ajutoare disponibile, procedurile de pre-insolvență, insolvență sau faliment. Pentru că schimbările acum în piețe sunt atât de rapide, încât probabilitatea de a avea dificultăți în conducerea afacerii este ridicată.

Nu ar trebui să depunem eforturi pentru a crea un cadru prin care să ajutăm la schimbarea profilului investitorului străin în România?

Ca să schimbăm profilul investitorului străin, spre ce anume am vrea acum să avem în România, trebuie să creăm noi întâi niște condiții absolut necesare. Mai întâi trebuie să punem la dispoziției o infrastructură modernă de care au nevoie.

Apoi, în producția industrială, indiferent de sector, automatizarea este preponderentă; deci este nevoie de forță de muncă înalt educată și calificată în inginerie, ca să poată face față cerințelor de asistare a fluxurilor de producție automatizată. Iar forța de muncă bine calificată, mai trebuie apoi să fie de acord să rămână în țară și fie astfel disponibilă la angajare.

Radu Burnete

•Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia:

România atrage ISD în sectoare cu valoare adăugată scăzută; doar 5% din stocurile de ISD din industria românească sunt în sectoare cu intensitate tehnologică ridicată (conform FIC), cel mai scăzut nivel din regiune. În opinia dumneavoastră, ce ar fi de făcut în continuare? Și cine trebuie să ia inițiativa schimbării de paradigmă? Guvernul, autoritățile locale, sectorul privat?

Cred că România trebuie să facă ceea ce alte state din regiune (Polonia, Ungaria, Cehia) fac de multă vreme: să aibă o politică industrială adevărată și una care să fie axată pe a aduce investitori în zone în care România are un avantaj comparativ sau competitiv și investiții cu valoarea adăugată mare. Este singurul mod în care productivitatea și deci nivelul salarial din România vor crește semnificativ. Politica asta industrială trebuie făcută de Guvern la nivel central (nu s-a făcut decât foarte superficial până acum), dar și în colaborare cu asociații sectoriale puternice care își înțeleg industriile, lanțurile și care pot ajuta în identificarea investitorilor relevanți. Din păcate, în cele mai multe industrii aceste organizații sectoriale nu există și nici Guvernul nu are un aparat pregătit pentru această analiză.

EY Romania, într-un raport din 2021, consemnează că principalii factori pe care investitorii îi iau în considerare în investițiile lor viitoare în România sunt: (i) calitatea și gradul de dezvoltare al infrastructurii, (ii) măsurile de siguranță și securitate inițiate pentru a preveni sau confrunta cu succes crizele viitoare și (iii) nivelul de adoptare și integrare a tehnologiei. Puteți să le abordați pe fiecare dintre acestea să le comentați puțin?

Infrastructura e importantă pentru că se traduce direct în productivitate. Degeaba la tine în ogradă ești eficient în producție, dacă îți stau produsele pe drumuri sau nu îți ajung materiale și componente la timp. Când țările din regiune au infrastructură mai bună vor atrage mereu cele mai bune investiții. Înțeleg și de ce investitorii vor state care au grijă și au planuri de criză. Statele pot accentua sau domoli crizele în funcție de cât de bine sunt pregătite. Una este să ai un stat care îți poate oferi niște linii de finanțare într-o recesiune severă și alta este când statul intră în faliment alături de tine. Statele trebuie să se amestece mai puțin în business când vremurile sunt bune și să intervină pe timp de criză. Nivelul de adoptare al tehnologiei îți spune ceva despre forța de muncă pe termen lung. Dacă faci o investiție care se maturizează într-un deceniu e important să știi dacă vei putea angaja oameni care să aibă cunoștințele necesare.

AmCham pledează de ceva timp pentru realizarea și adoptarea unui proiect cu orizont multigenerațional care, în urma unui larg proces de consultare, să definească rolul regional și internațional României, adică un „Proiect de Țară”. Simțiți la fel, că fără un nou proiect de țară intrăm într-un blocaj care ne va încetini dezvoltarea în raport cu alte țări din regiune?

