miercuri, martie 22, 2023

Anatomia urii faţă de Traian Băsescu. Concluzii şi consecinţe tactice

Observaţie preliminară: toate cifrele de mai jos sunt estimative şi nu reprezintă o descriere perfectă a realităţii.

Dacă am putea reduce populaţia adultă din România la 100 de persoane cu drept de vot…
20 au încredere mare sau foarte mare în Traian Băsescu în momentul de faţă.
Dintre ei, 13 au votat PDL la locale şi în genere îl susţin pe Traian Băsescu de ani de zile.
Alţi 7 nu au încredere în PDL („nu s-a ridicat la standardele necesare”) sau s-au alăturat în ultimele săptămâni preşedintelui suspendat.

Ceilalţi 80 de români nu au încredere în Traian Băsescu.
Dar şi aici există straturi.
52 nu au încredere deloc în Traian Băsescu şi sunt foarte nemulţumiţi de performanţa sa în al doilea mandat.
28 sunt ceva mai puţin radicali („puţină încredere”/”sunt nemulţumit”).

Cine sunt aceşti 80?

28 dintre ei („scepticii”) nu au avut niciodată încredere în Traian Băsescu, nici măcar în momentele sale de maximă popularitate. Este vorba de mai mult de 4 milioane de persoane, probabil oameni care au votat Năstase în 2004, Geoană sau Antonescu în 2009, şi care sunt acum susţinători ai PSD, PNL şi USL.

Alţi 16 („dezamăgiţii”) au votat împotriva demiterii lui Traian Băsescu în 2007 şi au votat pentru Traian Băsescu în turul doi al prezidenţialelor din 2004 şi 2009, părăsindu-l după momentul tăierilor care a survenit câteva luni mai târziu. Aceşti oameni nu au votat niciodată PDL – ei aparţin electoratelor PPDD, PRM, PNG, UDMR, sau nu au un partid favorit.

36 („dezinteresaţii”) nu şi-au exprimat niciodată prin vot antipatia faţă de Traian Băsescu. De fapt, vorbim despre persoane care în marea lor majoritate nu participă la alegeri de fel. Toţi au avut la nivel declarativ încredere în preşedinte la momentul referendumului din 2007, dar nu au venit la vot. Unii dintre ei şi-au pierdut încrederea în Traian Băsescu după 2010, alţii mai devreme. Foarte puţini dintre ei votează USL. De fapt, aceşti oameni nu au încredere în niciun lider politic, fie că el/ea provine de la USL, PDL sau din altă parte. Acest grup, cu comportament politic apatic şi atipic, poate decide soarta referendumului, întrucât 8 dintre ei au o antipatie profundă faţă de preşedintele suspendat. Aceşti 8 reprezintă 22% din întregul grup al „dezinteresaţilor”, 8% din românii aflaţi în ţară sau, şi mai clar: 1,3 milioane de persoane.

Revizuim pe scurt:

Românii aflaţi în ţară sunt:
20% pro-Băsescu
28% dintotdeauna anti-Băsescu („scepticii”)
16% anti-Băsescu în urma tăierilor („dezamăgiţii”)
28% nu au încredere în nici un politician, implicit nici în Traian Băsescu („dezinteresaţii”)
8% sunt „dezinteresaţi” caracterizaţi de o antipatie profundă faţă de Traian Băsescu, apropiată ca intensitate de cea a „scepticilor” şi a „dezamăgiţilor”

Observaţii:

1. Pentru ca referendumul să fie validat, la vot trebuie să vină cel puţin 57% din cei aflaţi în ţară (57 de persoane în alegoria de mai sus), ceea ce ar însemna 9,2 milioane de persoane.

Explicaţie: pe listele electorale sunt două milioane de persoane care sunt în străinătate (doar 7% dintre ei au votat la momentul maxim de participare al diasporei: turul doi al prezidenţialelor din 2009). Din acest motiv, o prezenţă de 50% în rândul populaţiei aflate în ţară înseamnă mult sub 50% din cei înscrişi pe listele electorale şi, implicit, nevalidare.

Exemplu: în 2007 au venit la vot aproximativ 50% din românii aflaţi în ţară, dar doar 44% din cei de pe liste, iar referendumul nu a fost validat.

2. Miza bătăliei comunicaţionale la care asistăm sunt „dezamăgiţii”.

a. USL trebuie să aducă la vot mai mult de jumătate din „dezamăgiţi” şi să spere că nu şi-au schimbat opţiunea.

Exemplu: Dacă o treime dintre dezamăgiţi vin şi votează DA iar celelalte două treimi stau acasă, scorul total devine 62% DA vs. 38% NU, dar referendumul nu se validează, conform listelor electorale prezenţa fiind de 47%.

