Motto: „Total inutil! Este o acţiune tipic propagandistică, care ţine de regimuri trecute şi depăşite de istorie.”–Ion Iliescu, presedintele de onoare al PSD, despre lustratie
Asa grait-a Ion Iliescu. Am scris pe “Contributors”, in “Revista 22″ si in “Evenimentul Zilei”, despre actuala campanie lansata de IICCMER, adica de tandemul uselist Muraru-Zamfirescu, un fel de comando al vanatorii de tortionari cu mandat de la Victor Ponta. Repet, in termeni cat se poate de ne-echivoci: deschiderea anchetelor judiciare impotriva calailor securisti, indiferent de varsta acestora, este binevenita, necesara si trebuie sustinuta. Fara insa a ne imbata cu apa rece si fara a pierde din vedere ca este vorba, devine tot mai clar, de o tentativa uselista de a confisca un subiect onorabil in scopuri deloc onorabile. Public aici trei interventii lucide si necesare pe acest subiect al unui pseudo-anticomunism nascut din meschine interese politicaniste, bombastic si manipulativ. Confuziile deliberate si ceata morala pot genera efecte cat se poate de regretabile, inclusiv plasarea in derizoriu a ceea ce tine de tragism, jertfa si onoare.
Scrie pe buna dreptate Andreea Pora: „În afară de faptul că e obligatoriu ca cei doi torționari să plătească pentru ceea ce au făcut, înfundând pușcăria pentru cât le-a mai rămas de trăit (salut faptul că mecanismul totuși s-a pornit), restul mi se pare o grotescă și periculoasă manevră politico-mediatică. Reducerea infernalului mecanism de teroare, crimă, suspiciune și aneantizare a valorilor unui întreg popor la șefii de penitenciare este un riscant joc de batjocorire a memoriei, de (re)rescriere a istoriei. O altă tentativă, reluată sistematic și cu mereu vie îndârjire, de a ascunde adevărul și de a-i deroba de răspundere pe realii vinovați.”
http://www.revista22.ro/articol.php?id=31344
Este cel putin stingheritor, de fapt de-a dreptul revoltator, faptul ca “Antena 3″ si alte oficine useliste joaca rol de procurori in raport cu instrumentele regimului ilegitim si criminal, cata vreme victimele sunt ignorate, uitate, invaluite de ceata amneziei. Memento-ul Mihaelei Bărbuș, fiica regretatului senator PNTCD Ioan Bărbuș, unul din detinutii de la Ramnicu Sarat, deci victima nemijlocita a lui Alexandru Visinescu, este deoptriva un avertisment si o chemare de a tine treaz angajamentul in favoarea unei etici a neuitarii. O etica pe baza careia vom sti sa pretuim martirii si sa discernem intre calai si victime.
Ioan T. Morar:
„Deși cred că torționarii ar trebui demascați și pedepsiți pentru ceea ce au făcut, totuși, mi se pare că agitația din ultimul timp în legătură cu alde Vișinescu și Ficior are ceva din datele unei diversiuni. Pentru că această demascare vine din partea celor care au fluierat atunci cînd a avut loc condamnarea oficială a comunismului ca regim criminal, condamnare făcută cu cap și coadă, pe baza unei documentări serioase. Au existat zeci de voci care au spus că nu e bine, că nu trebuie, că nu e nevoie, că de ce Băsescu, de ce Tismăneanu etc. Nu, nu avem nevoie să condamnăm comunismul, în fond, am dus-o mai bine pe vremea lui Ceaușescu (aveam locuri de muncă, nimeni nu murea de foame ) decît acum. Circul din Parlament, permis atunci, la citirea Raportului, (și încurajat) de un fruntaș al actualei coaliții de guvernare, președintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a fost menit să arate că poporul, prin aleșii lui, nu dorea această condamnare. Românii nu aveau nevoie de așa ceva, toți am dus-o bine în comunism, în special căpitanul de vapor Băsescu.
Acum, brusc, apar niște torționari. Cărora Ponta vrea să le ia pensia. Nu se vorbește despre comunim ca regim criminal, ci despre niște moșnegi care au torturat în vremea comunismului, cam de capul lor, pentru că aveau niște suflete otrăvite. Ei sînt vinovați, nu sistemul. Ei au tîrît intelectualitatea română la canal și apoi prin sinistre pușcării, nu sistemul. Sistemul, zic noii stîngiști, o fi avut niște erori, dar asta tocmai din cauza acestor torționari ticăloși care merită să rămînă fără pensie și fără abonament gratuit la RATB. Asta merită, asta li se dă! Ei doar au întinat nobilele idealuri.. Comunismul e bun, dar a fost aplicat prost pînă acum. Deci, Jos capitalismul!”
http://blog.itmorar.ro/tortionarii-doar-au-intinat-nobilele-idealuri-ale-comunismului/
Un fragment din articolul lui Radu F. Alexandru:
„Întrebarea, numai și pusă, poate declanșa înaintea oricărei clipe de reflecție un val de proteste: ”Ar fi fost mai bine să nu le dea nimic?!”. Orice pas pe terenul minat al lui ”Ce ne dă?” e riscat și trebuie făcut cu maximă atenție. Avansez două observații și să vedem la ce concluzii ajungem.
Prima ține de dezvăluirile spectaculoase produse dintr-o dată de reprezentantul PNL în fruntea IICCMER, dl. Andrei Muraru. Nu s-au știut până azi numele foștilor torționari? Zecile de episoade ale ”Memorialului durerii” nu au făcut publice și nu au arhivat numele unor oameni indubitabil vinovați de crime împotriva umanității și asupra cărora Justiția ar fi trebuit să se pronunțe cu celeritate? ”Memorialul de la Sighet”, revista ”Memoria”, cărțile publicate de supraviețuitorii lagărelor comuniste de exterminare nu gem toate cu nume împotriva cărora trebuia aplicată Legea? Azi, dintr-o dată, ni se aruncă în față imaginile grotești a doi bătrâni care probabil că nu mai sunt în stare să omoare o muscă și ni se spune: ”Ne-am făcut datoria: i-am prins. Vai și amar de ce-i așteaptă!”. Cine și unde a ținut până acum ferecate dosarele lui Vișinescu și Ficioru? Unde sunt dosarele torționarilor care, cu siguranță, vor fi făcute publice în zilele următoare, în această victorioasă cruciadă împotriva fantasmelor unui trecut cât mai îndepărtat? Nu a știu nimeni de ele? Nu au fost de găsit până azi? A împiedicat cineva accesul la ele? Da, Parchetul General, la nivelul adjuncțiilor dnei. Kovesi (Tiberiu Nițu unul dintre ei) a blocat demersurile anterioare ale IICCMER de aducere în fața Justiției a unor foști torționari invocând motivul că legislația românească nu ar prevedea aplicarea directă a Convenției internaționale semnate de România privind imprescriptibilitatea crimelor.
Toate eforturile Institutului ca Gheorghe Enoiu, fostul director al Direcției de Anchete Penale a Ministerului Afacerilor Interne, supranumit pentru cruzimea de care a dat dovadă în timpul interogatoriilor ”Măcelarul de la Interne”, să fie judecat au rămas fără niciun rezultat, și Enoiu a murit împăcat în patul lui. Nu a fost singurul caz îngropat de cei care au blocat pașii normali ai Justiției chiar și după promulgarea inițiativei legislative a lui Monica Macovei și Sever Voinescu referitor la imprescriptibilitatea crimelor. Astăzi, ca prin minune, aceeași instituție și aceeași oameni se dovedesc mai deschiși, mai cooperanți ca niciodată și, prin ”disponibilitatea” lor suspectă, împing pe un plan cu totul secundar orice dezbatere despre realitățile fierbinți și dureroase pe care le trăiește o țară întreagă. Suntem în fața unei diversiuni de mari dimensiuni? Avem motive temeinice să ne întrebăm dacă nu suntem martorii felului inadmisibil în care puterea politică intervine în funcționarea unor instituții ale statului: Parchetul general, IICCMER, și altele care or mai fi prinse în acest spectacol de ”lumini și umbre”, în încercarea de a escamota problemele tot mai acute care scot oamenii în stradă? Eu personal răspund afirmativ. Firește, fiecare este liber și dator să-și ofere răspunsurile cele mai potrivite.
Dar, poate veți spune unii dintre dvs., m-am grăbit să judec o intenție sinceră, un gest pe care în loc să-l aplaud îi caut pete în soare și dedesubturi descalificante. Vă propun câteva operațiuni simple de aritmetică: înmulțiți numărul torționarilor aflați în evidența IICCMER (35) cu pensia maximă a unora dintre ei (6.000), și pe care să presupunem că o primesc toți la fel, și împărțiți la numărul membrilor Asociației foștilor deținuți politici din România” (53.000). Veți afla la cât se ridică ”reparația” materială și morală pe care Victor Ponta s-a grăbit să o acorde. Eu am făcut calcul: un spor de 3,9622642 lei/lună pentru fiecare fost deținut politic! O umilință mai mare la adresa acestor supraviețuitori ai Gulagului românesc mi-e greu să cred că poate fi imaginată. Dar și o nerușinare mai mare decât cea probată din nou de Victor Ponta nu cred că cineva și-ar putea să și-o permită.”
http://www.revista22.ro/o-mare-diversiune-si-o-impardonabila-umilinta-31327.html
Recomand calduros articolul Mihaelei Bărbuș (public aici un fragment):
„În ultimele săptămâni, închisoarea Râmnicul Sărat şi Vişinescu au ajuns ca fotbalul. Toată lumea se pricepe şi are o părere care justifică zeflemeaua şi dispreţul faţă de cei care nu o împărtăşesc. După cum unii îşi închipuie că le cresc performanţele sportive dacă au un autograf al lui Hagi, la fel persoanele publice de la noi cred că dacă se fotografiază cu zidurile închisorii împrumută ceva din credibilitatea celor care l-au înfruntat pe Vişinescu.
Din nefericire, spre deosebire de fotbal unde se ştie de ce Hagi este vedetă, atunci când e vorba de închisoarea Râmnicu Sărat se pronunţă unele nume, însă nu se ştie şi cine au fost şi ce au făcut cei care au purtat acele nume. Nu e deci de mirare că informaţiile rămân confuze şi tot contextul este tabloidizat. Nu e de mirare nici că s-a difuzat cu generozitate informaţia că Vişinescu ar fi fost în plutonul care l-a executat pe Ion Antonescu, însă publicul nu a aflat că foarte mulţi dintre cei care au ajuns la Râmnicu Sărat după 1956 erau în dezacord net faţă de politica mareşalului. Ori includerea în aceiaşi discuţie, fără diferenţeiri, a lui Ion Antonescu şi a opozanţilor este o neglijenţă flagrantă, mai ales într-o perioadă în care antonescolatria este atât de răspândită.
În plus, nu înţeleg la ce ar folosi să se amintească groaza închisorii şi să se analizeze minuţios aspecte izolate ale problemei, dacă se uită personalităţile de acolo, eroii şi valorile în care au crezut şi care le-au dat puterea să înfrunte încercările drăceşti la care au fost supuşi. De altfel, superficialitatea era deja vizibilă şi din popularizarea într-o fază prea incipientă a cercetărilor penale şi a proiectelor legate de memorial, şi contrastează cu modestia şi seriozitatea eroilor.
Comparaţia este exigentă, însă trebuie asumată pentru că este inevitabilă. Ca să dau un reper concret, l-aş aminti astăzi de Victor Rădulescu-Pogoneanu. El a plătit cu eleganţă, inteligenţă, dârzenie timp de cinsprezece ani, un preţ uriaş şi cât se poate de real pentru a nu se dezice de convingerile sale. A fost atât de discret încât nici astăzi nu este cunoscut. (Nu pot să cred că încă ar mai putea fi controversat.)”
http://inliniedreapta.net/mai-puternic-decat-visinescu/
Despre tortionari, un remarcabil articol datorat istoricului Adrian Cioflanca. Iata un fragment:
„Alexandru Vișinescu și Ion Ficior sunt destul de aproape de acest portret. Mărturiile victimelor îi arată comportându-se discreționar, crud și irațional. În portretele schițate, tartorii închisorilor par posedați de răutate și agresivitate. Scena iconică în care bătrânul Vișinescu, bombănind și scrâșnind, dă cu pumnul în aer în fața camerelor de luat vederi consolidează imaginea demonică alocată torționarilor. Și totuși, lucrurile sunt mai complicate. Știm de la Hannah Arendt că răul poate îmbrăca haina banalității. Vișinescu și Ficior au știut să mimeze onorabilitatea, părând vecini cumsecade și domni de comitet. Doar cei foarte bine informați știau cu cine au de-a face dincolo de figurile de bătrânei bonomi. Și nimeni nu a bănuit totul.
Dar „normalitatea” torționarilor în viața de zi cu zi nu este doar un joc al aparențelor. Dincolo de portretele de călăi patibulari create mediatic, putem presupune că responsabilii închisorilor nu erau niște dereglați mintal. Puterea despotică îi făcuse să piardă simțul normalității și să încalce norme legale și etice, dar modul lor de „lucru” era coerent cu regimul comunist, era rațional și funcțional în interiorul sistemului.”
http://www.lapunkt.ro/2013/09/23/tortionarul-ca-personaj-care-trebuie-sa-demonstreze-ceva-2/
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Domnule profesor,
cu inima pe inima va spun ca eu cel putin sunt de parere ca regimul comunist, cum a fost el conceput de Marx si Engels a fost unul bine intentionat, orientat catre oameni.
Doua lucruri insa nu au functionat. O data premisele de la care se pleaca, cum ca toti am fi egali. Este in natura facerii ca n-are cum sa fie asa. Fiecare are talente distincte, capacitati, aptitudini, intelect etc.
A doilea lucru care grav a esuat este implementarea ,,idealului”. Ma refer aici la deposedari, torturari, deportari etc. S-au intamplat si inca se intampla lucruri crunte. Nu cred insa ca conceptul regimului, la originile sale, s-au specificat astfel de metode.
O intrebare catre dvs.: Dvs. atunci cand condamnati/ati condamnat comunismul, va referiti la forma sa in sine, gandita de Marx si Engels, sau mai degraba la modul in care diverse state au ales sa-l implementeze ? Eu le vad ca doua lucruri diamentral opuse.
Daca stau sa ma gandesc, cred ca unele comunitati primitive de prin jungla, unele inca nedescoperite inca de civilizatie, functioneaza intr-un sistem asemanator comunismului, in spirit de grup, ajutor comun si reciprocitate.
Comisia Prezidentiala a analizat dictatura comunista din Romania. Introducerea examineaza ideologia comunista si rolul ei in intemeierea sistemelor de tip bolsevic (ideocratii leniniste de inspiratie marxista). Cand aveti vreme, poate va uitati pe textele aparuta in „Dosarul Stalin” aici, pe „Contributors”.
@ observator,
nu faci decit sa repeti obsesiv: comunismul e bun, dar a fost prost aplicat.
Ca in smiorcaiala: io as fi facut mai multe, dar nu am avut noroc ;)
Chiar si in China nu comunismul i-a adus dezvoltarea de acum, ci capitalismul.
Cit despre rapida „descoperire” facuta de IICCMR a virfurilor raului in comunism prin cei doi, Visinescu si Ficior, nu vad decit o farsa de deturnare de la adresa celor mari, cei care au dat ordinele.
Visinescu si Ficior (si altii ca ei) nu ar fi existat fara alde Ion Iliescu.
Cu deosebita consideratie,
nu vorbeam cu dumneata :)
Cu toata consideratia,va pot spune ca nu exista comunism bun,comunismul este in fapt si substanta PERVERSIUNE,ceva impotriva NATURII UMANE.Cu consideratie ,aici vorbim si ne spunem parerea toti,nu precum in comunism ,”tovarasa”,sau asa tovaraseste intre anumiti tovarasi nu cu totii bineinteles,”ceilalti” sfirsesc in inchisori.Tarile care au experimentat comunismul, au sfirsit dupa cum vedeti.Cum spunea cineva ,”comunismul este o religie inversata”.Ca sa vedeti la ce este bun comunismul, este de ajuns sa intelegeti de ce a cazut,ar fi suficient pentru inceput.
Domnule drag,
In familia dvs. ii sprijiniti pe membri in baza muncii pe care o depun si mai ales in baza rezultatelor lor ? Am dat exemplul cu comuna primitiva.
Doamna ! In familie nu ,dar in societate altfel stau lucrurile.
@observator. Iertati-mi ignoranta dar unde ati citit de un proiect de oranduire sociala scris de Marx si Engels? Numai de la Lenin incoacve vorbim de asta.
Imi cer scuze ca intervin, desi am vazut indisponibilitatea dvs de a vorbi cu altcineva decit dl profesor.
„Ideea” comunista nu ar trebui judecata in abstract, sau daca vreti, judecata in abstract ar trebui sa anticipeze cum s-ar pune in practica ideea generoasa a comunismului:
– esti un bun cetatean, muncesti mult, acumulezi averi, platesti impozite, cresti copii cu respect fata de lege si semeni, dai de lucru si altora, ai si activitate caritabila, iar „conducerea comunista” instalata prin forta iti rapeste nu doar averea, ci si posibilitatea de a munci, tie si copiilor tai. Sa spunem ca ar fi facut doar o egalizare „financiara” cu media tarii – credeti ca acest om nu ar ajunge in scurt timp sa fie deasupra celor care primesc gratis niste bani?
– esti un artist extraordinar, cauti noi cai de expresie, esti un inovator si primesti aceleasi fonduri ca ultimul versificator – oare ar fi rau ca geniul sa caute si o recunoastere in viata?
– ce efecte psihologice credeti ca are, pe termen lung, tratarea egala a unor contributii inegale: ati fost cumva vreodata intr-o pozitie de conducere in care sa fiti nevoiti sa avansati o persoana cu contributii extraordinare, in detrimentul altora mai vechi dar mai putin dotati? si sa decideti sa nu o faceti? am vazut aceste lucruri in practica, si am vazut ca cel indreptatit (si colegii lui…) se demotiveaza si ajunge sa aiba prestatii mediocre.
Eu cred ca „ideea generoasa a comunismului” nu poate merge decit atunci cind membrii aleg sa o puna in aplicare: asa cred eu ca e in societatile primitive de care vorbiti sau in kibbuturi. in primul caz, oamenii sunt acolo si isi poarta de grija unul altuia ca intr-o familie, este singura forma de organizare cunoscuta, nu le-a impus-o cineva cu forta; in al 2 lea caz, oamenii au ales sa participe la ideea comunista.
Ideea comunista impusa cu forta este o incalcare a insasi principiului ei fondator (daca ar fi sa tratezi egal oamenii, nu ai impune forta unora din ei). E dincolo de utopie, e un non-sens.
cineva spunea (si acum nu mai stiu cine…) ca acolo unde nu e iubire apare nevoia de dreptate, iar acolo unde nu mai e dreptate apare nevoia de egalitate.
Va salut,
Un raspuns concis si argumentat, va multumesc.
Indisponibilitate am fata de bagatorii in seama aiurea
Dvs demonstrati ca cel bun se alege precum uleiul deasupra apei. Perfect!
De ce e nevoie atunci sa-l mai sustinem, sa mai elaboram o lege care sa-l motiveze?! Va fi oricum primul, … cel mai bun.
Ce insemana ptr dvs succesul unui sistem? Impingerea unor varfuri, a unor elite, cat mai sus, sau trecerea tuturor, chiar si anevrednicilor, peste un prag minim?
Eu nu imi cer scuze cum au facut-o ceilalti comentatori intrucat nu am motiv si nici nu am cui. Nu am cui pentru ca nu pot fi politicos cu cineva care dintr-o ignoranta vecina cu idiotia (in sensul grec al idiotes) sustine o ideologie, cea a lui Marx, explicata detaliat cu subiect si predicat in Capitalul si in Manifestul PC, care a constituit esenta celor mai criminale regimuri politice din istoria omenirii. Atat pt. comentatorul „observator” cat si pentru cei ce impartasesc aceeasi aberanta opinie le sugerez ca inainte de a vorbi trebuie obligatoriu sa citeasca macar cele doua carti numite mai sus intrucat este absolut obscen sa emiti pareri preluate din propaganda.
Vladimir Tismaneanu: Dialogul este imposibil cand intervin comentatorii omniscienti care isi fac o profesiune din a lasa impresia ca au acces la informatii ezoterice pe care noi, muritorii de rand, nu le cunoastem.
Acum, brusc, apar niște torționari. Cărora Ponta vrea să le ia pensia. Nu se vorbește despre comunim ca regim criminal, ci despre niște moșnegi care au torturat în vremea comunismului, cam de capul lor, pentru că aveau niște suflete otrăvite. Ei sînt vinovați, nu sistemul.
Ceva nu se pupa aici. Sistemul a fost condamnat oficial in 2006 prin raportul comisiei prezidentiale. Job well done. Dl. Morar ar trebui sa cunoasca faptul ca justitia are un caracter individual si nu colectiv. Acuzarea isi construieste dosarul in jurul unei persoane, nu a unei colectivitati de persoane pe care le condamna sau le gaseste nevinovate in grup.
Din nefericire, ca la orice treaba romaneasca exista controversa de slaba calitate. Foarte putine argumente, foarte multe suspiciuni (in spatele acestor actiuni s-ar afla scenarii, diversiuni, conspiratii, etc.) Deja vu. Chiar si acum cand aceste actiuni semnaleaza un inceput de normalitate apar criritcile, care in opinia mea sunt premature.
absolut de acord.
e bine ca se face aceasta urmarire penala (chiar si daca ar fi „diversiune” pusa la cale de niste versati psd-isti). ea va putea fi un precedent atunci cind va fi fezabil si altceva.
Exact! Apare precedentul care poate deschide portita spre viitoare cazuri. Situatie pe care toti cei care comentam aici o dorim. Lucrurile acestea nu se pot intampla instant, asta privind realist. Exista o diferenta intre dorinta (pe deplin justificata) si putinta.
Nu inseamna ca distinsii comentatori -care pun in spatele acestor recente mutari IICCMER valuri de diversiuni useliste- nu pot avea dreptate in cele din urma. Insa pana a trage concluzia, trebuie sa urmarim cum cazurile celor doi tortionari decurg. Cred ca la finalul lor (daca va exista finalizare) vom putea judeca mai bine ce s-a intamplat cu adevarat.
lupule, uiti de procesul de la Nurnberg. Si uiti ca acolo a fost condamnat si IDEOLOGUL Rosenberg, care propbabil nu a dat vreo palam cuiva in viata.
La Nurnberg a fost DEMONSTRAT ca nu numai gardianul/seful lagarului era vinovat ci si sefimea partidului.
De ce il iertam pe Iliescu?
…câta vreme tortionarul moral a unei natii intregi – Ion Iliescu – este invitat la festivalul George Enescu si tratat ca VIP, in vreme ce noi, victimele mârsaviilor lui bântuim lumea in cautarea unui loc sa ne regeneram radacinile, desi stim din toata fiinta ca asta nu e posibil decât acolo unde ne-am nascut… asta in conditiile in care exista zeci de tomuri cu probe despre implicarea lui directa in crimele revolutiei si ale mineriadelor la institutiile care acum ancheteaza mici terminale ale unui sistem in care Iliescu era si este Procesorul de date……..Orice lucru, incusiv normalitatea incepe cu vârfurile nu cu sedimentele… si daca „normalitatea” incepe de jos ar fi normal sa ajunga si la tine, dat fiind atitudinea ta, atât doar ca in „normalitatea” voastra josul este sus si invers…
Majoritatea determina normalitatea…
Filosofic, conceptul e depasit! Temporal, omul traieste intotdeauna in trecut: din momentul receptarii senzatiei pana la prelucrarea ei se scurd miimi bune … analog normalitatile survin cand majoritatea determinanta e deja perimata. Intr-o lume in care aifonul e deja istorie cand l-ai achitat, n-are cum sa fie altfel. Un lucru insa e sigur: cand ii iei cartoful din zeama, diletantul iti da peste mana!
Drumul infernului e pavat cu bune intentii.
Ideea de a distruge sistemul existent poate parea buna dar, in ciuda aparentelor, nu aduce raiul pe pamant. Cam asta e ideea in care credeau comunistii.
Si, din pacate, sunt multi care inca mai cred acelasi lucru…
E imposibil sa nu fii de acord cu ideile din textele mentionate in articol. Reducerea infernalului mecanism de teroare, crimă, suspiciune și aneantizare a valorilor unui întreg popor la șefii de penitenciare este un riscant joc de batjocorire a memoriei, de (re)rescriere a istoriei. (A. Pora)
Toate bune si adevarate, insa acesta nu este primul moment cand onorabilii formatori de opinie mentionati ar fi avut ocazia sa se dezlantuie impotriva mascaradei dezvaluirilor. Caci manevra uselista este o copie la indigo a altor „dezvaluiri” CNSAS. Dupa jocul mediatic prin care i s-a refuzat practic dlui Ticu Dumitrescu sefia Consiliului, functie pe care ar fi meritat-o cu prisosinta, activitatea acestuia a fost redusa in acelasi mod ca cea de acum a IICMER, la deconspirarea „turnatorilor”. Ni s-au oferit o Dana, un Felix, un Horia, un Laurentiu, „niste berbecuti in straie aurite”, poate chiar si-un porumbac, si am exultat. Dar intrebarile au ramas: cine erau cei care ii obligasera pe acestia sa faca ce-au facut? Cum au fost folosite acele informatii? Cati dintre compatrioti au avut de suferit in urma „turnatoriilor”?
Intrebari la care, iata, se mai adauga una: de ce acesti formatori de opinie, astazi volubili, amuteau insa cand se ridicau aceleasi legitime intrebari nu demult?
ar fi interesant de aflat si nume ale tortionariolor din anii 80. Sigur ca existau, mai ales la securitatea din Bucuresti, unde, dupa ce te „prelucrau informativ”, te tineau arestat cu lunile fara proces, te bateau de te snopeau (aia bateau, nu gluma) si apoi iti inscenau un simulacru de proces sau o condamnare la locul de munca. Cine nu stie ce inseamna o bataie cu bastonul pe talpile goale, interogatorii de 60 de ore, injuraturile sau arsenalul emotional al „reeducarii”, nu pricepe dimensiunea odioasa a represiunii din anii 80.
Sigur, majoritatea au fost reciclati in SRI si acuma s-au pensionat probabil. Dar sa nu credeti ca ei au fost mai putin tortionari in anii 80 decat in anii 50-60. Nu, singurul motiv pt care ei nu sunt arestati este ca ori au pile, ori au dosare cu care santajeaza persoane importante (ori ambele)
Am citit cu mare interes acest articol,pentru care va felicit dle V.Tismaneanu,deoarece il gasesc edificator,revelator,necesar(!!!) si de o desavarsita valoare,nu doar informativa,ci mai ales educativa!Afirm deci,o data in plus,ca ma simt mai putin ignoranta dupa,decat eram inainte de a va fi citit,si asta pentru mine este formidabil ;) multumesc.
In privinta actualei politici useliste de vanatoare a tortionarilor neamului,cum sa va spun?Mie mi se pare absolut conforma cu ideologia fondatorilor actualei democratii romanesti,adica Iliescu&co,nu vad nimic extraordinar si nici anormal in modul selectiv in care aplica aceleasi legi pe care tot ei le-au conceput suficient de „elastice”…!?Daca ansamblul operei lor este,fara multe dubii,cauza situatiei actuale a Ro,in toata splendoarea ei(!),nu avem cum sa-i acuzam de vreo ilegitimitate sau alte uzurpari de putere,au fost de fiecare data,ca si azi,imputerniciti in mod democratic,plebiscitati cu vehementa de popor!
Sunt deci excelenti psihologi si fini cunoscatori ai mentalitatii romanesti,pe care nu au decat sa o mentina intr-o stare de veghe controlata,ca sa reactioneze de fiecare data EXACT asa cum vor ei!
Atunci cand intelectualii,de ex,se plang de ignoranta maselor manipulate de USL,USL are un cu totul alt discurs fata de popor:sunteti formidabili pentru noi!Valorizarea fiind mereu mai eficienta decat critica,este evident ca oamenii continua sa le soarba vorbele si sa le aprobe actele!
Dupa dec 1989 se repeta „X n-a mancat salam de soia cu noi”,”regele vine numai ca sa-si recupereze averile” sau „nu ne vindem tara”,etc.Cei care au insuflat acest mod de gandire stiau exact ca el convine mentalitatii romanesti,si asa a fost!
Astazi sunt acuzati 2 sefi de inchisori,pentru ca ei reprezinta concret,pentru omul din popor raul intruchipat,in plus li se promite redistribuirea pensiilor acestora…lumea atinge deja Nirvana!
Dvs le explicati prin simple calcule aritmetice ridicolul situatiei,sunteti insa bruiat de insasi vocile celor pe care intentionati sa-i avertizati de o noua impostura…Creierele lor sunt bine spalate si netezite,pentru ei un Iulian Vlad e abstract,un Visinescu e real!
Multumesc mult pentru acest comentariu.
N-am încotro, trebuie să-i dau dreptate domnului Ion Iliescu: Este o acţiune tipic propagandistică, care ţine de regimuri trecute şi depăşite de istorie. Acum sunt convins că omul acesta este veşnic. Nici el nu are nici-o reţinere că n-ar fi aşa. Şi intangibil. Dumnealui nu are nici-o legătură cu ‘regimuri trecute’, nici cu cele de acum. Mă întreb cum de e posibil să apară sau ce anume din univers îi face posibilă apariţia în meandrele concretului, nedepăşit vreodată de istorie. Lăsând ironia la o parte, acest caz trebuie tratat cu toată seriozitatea de justiţie. Din câte ştiu au, la nevoie, expertiză psihiatrică. Existentă şi în ‘regimuri trecute’. Ştie dumnealui.
Sunt mai mult decat convins ca USL-ul foloseste povestea tortionarilor in mod populist.
Mai mult, o foloseste ca o perdea de fum… pentru ca problema lor sunt demonstrantii din strada care le striga in fata coruptia.
Eu as fi fost insa atent si la „anticomunismul” pdl-ist… si el la fel de populist si el la fel de fumigen.
Cei care au suferit direct masurile „bestialismului” socialist nu au gasit nici intelegere si nici dreptate. Ba dimpotriva, coruptia, venalitatea, ipocrizia, meschinaria corifeilor partidului… a lasat un gust amar multor „petenti” batjocoriti de noii imbogatiti ai vremii.
Asa se face ca populismul usl in aceasta materie este doar comic pentru ca nimeni nu are nici o asteptare de la ei. Asteptarile erau legate de acea alianta politica care atacase si detronase o putere a esalonului doi comunist, o grupare politica care articulase un program care se recomanda anticomunist. A fost o grava eroare din partea electoratului sa nu vada la ca urma urmei era doar o alta aripa a FSN.
Pentru mine este o enorma deziluzie sa vad cum intelectualitatea cea vestita a smarcurilor mioritice dă acum din colt in colt si nu este capabila sa articuleze idei eficiente impotriva unei puteri corupte. Nu fostii tortionari care isi traiesc ultimii ani de viata si nu cainii vagabonzi sunt miza zilei de azi. Lumea in care traim este o lume dominata de o gasca de politicieni care au fost toti cumparati en gros de o companie paravan pentru o serie de investitori fara scrupule. Miza nu este o fabrica vanduta pe nimic si revanduta apoi la fier vechi… ci clasa politica care si’a pierdut orice legitimitate reprezentativa chit ca tipa ca din gura de sarpe ca au fost 70-80% anul trecut in vara.
Tortionarii… da, ei trebuie demascati. Dar nu de institute de cercetare… ci de procurori profesionisti. Cine i’a impiedicat pana acum sa faca asta ? Cand s’a incercat un proces al comunismului… poate ca actul de acuzare era prost facut, poate ca multe victime erau in varsta si nu stiau cum este legea… dar procurorii ! Aia de erau asa curajosi anul trecut… unde erau !? Nici unul nu s’a autosesizat. De ce ? Pentru ca stiau ca atunci nu era timpul potrivit !
http://www.procesulcomunismului.com/plingere_parchet.htm
Procesul comunismului a murit. A fost prea tarziu si prea folosit de tot felul de oportunisti, de tot felul de pseudo cercetatori si pseodo politicieni. Pacat de aceia dintre ei care erau onesti si care nu alergau dupa functii, pacat de aceia care stateau in biblioteca in vreme ce altii pupau in public dosurile noilor vedete ale momentului. Ii stiti si pe unii si pe altii…
PS. Un slogan inca de actualitate : Ole Ole Ole F.S.N.-ul ce mai e? P.C.R.!
Rugaminte
Daca puteti avea contact d-le Tismaneanu cu dl. Pacepa, va rog sa-l intrebati unde a depus Decretul nr.144 privind asigurarea de fonduri şi valorificarea producţiei realizate în obiectivul „G.S.”
Va instiintez ca inventarul decretelor prezidentiale de la Arhivele Nationale precizeaza ca acest decret a fost inmanat d-lui Pacepa, cand avea functia de secretar de stat la Ministerul de Interne.
Acest decret lipseste dintre decretele existente in fondul arhivistic „Consiliul de Stat – decrete prezidentiale”, anul 1978.
Conform inventarului, decretul a fost emis la 12 iunie 1978.
Inventarul este publicat pe site-ul Arhivelor Nationale.
Multumesc.
De obicei, cei care cred ca idologia comunista ar fi buna dar a fost prost pusa in practica confunda marfa cu ambalajul. Asta pentru ca nu au cunostintele celee mai elementare despre aceasta ideologie, nu sunt constienti ca nu le au dar emit pareri.
O idee, un plan sau un proiect, chiar perfecte, pot fi gresit aplicate dar exista posibilitatea ca greseala sa fie depistata si indreptata. O idee falsa, un proiect sau un plan prost concepute nu pot fi aplicate decat asa cum sunt si ele – prost.
Friedrich Engels, coautor al ideologiei comuniste, a scris o carte (o tampenie cap coada) intitulata ” „Originea familiei, a proprietatii private si a statului „, La sfarsit da si definitia comunismului :
” Noua societate va fi o reinviere – sub o forma mai inalta insa – a libertatii, egalitatii si fratiei din vechie ginti”
Cartea lui Engels se bazeaza pe cartea lui Henry Lewis Morgan, evolutionist convins, intitulata „Societatea antica” in care face (dupa E pentru prima data) o periodizare a Istoriei. Morgan distinge trei epoci fundamentale : salbaticie, barbarie si civilizatie. S-a ocupat de analizarea primelor doua pe care le-a impartit in trei trepte : de jos, de mujloc si de sus.
Engels plaseaza existenta (?)comunismului primitiv (gentilic) sau comuna primitiva, cum am fost/suntem noi invatati, in epoca barbariei. Apare pe prima treapta a acsteia si piere odata cu destramarea epocii gentilice. Cauze ? – diviziunea muncii, perfectionarea uneltelor, ceea ce a dus la aparitia plus productiei, care a dus la aparitia proprietatii private si la inechitate sociala.
Dupa mintea lui Marx si alui Engels, faptul ca ar fi existat la inceputurile omenirii o epoca comunista, aceasta, in mod „implacabil” (exprsia lor) va reveni in Istorie dar pe un plan superior – (adevaratul) neocomunism. Ideea se bazeaza pe ipoteza conform careia, societatea umana progreseaza descriind o spirala.
Pentru ca evolutia se misca foarte, foarte lent, „clasa muncitoare, inarmata cu stiita marxist-leninista si sub conducerea partidelor comuniste, are sarcina istorica de a grabi mersul Istoriei pentru ca noua era comunista sa vina maim repede, pentru fericire popoarelor” (am folosit limba de lemn).
Aceasta este chintesenta ideologiei comuniste. Pentru aplicarea ei in practica au fost torturati, umiliti, ucisi milioane de oameni.
Imi place sa primesc replici de la oameni cititi, va multumesc.
Dar cum va explicati ca melodia ,,Imagine” a lui John Lennon, promovand valori stangiste (daca nu chiar extrem), este acceptata ca o valoare pe cand scrierile lui Engels sunt ,,o tampenie cap-coada” ?
Da, in Image sunt descrise valori specifice comunismului.
Da, era perioada statului asistential , raul cel mare care a distrus Anglia – a distrus competita – raul necesar care a facut ca la ceva vreme cetatenii din marea Britanie sa aleaga un lider de dreapta care a readus prosperitatea.
Ghiciti Dvs. despre cine este vorba!
Domnul meu, socialismul a pornit de la o utopie si a ajuns o mare, dubla ticalosie : comunism – nazism (ma refer la „Cartea de aur, pe cat de folositoare pe atat de distractiva, despre cea mai buna forma de organizare a statului si despre noua insula Utopia” a lui Thomas Morus, considerat parintele socialismului utopic).
„Deosebirea stiintifica dintre socialism si comunism consta numai in faptul ca primul cuvant inseamna primul cuvant al societatii noi, care ia nastere din sanul capitalismului, iar al doilea cuvant inseamna o treapta ulterioara, mai inalta, a ei” (Lenin, Opere alese, vol II).
Asa dar, socialismul si comunismul nu sunt doua sisteme dstincte ci, faze diferite aceluias sistem.
Probabil ca John Lennon nici nu cunoaste ideologia comunista dar ca multi altii s-a lasat furat de lozincile demagogice ale propagandei comunniste.
Probabil ca nu a auzit nimic despre ororile comunismului, nici macare despre ” Arhipelagul Gulag” al lui Soljenitin. Ori, poate ca a auzit dar nu le crede. Ori, nu-i pasa caci vorba unui intelept din vechime, ” Nici o cauza nu-i atat de rea incat sa nu-si gaseasca adeptii sai firesti.
Despre ce valori e vorba ?
Va doresc numai bine.
Cer scuze, iar am gresit. Am scris : „primul cuvant al societatii noi” in loc de : „prima treapta a societatii noi”.