Sunt de acord că ne-ar trebui un proiect de țară, dar nu sunt de acord că acest proiect trebuie să fie un document scris și de pus la mapă. Lumea e prea volatilă pentru așa ceva. Proiectul de țară este dacă vreți o sinteză generată de elitele unei țări, în dialog cu cetățenii și având în vedere interesele acestora pe termen lung care definește marile obiective pe care le avem în comun. Ce fel de țară ne dorim, ce fel de constituție, ce fel de sistem educațional, de armată, de economie, de justiție socială sau de rol în Europa și așa mai departe. Conversația asta nu are loc în România, nici nu sunt convins că politicienii și-o doresc fiindcă ei ar trebui să fie moderatorii ei. De aceea senzația că navigăm fără direcție.

A fost nevoie de conflictul din Ucraina ca să realizăm cât de stupidă a fost ambiția de a adopta legea offshore în forma din 2018, care legifera mecanisme de taxare a operațiunilor petroliere pentru Marea Neagră care au descurajat unele decizii de investiții. Cât de importantă este predictibilitatea arhitecturii fiscale pentru investitorii străini, mai ales atunci când știi că ai nevoie să atragi capitalul străin în anumite sectoare strategice, așa cum am convenit că trebuie să facă România?

Predictibilitatea este importantă pentru cine face astfel de investiții. Dumneavoastră ați investi câteva miliarde fără să aveți o idee ce fel de impozite veți plăti la finalul investiției sau ce fel de costuri va impune statul? Mai ales că lumea nu duce lipsă de astfel de proiecte, investitorii au de unde alege. Exxon a și ales să-și concentreze resursele în altă parte. Trebuie să înțelegem că România este o țară mică la scară globală și nu ne permitem să avem atitudinea pe care o are China față de investitori. Vedem că și acolo unii s-au mai potolit cu investițiile. Dacă vrem să atragem companii serioase care investesc pe termen lung trebuie să avem un cadru predictibil. Dacă vrem să-i atragem pe cei care vor să facă un ban rapid și să-și asume orice riscuri atunci nu e nevoie de nimic, dar rezultatele pentru noi vor fi pe măsură.

Ministerele Economiei și Educației Naționale au semnat săptămâna trecută cu memorandum de înțelegere cu EIT InnoEnergy, accesul țării noastre în Academia Alianța Europeană pentru Baterii. Ministerul Economiei vorbește în paralel de redeschiderea unor exploatări miniere pentru a face disponibile resurse cum sunt grafenul, de exemplu, pentru industria bateriilor. Este acesta modul corect prin care se poate aborda schimbarea? Mai vedeți și alte căi și oportunități pe care autoritățile centrale și locale ar trebui să le abordeze în perioada imediat următoare?

E un pas timid, dar un pas înainte. Așa trebuie privite lucrurile: locație, educație, resurse, lanțuri de aprovizionare, alte firme din același lanț valoric, etc. Cred că trebuie să facem lucruri similare în agri-business unde avem materia primă, în sectorul de IT.

În fine, ultima întrebare, tot deschisă: dacă ați fi premierul României, ce direcții strategice ați favoriza pentru ca România să rămână nu doar atractivă pentru investitorii străini, dar să reușească mai mult de atât, și anume să-i aducă nu doar în zona investițiilor de consum, ci cu precădere în sectoarele intensitate tehnologică ridicată, acolo unde potențialul autohton de cercetare-inovare să fie pus cu adevărat în valoare?

Asta este o lucrare de doctorat, dar vă las cu un gând. Din punctul meu de vedere cheia unei națiuni stă în oamenii ei. Dacă ar fi să aleg să-mi concentrez resursele pe ceva, ar fi educația tinerilor și calificarea forței de muncă deja active. Aici din păcate stăm cam prost. În privința forței de muncă, nu o prea pregătim pentru schimbările care se anunță, iar în privința tinerilor, din păcate, sistemul educațional a căzut într-un cerc vicios: se ocupă de educație mult prea multe persoane lipsite de o pregătire de valoare, deci vor vicia și generațiile viitoare. Aceste cerc vicios trebuie întrerupt de urgență.