Alt exemplu: Dacă două treimi dintre „dezamăgiţi” vin la referendum, o zecime dintre ei votând NU iar restul DA, scorul total devine 64% DA vs. 36% NU, iar referendumul se validează, conform listelor electorale prezenţa fiind de 51,2%.

b. O speranţă a taberei pro-TB este că „dezamăgiţii” nu vor veni la vot. La un scrutin la care participă numai electoratele hiper-motivate (pro-TB şi „scepticii”), rezultatul ar fi 58% DA, 42% NU, dar la vot ar veni numai 7 milioane de oameni, insuficient pentru validare.

c. O altă speranţă a taberei pro-TB este că „dezamăgiţii” vor veni la vot dar asta după ce vor fi convinşi să voteze în marea lor majoritate cu Traian Băsescu. Eventual şi câteva procente din rândul „dezinteresaţilor” ar putea fi co-interesaţi.

3. Dacă punem 1 şi 2 împreună, dintre toate scenariile de mai sus, 2b pare cel mai probabil (TB pierde, dar referendumul este invalidat).

Şi totuşi, USL are un jolly joker.

Unii „dezinteresaţi” n-au mai votat de la turul unu al alegerilor prezidenţiale din 2000. Alţii n-au mai votat din 1996 sau 1992. „Dezinteresaţii” ar putea totuşi demite preşedintele dacă USL conştientizează cum să comunice cu ei… sau mai degrabă cu cei 8% dintre români care, deşi „dezinteresaţi”, îl antipatizează profund pe Traian Băsescu.

A reuşit USL să facă acest lucru până acum?

Voi discuta acest lucru în postările viitoare – cu procente, ca de obicei.

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. o mica observatie
    eu sint in categoria <<>>
    insa nu sint dezamagit de basescu din cauza taierilor, sint dezamagit de bascalia lui basescu si de faptul ca a adus in guverne (boc + ungureanu) numai incompetenti si hoti

  2. V-am citit articolul si pe blogul Sociollogica. Mulțumesc pentru analize.

    Sper să faceți și o evoluție a acestor procente de-a lungul a celor 3 săptămâni de campanie.

    Mulțumesc încă o dată.

  3. Poti fi dezamagit de Presedintele ales, poti fi dezamagit de PDL, dar trebuie sa fii imbecil sa votezi cu usl si cu reprezentantii monstruoasei uniuni a Derbedeilor, Repetentilor, Analfabetilor, Coruptilor, Infractorilor, Informarorilor, Plagiatorilor, Proxenetilor, Santajistilor si Lichelelor.
    Toate defectele PDL se regasesc inzecit, insutit sau chiar inmiit la usl.
    Trebuie sa fii imbecil sa confunzi efectele crizei economice mondiale, cu efectele guvernarii.
    Trebuie sa fii imbecil sa nu vezi ca in PDL sunt maximum 10% posibil corupti, despre care se spune ca au furat zeci sau sute de mii de euro, spre deosebire de usl unde cel putin 90% sunt sigur corupti, despre care se stie precis ca au furat milioane, zeci de milioane, sute de milioane si chiar miliarde de euro si impotriva carora exista mii de dovezi zdrobitoare, sute de dosare penal grele si zeci de procese pe rol, dar pe care justitia noastra corupta le tergiverseaza de ani de zile.
    Daca justitia si-ar fi facut datoria, infractorii din parlament ar fi ajuns de mult acolo unde le este locul, iar averile le-ar fi fost integral confiscate, nu ar mai fi putut vota impotriva guvernului Ungureanu, nu ar mai fi votat pentru investirea guvernului Grivco, nu ar mai fi putut finanta trusturile de presa si televiziunile care mint, calomniaza, dezinformeaza, intoxica si manipuleaza populatia, nu ar mai fi putut finanta ONG-urile create de usl, nu ar mai fi putut finanta miscarile sindicale subordonate usl, nu ar mai fi putut finanta pe derbedeii, huliganii, falsii revolutionari si pensionarii cu pensii nesimtite care au participat la actiuni de protest, impotriva Presedintelui si guvernului care au salvat tara de la faliment, care au scos tara din recesiune si au readus-o pe crestere economica, care au declansat si au sustinut lupta impotriva coruptiei, care au atenuat, au limitat si au redus la minimum posibil efectele crizei economice mondiale, asupra tarii.

  4. raspuns lui Emil:sunt de acord ca in PDLpoti gasi maxim 10 la suta (atentie!:posibil corupti) iar in usl sigur corupti(vezi Bancorex ,Banca Agricola ,Banca Internationala a Religiilor ,Caritas ,privatizarea Petrom si BCR(Nastase)90 lasuta din care foarte putini au raspuns in fata legii(Iacubov,Catalin Voicu ,Bivolaru,Nastase,Vintu,).Asa putem intelege miza uriasa a USL de a ingenunchea justitia si statul de drept in efortul disperat de a-si apara coruptii,iar referendumul pentru ei e doar o perdea de fum care sa faca uitata saptamana neagra(3-6 iulie 2012)

  5. Regret ca nu am gasit in articol esenta urii fata de basescu si anume campaniile furibunde pe parcursul a 2-3 ani purtate cu premeditare in vederea loviturii de stat de catre antena 3,realitatea si alte televiziuni;de la felix a pornit totul sau mai bine spus el a fost si este una din verigile importante ale puciului parlamentar ;pe cand o lista cu parlamentarii minoritatilor,udmr,unpr si interviuri cu acestia ca sa stim pe ce ne-au vandut?!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Barbu Mateescu
Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro