miercuri, august 12, 2020

Anti-Agamben

Mă întrebam, nerăbdător, cît va dura pînă cînd se va trece și la „deconstrucția” pandemiei actuale. Răsuflu ușurat: n-a durat mult. Descopăr, tradus pe contributors.ro, un articol al bine-cunoscutului filosof italian Giorgio Agamben. După ce a relativizat, în cartea sa, Homo sacer, distincția dintre regimurile totalitare și cele liberale (în acord cu un procedeu de tip „negaționist” al stîngii extreme, despre care a vorbește și Thierry Wolton în Negaționismul de stânga), Agamben trece „la nivelul următor”.

Teza sa constă în ștergerea diferenței ontologice și epistemice dintre știință, mai ales partea ei numită medicină, și religie. O declară ritos chiar la începutul articolului: „A devenit evident de mult timp că știința este religia zilelor noastre.” De aici rezultă, de pildă, că orice acțiune de contestare a regulilor de carantină impuse recent, a altor măsuri sanitare de combatere a epidemiilor, contestare mai ales în numele cerințelor economice sau ale cultului creștin trebuie văzută ca o manifestare de „război civil” (polemos epidemios), purtat între religia-știință și alte două religii ale Occidentului modern: creștinismul și capitalismul: „Este foarte probabil că epidemia cu care ne confruntăm să nu fie altceva decît înfăptuirea războiului civil mondial…”

Or, nu numai că nu e evident deloc că știința e religie, dar această teză de bază e complet falsă și chiar scandaloasă prin ignorarea evidenței. (Bineînțeles, nu-i Agamben primul care să încerce să relativizeze specificitatea științei. De exemplu, unul dintre „marii maeștri” ai relativismului, Paul Feyerabend, afirma acum cîteva decenii că „știința trebuie să fie tratată ca o tradiție printre multe altele, nu ca ca un standard pentru a judeca ce este și ce nu este.”) Firește, nu mă refer la anumite utilizări sau valorizări „superstițioase” ale unor științe sau ale savantului. Faptul că unii medici se comportă la ei în clinică precum niște mici „dumnezei”, sau că unii naivi au crezut că știința e un panaceu și că poate explica totul, e incontestabil, dar el ține de o anumită atitudine falsă față de știință și cunoaștere. În sine știința, sau științele, mai ales cele ale naturii și ale vieții – printre care medicina – nu sunt deloc religie. Cu atît mai puțin reprezintă ultima o reprezentare „gnostico-maniheică”, cum susține Agamben. Acesta nu se ferește să activeze un întreg vocabular religios, spre a descrie știința și medicina și practicile lor, urmărind în acest fel să-și orienteze (sau mai curînd, să-și dez-orienteze) cititorul, fără a mai trebui să demonstreze ceva: teoria științifică se cheamă la el dogmă, boala cu agenții săi, virușii și bacteriile, devine zeul malign al vechilor Gnoze, vindecarea a fost pusă în rolul zeului cel bun, „ai cărui reprezentanți cultici sunt medicii și terapia”, practica medicală e descrisă drept o liturghie. Există și teologi ai religiei-medicină” – n-ați știut cine sunt? Sunt virusologii. Cred că a uitat să trateze tamponul faringiano-nazal drept noua cuminecătură, iar declarațiile pe propria răspundere drept noua spovedanie. Regretabil! Un asemenea vocabular, profund tendențios și total inadecvat, e făcut ca să ne inducă în eroare, mai ales că el nu este folosit în sens metaforic și ironic, așa cum, poate, am fi tentați un moment să credem. Nu, Agamben e teribil de serios: ia termenii strict în sensul lor de bază. Medicina la el nu este un fel de „religie”, ci chiar o religie, ba chiar, azi, Religia!

Merită să argumentăm prea mult în favoarea a ceea ce ar fi trebuit să fie de bun simț? Nu cred. Mai ales fiindcă tocmai bunul simț a fost negat de atîtea ori de deconstrucționiștii postmoderni, încît e dificil să-i mai poți convinge pe ei. Dar poate că unii cititori nu le vor cădea în cursă și pentru ei merită de ridicat mănușa. De aceea să reamintim: dogma religioasă, prin natura ei, nu poate fi nici confirmată, nici infirmată experimental. Ea poate fi primită, sau nu. Atît. Teoria științifică poate și trebuie să fie testată experimental și astfel, confirmată, sau – cum spune – K. R. Popper – falsificată, iar dacă falsificarea nu reușește, ea e acceptată ca fiind provizoriu adevărată. Pur și simplu aproape nu merită să explicăm tentativa delirantă de a trata uniform o propoziție de tipul, „cutare epidemie se datorează unui anume virus, cu cutare caracteristici” – propoziție testabilă, falsificabilă și mereu amendabilă – și propoziția „Dumnezeu constă în Treimea cea de-o ființă, Tatăl, Fiul și Sfîntul Duh”, articol de credință care nu poate fi supus testării experimentale, nici falsificării și nici amendării. Or, dacă nu pot fi tratate uniform, medicina nu este o religie, iar teoria ei nu este o dogmă.

Sigur, se poate spune că unele utilizări politice ale recomandărilor sanitare nu se includ în sfera științei. De exemplu, nu se poate stabili științific cînd exact se impun măsurile de relaxare, deoarece raționalitatea epidemiologică și cu cea economică se confruntă într-o oarecare măsură – nu totuși majoră – fără a exista o soluție rațională unică pentru a le concilia – dovadă răspunsurile diferite date acestei probleme de diferitele state. (Dacă ar exista o soluție unică rațională atît în acest caz, cît și în toate celelalte, omenirea n-ar mai fi avut nevoie de oameni politici și de politică, ci ea ar fi putut fi condusă întotdeauna în modul optim numai de către specialiști și „tehnocrați”.) Dar asta nu înseamnă că am avea de-a face cu vreo dogmă care să impună soluția, ci numai cu o negociere între diferiți specialiști și politicieni și, în final, cu bricolarea unei soluții de compromis, care – departe de a fi perfectă și unică – pare a fi măcar acceptabilă într-o anumită măsură în condițiile date.

Or, în cazul în care am accepta că medicina în general e o religie, medicii – sacerdoți, iar terapia formează cultul și liturghia, ceea ce se întîmplă lunile astea constă, după filosoful italian, în acapararea întregii vieți de către o religie devenită totalitară: „Întreaga viață a ființelor umane trebuie să devină în orice moment locul unei săvîrșiri neîntrerupte a cultului.” Lucru devenit posibil prin intervenția statului: „Puterea profană trebuie să se asigure că liturghia religiei medicale, care coincide acum cu întreaga viață, este respectată punctual.” ”Practica cultului nu mai este liberă și voluntară, supusă doar sancțiunilor de natură spirituală, ci trebuie făcută normativ obligatoriu.” Nu așadar necesitatea obiectivă de a salva vieți în condițiile inexistenței unui vaccin și a unui tratament eficient au determinat toate statele lumii, practic, să impună – pe o durată determinată și deja, în multe cazuri aproape încheiată – măsurile de „distanțare socială”, ci un fel de exclusivism religios, pe care celelalte două religii – creștinismul și capitalismul – nu-l mai pot combate eficient, ele pierzînd de altfel bătălia cu noua religie, scrie Agamben.

Autorul n-are intenția să demonstreze niciuna din aceste teze scandaloase. Se mulțumește, ca să ne impresioneze, să ne amețească cu un verbiaj onto-politico-teologic perfect incoerent. Iată un eșantion: „Dacă luăm aminte la starea de excepție cu care ne confruntăm, am putea afirma că religia medicală combină criza perpetuă a capitalismului cu ideea creștină a unei perioade ultime, a unui eschaton în care decizia finală este întotdeauna în curs, iar sfârșitul vine, în mod simultan, grăbit și întârziat, într-o încercare neîncetată de a-l putea guverna, fără a putea reuși asta vreodată.” Cum se poate asambla necontradictoriu (în medicina-religie) o devenire perpetuă (presupusa criză a capitalismului) cu un moment final, adică să fie simultane capătul și drumul spre el, e de neînțeles. Cum poate fi o decizie finală mereu în curs de a fi luată, deci încă neluată, rămînînd totuși finală, adică deja luată, rămîne de asemenea un mister logic de neelucidat. Mai rămînea să ne spună – în felul „clasicilor” marxist-leninismului – că totul se explică printr-un „proces dialectic”, cu alte cuvinte că profunzimea filozofiei cere să anulăm, după bunul plac al autorului, orice contradicție logică.

Alteori, Agamben face pur și simplu deducții absurde: din faptul că la Homer există expresia polemos epidemios cu sensul de „război în interiorul poporului”, adică „război civil”, Agamben extrage („așa cum sugerează etimologia termenului”, zice, abuzînd fără să roșească, în succesiunea lui Heidegger, de o etimologie greacă scoasă din context) faptul că „epidemia… este în primul rînd un concept politic”. (În treacăt fie zis, Hipocrate dăduse deja termenului epidemia sensul lui medical.) Adică, ca să traducem, epidemia, după Agamben, e un obiect simbolic, precum sunt „statul”, „națiunea” ori „partidul”, și nu un obiect natural, sau în primul rînd un obiect natural, precum mările sau peștii, care trebuie studiat cu mijloacele științelor naturii, nu cu cele ale științelor sociale. Oare, după el, toate epidemiile sunt și au fost primordial „concepte politice”? Și Marea Ciumă, cînd a murit o treime din numărul europenilor de atunci, tot așa a fost? Morții de atunci și cei de acum sunt „constructe” socio-politice, precum clasele sociale? Sau numai unii sunt? Dar epizotiile ce sunt? Căci animalele, credem, n-au, precum oamenii, facultatea de simbolizare. Ele n-au politică. N-au nici epidemii? Și totuși mor și ele de vreo gripă aviară sau porcină etc. Surprinzător, nu-i așa? Și oare, să zicem, rata de transmitere a noului Coronavirus e și ea un „concept politic”? Scade sau crește ea, după cum votează electoratele și decid politicienii? Cînd Mao Tse-tung declanșa Marele Salt Înainte din anii 50, tot așa trata normele agriculturii și ale zootehniei, ca pe niște „concepte politice”, de care Marele Cîrmaci nu avea a ține seama, căci ele fuseseră, chipurile, inventate de imperialiști. Rezultatul au fost cîteva zeci de milioane de morți.

Lui Agamben îi displac religiile și, bineînțeles, destestă noua religie științifică, care a declanșat „războiul civil” mondial. Dar cine se va bate cu ea, de vreme ce și creștinismul, și capitalismul au pierdut deja lupta? Răspuns simplu: filozofii. „Așa cum de-a lungul istoriei s-a petrecut de mai multe ori, filozofii vor trebui din nou să intre în conflict cu religia, și nu mai este vorba despre creștinism, ci despre știință sau de acel segment al acesteia, care a luat forma unei religii.” Filozofia, care se considera cîndva o știința, apoi credea că poate susține pretențiile științei, sau că măcar poate deschide și o altă perspectivă asupra lumii decît aceea a științei, a ajuns acum, declarat, adversarea științei. E aproape rușinos să-ți mai spui filozof, dacă asta înseamnă că aparții aceleiași profesii cu Giorgio Agamben!

Suntem, pe bună dreptate, îngrijorați de proliferarea teoriilor conspiraționiste, dintre care multe susțin că coronavirusul nou nici nu există și că totul e o manipulare uriașă cu scopul de a ne implanta nu știu ce cip malefic prin termoscanare, sau de a ne vaccina, spre marea noastră pagubă. Giorgio Agamben, care susține cu toată seriozitatea că pandemia e un „concept politic”, că medicina e o religie, medicii – sacerdoți și că terapiile sunt liturghii, nu spune, în fond altceva, doar că el vrea să pară mai rafinat intelectual, servindu-se de limbajul deconstrucționismului și abuzînd de sensul cuvintelor și al logicii – ceea ce bieții conspiraționiști de rînd nu sunt în stare. Deh, n-au atîta școală, ca filozoful nostru, și nu pot cita din bătrînul Homer în original!

Andrei Cornea

23.05.2020

Distribuie acest articol

46 COMENTARII

  1. Pentru cine nu poate parcurge lanțuri logice lungi, știința pare religie. Cum știința de azi a ajuns să construiască modele extrem de complexe, înțelegerea lor presupune parcurgerea mai multor trepte de cunoaștere amănunțită și obositoare. Religiile se opresc la primele trepte de cunoaștere și oferă o aparență de simplitate a lumii, satisfăcătoare fără stăruința înțelegerii mecanismelor complicate ale lumii, astfel că orice om, fără efort, prin ubicuitatea „credinței”, devine stăpân al tuturor explicațiilor și-și înlătură astfel teama de necunoscut, dobândind o falsă predictibilitate, care-i oferă curajul întreprinderilor altfel riscante.

    • @clencix. Orice specialist într-un domeniu descoperă la un moment dat că „știința” conține mai multe dogme și apoteme decât religia. Cu alte cuvinte știința nu a „rezolvat” niciunul dintre misterele fundamentale ale umanității. Deci ar fi bine ca știința să pară religie dar este doar un surogat de o calitate îndoielnică.
      Revenind la eternul prezent de la nevertebratul mânat de instinctele primare pănă la cerebralul care a reușit să-și învingă tiparele ancestrale toți sunt de acord că „s-a sărit calul” cu modul în care a fost tratată această epidemie.
      Și percepția existenței unei conspirații planetare se va amplifica pe toate palierele societății umanitatea refuzând faptul că este prizoniera și lipsită de apărare. Nu vor crede niciodată că un medic virusolog a uitat cum se propagă virușii coronarieni și că respectivul n-a spus din secunda unu -masca pe figură și autoizolare la primul simptom. Nu vor crede că un politician nu poate discerne între o opinie științifică autorizată și o opinie „interesată”. Că unui medic îi este mai frică de BigPharma decât de malpraxis. Că se poate crea de un virus integral dar nu poți activa mecanismul codon-stop pentru un virus.
      Hazul cel mai nebun este că sunt plătite institute de cercetare și servicii de informații care sunt complet ineficiente atunci când apare o criză reală.
      Dar poate această criză va aduce noi profeți. Care vor spune că împăratul este gol. Și că modelul actual de societate nu este sustenabil pe termen lung.

      • Numai speculații, ca să mă exprim eufemistic. Cine pune știința între ghilimele, exprimă „ce nu pricep, nu există”, nu agreează STEM. Strugurii sunt acri pentru cel care nu ajunge. Normal, se caută surogate. Religia devine utilă. Psihologic, se slujește autosuficiența.

        • @Neoinchiziția. Refeitor la știința în ghilimele. Un exemplu mai apropiat de dumneavoastră. Thales din Milet susținea că atomii de foc au țepi și de aceea nu putem băga mâna în foc fără consecințe. Era Thales un om de știință din prisma acestei teorii? Dar din prisma teoremei lui Thales era Thales un om de știință? Acea parte a științei – cea cu țepi – am pus-o în ghilimele.

          O altă plasticizare. Dacă vom considera cunoștințele științifice ale unei persoane sub forma unui cerc respectiv ce este în interiorul cercului sunt cunoștințe ce este în exteriorul cercului sunt necunoscute. Dar pe margine cercului sunt lucrurile necunoscute pe care știi că nu le ști. Și deloc întâmplător cu cât de multe știi cu atât știi cât de multe nu ști. Doar oamenii cu un bagaj limitate de cunoștiințe au certitudini despre tot și toate.

          Referitor la așa-zisele mele speculații privind reacțiile în fața epidemiei. Dacă sunt simple speculații atunci persoanele respective sunt niște nulități. Și nulitățile dau tonul în politică, economie, medicină și știință?

          A înlocui religia cu ștința sau consumerismul și a le ridica la rang de nouă religie nu reprezintă o evoluție. Pentru că atât știința cât și consumerismul nu oferă nici un beneficiu spiritual. Spiritul ne plasează în vârful piramidei trofice. Nu reacțiile atavice.

          Un om a spus că trebuie să învățăm să trăim în armonie cu natura. Eu adaug că natura ne-a arătat că dacă nu vrem să trăim în armonie cu ea și ea -natura poate trăi fără să fie în armonie cu noi. E simplu să continuăm la fel cum a fost înainte. Dinozaurii știu de ce.

  2. Un articol binevenit dupa cel al lui Agamben publicat pe aceasta platforma.
    Agamben face parte din categoria filosofilor care considera ca inteleg fenomenele si notiunile stiitifice mai bine decat oamenii de stiinta. Bergson ii explica lui Eistein notiunea de relativitate , Hegel critica teoriile lui Newton si explica oamenilor de stiinta ca el singur intelege natura profunda a experientelor lor.
    Agamben incepe cu a considera pandemia actuala ca o simpla gripa, intr-un interviu acordat jurnalului Le Monde folosea expresia de « invention d’une épidémie »,
    interpreteaza trunchiat datele publicate de CNS -ul italian, cat despre comparatia cu medicii nazisti, este atat de groteasca incat orice persoana normala isi pune intrebari despre sanatatea mintala a acestui filosof.
    In general , in declaratiile lui foloseste jumatati de adevaruri pe care le foloseste cum are chef, in directia pe care vrea sa o dea discursului, bazandu-se pe ignoranta multora dintre cei care il citesc.

  3. Si totusi este o farima de adevar in stiinta a devenit religie. Mai ales acum, cu virusul, stiinta si-a dovedit limitele. La fel, in numele stiintei s-a creat si isteria ecologica. Numai doua exemple de „stiinta” nefinalizata, care de fapt chiar contrazic instrumentele stiintei, ca se ajunge in a crede in ceva, neexistind nici dovezi, nici inlantuiri logice.

    Si legatura cu conspirationismul nu e perfecta, deoarece anumite conspirationisme se sprijina chiar pe stiinta, de ex. ideea ca virusul ar fi fost creeat in laboratoare, deci un fel de omagiu stiintei care e capabila de orice.

    • Una este știința și alta este aplicarea ei în umanitate. Cunoașterea științifică are obiect pasiv, natura, la extrem viata individului ca animal, fără societate. Cunoașterea socială nu este numai știință, are obiect reactiv, umanitatea se cunoaște și se construiește pe ea însăși în același timp. Religia este o construcție care permite estomparea diversităților individuale de înțelegere. Fericiți cei săraci cu duhul!

  4. Si eu „Mă întrebam, nerăbdător, cît va dura pînă cînd se va” gasi cineva care sa-i demonteze absuditatile dlui Agamben.
    Sincer, ma asteptam la mai multi autori care sa iasa in arena. Dar se pare ca ori avem multi intelectuali care sint de acord cu italianul, ori e teama „cum sa-l contrazic eu pe dinsul”?
    E buna si o prima luare de pozitie.
    Felicitari dlui Andrei Cornea.

  5. „Răsuflu ușurat: n-a durat mult.”

    Sunt de acord cu mesajul textului, dar…

    Oare nu putem admite că Giorgio Agamben privește lucrurile dintr-o altă perspectivă? …Și nu cumva tot ceea ce ține de Cetate este politic?

    Apropo, nu a durat mult? dar cât era „mult”. „Puțin” și „mult” nu sunt și aceștia termeni relativi?

    …Dar, dacă nu s-a terminat și încă mai durează? Presupunerea că am văzut o limită a fenomenului nu este excesiv subiectivă? Dacă, dintr-un orizont restrâns individual nu vedem imaginea de ansamblu a fenomenului, care în amploarea sa continuăa fără să băgăm de seamă?

    Întrebări de felul acesta mă opresc de cele mai multe ori să fiu categoric în afirmații, să am mai multe dubii decât certitudini.

  6. Stiti ce? Cred ca Bertrand Russel ar fi spus urmatoarea butada : Matematica este ce vorbesc matematicienii intre ei” . Asadar spun eu : ca umea se imparte in doua: cei care inteleg cu adevarat ce a spus Russell si cei care nu inteleg. Cati or fi si de unii si de altii este greu de numarat :)

  7. „Consilience. The Unity of the Knowledge.”

    În sfârșit (endlich) un text în limba română ca replică la un filozof contemporan de „stânga” la modă,un text al lui A. C. care merită studiat atent, citit de mai multe ori. Autorul nu se ascunde, nici aici nici atunci când are o părere proprie despre un Președinte (văzut, descris azi altfel decât ieri). Nu am și nu am avut asemenea cunoștințe de limbă și expresie, nu am și nu am avut asemenea măiestrie. Ingineria are vocabularul ei mai „scurt”, mai redus la specialitatea de inginer în cauză. Am avut profesori excelenți la Politehnică. De acord cu toate descrise de A.C. aici, mai deloc cu cele ale lui G.A.

    …”… De aceea să reamintim: dogma religioasă, prin natura ei, nu poate fi nici confirmată, nici infirmată experimental. Ea poate fi primită, sau nu. Atît. Teoria științifică poate și trebuie să fie testată experimental și astfel, confirmată, sau – cum spune – K. R. Popper – falsificată, iar dacă falsificarea nu reușește, ea e acceptată ca fiind provizoriu adevărată. …”….

    Cu K.R. Popper e destul de dificil, a trecut mult timp din anii 1940 până azi. Teoriile despre știință, istoria științelor etc, sunt domenii care azi sunt biblioteci întregi. Cred că pot aminiti aici de profesorul de la Harvard, Edgar O. Wilson și cartea sa: „Consilience. The Unity of the Knowledge”, NY 1998, în care documentează ca. 500 de ani din istoria științei, relațiile între știință, filozofie, cultură, artă, religie etc. Nu e nu știu ceva original „filozofic”, poate mai mult o documentație unde se pot urmări enunțul problemei și logica argumentelor profesorului de la Harvard, ceva mai substanțial decât ce am citit de la Giorgio Agamben (în limba maternă, o revistă de „stânga”). M-a surprins în textele lui G.A. cea ce scrie aici excelent autorul A.C. cu o măiestrie și baza „culturală” și logică proprie de admirat, o replică profundă. Cititorul de azi pe situl contributors are de ales și de „gândit”. („Nu gândim”, muncim, vorba lui Ion Iliescu/FSN 1990).

    …”… Autorul n-are intenția să demonstreze niciuna din aceste teze scandaloase. Se mulțumește, ca să ne impresioneze, să ne amețească cu un verbiaj onto-politico-teologic perfect incoerent. …”…

    Profesorul E.O. Wilson folosește unele expresii proprii pentru problemele discutate de A.C. aici. Științele naturii sunt „complexitate redusă”, cercetătorul, inovatorul și savantul în științele naturii reduce numărul axiomelor (a priori) și numărul datelor inițiale pentru a dovedi o teorie sau ideie nouă. Științele umaniste (filozofia, istoria, arta, literatura, religia, științele economice etc) sunt „complexitate neredusă”. A compara bazele „culturii” celor doi autori A.C. și G.A. se poate face chiar și cu un text atât de scurt ca aici pe contributors.

    …”… Giorgio Agamben, care susține cu toată seriozitatea că pandemia e un „concept politic”, că medicina e o religie, medicii – sacerdoți și că terapiile sunt liturghii, nu spune, în fond altceva, doar că el vrea să pară mai rafinat intelectual, servindu-se de limbajul deconstrucționismului și abuzînd de sensul cuvintelor și al logicii – ceea ce bieții conspiraționiști de rînd nu sunt în stare. Deh, n-au atîta școală, ca filozoful nostru, și nu pot cita din bătrînul Homer în original!…”…..

    Cine citește literatură, poezie știe că fiecare cititor interpretează în felul său personal textul autorului. De la Homer la Mircea Cărtărescu e probabil așa. Pentru fiecare cititor aceiași poezie trezește alte imagini, alte sentimente, alte reflexii.
    Poezia e „complexitate neredusă”, la fel filozofia și textul filozofic după cartea lui E.O. Wilson. Amuzant sunt concluzile profesorului de biologie evoluționară de la Harvard (provine dintr-o familie americană foarte religioasă, cunoaște traditia creștină foarte bine) în ultima parte a cărții sale unde cred că e prea optimist în cea ce privește AI inteligenta artificială (anul 1998 NY) și genetica ca aplicație în medicină. Nu s-au găsit medicamente și tratemante pentru SIDA/HIV, cancer etc, din 1998 până azi. Așteptăm și azi un vacccin-injectie contra virusul sasscov2, contra infectării Covid-19. Doi ani sau mai mult vom trăi cu virusul sarscov2.
    La arte TV Paris s-a prezentat la 22 Mai 2020 o carte (Das Gen /Warum wir sind, wie wir sind) a medicinistului Siddhartha Mukherjee despre „știința” genetică de la început (anii 1860) până azi (insulina). E o documentație detaliată la TV și ușor de urmărit care sprijină disputa din textul de față al lui A.C.
    Premiul Nobel a fost acordat fizicianului Fransisc Crick și biologului James Watson, care au publicat 1953 teoria lor despre DNA, codul genetic dubluhelix. Premiul a fost acordat fără a aminti de fotografia doamnei care a „fotografiat” 1951 cu raze Röntgen cea ce căutau de mult timp cei doi savanți premiați. Craig Venter a descifrat mai târziu codul genetic format din peste un miliard de molecule (baze A,C,T,G). Și aici au fost animozități în cadrul grupului de cercetători care au colaborat cu J. Watson și Craig Venter.

    (…”… James Dewey Watson * 6. April 1928 in Chicago, Illinois ist ein US-amerikanischer Molekularbiologe und Nobelpreisträger. Zusammen mit Francis Crick postulierte er 1953 das Doppelhelixmodell der Molekularstruktur der Desoxyribonukleinsäure (DNA).
    The Double Helix. Weidenfeld and Nicolson, London 1968
    A Passion for DNA: Genes, Genomes, and Society. Oxford 2000.
    Avoid Boring People: Lessons From A Life in Science. Knopf Publ., 2007,
    Bryony Jones: DNA pioneer James Watson to sell Nobel Prize. In: CNN. 26. November 2014, abgerufen am 26. Januar 2019 (englisch).

    John Craig Venter * 14. Oktober 1946 in Salt Lake City, Utah ist ein US-amerikanischer Biochemiker und Unternehmer, dessen Firma Celera Corporation als Erste ein gesamtes menschliches Genom sequenzierte und dem es als Erstem gelungen ist, ein Erbgut selbst herzustellen und in eine Zelle einzupflanzen, sodass ein lebensfähiges Bakterium entstand.
    Im Jahr 2003 berichtete die Gruppe von Craig Venter, dass sie als erstes ein Virusgenom – das von Enterobakteriophage PhiX174 (ΦX174) – vollständig in vitro aus synthetisierten Oligonukleotiden zusammengesetzt hatten. Das Viruspartikel (Virion) von ΦX174 wurde ebenfalls in vitro erfolgreich zusammengesetzt.
    Im Jahr 2005 gründete Venter zusammen mit Mitgliedern seines Forschungsteams das Unternehmen Synthetic Genomics Inc., um mit veränderten oder künstlich hergestellten Mikroorganismen Biokraftstoffe herzustellen.
    Einer Forschergruppe am J. Craig Venter Institute (JCVI) gelang es 2007 erstmals, das Erbmaterial eines Bakteriums komplett synthetisch herzustellen. Vorbild für den Nachbau war das Bakterium Mycoplasma genitalium mit einem der kleinsten bekannten Genome von 582.970 Basenpaaren; als Name des synthetischen Nachbaus wurde Mycoplasma genitalium JCVI-1.0 gewählt.
    2010 gaben Forscher um Craig Venter die Herstellung des künstlichen Bakteriums Mycoplasma mycoides JCVI-syn1.0 bekannt. Zuvor hatten sie erfolgreich das 1,08 Millionen Basenpaare umfassende Erbgut eines Laborstammes des Erregers der Lungenseuche bei Rindern, Mycoplasma mycoides, aus chemischem Rohmaterial synthetisiert und in ein zuvor von der DNA befreites Bakterium von Mycoplasma capricolum übertragen.
    Am 24. März 2016 veröffentlichte Venter Ergebnisse, wonach er ein synthetisches Bakterium Mycoplasma mycoides JCVI-syn3.0 mit 473 Genen, beziehungsweise 531.000 Basenpaaren, geschaffen hat, die es benötigt um alle lebenswichtigen Prozesse durchzuführen.
    A Life Decoded: My Genome: My Life, New York, Viking Adult 2007,
    Dt.: Entschlüsselt: Mein Genom, mein Leben, aus dem Englischen von Sebastian Vogel. S. Fischer, Frankfurt am Main 2009
    Craig Venter: A voyage of DNA, genes and the sea, TED Talks im Februar 2005
    Member History: J. Craig Venter. American Philosophical Society, abgerufen am 7. Dezember 2018 (englisch, mit biographischen Anmerkungen).

    Idei mai sunt.

  8. „Cum știința de azi a ajuns să construiască modele extrem de complexe, înțelegerea lor presupune parcurgerea mai multor trepte de cunoaștere amănunțită și obositoare. ”

    Așadar, știința devine ezoterică. Iar apărarea științei începe să semene cu combaterea ereziilor.

    • Complicat nu înseamnă ezoteric, decât pentru cine nu urmărește lanțul logic și vrea sa sară etape. E vb de cedarea în fata efortului de înțelegere, simultan cu cerința unei sistematizări mai abstracte a mulțimii de date acumulate deja.

  9. Agamben habar nu are despre ce vorbeste cand spune „criza perpetuă a capitalismului”. Cred ca nu intelege ce e capitalismul si ce este neoliberalismul globalist. Dincolo de asta nu contesta nimeni cu 2 plus neuroni ca intr-adevar e vorba de o pandemie!
    Ce se discuta e seria fara precedent de masuri politico-economice, de restrangere a libertatilor nemaivazuta in timp de pace. Coincidenta cea mai interesanta e suprapunerea extrem de convenabila cu scadenta urmatoarei crize economico-financiare!
    Isteria media, transferata unei populatii extrem de slab educate, se pare, si reflectata inapoi catre politicieni a dus la masuri extreme. Bune, rele, vom vedea in 1-2 ani.
    Mai e o problema, as zice majora. Mortalitatea acestui virus se pare ca e marginal superioara unei gripe rele; nu e pericol existential pentru specie. De ce atunci reactia extrema a esalonului politic? De ce atacuri repetate ale media la adresa politicilor suedeze? obiectiv, stau mult mai bine decat tari care si-au distrus economia si inchis in case cetatenii 2 luni?…
    Sa nu pui aceste intrebari si sa ii pui la zidul infamiei pe cei care le pun inseamna ca intr-adevar discutam despre o religie. Sau despre regim totalitar. Apropo, PC chinez de ce mai exista?…

    • Domnu, domnu… hai să vă iesplic cum e cu criza perpetuă, permanentă și continuă a capitalismului, domle… e simplu ca mersu pă beciucletă. În cazu la mersu pă beciucletă, mergătoru, adecă beciuclistu, cade permanent înainte, da roata nu ii dă voe să pice dă tot. Mersu pă beciucletă e o criză permanentă și imanentă, tot timpu beciuclistu e în primejdie dă moarte să dea cu capu dă astfalt, să-l calce vro mașină, să îl lovească fun meteorit, să-l trăznească Dumnezău (dacă e păcătos, cum suntem cu toții, Doamne iartă-ne!).
      Deci această criză cumplită și permanentă a beciuclistului este identică și la fel cu cea a capitalismului. Noroc cu malagambiștii dă felu lu domnu felozof A lu Gambrinus care ne luminează, că nu știm în ce criză trăim. Da comuniștii nu avea aceeași părere? Ei nu avea nici o criză, nimic, da s-a dus dreaq, Doamne iartă-mă!

  10. Lumea nu se teme de termoscanere. Lumea nu vrea sa fie umilita de un paznic care iti decide soarta.

    Hai sa ne uitam in trecutul recent. URSS, Germania Hitlerista, astfel de paznici au devenit peste noapte decidenti, ei hotarau cine traieste, cine moare, cine ce soarta are. Si o faceau in numele progresului stiintific, construiau omul nou, sanatos.

    Si eu tot nu am inteles, e buna masca sau nu e buna? Seamana cu un exercitiu scoateti botnita, puneti botnita, si o faceti de cate ori vom zice, iar care nu e de acord ii vom da in cap.

    Cand ani la rand, permanent, te porti cu oamenii cu dispret, cand ii furi, ii umilesti, ii pacalesti permanent, acum brusc le ceri sa te creada, mai ales cand faci reguli absurde, proaste care nu au nici o legatura cu bunul simt, logica si realitatea.

    „Dar asta nu înseamnă că am avea de-a face cu vreo dogmă care să impună soluția, ci numai cu o negociere între diferiți specialiști și politicieni și, în final, cu bricolarea unei soluții de compromis, care – departe de a fi perfectă și unică – pare a fi măcar acceptabilă într-o anumită măsură în condițiile date”

    stim noi foarte bine ce inseamna acest bricolaj, de acea lumea nu are incredere. Poti sa ai incredere doar in ceva testat si atunci nu se stie niciodata. Iar testul de pana acum arata foarte rau.

    • Nu stiu daca il cititi pe Dalrymple, dar vedeti lucrurile la fel de clar ca si el.

      Anthony Daniels, un medic si pshiatru de englez care a lucrat toata viata cu deținuți si publica pe internet sub pseudonimul Theodore Dalrymple, despre efectele propagandei in conditii de teroare:

      “Studiind societatile comuniste, am ajuns la concluzia ca scopul propagandei comuniste nu a fost sa demonstreze sau sa convinga, nici sa informeze, ci sa umileasca; si, de aceea, cu cit corespundea mai putin realitatii, cu atit mai bine. Cind oamenii sint fortati sa ramina tacuti atunci cind li se spun cele mai evidente minciuni, ori, chiar mai rau, sint fortati sa repete minciunile ei insisi, acestia isi pierd o data pentru totdeauna sensul probitatii. A accepta minciunile sfruntate inseamna a coopera cu ticalosia si, intr-o oarecare masura, a deveni tu insuti ticalos. Capacitatea oamenilor de a opune rezistenta la absolut orice este, in felul acesta, erodata si chiar distrusa. O societate de mincinosi emasculati e usor de controlat. Cred ca, daca examinam corectitudinea politica, aceasta are acelasi efect si chiar acesta ii e scopul. Corectitudinea politica e propaganda comunista scrisa cu litere mici.”

      Dalrymple a facut constatarea de mai sus acum citiva ani. Asa se explica faptul ca nu face nici o referire la ultima inventie in materie de propaganda si scaremongering.

      De ce se recurge la astfel de tehnici de manipulare ne explica, foarte concis, H.L. Mencken:

      “The whole aim of practical politics is to keep the populace alarmed (and hence clamorous to be led to safety) by an endless series of hobgoblins, most of them imaginary”.

    • „Lumea nu vrea sa fie umilita de un paznic care iti decide soarta.”

      Doar pentru cei ai caror destin este Destin este sa intre in Kaufland. Altfel, pentru cei care au si o alta soarta in afara supermarketurilor, a fi umilit intr-o astfel de situatie e doar un moft.

  11. Religia nu se oprește la prima treaptă a cunoașterii,din contra,cunoașterea prin credință este infinită,atât în veacul acesta cât și în veacul ce va pot sa vina.Dumnezeu este infinit deci și cunoașterea va fi infinită.Cunoasterea este naturală și supranaturală,deci și știința are o cunoaștere infinită.Din păcate ,știința de multe ori devine autosuficenta,nu mai este în stare să facă diferența între bine și rău și că urmare acea „știința” devine o simpla vrăjitorie.Multi oameni de știință,printre ei și mulți medici ,devin niste vrăjitori cu acte în regulă.Stiinta adevărată împreună cu credință adevărată ne descoperă pe Dumnezeu.Bigotismul din știința împreună cu cel din religie ne vinde doar iluzii.Agamben are dreptate,nu tot ce vine din parte oamenilor de știință trebui primit pe nemestecate.

  12. Extrem de graitor ca articolul cu pricina a disparut dupa ce a fost publicat, ca sa apara din nou, ce coincidenta, tocmai acum cand beneficiaza de aceasta critica. Este de fapt o regula generala a liberlismului, prezentat aici atat de virtuos si distinct de regimurile totalitare: anumite opinii nu sunt permise, decat alaturi cu demontarea lor de catre un expert alarmat si indignat. Aceasta ar fi diferenta fata de regimurile totalitare: in acelea anumite opinii nu sunt permise si punct. Am auzit opinia ca un autoritarism care cenzureaza deschis si pe fata, cu stiinta tuturor, e preferabil unuia insidios care opereaza prin interpusi ai statului, cum ar fi companii private care controleaza fluxul informatiilor intregii planete.
    Dar aici e cheia disputei dintre cei doi filozofi: primul se refera la practica si la cum experimentam in realitate raportul stiinta-religie, al doilea la teorie, la versiunea idealizata si ideologizata a teoreticienilor moderni. Pe scurt, dl. Cornea se lupta cu un straw man. Daca si eu, inginer, sesizez aceasta distinctie, e greu de crezut ca unui filozof, cum se prezinta dl. Cornea, ii scapa. Eu cred ca mai degraba scrie nu pentru a angaja ideile criticate, ci pentru a-l discredita pe interlocutor, aducand astfel cititorii pe calea cea dreapta, cum si marturiseste ca intentioneaza.

    Sigur ca distinctia dintre liberalism si autoritarism e absoluta – in tratatele ganditorilor liberali. Cine traieste insa liberalismul zilelor noasra are motive pentru suspiciune si relativizare. Uite, mie, de exemplu, pe platforma liberala Contributors jumatate din comentarii imi sunt cenzurate (sper sa nu scriu aceste randuri degeaba). Ori se poate spune ca daca un regim nu ofera libertate de exprimare, nu ofera nimic, pentru ca fara aceasta prima libertate isi impun voninta pana la urma vocile care au acces la megafoanele culturale.

    Sigur ca pentru scientismul modern „diferenta epistemica si ontologica intre stiinta si religie” e evidenta. Ce poate vedea insa oricine in practica sunt icoane cu asistente medicale luand locul Madonei si medici in jurul figurii hristice la Cina cea de taina.
    Sigur ca de cate ori trebuie convins publicul de suprematia stiintei in raport cu religia, reprezentantii ei afiseaza o atractiva modestie epistemica in raport cu religia: stiinta nu are certitudini, e provizorie, valorizeaza critica, explicatiile alternative, etc. Cand insa domnul fizician Presura face video pe Youtube, declara la modul absolut ca COVID19 a aparut pe cale naturala si n-a scapat dintr-un laborator, ramanand doar sa afuriseasca pe cine mai are o urma de indoiala.
    Sau, sa luam niste cazuri mai generale, intrebandu-ne daca declaratiile urmatoare, extrase ambele din litigii in instantele americane, suna mai mult a modestie epistemica sau dogma religioasa.

    “It is counter to medical science to use chromosomes, hormones, internal reproductive organs, external genitalia, or secondary sex characteristics to override gender identity for purposes of classifying someone as male or female.” – Dr. Deanna Adkins, professor at Duke University School of Medicine, director of the Duke Center for Child and Adolescent Gender Care.
    Ajunsi aici, ca tot ne plangem de contradictii, sa analizam putin si contradictiile de pe frontul liberalismului contemporan: activismul transgen, care se bazeaza, cum altfel, pe experti stiintifici irefutabili precum Dr. Adkins.
    „On the one hand, they claim that the real self is something other than the physical body, in a new form of Gnostic dualism, yet at the same time they embrace a materialist philosophy in which only the material world exists. They say that gender is purely a social construct, while asserting that a person can be “trapped” in the wrong gender.
    They say there are no meaningful differences between man and woman, yet they rely on rigid sex stereotypes to argue that “gender identity” is real, while human embodiment is not. They claim that truth is whatever a person says it is, yet they believe there’s a real self to be discovered inside that person.
    They promote a radical expressive individualism in which people are free to do whatever they want and define the truth however they wish, yet they try ruthlessly to enforce acceptance of transgender ideology.
    It’s hard to see how these contradictory positions can be combined. If you pull too hard on any one thread of transgender ideology, the whole tapestry comes unraveled. But here are some questions we can pose:
    If gender is a social construct, how can gender identity be innate and immutable? How can one’s identity with respect to a social construct be determined by biology in the womb? How can one’s identity be unchangeable (immutable) with respect to an ever-changing social construct? And if gender identity is innate, how can it be “fluid”?” (Ryan T Anderson)

    „There are no weaknesses in the theory of evolution.” – Dr. Eugenie Scott, Executive Director of the National Center for Science Education in SUA.
    Pai atunci sa inchidem toate programele de cercetare ale facultatilor de biologie, o stiinta care nu mai are mistere.
    Dar, desigur, daca suntem la curent cu cercetarea biologica stim ca teoria evolutiei este intr-o criza permanenta cam de pe vremea lui Darwin. Unul cate unul preceptele lui au cazut sub umbra indoielii, daca nu s-au prabusit de tot. Entitatea amorfa care era celula in cunostintele vremii, asupra careia imaginatia era libera sa speculeze despre evolutie, s-a dovedit o uzina complexa, unde evolutia trebuie sa actioneze in cel mai mic detaliu, la nivel atomic. Ideea initiala ca evolutia opereaza lent, in pasi mici, cu acumulari progresive, a trebuit inlocuita cu teoria echilibrului punctuat, pentru a explica explozia cambriana si speciile bine conturate din prezent. Selectia naturala actionand asupra mutatiilor a trebuit complementata cu mecanismele epigenetice, descoperirea care il reabiliteaza pe Lamarck. Aparitia unor noi specii ca urmare a unor acumulari de mutatii pozitive a fost infirmata de descoperirea ca toate mutatiile produc pierdere de informatie si functii aferente de catre descendenti. Mutatiile aleatoare nu mai sunt un mecanism misterios de cand s-a descoperit codul genetic, care este un cod digital al vietii. Cu alte cuvinte, teoria evolutiei a devenit o ramura a teoriei informatiei, si totusi de ea continua sa se ocupe, dandu-si cu parerea, casta biologilor. In sumar, de la Darwin a mai ramas doar formula dogmatica „teoria evolutiei”, buna pentru uzul elevilor.

    Deci, iata cateva dogme pe care daca le critici, iti pierzi slujba din templele seculare, la fel cum ti-o pierzi din randul clerului sau din seminarul teologic daca critici dogma Sfintei Treimi.

    Dar vreau sa merg chiar mai departe si sa problematizez aceasta „diferenta epistemica si ontologica intre religie si stiinta”. In fond, ambele pleaca de la fapte, asupra carora ridica un edificiu de interpretari. Religia pleaca de la faptele experientei launtrice, stiinta de la faptele observate in natura. S-ar putea spune chiar ca faptele religiei sunt primare in raport cu stiinta.
    Religia opereaza, exact ca stiinta, cu acumulari istorice de date. Textul scripturilor este un dat. Rezolutiile unui conciliu ecumenic sunt un dat care definesc o religie, la fel cum adoptarea definitiei kilogramului este un dat in stiinta.
    La fel cum in stiinta poti fi adeptul unei teorii stiintifice sau alteia observand acelasi Univers, in religie poti fi adeptul dogmelor crestinismului sau al altora contempland acelasi Dumnezeu.
    Ambele se fundamenteaza pe un set de axiome; spuneti-le dogme, daca doriti.
    Sunt dogme ale stiintei ca exista un univers material, exterior mintii mele, ca simturile imi furnizeaza informatii corecte despre acest univers, ca universul este inteligibil si accesibil ratiunii omenesti, ca opereaza dupa legi universale si constante, in mod determinist si predictibil.
    La fel sunt dogme ale religiei ca exista un Dumnezeu creator al universului, ca acest Dumnezeu se poate revela oamenilor, si ca in fapt a facut-o.

    • They promote a radical expressive individualism in which people are free to do whatever they want and define the truth however they wish

      Cardinalul Joseph Ratzinger, cu puțin timp înainte să devină Papa Benedict al XVI-lea, a vorbit despre „dictatura relativismului.” Ceea ce a vrut să spună este că, în lipsa oricăror atașamente profunde la conceptele creștine ale dreptului natural, oamenii au tendința de a crede orice atît timp cît aceasta le satisface propria imagine de sine. Consecința e că trăim sub o tiranie care, după cum a spus Ratzinger, „nu recunoaște nimic ca fiind absolut și care lasă doar„eul” și capriciile sale ca măsură finală.”

      Povestea asta nu are cum să dureze mult.

      Dar se va termina foarte urît.

  13. Epidemia chiar este un concept politic, in sens larg. Daca ne referim la imbolnavirea unui individ, ea poate fi analizata stiintific. Dar ce ar insemna stiintific imbolnavirea a 2 indivizi? Sau a 1000 de indivizi deodata?

    ===

    Din momentul in care analizam modalitatea de a opri contaminarea, suntem cu un picior in sociologie si cu unul in microbiologie.

    Insa din moment ce nu facem asta pentru a studia microbul sau virusul respectiv, ci pentru a opri trecerea sa de la un om la altul, inseamna ca urmarim o interventie in societate. Ori, interventia asupra societatii apartine politicii. Masurile impotriva epidemei le iau politicienii, nu medicii.

    In fine, incercarile teribiliste de genul Agamben sunt probabil si cu o agenda ascusa – poate doar o simpla tactica de a trai din vanzarea unor nimicuri poleite. Sau poate omul chiar crede sincer in ceea ce spune – in acest caz naivitatea ar trebui probabil si ea acceptata. Dar nu admirata, desigur.

    ===

    Daca m-as apuca sa analizez gainile si iepurii, din perspectiva valorii atasate fiecarei specii, dar ca reflectare a traditiei simbolistice in non-sacrul contemporan, probabil ca as vinde binisor cartea. Cine da bani pe lucrurile serioase …

  14. Andrei Cornea n-a inteles nimic din articolul lui Agamben denunit La medicina come religione. Pe scurt , Georgio Agamben s-a plictisit de pandemie , de doctorii care dicteza de luni de zile ce sa faci in viata si de politicienii aplica intocmai. Secole la rand religia a dictat modul de viata al oamenilor si acum vine la rand medicinei. Nici azi nu poti sa mergi pana la Buzau fara sa un motiv intemeiat scris pe o declaratie pe proprie raspundere. Ni s-au luat niste liberatati fundamentale in numele pandemiei si care ni se dau cu greu inapoi. Situatia actuala arata ca medicina nu e religie, ca daca era se facea o minune si disparea covidul. Tot ce stie medicina sa ne spuna este sa ne spalam pe maini, sa purtam masca (adica sa inghitim bioxidul de carbon pe care il expiram!) si stam la 2 m unul de altul. Asta e religie? , nici macar stiinta nu prea e…. Sigur medicina e o stiinta , dar deocamdata declara socratic ca stie ca nu stiu nimic de covid , dupa luni de pandemie si mii de studii si articole care se bat cap in cap.
    Are dreptate Georgio Agamben…m-am saturat de zecii de doctori care se perinda pe la tv, multi nu stiu sa vorbeasca bine, dar ne ameninta cu fel de fel de apocalipse, alti sunt stralucitori ca Adrian Marinescu, fiindca intai e om si dupa aceea doctor. M-am saturat de doamnele ziariste care citesc cu vocea tremurata la ora 13 cazurile noi de covizi si morti, si care habar nu au sa citeasca un grafic, dovedind scoala precara pe care au facut-o. Si m-am saturat ca doctorii sa fie facuti eroi de presa, dupa ce tot presa i-a facut spagari, hoti, acum brusc sunt eroi. Sunt oameni ca ceilalti, deci pacatosi, fac ce stiu si pot in fata a ceva cu care nu s-au mai confruntat si nu are un tratament standard si fac bine, dovada epedemia in Europa e pe duca…Multi doctori, asistente , au murit de acest nenorocit de covid salvand viata altora, asta fiind cel mai inalt sacrificiu uman , pentru care denumirea de erou e prea schematica, caci Romania e plina de eroi pe la televizor si prin presa scrisa.

    • Agamben nu poate sa se plictiseasca de pandemie deoarece, dupa mintea lui, pandemia nu este reala, este doar o inventie.
      A avut nenumarate declaratii /interviuri in presa occidentala: in fiecare dintre ele arata clar ca are o idee fixa si cam atat. Iar paralela cu medicii nazisti este atat de exagerata si falsa incat provoaca nu numai mila, dar si sila. Cat despre bla-bla-bla-ul cu statul care a ingradit libertatea etc, poate ar fi cazul ca fiecare sa gandeasca ce inseamna de fapt libertate, a nu se confunda libertatea cu a face ce ai chef si cand ai chef. Atata timp cat ” libertatea” unora pune in pericol viata si sanatatea altora, cred ca e cazul sa lasam deoparte filosofia si sa privim realitatea in fata.

      Si daca v-ati saturat de medicii care se perinda pe la televiziune, poate ca trebuia sa va treziti inainte si sa realizati care e nivelul scolii de medicina romanesti, cunoscuta in Europa ca fabrica de diplome si nimic mai mult ( cu mici exceptii care nu salveaza situatia ).

      • Alexa,tie ti se pare bla,bla ideea ca statul ne-a ingradit libertatea 2 luni? Libertatea e bla,bla?
        Afla ca in astea 2 luni eu am muncit zilnic 8 ore (fara masca, masca e o noutate de saptamana trecuta!) ca sa ai tu current electric acasa , unde stai cu frica sa nu intre covidul pe geam, si scrii tampenii la laptop. Probabil faci parte din acei nenumarati fricosi care dezinfecteaza sticle de apa plata luate de la supermarket, si toate celelalte pachete si pachetele, si daca langa tine tuseste unul , gata ai inghetat!, iti iei zece zile la rand tempratura sa vezi daca n-ai covid,desi aveai masca pe fata. Asta a facut presa si diversi doctori in ultimile luni- a creeat o frica generala si iarasi ii dau dreptate lui Agamben.

        • @matrix Probabil daca cineva din anturajul tau ( un coleg de exemplu) ar fi murit din cauza covid-ului 19, daca alti colegi / prieteni/ cunostinte s-ar fi imbolnavit si ei, ai intelege ca povestea asta cu „libertatea pierduta” timp de cateva luni reprezinta extrem de putin. Cat despre presupunerile pe care le faci despre altii, este posibil ca eu sa fi muncit mai mult ca tine in perioada asta ( probabil ti se pare ca munca ” la distanta” este apa de ploaie), in plus, cum copiii nu au mers ( si nici nu merg) la scoala de 2 luni si jumatate, a trebuit sa ma ocup si de ei, de lectii etc.
          In momentul in care vei trece printr-o situatie similara, mai discutam despre marea ” libertate” de cateva luni pe care ai „pierdut-o”. O sa-ti doresti sa stai in casa un an, fara sa vezi pe nimeni, numai sa stii ca cei din jurul tau, cunoscuti sau nu, sunt bine, sa stii ca un prieten bolnav are un loc la spital si nu moare din lipsa de locuri la reanimare.

          • Draga Alexa,

            Am trecut prin ATI si o coma. Am avut prieteni care nu au supravietuit , eu da.Am avut virusul A H1N1, gripa porcina care se aseamana mult cu covidul.
            Nu it i doresc sa treci prin asa ceva si nimeni dintre ai tai. Stiu deci bine despre ce este vorba, nu din povesti de pe facebook. Dar din dincolo de frica inerenta, pe care am trait-o si eu , la capatul ei se afla curajul si speranta. Trebuie sa nu ne temem, si singurul remediu impotiriva fricii e credinta, nu religia. Cu putin efort, afli ca langa tine e totdeauna cineva nevazut.Deci curaj!

            • @matrix Daca ati fi trecut prin toate acestea, atunci ati stii sa pretuiti viata si ati face totul ca sa nu mai treceti prin situatii medicale dificile. Doar daca va credeti un superman pe care nu-l poate atinge nici un virus.
              Oricum ar fi, asta nu schimba cu nimic situatia ca Agamben bate campii fara nici o gratie in articolul respectiv.

  15. Va multumesc Domnule Cornea!
    Imi era teama ca sint singurul care vad ca respectivul profesor e pe cimpii! Pare sa devina un obicei pt ceea ce se publica pe aici. Si mai mult m-au speriat comentariile cititorilor.

    Stiinta e religie numai pt cei care nu pot patrunde, care nu pot gindi, care pot numai sa creada! Credinta incepe de acolo de unde se termina cunostintele si puterea de intelegere.
    In Mileniul III sa consideri normal sa ai prieteni imaginari si sa te raportezi unei divinitati mi se pare aiuritor. Pae normal insa pt o persoana care si-a facut disertatia pt doctorat avind ca subiect o exaltata care amesteca comunismul cu anarhia pt ca in final sa cada in mistitcism…
    Pentru a raspunde punctual (si sper sa ii traduca sai sa ii transmita dl Cosereanu)
    Orice actiune a noastra, zilnic, moment de moment, ne ajuta sa ne pastram sanatatea sau dimpotriva ne imbolnaveste. Este deci normal deci sa respectam reguli pt a ne pastra sanatatea care nu este un dat vesnic. Astazi stiinta ne explica ce si cum si pe unii dintre noi ne ajuta sa si INTELEGEM dece.
    Pt a putea transmite aceste principii si celor foarte putin educati anticii au inventat un zeu Asklepios care avea o fica Hygeia – in felul asta reusind si ei sa isi poarte de grija chiar daca nu intelegeau ce fac ci numai respectind ritualuri.
    Dintr-o lipsa crunta de intelegere foarte multa lume nu cuprinde componenta sociala a unei boli contagioase – cu atit mai importanta cu cit germenul e mai contagios si mai letal. Comparatia cu alte boli cu mortalitate ridicata dar care nu sint congioase arata putina putere de patrundere. De altfel pt a limita si unele din aceste boli care au la baza obiceiuri sociale – alcool, tigari, etc – statul a introdus masuri economice pt a limita impactul social.
    Nutritionistii se straduie sa lamureasca toti prostii, dar….fiindca nu e legiferat nu ii ia nimeni in seama pina nu e prea tirziu
    Aiureala cu politizarea epidemiei pornind de la o expresie in greaca veche ( polemos epidemios – lupta intre tori oamenii; lupa in sinul natiunii modern spus razboi civil) pare mai degraba un reflex in a demonstra cu orice pret ceea ce doreste sa fie”adevarul”. Epidemia insemna de fapt „care cuprinde toti oamenii; care cuprinde natiunea”
    E adevarat astazi vedem laureati ai premiului Nobel antivaccinisti! asa ca nu ne mai mira nimic. In definitv viata e grea……
    Inca odata va multumesc pentru luarea de pozitie! E genul de normalitate de care avem nevoie in societate.

  16. Nici nu mai conteaza ce sunt (de fapt) stiinta si medicina, conteaza modul in care vasta masa ignoranta se raporteaza la ele. De altfel, cati dintre crestini au inteles ce inseamna sa fii crestin si cati doar au practicat orbeste si ascultatori un ritual? Nu-i un secret faptul ca Biserica a fost si este un pol de putere politica. Credeti ca aceasta noua „slabiciune” a maselor fata de stiinta nu este/nu va fi instrumentata politic? Sau, dupa eroarea credinciosilor de a vedea in reprezentantii clerului niste „preasfinti”, nu va fi exista si eroarea cetatenilor de a vedea in oamenii de stiinta niste infailibili?
    Inainte sa fie oameni de stiinta, oamenii de stiinta sunt oameni (chiar politici, as adauga), cum de altfel suntem toti. Iar „consensul stiintific” nu trebuie sa tina loc de adevar absolut, ca pretext de politici aplicate orbeste in masa. Da – ar fi bine sa fie bine – dar daca totusi va fi rau? Sa credem ca va fi bine?! Istoria are destule contra-exemple. Putina „teoria conspiratiei” nu strica.

    Iar demarcatia dintre stiinta si religie nu mai este demult asa clara. De exemplu afirmatiile foarte popularizate ale fizicianului-vedeta Stephen Hawking (https://www.livescience.com/63854-stephen-hawking-says-no-god.html). Dar – e in regula- fiecare este liber sa CREADA ce vrea. Doar, va rog, sa nu imi spuneti ca aceasta nu este tot o religie! Stiinta si medicina n-or fi religii, insa Ateismul este o religie.

  17. Felicitări pentru articol! Era necesar! Verbiajul incredibil al lui Agamben, ilustrat de citat, se distinge nu doar prin incoerență, ci și printr-un aplomb nelalocul lui. Atitudinea asta, exprimată într-un limbaj împăunat cu non-sensuri, e deplorabilă.

    • Corect, fantastic articolul, maxim binevenit în contextul atâtor nefericite teorii ale conspirației. Și da, e șocant când și intelectualii aberează grav și încurajează paranoia socială, cum o face Agamben.

    • /
      Pe ce se bazeaza orice religie? Pe frica, si crestinismul nu face exceptie. Frica ,teama , astea sunt instrumentele religiei cu care controleaza de mii de ani mintile simple care sunt tot timpul majoritatea, multimea.

      Ori de 2 luni si ceva in fiecare zi ,in fiecare ora, daca deschizi TV,sau ziare, doctorii si ziaristii ( ce alianta!) nu fac altceva decat sa inoculeze frica in aceasta lume. Doamne ziariste, cu vocea tremuranda anunta numarul de cazuri zilnic, si numarul de morti de covid. Pai daca am anunta mortii de infarct cardiac, de cancer zi de zi, in trei luni ar avea loc sinucideri in masa pe toata planeta. Numai Heidegger, pe care l-ati tradus , credea in existente finite, ceilalti credem ca suntem infiniti ,si alungam gandul mortii , de cate ori ne poposeste in gandire.
      S-au facut mii de studii despre covid care se bat cap in cap. Deci e timpul unui concilu , de ce nu la Niceea, sa stabileasca odata noua doctrina. Pana atunci e simplu, spalati-va pe maini, purtati masca ( ca sa inghititi bioxdul de carbon pe care il expirati!) si pastrati distanta de 2 m.
      Pe scurt, dincolo de exagerari, Agamben are motive serioase sa scrie ce a scris.
      Numai fricosii sunt gata sa isi sacrifice liberatatea la primul asalt al fricii si al propagatorilor ei, sa stea cuminti. Cam asta e istoria Romaniei in ultimii 75 de ani, adica frica, si implicit teama de libertate.

      • @matrix „Pai daca am anunta mortii de infarct cardiac, de cancer zi de zi, in trei luni ar avea loc sinucideri in masa pe toata planeta”
        Matrix, aveti o viziune extrem de simplista a situatiei. Nu puteti compara cancerul cu o pandemie.
        Genul de discurs ” mor mai multi de cancer, infact, gripa sezoniera etc” este
        ilogic, nu spune nimic concret, denota o lipsa de cogitare fantastica! Cancerul nu este molipsitor, nici infactul, iar pentru gripa sezoniera ( si alte maladii care provoaca si ele multe decese, rujeola de exemplu) exista vaccin. Oamenii ca dvs nu realizarea diferenta enorma intre a avea o alegere ( ma vaccinez sau nu, imi asum riscul ) si a nu avea aceasta alegere. Iar in acest caz aceasta este marea, enorma problema: nimeni nu este la adapost! Chiar este atat de greu de inteles? Aseara ma uitam la jurnalul de la ora 20 si in Franta peste 65 de mii de persoane au iesit ( deocamdata) din spital. Oameni carora li s-a salvat viata.
        Daca adunati si numarul celor care ar fi ajuns la spital in cazul in care nu exista carantina( muuult mai mare), nu mai vorbesc de cei care ar fi decedat pur si simplu pentru ca nu ar mai fi fost locuri in spitale ( acesta fiind principalul motiv al impunerii canatinei) cred ca numarul de persoane salvate merita „libertatea” pierduta a unui mic @matrix suparat nevoie mare i s-a luat” libertatea”.

        • Alexa, nu te mai uita prea des la TV si nu mai face calcule. Traieste-ti viata pe care o ai. si bucura-te de ea. Nu mai numara mortii, bolile cele mai inspaimantatoare si mai chinuitoare nu sunt transmisibile. Molima va trece si cu mult noroc dublat intotdeauna de inteligenta nu vei mai pati nimic., nici tu nici ai tai.
          Multii filozofi mari , ca tot suntem la o discutie de filozofie, considera ca moartea nu face parte din viata. Nu suntem Cioran sa ne gandim in fiecare zi la moarte, s-a vorbit prea mult despre ea in ultimile luni. Sa ne departam deci de acest subiect.

            • @alexa

              Filozofii de birt, care spun ca moartea nu face parte din viata se numesc ,printre altii, Martin Heidegger si Emil Cioran. Deci nu te mai uita la TV si pune mana pe carte…Poate atunci nu o sa mai fi atat de pornit impotriva altora in mod gratuit, caci cultura in care, vai, ai mari lipsuri, e o inseninare permanenta care tie iti lispeste.

            • @matrix Sunteti simpatic cu pretentiile intelectuale pe care le afisati si cu dispretul pentru cei care nu sunt de acord cu dvs. Dar, cum bine se stie, pe net oricine se crede zmeul zmeilor, un Nobel in devenire samd. Dvs nu faceti exceptie. Oricum, tot e bine ca nu l-ati citat pe Agamben.

  18. Printre punctele-cheie ale auto-educării, materializate sub forma disciplinei mentale, există unul de maximă importanţă şi, simultan, foarte greu de îndeplinit, deoarece include un conflict intern, strîns legat de VANITATEA şi COMODITATEA noastră. El constă în tendinţa de a ne auto-amăgi cu privire la ceea ce rîvnim şi necesitatea de a ne opune acestei auto-înşelătorii. Numărul judecăţilor greşite pe care le generează respectiva pornire este imposibil de evaluat de cineva care nu a fost constrîns la auto-corecţii permanente prin însăşi specificul muncii sale. Uimitor de mare e tăria ispitei care ne împinge să căutăm, cu orice preţ, dovezi şi aparenţe pentru a ne susţine dorinţele, ignorînd faptele ce le contrazic. În acest sens, TOŢI sîntem, mai mult sau mai puţin, promotori activi ai falsităţii…

    [Royal Institution Lecture On Mental Education (6 May 1854), as reprinted in Experimental Researches in Chemistry and Physics, by Michael Faraday, 1859, pp 474-475.]

    Nu putem ierta, niciodată, intelectualului cînd, în loc să cugete, cum îi este chemarea, începe să aiureze, căci în el stă singurul nostru sprijin pentru a pune stavilă, acolo unde este nevoie, aiurelilor imaginaţiei.

    [Immanuel Kant „Prolegomene”]

  19. Religia nu are nicio treaba cu explicarea lumii. Asta este rolul stiintei. Pe de alta parte stiinta nu poate da un sens vietii. Asta este rolul religiei. „Pasii peste granite” facuti de cele doua discipline nu fac decit sa deruteze lumea si sa le discrediteze in ochii lumii.

  20. Este evident pentru orice cititor care gandeste rational (din pacate exista si „gandire” irationala, dogmatica) ca „opera” lui Giorgio Agamben nu reprezinta altceva decat o incercare de manipulare (in caz contrar, ar fi si mai grav).

    Este incredibil ca „unul dintre cei mai cunoscuti filozofi italieni” ( http://www.contributors.ro/author/giorgio-agamben/?bio ) poate sa fie un adversar atat de redutabil al gandirii logice. Dupa cum spune si domnul Andrei Cornea, filozofilor ar putea sa le fie rusine la gandul ca un cititor fara educatie filozofica si-ar putea face o impresie despre valoarea si utilitatea acestei stiinte in urma „studierii” unor astfel de „opere” filozofice.

  21. În majoritatea articolelor de aici, stânga, ateismul, Marx, ecologiștii, încălziriștii etc. primesc cel puțin o flegmă.
    Pare că suntem pe la mijlocul anilor 1980 și că elitele noastre românești contributoare sunt de viță mai nobilă și mai mondialistă decât cele ale Albionului.
    Decât să examinezi măsura în care știința este instrumentalizată, mai bine boxezi în sacul umflat artificial al științei ca religie (și dacă, vorba lui @Silviu Damse, e vorba de o metaforă, totuși?). Mai ales când simpatizăm implicit cu păpușarii științei.
    Rețeta e simplă: L’axe du mal ce sont les autres. A funcționat de la Cromwell la Bush jr. fără greș. Doar că acum a cam devenit marker de retard. În fond, Agamben nu fixează nici prețul petrolului, nici nu rezolvă probleme în Siria sau Ucraina, oricât de mult s-ar fi frecat el intelectualicește de Heidegger ori Foucault. A popos de Foucault și de biopolitică: uite o țintă care merită încă! Vă dau eu un punct de pornire: Foucault ca profet …

  22. Excelent articolul. Este, în tipul ăsta de discurs ”deconstructivist”, o contradicție atât de izbitoare între pretențiile lui ”revelatorii”, suite pe o aparentă, mistificată critică a ”adevărurilor revelate”, încât ai crede că se autodesființează singur. Din păcate, lucrurile nu stau deloc așa. ”Religiile filozofice” sunt, se pare, dintre cele mai tentante.

Lasă un răspuns la matrix Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Andrei Cornea
Andrei Cornea
Eseist, istoric al artei, clasicist, publicist, filosof. Profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, departamentul de relaţii internaţionale şi studii europene. Colaborator permanent al revistei 22.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Gâlceavă pe Nil. Cum au ajuns Egiptul, Etiopia și Sudanul în prag de război

Un conflict major, implicând trei țări cu o populație însumată de peste 260 milioane de oameni - ceva mai mult de jumătate...

Scrisoare deschisă către Ministerul Educației și Cercetării, în sprijinul cercetătorului Livius Trache

66 de cercetători din toată lumea semnează o scrisoare deschisă adresată Ministerului Educației și Cercetării și conducerii IFIN-HH în care își manifestă...

Studiul lui Andrei Ursu, Roland Thomasson și Mădălin Hodor despre Contrarevoluția Securității în decembrie 1989 ar fi trebuit să-i oprească pe mistificatori. Ei rămân...

Numărul din 24 iulie-28 august al Evenimentului Istoric semnalizează cu litere mari un articol din interior cu titlul: „Operațiunea GRU din decembrie...

De ce să scriem despre lucrurile care dor

În preajma împlinirii unui secol de la semnarea tratatelor de la Trianon (care au sancţionat juridic dezmembrarea regatului maghiar la finele Primului...

Alegerile prezidențiale din Belarus: începutul sfârșitului pentru Lukașenko?

Duminică, 9 august, vor avea loc – într-o atmosferă extrem de tensionată - alegeri...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.