Va urma…

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Solutii miraculoase nu exista nici macar cele oferite pe tava de altii . O analiza atenta a ceea ce se intimpla ,rentabil, in jurul nostru corelata cu o analiza a ceea ce putem face ca si perspectiva nationala la nivelul educatiei economice si la nivelul cunostiintelor economice transpuse in bagajul angajatului , pot aduce singure oportunitatile la „botul calului ”Nu axista o anume planificare mai ales acum cind volatilitatea economiilor lumii este atit de mare si cind necunoscutele sunt si ele asisderea .Vazind si facind determina probabilitatea cea mai mare de succes .Necesitatile vin singure spre noi cum tot asa si noi vom fi obligati sa mergem direct spre ele transformind totul in oportunitati de moment .Romania ca si „ cetate de granita ” va trebui sa devina un bastion inexpugnabil al NATO. Agricultura va capata o imensa importanta in viitor si daca banii vor fi redirectionati catre dezvoltarea agricola vom fi cistigatori .In paralel industria pe componente militare sau de tehnologie inalta va deveni parte a viitorului Romaniei .Nu in ultimul rind industria energetica isi va mari capacitatile cum dealtfel se va intimpla si in industria de I.T. Investitile vor veni si ele ca parte a unui nou concept de dezvoltare a intregului flanc de EST al Europei si NATO atasate pe directia Nord Sud .Vom fi obligati de realitate sa dezvoltam porturile la Marea Neagra si cele aflate pe fluviul Dunarea ca si participarea la transportul maritim a produselor din Ucraina , Rep. Moldova si de ce nu poate si Georgia .

  2. Stimate,
    d-le Felea,
    1.Investitiile industriale straine MAJORE, sint de cca. 6 ori sub cele anuale de pina in 2008!Adica derizorii!
    Interlocutorul dvs. a spus franc, ca in Romania vin numai investitori de ,,trei parale” (industriale), cauza fiind toxicitatea mediului economic national, caracterizat prin competitivitatea economica/institutionala dezastruoasa, de indice 74!
    Unica solutie este – asa cum arata d-l Radu Brunete de la CP Concordia (si asa cum arata in 2010 Liviu Voinea in ,,Reindustrializarea Romaniei-Politici si Strategii), nevoia de POLITICI INDUSTRIALE in locul celor consumeriste ale lui Orban, Citu, Ciulacu, Ciuca, etc!
    ,,Politicile industriale: nu sint altceva decit o LIBERALIZARE ECONOMICA totala, prin eliminarea celor 74 de grupe de obstacole din calea investitorilor industriali majori.
    Un astfel de ,,proiect de tara” am realizat de citiva ani, dar n-am gasit nici un ,,interlocutor” national mai ,,rasarit”, pentru a-l prezenta, evalua si promova in economie.
    Acest proiect este dintr-o ,,noua economie” a dezvoltarii, al carei fundament teoretic si aplicat este nou, diferit de stiinta economica curenta: macro si microeconomia, fiind capabil de a construi un model economic pro-activ, altul decit cel inert – bugetar intre doua legislaturi – care a ,,mosit” stagflatia din Romania…
    prof. Caliman I. Eugen tel 0721316019
    PS.
    -in cazul in care doriti ,,iesirea” din constatari, va astept, stimate d-le Felea, pentru ceva ce nici nu credeti ca poate exista…
    -dupa cistigarea alegerilor de catre d-l Petcov in Bulgaria, am propus Ambasadei sale evaluarea si promovarea unui proiect de tara cu obiectivul de mai sus.Am avertizat ca in lipsa lui, noul guvern nu va supravietui si nici face fata cerintelor introducerii monedei Euro.
    Din pacate aceasta temere s-a adeverit, guvernele ,,lege si anticoruptie” neputind reusi in lipsa unui decolaj economic major, care sa faca sustenabila politica industriala, ca suport material/financiar al dezvoltarii si eliminarii coruptiei.
    Coruptia are ca baza saracia clasei politice cit si a electoratului, iar in lipsa unei dezvoltari economice rapide, aceasta ,,radacina” atotputernica a coruptiei si influentei atotputernice a ,,baronilor” asupra mersului vietii politice si sociale este imposibil sa fie eliminata.
    cu stima,

  3. In contextul reasezarii geopoiticii globale Romania are acum o oportunitate mare, multi investori occidentali fiind nesiguri fata de China si ce se va intampla in viitor si cum s-ar spune „astrele sta bine” pentru noi insa depinde cat de bine si repede se misca guvernul si parlamentul in vederea crearea cadrului cat mai bun de investitii.
    Va plangeti de lipsa de forta de munca, asa este, lipsesc muncitori industriali de toate felurile, lipseste personal mediu calificat pt activitati administrative etc. personal care nu poate fi inlocuit peste noapte iar calificarea acestui dureaza.
    Invatamantul dual la scara larga ar trebui sa fie una dintre principalele preocupari ale ministerului invatamantului, ce vedem , o brambureala, atentie sporita catre de invatamant liceal si universitar de care avem nevoie insa fara muncitori nimic nu se misca asa cum fara soferi marfa nu ajunge de la A la B.
    Apropo de BMW , de ce n-a reusit Romania sa atraga constructia fabricii in tara ? a ramas la mult huluitul Orban, ceva facem gresit iar Orban se descurca.

  4. Dupa 1990, toate guv.din Romania au facut politici gresite. Nu au stiut si nici nu au vrut sa orienteze tara catre 2-3 domenii in care se merita a se face investitii de anvergura. Au schimbat obiectivele si legislatia de la o guvernare la alta. Interesele de partid au primat si ale unor imbogatiti ai tranzitiei. Astfel, trebuia sustinuta agricultura, cu irigatii, procesare, fiscalitate, creditare. Apoi exploatarea si valorificarea lemnului si a produselor secundare sle padurii, silvoturism, fonduri de vanatoare. S-a taiat lemn fara valoare adaugata. Investitii majore in calea ferata, mai ales in cele cu gabarit greu care distrug soselele. In turismul balnear dar in servicii si produse turistice axate pe anumite afectiuni, nu totul la gramada. Ungaria a investit 15-17 ani continuu in balnear si atrage mai multi turisti decat noi. Unele statiuni cu atmosfera de epoca sunt o ruina. Nu in ultimul rand in educatie de calitate, nu in spoiala si diplome fara valoare. Acum 82% din elevi le eval.nat au luat peste 5, o rusine, se impune o demisie. Daca acest procent era de peste 7 era o realizare adevarata.

  5. Investițiile străine directe nu sunt un panaceu. Pana te ajuta alții trebuie sa încerci sa te ajuți singur. Doua tari au impus restricții investițiilor străine directe și ele nu se cheamă Coreea de N, China sau Rusia. Aceste tari sunt Finlanda și Japonia, ambele modele de succes în dezvoltarea economica. Cei avizați știu de ce.

  6. @Cinicul
    Panaceu în economie – și nu numai, desigur – nu există. Panaceul este o utopie, în general. Dar economia noastră are nevoie de ISD ca de aer. La fel cum are nevoie și de un capital românesc mai îndrăzneț și mult mai inovativ.
    Partea a doua a articolului va aborda și această chestiune.

    • e bine de spus si ceva comparativ ISD vs fonduri UE…despre care nu prea se mai vorbeste de ceva timp…
      exista vreo paralela ISD/fUE?
      Sau un grafic imprumuturi externe vs ISD vs fUE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carti noi

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este mastile-zeului-mastile-zeului-vol-i-1651660196.png

Editura Trei publica primul volum din monumentala lucrare a lui Joseph Campbell, Măstile zeului. Acest prim volum, în editie cartonată, este dedicat mitologiilor primitive. Al doilea volum va fi despre mitologiile orientale. Puteti cumpăra de la Bookfest această carte cu o reducere de 30 %.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro