„Noi nu vrem să recunoaștem un lucru foarte clar și anume că începând din 2016 toată populația României: bebeluși, casnice, salariați, pensionari, tot ce vreți dumneavoastră, trăim peste posibilități. Pentru că asta înseamnă să te împrumuți și să-ți crești deficitele. Noi trăim mai bine decât ne putem permite. Și vedem lucrul ăsta, faptul că datoria externă a ajuns la 160 de miliarde de euro, adică 8.000 euro de bebeluș, bătrân, casnică sau salariat, fără ca de acești bani noi să fi făcut capacități de producție din care să putem replăti datoria. Am dat-o pe excursii, pe vile, pe vuitoane, pe mașini de fițe și așa mai departe.” – Valentin Lazea, economistul șef al BNR (extras dintr-un op-ed recent)
Dacă stăm strâmb și judecăm drept, cum ne îndeamnă o vorbă înțeleaptă din bătrâni, știm, simțim intuitiv că Valentin Lazea are dreptate, după care alegem să ne revoltăm: Cum adică are dreptate? Ce, eu am mașină de fițe, am eu sacoșe Louis Vuitton? Îmi fac eu vacanțele în străinătate (bine, câteodată la bulgari, dar nu se pune că e mai ieftin acolo)? Și atunci de ce să mi se spună mie – Mie! – că am trăit peste posibilități în ultimii șapte ani? Românul este sărac și trăiește în sărăcie, este săracul Europei, cum adică trăiește peste posibilități?
Dar Valentin Lazea, stând în față cu cărțile contabile ale patriei deschise, vede pe-o pagină veniturile și pe cealaltă cheltuielile noastre, ale tuturor care formăm țara asta România și socotește: ce producem (și consumăm sau exportăm), ce remiteri de la românii plecați în lume ajung în țară, ce investiții străine se fac în România, versus ce importăm ca să consumăm, dar și ca să producem, ce plătim pentru vacanțele prin lume sau investițiile pe care le facem noi în străinătate, ce investiții străine își repatriază profiturile – și, din păcate, observă că se obține un deficit, așa numit de cont curent.
Contul curent, comparativ la 9 luni din 2023 și 2022. Sursa: cursdeguvernare.ro
Din ianuarie și până în septembrie 2023 deficitul de cont curent al României este ceva mai mult de 16 miliarde de euro – adică România doar în primele 9 luni ale anului curent a cheltuit cu 16 miliarde de euro mai mult decât și-a permis ca venituri. Ceva mai bine decât anul trecut, când în aceleași 9 luni ale anului cheltuisem cu 21,147 miliarde de euro mai mult decât ne-am fi permis. Există și un efect al acestui trai peste posibilități: datoria externă a României a ajuns la 161,262 miliarde de euro. Cum s-a ajuns aici? Cum de a fost posibil? Mai putem face ceva ca lucrurile să nu se înrăutățească?
PE SCURT, DE CE AM AJUNS AICI ȘI UN EXEMPLU
Știm că indicatorul atât de cunoscut PIB – Produsul Intern Brut, la care se raportează multe din planurile guvernelor, cum ar fi de exemplu construcția bugetară, este de 282,4 miliarde de euro în anul 2022. Din diverse motive, pe care nu le mai reiau, pentru că am mai scris despre ale în alte editoriale, performanța statului în ultimii ani la colectarea de venituri la buget este de 27% din PIB (adică circa 76,3 miliarde de euro).
Conform regulamentelor de stabilitate financiar bugetară a statelor membre ale Uniunii Europene, Comisia Europeană recomandă ca deficitul bugetar să nu fie mai mare de 3% – prevedere pe care, de fapt, noi nu o mai respectăm din vremea guvernelor sponsorizate de Liviu Dragnea -, nivel considerat sustenabil pentru că el trebuie compensat prin contractarea de împrumuturi de către stat.
Deci, în limite rezonabile, puteam construi un buget în anul 2022 de circa 84,8 miliarde de lei. Nu a fost cazul, pentru că deficitul bugetar a fost de 5,68%, adică cu 2,68% din PIB mai mult decât era prudent să ne permitem. Cu alte cuvinte, Ministerul de Finanțe a împrumutat mai mulți bani pentru a finanța deficitul decât în opțiunea prudentă.
În 2022, cei de la Ministerul de Finanțe se uită la două instituții care îl ajută să construiască un buget pentru anul următor, adică pentru anul 2023, în care ne aflăm: Institutul Național de Statistică și Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Cei de la prognoză au dat o estimare de creștere a PIB cu 2,8% în anul 2023, adică undeva peste 290,3 miliarde de euro. De aici noi calcule: venituri la buget – 78,3 miliarde de euro; deficit bugetar planificat 4,4% din PIB, adică cheltuieli de 91 miliarde de euro. Toate sunt cifre pur teoretice (și nu vreau să intru în detalii cu PIB nominal etc.), pentru că, așa cum știm deja încă din vară, bugetul avea probleme să se încadreze în cifrele planificate.
Și ce face statul când nu-i ies calculele contabile? Se împrumută, firește! De ce o face? Pentru că are cheltuieli deja angajate: pensii, salarii, facturile de funcționare ale instituțiilor statului, cofinanțări de investiții (minoritare, pentru că banii vin mai ales din Bugetul Unional – fondurile europene), finanțări de investiții (Planul „Anghel Saligny”), finanțări acordate UAT-urilor, plata dobânzilor la împrumuturile externe scadente etc..
La început de noiembrie ac., prognoza de creștere economică pentru anul 2023 a fost revizuită de Comisia de Prognoză în scădere, de la 2,8% la 2% și, evident, deficitul bugetar în creștere, undeva în jurul a 5,5%, conform afirmațiilor ministrului fondurilor europene, Adrian Câciu. În schimb, Comisia de Prognoza este foarte optimistă pentru anul 2024 (vezi aici): creștere economică de 3,4%, PIB nominal de 350 miliarde de euro, salariul mediu net de 950 de euro, inflația de 4,5%. De unde această bogăție în 2024, după atâtea eșecuri în 2023?
Simplu, totul are o explicație, dar va avea și consecințe pe măsură! Explicația constă într-o teorie economică numită „wage-led growth” – WLG (vezi aici studiul BNR, semnat de Cezar Boțel), adică pe scurt, dezvoltarea statului bazată pe accelerarea creșterii veniturilor populației: statul impulsionează creșterea veniturilor populației (salarii, pensii, alte tipuri de alocații) care, legate de o taxare înaltă a acestor venituri, ridică și veniturile bugetului de stat, pe de-o parte, iar pe de altă parte, invită populația la consum, consum care se constituie în motor de creștere al PIB-ului.
Principalul susținător al acestei teorii este economistul Cristian Socol, foarte influent în PSD și pe vremea lui Liviu Dragnea, și pe vremea lui Marcel Ciolacu, după cum se vede. La prima vedere, fără cine știe de cunoștințe de economie, se constată cel puțin două vulnerabilități majore ale teoriei WLG.
Prima vulnerabilitate: ca să crești veniturile populației varianta bună ar fi să dispui de un excedent bugetar, dar nu este cazul României, și atunci rămâne varianta problematică (în cazul dâmbovițean vicioasă) a împrumutului de pe piețele externe și din intern. Deci te obligi să crești povara datoriei externe printr-o acțiune directă. A doua vulnerabilitate: creșterea consumului populației, dacă nu găsește debușeu în producția internă, multiplică importurile pentru consum și crește deficitul de cont curent. Scoate bani din economie, creditând alte economii. Împrumuți pe buzunarul cetățenilor, ca să bagi bani în buzunarele altora, care îți oferă marfa cerută de cetățenii care se trezesc brusc (nu este vina lor!) cu mai mulți bani în buzunar. Cazul României, evident.
În concluzie: poate că WLG este o teorie cu anumite merite, dar aplicarea sa în cazul României poate fi asimilată cu o dietă care alimentează cu glucoză și proteină un țesut canceros. Pentru cine are îndoieli că raționamentul meu este corect, să analizeze cazul Greciei în anii 2008 – 2012.
PRIMA LOVITURĂ WLG: LEGEA PENSIILOR
Toate aspectele legate de Legea pensiilor, inclusiv cele privitoare la sursele de finanțare, au fost clarificate în ședința Coaliției din această după-amiază. Prin urmare, Legea intră în line dreaptă în Parlament, fiind susținută de întreaga Coaliție. Totodată, am decis ca, împreună cu domnul președinte Ciucă, să depunem cât mai repede un proiect pentru combaterea evaziunii fiscale și creșterea încasărilor la buget. Îi asigur pe pensionari că ne vom ține de cuvânt! Pensiile vor fi indexate, iar inechitățile eliminate prin recalculare!! – Marcel Ciolacu, mesaj postat pe contul de Facebook.
Și un bemol, tot pe Facebook, de la președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Am analizat, de asemenea, reorganizarea internă a ministerelor, primele două vizate fiind cel al Agriculturii și cel al Mediului. Se urmărește flexibilizarea proceselor de decizie, pentru ca structurile instituționale să devină mai eficiente, cheltuind mai puțini bani publici. În același registru, am discutat despre îmbunătățirea colectării.
Pe scurt, PSD și PNL și-au dat mâna, după o săptămână de lupte fratricide, și au decis să meargă pe mâna lui Cristian Socol în privința pensiilor, care vor crește în ianuarie 2024 cu 13,8% prin indexarea cu rata inflației, calculată pentru anul 2022, și unele recalculate în septembrie 2024, după o formulă propusă de noua lege a pensiilor, și va urma se pare o creștere medie a unor pensii cu alte 40%. Ministerul Finanțelor a făcut calculul de impact al cheltuielii totale presupus de acest impuls puternic de creștere de venituri și a rezultat ceea ce Economedia a publicat în tabelul alăturat.
Discuția simplistă ar fi dacă este sau nu etic, moral să fie revizuite pensiile actuale și aici aș vrea să subliniez un simplu fapt: „legea pensiilor Simona Bucura-Oprescu” își propune să corecteze inegalitățile pe care, în fond, le-a creat aplicarea „legii pensiilor Olguța Vasilescu”, care la rândul său dădea asigurări că inegalitățile în plata pensiilor vor fi astfel rezolvate.
Conform Adevărul, care a studiat proiectul noii legi a pensiilor, principalele prevederi ale acesteia (care ar trebui să se aplice începând cu 1 ianuarie 2024) sunt:
(i) Stagiul complet de cotizare reprezintă perioada de timp în care asigurații au realizat stagiu de cotizare contributiv, pentru a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă sau a pensiei anticipate. Stagiul minim de cotizare reprezintă perioada minimă de timp în care asigurații au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă.
(ii) Reglementările referitoare la contractul de asigurare socială vizează, printre altele, categoriile de persoane care pot achita contribuțiile de asigurări sociale pe o perioada de maximum 6 ani la alegere din perioade diferite, anterioare încheierii contractului, în care nu au desfășurat activități profesionale și nu au avut calitatea de pensionar.
(iii) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa legii. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Stagiul complet de cotizare contributiv, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creșterea stagiului complet de cotizare, conform eșalonării prevăzute în aceeași anexă a legii.
(iv) Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință (VPR). VPR reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a proiectului de lege și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzut de legislația anterioară, respectiv 25. La data intrării în vigoare valoarea punctului de referință este 81 lei, care va fi indexat anual, în luna ianuarie, cu rata inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. Numărul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia și a numărului de puncte de stabilitate. Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumelor punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.
(v) Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel: 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani; 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani; 1 punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani.
(vi) Sunt considerate perioade asimilate vechimii acele perioade în care asiguratul: a urmat cursurile de zi sau cu frecvență ale învățământului universitar pe toată perioada de studii; a satisfăcut serviciul militar; a beneficiat în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006, de indemnizații de asigurări sociale; a beneficiat după 1 ianuarie 2005 de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă sau boli profesionale; a beneficiat după 1 ianuarie 2006 de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani respectiv 7 ani.
Există o categorie de pensionari care nu vor primi niciun leu la recalcularea prevăzută de noua lege, pentru că au cotizat mult prea puțin. Conform declarațiilor lui Daniel Baciu, șeful Casei de Pensii, citat de Newsweek, este cazul celor care au îndeplinit doar stagiul minim de cotizare: Ei au contribuit puțin. 15 ani este stagiu minim de cotizare care e prevăzut în legislație. Având doar 15 ani cotizați, ei nu mai primesc acel punctaj suplimentar care se acordă celor care au muncit 25 de ani.
VOR URMA ALTE POMENI ELECTORALE CU CERTE CONSECINȚE POSTELECTORALE
Reproduc un dialog care a avut loc în Senat, în comisia de specialitate care a dat avizul pe proiectul noii legi a pensiilor (HotNews):
Senatorul PSD Daniel Zamfir: Văd aici o serie de colegi îngrijorați de această lege. Vreau să vă spun ceva foarte clar: această lege aduce o echitate despre care de mulți ani vorbim. De vreo 20 de ani de zile oamenii așteaptă de la clasa politică să le facă dreptate. Nu ați domnilor de la USR că oamenii nu ne-au votat ca să ne plângem că nu sunt bani? Aici este vorba de decizie politică, de determinare. Guvernul asta a decis să pună capăt inechității sociale.
Senatorul USR Anca Dragu: Ar trebui să vă intereseze ce spun pensionarii și dacă ei cred ce le spuneți voi. V-am cerut să spuneți impactul bugetar. Noi nu avem rectificare. Nu știm cum arată bugetul anului 2024 și vrem să știm dacă această lege este sustenabilă.
Senatorul Daniel Zamfir vorbește peste senatoarea Anca Dragu: Stați liniștiți. Voi nu știți nimic. Ați făcut o prostie de PNRR, ați făcut o mare porcărie!
Senatorul PSD Ion Rotaru președintele Comisiei pentru Muncă: Ministerul Muncii a depus un efort fabulos pentru elaborarea acestei legi. Fiecare articol în parte s-a discutat cu Banca Mondială, aceste articole s-au scris cu toate responsabilitatea. Sigur se va găsi și sursa de finanțare, pe încasări, digitalizare, măsuri care vor fi luate în perioada următoare. Săptămâna viitoare vin actele normative care să genereze o mai bună încasare. Îngrijorări există, dar să nu mergem pe ideea de nu se poate.
Am reprodus o mostră din dezbaterile parlamentarilor pe marginea unei legi care va avea, conform calculelor Ministerului de Finanțe, un impact de 58 de miliarde de lei în anii 2024 – 2025, adică în jurul a 3% din PIB, avându-l în rol de Bufon al Curții pe traseistul parlamentar (PDL→PNL→ALDE→PSD) Daniel Zamfir.
Care ar fi – absolut teoretic, să reținem – resursele prin care să fie acoperite cele 58 de miliarde de lei? O spune Nicolae Ciucă, cu referire la prezumatele măsuri legislative de întărire a cadrului de combatere a evaziunii fiscale (Bursa): Principala sursă de finanțare poate fi combaterea evaziunii privind plata TVA, care este de 45 miliarde lei. Vom face tot ce e posibil să continuăm măsurile implementate în acest sens, iar acum vorbim și despre acest proces de digitalizare și nu numai, pentru că este vorba despre funcționarea întregului sistem din ANAF la nivel central și la nivel local pentru a putea să monitorizeze, să identifice riscurile și să ia măsuri în consecință.
Cum ar spune finanțiștii, „apă de ploaie”: nu poate fi clădit niciun proiect serios de buget național care să se bazeze pe un cadrul legislativ și o serie de declarații politice de intenție (reluate de fiecare guvernare în ultimele decenii) privind combaterea evaziunii fiscale, în special pentru a înlătura „gaura neîncasării” la TVA, calculată de economistul Gabriel Biriș undeva între 9 și 11 miliarde de euro.
Și încă nu avem toate datele despre noua lege a salarizării unice, care ar urma – așa cum anunță Guvernul – să fie finalizată undeva în martie 2024, cu dispoziții care ar trebui să fie aplicate după 1 ianuarie 2025 (asta dacă sub presiunea electorală, guvernul Ciolacu nu va anula printr-o OUG dispoziția legală care impune să nu poată fi luate astfel de măsuri cu 6 luni înainte de alegeri). Ce rapid am trecut în spațiul public de la dezbaterea din vară, despre „cum acoperim gaura bugetară de 30 de miliarde?” la „nu este o problemă să găsim resurse pentru plata pensiilor în 2024 și 2025!”, iresponsabil de repede. Mai înțelege cineva ceva?
Mă întorc acum la avertismentul lui Valentin Lazea și, în loc de concluzie, încerc să-l întăresc alăturându-i alte avertismente formulate de profesorul Bogdan Glăvan (director al Centrului de Economie Politică și Afaceri româno-american „Murray Rothbard”) și consultantul economic Adrian Negrescu (FRAMES):
Bogdan Glăvan: România trăiește în prezent pe datorie, statul nu a făcut consolidare bugetară. De fapt, singura consolidare făcută a fost în 2021, când am scăzut deficitul din pandemie de la 9% la 7%, dar după aia s-a terminat. Fără consolidare bugetară, mai devreme sau mai târziu vom fi nevoiți, vom fi forțați de Comisia Europeană, de către FMI să luăm măsuri „heirupiste”, dure și proaste pentru societate, adică este inevitabil. (…) Dacă mă întrebați pe mine, lucrurile cu adevărat rele sunt la orizontul lui 2030. Pentru că în 2030 noi vom fi terminat PNRR-ul, vom fi terminat fondurile europene și aș spune că nu este clar ce fonduri europene vor mai veni în România la vremea respectivă. La orizontul anului 2030 chiar o să fim în fundul gol! La vremea respectivă, adio ăștia 75 de miliarde bani europeni, că ei se vor fi păpat până atunci. Că ei sunt până în 2026-2027. Se mai lungește, cât s-o mai lungi PNRR-ul, la fel și cu cadrul financiar multianual. Apoi, pe următorul cadru nu se mai știe câți bani vor fi dirijați spre România.
Adrian Negrescu: 2025 va fi un an de recesiune în România. Adică toate premisele merg către această situație, în condițiile în care vor fi amânate foarte multe reforme anul viitor. 2024 va fi un an de îngheț din punct de vedere decizional în România. Și toate măsurile astea care vizează în special reducerea cheltuielilor bugetare, rezolvarea problemelor structurale ale economiei vor fi amânate pentru 2025. (…) Gândiți-vă că vor ieși la pensie decrețeii, circa 1,8 milioane de oameni! Numărul cetățenilor din România va scădea foarte mult, adică cu cel puțin 500.000, în condițiile în care sporul natural, adică numărul de nașteri din România este din ce în ce mai mic. Politicile publice nu sunt menite să susțină crearea de locuri de muncă, absolut necesare în contextul actual.
Post-scriptum: Pentru cei tentați să observe că este ușor să critici, dar ar trebui mai degrabă încurajată atitudinea constructivă, pozitivă, aș replica că acum este timpul pentru critică, din păcate. Soluțiile nu sunt rocket science, ele țin de domeniul evidenței; cu toate acestea, de ceva vreme guvernele se feresc de ele. Sunt considerente politice la mijloc, de context internațional, dar și mult amatorism, veleitarism sau rea credință. Și așa nu putem avansa decât spre un soi de dezastru anunțat.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Niciodata dar niciodata poporul roman nu a trait atit de bine .Multi dintre noi nici macar nu isi imaginau vreodata sa aiba un asemenea nivel de trai .Imprumuturile ,atit de contestate de catre unii ,u fost benefice chiar daca pe ici pe colo sistemul relatiilor si furaciunile au fost si ele parte .Dezvoltarea fara precedent este extrem de vizibila .La semafoare coziile de masini parca nu se mai termina.Gradul de ocupare hotelier este mereu spre suta la suta .Deplasarile in strainatate si numarul imens de cetateni ce vin si pleca impreuna cu deja depasitele recorduri in Black Friday ne arata adevarata fata a lucrurilor .Acum vin si maririle de pensii care ofera celor mai putini avuti sansa de supravietuire .Impozitele pe domeniii de activitate de la timplari si faintari sau profesori si cei care poseda active imobiliare nu exista decit in vreo lege ratacita pe la Senat sau pusa bine la pastrare si neaplicata de nimeni .Raiul pe paminit se numeste Romania .
Nu știu de ce fug așa mulți din rai! După Siria, care a trecut printr-un război oribil, suntem țara cu cea mai numeroasă diasporă!
Laptele și mierea curg in România puhoaie pentru ca Iohannis, ca și Pingelică pe vremuri, lucrează pe brânci. “El se odihnește de la o muncă făcând o alta!”
Nu-mi mai aduc aminte trupa și melodia la mișto de acum vreo 20 de ani care avea un intro de genul: “ România a plătit datoria Statelor Unite către Somalia și Irak”
Gică să nu-ți uiți doctoriile!
@bunul samaritean _ „La semafoare coziile de masini parca nu se mai termina.”
Dacă pe o străduță îngustă se întâlnesc două mașini, deja sunt prea multe.
România este statul UE cu cea mai mică rată de motorizare, Bulgaria având cu 10% mai multe autoturisme la mia de locuitori decât România.
În România par multe mașini pentru că nu există infrastructură rutieră.
Nici nu are pentru Bucuresti cum sa detina o noua infrastructura rutiera. Planul vechi al orasului de acum 150 de ani nu a prevazut un asemenea trafic. Apoi nu au fost stopta procesul de indesire z constructiilor. Pe toate terenurile ale vechilor platforme industriale au fost ridicate numai blocuri de 10- 15 etaje, zeci de ckadiri de birouri. Apoi concentrare de institutii publice si private in oras a determinat acest trafic si poluare pe masura. In micile orase limitrofe trebuiau orientate.
@Agora _ „Planul vechi al orasului de acum 150 de ani nu a prevazut un asemenea trafic…”
Fără a vă contrazice, pentru că sunt de acord cu dumneavoastră…
Planurile mai multor orașe italiene de acum peste 2000 de ani fac ca numeroase străduțe să fie înguste. Dar, înguste, înguste! Rata de motorizare în Italia este aproape dublă față de România.
Cât privește București, este singura capitală UE care nu are o centură ocolitoare funcțională. …Și este administrat îngrozitor!
De acord cu dv ca multe orase italiene au centre medievale vechi cu stradute inguste. Dar cum se circula si ce reguli se impun ar trebui sa ne scrieti. Caci pana una alta eu un cartierul unde locuiesc merg pe carosabil si masinile stau pe trotuar. Iar unde au taiat trotuarele se merge in sir indian . Capetele acestor trotuare taiate au fost lasate mai late si unii isi parcheaza masinile. Iar tu pieton esti pe unghi mort de vizibilitate si nu mai vezi ce masina vine pe sens din cauza acestor masini parcate si te ia in bot bine mersi. Daca mai pui in fata si un carut cu copil vai de noi!!!
Traiul bazat pe datorii si consum. „Made in România „. Mall-urile tin in viata o economie in metastaza, precum tuburile de oxigen care tin in viata un bolnav aflat în coma. Chestia e ca UE va accepta din păcate orice deficit bugetar, pentru ca nu-si mai permite ca încă o tara din est s-o ia razna, asa cum a luat-o Polonia sau Ungaria. De bine, de rau, România sprijină Ucraina si inca nu tipa la Bruxelles. Ciolacul stie asta și speculeaza cat poate, iar pana in 2030 se poate intampla orice cu lumea asta, important este sa castige PSD alegerile la anul. Oamenii traiesc clipa si se „bucura” de viata. Li se rupe de ce va fi maine, de bebelusi, de femei, de datorii. „Ce face romanul cand n-are bani? Pleaca la munca in Germania.” Alții , de prin alte tari mai tari si mai msri, ies in strada si isi penalizeaza politicienii gratis, fara sa accepte pomeni electorale.
Stimate,
d-le Felea,
Va propun o ,,grila” analitica (oarecum simplificata) asupra utilizarii WLG de catre Cristian Socol, preluata din Vestul dezvoltat economic si industrial, teoretic corecta!
Conform acestei viziuni economice, cresterea beneficiilor sociale – firesti in statul social european dezvoltat – se impun de catre sindicate, ele functionind de cind exista capitalismul!Practic este si o ,,tehnica” de impulsionare a dezvoltarii economice, pe care sindicatele si statul o impun indirect, prin cresterea drepturilor sociale!La noi, aceasta practica apartine partidelor/stat, utilizata doar ca instrument electoral deoarece nu functioneaza ,,economic”.
Odata ce intr-un domeniu economic sau bugetar (ori national) s-au impus cresteri de venituri sociale, povara lor este preluata de catre antreprenoriatul national sau de domeniu.Avind o inalta capacitate de adaptare si de diminuare a costurilor productive care sa mentina atit cresterea salariilor cit si profitul necesar datorita unei inalte dezvoltari economice-industriale si agricole, de regula antreprenoriatul nu are probleme deosebite (in tarile dezvoltate) decit in cazurile de criza, ca acum.
2.In tarile inapoiate economic si industrial, in care antreprenoriatul este slab capitalizat, domeniile in care activeaza aduc o VALOARE ADAUGATA SLABA, iar profitul este slab incit nu poate acoperi cresteri de salarii si taxe/impozite, practicarea ,,dezvoltarii economice prin cresterea salariilor si impozitelor” – adica prin tehnica economica WLG – este catastrofala pentru antreprenoriat, mai ales cind vine la intervale tot mai mici si repetat.Si mai exista si o tripla criza!
3.Intrebarea este daca intradevar Cristian Socol cunoaste ca aceasta practica WLG este inadecvata tarilor inapoiate economic, ori daca o cunoaste de ce o propune ca un leit-motiv al reformei economice de criza?
Este putin probabil sa nu cunoasca efectele distructive ale WLG asupra antreprenoritului roman, dar repeta ,,liniar” aceasta teorie deoarece nu are o alternativa constructiva, ca de altfel intreg ,,economismul” national.Daca nu ar sustine-o, ar trebui sa plece de la ,,sinul fraged al …statului” (cum spune cintecul), dar cine poate sa faca asta mai ales cind cei carora le produce si vinde solutiile de (re)ducere la absurd a politicii economice, au trecut numai ,,cu masina” pe linga A.S.E. Bucuresti…”?
4.Fara un proiect de tara care sa reindustrializeze Romania catre a treia si a patra ,,revolutie industriala”, ce anume poate sustine un buget national in continua crestere si o populatie asediata de majorarea fara limita a preturilor?Actuala manufactura industriala de montaj manual, ca in anii ”30 ai tarilor dezvoltate?
prof. Caliman I.Eugen
constructor proiect de tara
cu obiectivul reindustrializarii
Daca as fi in locul autorului nu v-as răspunde la comentariu .
se continua politica Dragnea in alta forma; bani pentru populime, ca mafiotii politici sa fure liber!
in acelasi timp, cresterea lichiditatii fara acoperire in piata, determina un haos economic; probabil buboiul se va sparge dupa ce pierd puterea; si atunci, vor veni sa spuna ca era mai bine cu ei;”noi va dam, ei va iau”
1. Atunci cind se calculeaza PIB, datorii etc. ar trebui luata in seama inflatia care deformeaza enorm cifrele.
2. De asemenea ar trebui poate socotit in euro sau dolar, desi raportul RON-euro, respectiv dolar, nu s-a schimbat f mult, din fericire si occidentul sufera de inflatie.
3. Da, in vizitele mele prin Ro am vazut enorm de multe vile. Nu e rau, au si romani dreptul la un pic de lux. Nasoala e insa, ca multe sunt nelocuite, proprietarii se afla prin strainatate, sau pur si simplu au fost construite numai pt specula. Sunt capitaluri imense blocate, capitaluri care nu au sanse sa aduce rendite. Daca o mica parte din acest capital ar fi fost investit in ceva productiv lumea ar fi arata cu totul altfel. Politicienii ar putea s afaca ceva, pe de o parte s acreasca impozitele la vile si pe de alta parte sa micsoreze impozitele la investitii (profit) in domenii industriale, agricole.
4. Romania sta rau, dar daca am compara cu alte state europene, pe undeva, e chiar mai bine, desi dobinzile la datorii maninca o parte din buget.
5. Desigur perspectivele sunt proaste, in curind incep sa iasa la pensie decreteii, deci se asteapta o crestere masiva si brusca a pensionarilor.
6. Nu inteleg de ce exista o perioada minima de 15 ani? Cinstit ar fi sa se dea pensie chiar si pt citeva saptamine lucrate,
7. Nemti vorbesc de pensie la 68 de ani. Verzii se gindesc sa ofere batrinilor car emuncesc si dupa virsta de pensie o prima speciala.
leul trebuie raportat la aur! pentru ca e singurul care nu se devalorizeaza
Singura care nu se devalorizează e capacitatea de lucru a omului . Cu o condiție ,din păcate ; fiecare om sa fie conștient de asta .
Dl. Felea tine morțiș sa ne strice week-end-ul ! (aratindu-ne FOARTE CORECT ! , oglinda in care sa ne uitam azi si mai ales, ne sugereaza sa ne uitam din nou la aceeasi oglinda prin 2030,,,sa vedem ce peri albi si cite riduri ne-au aparut, dar, nu numai din cauza trecerii timpului)
Ma asociez total acestui pdv al dlui Felea si incerc sa intaresc cele spuse de d-sul, cu un extras dintr-o mica disputa ”ziaristica”, avuta cu un oficial BNR (n-a mai fost nici o reactie ulterior):
https://www.zf.ro/eveniment/catalin-dragostin-energy-serv-un-raspuns-pentru-domnul-eugen-22108138
Domnule Dragostin ati spălat pe jos cu marele expert de la BNR. Felicitări pentru profunzimea analizei. La înșiruirea de tipuri de capitalism ati uitat sa-l includeți pe cel sud-american. Se pare ca acesta este modelul nostru, mai precis cel argentinian.
Trăiască socialismul comunitar !
Dle Felea ati realizat o buna sinteza a situatiei economice din ultima vreme. Dar pe guvernanti si la Palatul Treicoceni nu intereseaza aceste aspecte. Tandemul actual de guvernare ce dateaza de aproape 10 ani nu a creat nimic pentru extinderea si intarirea mediului de afaceri privat. Castigarea alegerilor din 2024 este telul suprem, de aici vin contractele cu statul pentru tot sistemul de guvernare. De la primari la parlamentari si guvern. Ce se intampla cu populatia nu mai intereseaza pe nimeni. Ca putem avea soarta Greciei ramane de vazut. Guvernantii au invatat sa mearga pe muchie de cutit ca sa nu ajunga la mana FM si BM. Si nici unul dintre guvernanti, parlamentari chiar daca citesc analizele dv. nu au nicio reactie pentru ca afacerile si interesele lor sunt mult mai importante. Inca avem comunism din plin iar economia de piata doar de fatada.
Ceea ce nu înțelege Socol și PSD este că economia României NU este încă o economie funcțională de piață. Și anume că forțând cererea, economia NU poate crește oferta. Și atunci se apelează la importuri, adică cererea este satisfăcută plătind firmele din economiile străine, crescând astfel datoria publică. Este o politică economică sinucigașă. Acesta este viciul fundamental al acestei politici. Chiar și Ceaușescu înțelesese asta.
Ce-i de făcut? Să nu consumăm mai mult decât putem. Mai devreme sau mai târziu va veni scadența.
PSDul face ce trebuie, vazut din punctul lor de vedere. Au clientela politica bazata pe pensionari si bugetari care chiar daca nu inseamna jumatate de electorat, sint profund devotati partidului. PNLul a devenit un PSD light care nu face nimic pentru a infrana populismul PSDist. Guvernul actual care a indatorat tara mai mult decit oricare altul e cel mai incompetent pe care l-a avut Romania in ultimii 20 ani.
Pentru toti cei care activeaza in sectorul privat nu exista alta optiune in momentul de fata decat USR (pe care i-am votat chiar daca nu-i agreez pe unii din conducatori). Ma cutremur la gandul modificarilor fiscale de dupa 2024, cand PSDul o sa inceapa sa-i mulga si mai mult pe privati si sa ne taxeze in plus pe toti ceilalti.
Cum PSDul nu va disparea ar fi mai bine daca PNLului i-ar lua locul un partid care sa ia in serios responsabilitatea fiscala si interesele firmelor private.
PCR=PSD+AUR
Aveți dreptate , PNL nu exista .
Întrebarea dumneavoastră din debutul articolului: „Cum de a fost posibil?” este pusă greșit. Era mai potrivită exprimarea: „Cum AU FOST POSIBILI?”, ei, guvernanții „atoateștiutori”. Ei care fac și desfac legi fără pic de cunoștinte ( vazi cazul traseistului ing. Daniel Zamfir – of, Doamne!). Și dacă cunoștințe nu sunt, nimic nu e. Doar praf și pulbere.
@Lucian Nicolescu _ „Cum AU FOST POSIBILI?”,
Prin strădania Președintelui Republicii, care a răsturnat guvernul PNL-USR chiar când organiza concursuri transparente pentru ocuparea funcțiilor de procurori-șefi ai Marilor Parchete.
@Constantin: Nu, nu am vrut să sugerez cum că CINE I-A ADUS LA PUTERE. Ci cum au fost posibili niște neșcoliți să conducă o țară spre prăpastie, iar noi, românii și buneii din gura unor Ciolacu, Ciucă, Rareș, Budăi să-i acceptăm fără niciun fel de reacție. Suntem întâii vinovați. Mai apoi urmează KWI șcl.
POlitici de gradinita, s-au trezit desteptii in toamna ca sunt gauri la buget si tb sa taie. Dar nu puteau calcula bugetul bine de la inceput? au uitat tabla inmultirii, sau cum? Iar cu pensiile si salariile, de ce le maresc aiurea cand exista gauri mari in buget? doar electoral. Niste habarnisti; daca ii iei la bani marunti niciunul nu e calificat si profesionist.
Da, solutiile nu sunt rocket science, sunt doar inacceptabile pentru politicienii romani in fuga dupa voturile bugetarilor, mai ales in 2024.
Cheltuielile sunt ale statului, nu ale celor din privat asa cum domul Lazea manipuleaza si insinueaza grosolan.
Statul plateste mai mult decat incaseza pentru a-si mentine influenta asupra votantilor partidului si a furniza politrucilor si specialilor bani nemeritati.
2025 va fi anul recesiunii si al instabilitatii politice, pentru ca pliticienii au invatat ca cine va face reforma dureroasa a cheltuielilor va pati ca Basescu. De aia nu vor sa o faca.
Basescu a facut un compromis la randul lu, nepermitandu-si sa dea afara cei 25% din bugetarii plimbatori de hartii, ci scazand tuturor veniturile cu acest procent.
Acum e loc de 50% si mai mult, pentru ca in 10 ani s-a angajat la greu in administratie publica, ministere, agentii si alte institii cu posturi infiintate pentru lipitorii de afise.
Radu Georgescu, managing partner la CFO Network, analist finanaciar:
În ultima perioadă, în media se folosesc des aceste propoziții. Dar nu explică nimeni ce înseamnă. Și dacă sunt adevărate. Să începem:
1. «România încasează din taxe și impozite 30% din PIB» Așa, și? SUA încasează din taxe și impozite 20% din PIB. Germania încasează din taxe și impozite 50% din PIB. România nu poate fi nici SUA, nici Germania.
2. «Trebuie să creștem veniturile la buget.” Nu putem! În Germania veniturile la bugetul statului vin 50% de la populație și 50% de la companii. În România veniturile la bugetul statului vin 80% de la populație și 20% de la companii. De ce în România sunt așa mici veniturile de la companii? Deoarece companiile multinaționale plătesc impozit pe dividende doar în țara în care au sediul (asta este regula în UE). Deci toate companiile din Germania, prezente în România, plătesc în Germania impozitul pe dividende din România.
3. «România are cea mai mare evaziune de TVA din UE». Nu este așa. TVA-ul este o taxă pe consumul populației. În România peste 80% din consumul populației se face prin lanțurile mari de magazine. Din păcate, magazinele mici au dat faliment. În lanțurile de magazine, evaziunea pe TVA este zero. Nu cred că sunt cazuri în care nu primești bon fiscal când cumperi de la Carrefour. În Grecia, Italia, Spania etc, consumul populației se face în mare parte prin magazine mici. Acestea sunt mici afaceri de familie. În aceste țări riscul de evaziune pe TVA este infinit mai mare decât în România. Mi se pare aiurea cum ne lăudăm mereu la TV cu evaziunea. Aici nici măcar nu este adevărat.
https://adevarul.ro/economie/vesti-proaste-de-la-un-cunoscut-analist-financiar-2316464.html
P.S. – Radu Georgescu are și soluția:
Concluzii. Nu putem crește veniturile la buget. Singură soluție este scăderea cheltuielilor statului”.
So true!
Scăderea cheltuielilor instituțiilor statului . Concomitent cu scăderea numărului acestor instituții . Statul suntem noi cetățenii .
Dl managing partner nu are idee de economie si de ordinul de marime al dividendelor companiilor (altele sint problemele dar nu am timp de asa ceva).
Mega Image, de ex, e parte a grupului Delhaize si e taxata pe profit conform legislatiei romanesti. Cum nu e o firma independenta listata la bursa, nu plateste dividende, care dividende sint undeva la 4% pentru Delhaize. Sa presupunem ca MI ar fi listata la bursa in calitate de companie romaneasca si ar avea un profit similar cu Delhaize si ar plati aceleasi dividende (ca proportie, adica 4%). Profitul Mega Image in 2022 (publicat in sept 2023) a fost de 140 milioane lei (28 mil eur). Taxarea dividendelor (potentiale) ar aduce statului roman 28×4%x8%, adica astronomica (:)) suma de 89600 EUR la venituri bugetare de 93 miliarde EUR. Si asta pt o firma care da 4% dividende, nu pt Apple unde dividendele sint 0,51%.
La punctul 3, uitati ce zic unii care stiu despre ce e vorba si ce sume se vehiculeaza:
https://www.euronews.ro/articole/statul-roman-pierde-anual-37-de-miliarde-de-lei-din-colectarea-tva-cum-se-produce
https://www.digi24.ro/stiri/economie/digi-economic/evaziunea-fiscala-a-atins-cote-alarmante-romania-pierde-507-euro-pe-secunda-1976759
Anomalia cea mare e plata bugetarilor cu 15% peste plata celor din privat, lucru exact pe dos comparativ cu lumea occidentala. Apoi coniventa intre politic, firmele capusa supuse/aliniate politicului si justitie. In plus si controlul financiar facut selectiv. Romania a facut mari progrese in ultimii 15 ani dar in pofida si nu datorita sistemului sau politic. Ar avea un progres si mai accentuat daca am avea niste politicieni responsabili si competenti.
Toate partidele parlamentare si guvernele de coalitie (cele monocolore nu mai sunt posibile) isi intemeiaza legitimitatea pe voturile populatiei. Numai ca la noi se petrece un paradox inacceptabil, imediat dupa s-au instalat in fotoliile puterii, parlamentarii si guvernantii uita de angajamentele din campania electorala!
Incet-incet, mandatatii isi pierd credibilitatea, iar legitimitatea lor este erodata pana la disparitie, explicatia cauzala fiind ca nu exista legitimitate fara credibilitate! Cam asa stau lucrurile si in acest ciclu electoral, deja 3/4 din el consumat, dar credibilitatea este probabil pierduta 100%, deci si legitimitatea, in aceeasi proportie. Intrebarea este daca pentru alegerile de anul viitor, electoratul va mai avea pe masa toate optiunile?
Cred ca raspunsul negativ este evident, daca urmarim baletul social-economic din coalitia de guvernare PSD-PNL. Ceea ce vedem la ora actuala, cu scandalurile pensiilor si taxelor, este o confruntare intre politica pro-sociala (PSD) si politica anti-taxare multinationale (PNL). Mai altfel spus, este o confruntare intre stanga sociala si dreapta clientelara. Cred ca oricine poate ghici care va fi rezultatul. Mai ales daca coalitia se va rupe, cum exista deja amenintari, ca PNL va iesi de la guvernare, caz in care premierul Ciolacu a anuntat ca isi va da demisia. Si inca o chestiune, reforma statului este imposibila sau incompleta fara reforma fiscala. Deci nu reforma pensiilor impiedica reforma statului – statul trebuie sa fie inteles sub dublu aspect, structural si bugetar -, ci nereformarea sistemului de taxe si impozite, care sunt sursele serviciilor publice si sociale.
Legitimitate are cel care obține 50%+1 voturi din întreaga masă electorală . Restul e mîrșăvie .
In politica partidelor PNL si PSD clientelari sunt toti. La noi nu avem strategii clare de dreapta si stanga. Ci actiuni de a obtine voturi si a ramane la putere toti baronii din teritoriu. Batalia se duce pt. voturile bugetarilor si ale pensionarilor si ale fraierilor. Legislatia economica si fiscala ar trebui rescrisa de la zero pentru a sprijini mediul privat nu cel de stat. Coalitia de acum este toxica, de stagnare si asa va fi si in viitor daca se merge la fel.
Deoarece companiile multinaționale plătesc impozit pe dividende doar în țara în care au sediul (asta este regula în UE)
Tema impozit pe dividente e mult mai complicata:
1. Pt persoane private exista legi impotriva dublei impozitari.
2. Se induce ideea ca multinationalele nu ar plati impozit in tara in care produce profit. Fals.
Impozitul pe dividente e una si pe profit e alta. „Impozitul pe profit in Romania reprezinta o taxa pe care o datoreaza catre bugetul de stat al Romaniei atat persoanele juridice cu cetatenie romana, cat si cele straine, care desfasoara activitati pe teritoriul tarii”
Citat: 130 Staaten haben sich auf ein Abkommen zur Besteuerung von Unternehmen geeinigt. Ab 2023 sollen große, grenzüberschreitend tätige Konzerne mindestens 15 Prozent Gewinnsteuer zahlen.. Multinationalele platesc 15% impozit pe profit.
3. In plus multinationalele platesc salarii care se impoziteaza in tarile respective.
P.S Stiu ca domnul Felea e suparat pe mine, dar totusi am mai trimis un comentariu la obiect f bun, nu inteleg de ce nu s-a publicat.
Total FALS. Dl Georgescu abereaza! Sa le luam pe rand:
1. Nu conteaza cat-la-suta-din-pib incaseaza statul ci cat-la-suta-din-cat-ar-trebui sa incaseze statul. Faptul ca SUA incaseaza numai 20% din PIB se datoreaza faptului ca sistemul fiscal e foarte elaborat, pus la punct in asa fel incat TOTI banii datorati de contribuabili sa ajunga la stat.
2. Pana la impozitul pe dividende e impozitul pe profit (sursa de plata a dividendelor), care se impoziteaza in Romania! Mai e si TVA, si impozitul pe cfra de afaceri si multe alte taxe si impozite dar nu intru in detalii. Problema nu e la multinationale ci la companiile de stat care nu-si achita impozitele datorate statului (gen CNH, CFR Marfa, etc).
3. TVA-ul nu e o „taxa pe consumul populatiei” ci e o taxa pe …valoare adaugata. Adica pe diferenta intre vanzari si achizitii. Retelele de magazine colecteaza TVA-ul de la populatie, numai pentru o parte din veniturile populatiei. Dar nu toate veniturile populatiei se duc in consumul reglementat din retelele de magazine. In Romania, zugravul, instalatorul, fermierul presteaza fara sa taie chitanta iar magazinele satesti din mediul rural au case de marcat tinute in ambalajul original, in conditiile in care cardul bancar e considerat „facatura diavoleasca” de majoritatea romanilor. Sa nu mai spun de veniturile ilicite din spagi….
Va pricepeți toți la economie, dar e corect sa se meargă în continuare cu inechitătile la pensie, ce vina am eu că la același numar de puncte pe contributivitate să iau cu 2600 lei mai puțin decât ceilalți, e corect, asta e echitate, sustenabilitate. Eu nu am lucrat in birou ci în condiții grele de muncă. La pensiile speciale nu s-au activat marii economiști ai țării. Halal gândire, numai promisiuni. Cei care au muncit într-adevăr au avut parte de dispreț total și în comunism și acum in așa zisul capitalism… Nu mai cenzurați, acesta este adevărul, presa ar trebui sa fie libera
E capabil poporul român să refuze in bloc contractul de munca ? E capabil mediul de afaceri să facă greva fiscala ? Somn ușor popor roman .
@Costel _ „La pensiile speciale nu s-au activat…”
Ba, s-au activat, dar guvernanții nu i-au ascultat. Iar dacă lucrurile continuă astfel, cel mai probabil (experiența ne-a arătat-o deja), după alegeri vom avea majorări de taxe.
Domnule Costel, au intrat ambulantierii in greva foamei pentru ca isi bat joc parlamentarii de drepturile lor, taindu-le sporurile pentru pensii. Se poate rusine si mizerie mai mare?!
Se bizuie alesii pe privilegiile pe care le au contand pe ambulantele private.
Arafat tace malc si romanii surprinsi si indignati spera ca are drept scuza o paradoxala recidiva severa la covid19.
Deci toate companiile din Germania, prezente în România, plătesc în Germania impozitul pe dividende din România.
Repet, impozitul pe dividente nu e relevant. Dividentele sunt doar o mica parte din profit, uneori sunt chiar zero. Importante e totalul taxelor platite de o firma multinationala. „O plată de dividende reprezintă suma pe care un acţionar o primeşte din profiturile realizate de o companie la care acesta deţine acţiuni.”
In principiu o firma germana nu are interes sa-si impozeze profitul in Germania, deoarece impozitul in ge e extrem de mare, in medie peste 30%, in timp ce in Romania e doar 16%.
E cunoscut exemplul Irlandei care a atras multe firme deoarece le-a promis un impozit d enumai 12,5%.
Dacă dl. Lazea ar fi onest și-ar asuma răspunderea și pentru gafele și neimplicarea instituției la care prestează…
Într-o țară normală banca centrală ar trebui să fie prima care să împingă de la spate băncile comerciale să crediteze PRODUCȚIA și să limiteze consumul pe deficit!
Dar cum la noi nici sistemul bancar nici banca centrală nu au nimic de-a face nici cu România nici cu interesele României și ale românilor…
@The _Visitor _ „Într-o țară normală banca centrală ar trebui…”
Ani de-a rândul, Raportul anual al BNR, cu referire la monitorizarea convergenței, spunea de fiecare dată că România va adopta moneda comună peste fix 7 ani. Dacă nu greșesc, de vreo doi ani nu mai spune nimic, niciun termen.
Aștept de la specialiștii BNR să spună care sunt programele concrete de avansare spre adoptarea euro, cu termen precise și ce fac pentru îndeplinirea lor. De fapt, BNR a fost mereu o anexă a guvernului, acoperindu-i cu entuziasm cele mai mari prostii pe care le pot face guvernele statelor membre UE.
Exista o mare disputa intre economistii nostri; si nu numai: industria comunista a fost mai mare si importanta decat industria noua sau nu? adeptii comunismului declara ca aveam n fabrici (parca 6000 erau scoase la marea privatizare) care au fost spulberate; si nimic in loc; economistii capitalisti, declara ca avem o productie industriala mult mai mare ca in perioada comunista; problema este ca avem fabricute de piese si ansamble, subansamble nu si fabrici de montaj general, care sa scoata produsul finit; si -in mare parte- capitalul care actioneaza in industria noastra, este capital strain; deci fabricile sunt… si nu sunt ale noastre.
Partea grea la noi este ca avem tot sectorul bancar detinut de firmele straine; ma rog, aproape tot; banci romanesti foarte putine; cum banii sunt singele economiei, inseamna ca noi suntem bransati la masina plamini-inima a UE, care dreneaza tot surplusul de capital de la noi.
Solutii? Exista.
Pentru buget:depistarea unor surse de venit care sa nu agraveze starea claselor de jos. Impozit pe lux, impozit pe mosteniri, ridicarea impozitelor si redeventelor la bogatiile naturale la nivel european. De altfel, si impozitele citate mai inainte trebuie aduse la nivel european.(Nimic nou sau mai mult.) Si veti vedea ca balanta noastra de plati si incasari se va imbunatati radical si foarte repede. (Si sa nu uit, adoptarea Legii prostitutiei si impozitarea curvelor.)
Pentru economie, un climat favorabil infiintarii de banci private cu capital romanesc. Si ma gandesc in primul rind la o cifra a capitalului social mai mica decat actuala(5.000.000 E). Se spune ca nu ar fi rentabile. La un capital initial de 1.000.000 E, un profit de 10% inseamna 100.000E. Stiti alt sector in care un investitor sa castige -cinstit- mai mult? La noi. Mi se pare o cifra suficienta, pentru inceput. Nu se doreste asa ceva, pentru ca bancile straine vor avea concurenta locala si nu le convine. Deci… impun politrucilor corupti pe care-i avem in functii, cifra de 5.000.000 E.
In al doilea rind, e vorba de societatile pe actiuni, listate la burse. Asa se poate fructifica capitalul mic, detinut de diferite persoane. Si pot sa apara firme puternice in diferite domenii de activitate. Dar nu convine firmelor straine, care vor fi concurate si aici, si la ele acasa, doar suntem in UE. Si nu convine nici politrucilor, pentru ca nu mai pot controla aceste firme.
Pe scurt, elita comunista care ne conducea, a realizat ca poate sa-si pastreze privilegiile si sa le mareasca, daca vor ceda fabricile de stat si vor deschide portile capitalului strain, pastrind toate frinele statului in mina lor. Traim intr-o noua dictatura, mult mai dura ca cea comunista. Interesele politrucilor imburgheziti, combinate cu interesele marilor firme private din UE, ne tin in lesa si impedica orice initiaitva PRIVATA autohtona in industrie/ finante-banci. Ni se lasa doar turismul si agricultura.(Cu tarele pe care le stim, din cauze…. subiective.)
Aceasta dictatura, este exercitata prin stinga politica. Ce a devenit tradatoare a intereselor natioanle, pentru puterea ei totala.
Pe aceste greseli grave, vizibile de oricine, se avinta AUR si va castiga un mare numar de voturi. Pentru ca stapinii tarii (interni ei externi) sunt destul de opaci la nevoile societatii noastre.
Dezvoltarea unei industrii autohtone si a unui sistem bancar cu bani romanesti este prima conditie pentru a tine extremele (stinga/dreapta) la distanta de sufragiul populimii.(Si a ne tine creierele acasa.) Iar daca Putler a mirosit ca e loc de singe in politica noastra, datorita greselilor care se tin lant la nivelul conducerii -unele -poate- intentionat provocate-, sa te tii…!
Consider -foarte personal, fara nici un interes politic; nu apar pe unul sau altul- ca politica din Romania este total gresita. De la recrutarea, formarea si promovarea politicienilor, pina la tezele economice si politice utilizate. S-a format deja un sistem pinza de paianjan intre politrucii nostri si centrele de putere/loby din UE.
Nici Vlad Tepes nu ar reusi sa mai faca ceva.
Nu ramine dacat sa asteptam evenimentele si sa ne rugam ca in perioada ce va veni, rasturnarile politice nu vor fi insotite de varsari de singe. Caci miopia celor ce au provocat evenimentele nu va putea fi tratata in nici un mod, pina la deznodamintul firesc; logic. Nu mai cred in minuni si constientizari eficiente. Poate vor constientiza, cand va fi prea tirziu.
Dar astfel de articole sunt bune, pentru a incerca sa trezim nesimtitii care ne conduc. Si sa le reamintim ca somnul ratiuni nu naste lucruri bune.
De unde ideea că prin recalculare pensiile cresc în medie cu 40%? Da, vor crește pensiile care nu au indice de corecție și au pe contributivitate peste 35 de ani. Dar sunt foarte puține în situația asta. Între 1990-2007 foarte mulți au lucrat la negru, 800000 sunt pensii de invaliditate, 1 milion sunt ajutoare sociale, alți 4-5 milioane sunt plecați din țară și vor lua pensie de acolo. Se pare că nici decrețeii nu vor pune presiune pe fondul de pensii. Sigurii care pun presiune sunt beneficiarii de pensii speciale, fondul lor crește fără nicio aprobare de la nimeni și curànd va fi foarte apropiat de fondul de pensii bazat pe contributivitate.
Si inca una care ne asteapta:
https://www.stiripesurse.ro/romania-are-cele-mai-mari-taxe-pe-munca-din-regiune-olandezii-raman-in-mana-cu-200-de-euro-mai-mult-la-acelasi-salariu_3131527.html
https://kpmg.com/ro/en/home/media/press-releases/2019/05/minimum-wage-survey-romania-highest-fiscal-cost-employee.html
Nu numai ca povestea celor 10% taxe pe munca e o poveste care se refera doar la o parte din impozitare, realitatea fiind ca impozitul total e de peste 40% (povara fiscala pe angajat in topul european), insa Ciolacu et co ne vor spune dupa cistigarea alegerilor ca e nevoie de o impozitare progresiva care din nou va fi in asa fel facuta incit sa-i loveasca pe intreprinzatori.
Domnul Cristian Socol cu siguranță nu are nevoie să-l apăr eu, dar am convingerea că domnia-sa știe foarte bine că Wage-Led-Growth poate funcționa în anumite limite și doar într-o economie în care producția de bunuri și servicii este variată și poate susține creșterea cererii.
Ca politică economică, WLG este o adaptare socialistă a teoriei keynesiene a creșterii prin cerere, pe care însuși autorul a prezentat-o drept o soluție cu efect limitat și pe termen scurt după prăbușiri ale economiei (WWII), când investițiile publice masive sunt necesare pentru refacere, dar și pentru a oferi un impuls. În alte contexte este nefuncțională.
În România, creșterea artificială a veniturilor se duce în importuri, adică în amplificarea celor trei deficite. Consecințele sunt grave și sunt cunoscute cel puțin din experiența anilor 2009-2011, dacă nu din manualul de Economie.
Pur și simplu, dincolo de ce crede domnul Cezar Boțel, creșterile salariale din ultimele decenii în România nu au legătură nici cu socialismul [guvernamental], nici cu fundamentele economice, ci cu procesul electoral. Astfel că, indiferent ce le spune domnul Socol, guvernanții fac întotdeauna ceea ce cred că îi avantajează politic. Întotdeauna.
Prin urmare, domnul Socol nu doar că nu este ascultat de guvernanți, ci domnia-sa mai este nevoit – din funcția pe care și-a asumat-o – să și îmbrace politicile economice ineficiente (eufemistic vorbind) ale guvernanților în haina unor teorii sofisticate, pentru a părea cât de cât rațional demersul absolut iresponsabil al guvernanților. Datoria României crește constant.
Observ că se ignoră în continuare faptul că România este o cleptocrație. Iar această stare de fapt este cauza fundamentală a înapoierii economice a statului nostru.
SI PSD-ul din Germania a bagat tara in recesiune economica. De doua trimestre deja.
https://www.msn.com/en-gb/news/world/german-coalition-faces-difficult-choices-after-budget-hammerblow/ar-AA1k1ZGq?ocid=winp2fptaskbar&cvid=4e23f062611b498581de45e36b776089&ei=31
Si nici nu au de gand sa faca hocus-pocus cu realocarea fondurilor.
Dupa umila mea parere (asa, ca sa mai revin la folosirea limbii materne in loc de IMHO) Romania are marele noroc ca:
1) Isarescu conduce Banca Nationala
2) trecerea la euro nu s-a facut
3) forta de munca tanara a emigrat unde a vazut cu ochii si de acolo trimit redevente pentru membrii familiei ramasi. Cu mult este PNRR din cate stiu eu. Apropo, care este gradul de absorbtie a fondurilor PNRR?
4) a devenit esentiala in apararea NATO in la Marea Neagra. Spre deosebire de Turcia sultanului antisemit cu veleitati pan-otomane Erdogan, prieten in conceptie si executie politica cu Putin.
5. Unii tac si fac … vizite la ski si in Africa, dar fac ceea ce stiu mai bine. Sa taca :))
nea durak, esti f. tare – punctul 5 merita premiul Oscar sau al ironiei amare sau al umorului !…nici nu stiu catre care sa ma indrept
@mongolul: +1 subscriu.
E foarte buna discutia si mai ales comentariile dar din pacate discutia se poarta pe un PIB calculat in valuta si nu cel PPP.
Pana la discutiile despre deficitul care va fi creat de noua lege a pensiilor ar fi mai degraba bine de discutat despre deficitul creat de alte decizii proaste ale statului roman:
1. Pensiile speciale – nu desfiintarea ci calibrarea lor in raport cu posibilitatile necesare.
2. Limitarea achizitiilor de armament la nevoile reale ale armatei.
3. Scaderea procentului din PIB alocat apararii(probabil ca intre 1 si 1,5 bani cheltuiti cu cap ar aduce mai multa securitate decat cei 2,5 cheltuiti fara creier). Aportul Romaniei in NATO poate fi semnificativ crescut fara multi bani.
4. Redesenarea strategiei energetice si stoparea programelor de investitii paguboase(cum ar fi cele din nuclear preconizate a se realiza printr-un parteneriat dubios si urat mirositor)
5. Limitarea la strictul necesar colaborarii cu FMI, acest lucru nu serveste intereselor Romaniei.
6. Cautarea activa de surse alternative de finantare pentru deficitul bugetar existent.
Una peste alta, desi traim intr-un stat capturat, exista solutii care, aplicate pe parcursul mai multor ani pot echilibra lucrurile astfel incat sa nu ne mai vaicarim cand trebuie sa stimulam consumul intern.
Eu zic sa dam o mina de ajutor economistilor de la BNR ca sa vada unde se traieste mai bine. Avem o statistica proaspata pentru 2022, a veniturilor, a conditiilor de viata si a saraciei, aici: https://ec.europa.eu/eurostat/web/income-and-living-conditions/database
Eu mi-am propus sa obtin un tabel cu ratiile din consumul total pentru fiecare decila de venituri. Mai intii, de la https://insse.ro/cms/ro/content/produsul-intern-brut luam „Cheltuiala de consum a gospodăriilor populaţiei” pentru 2022, un total de 879.380 mil.lei. Apoi, de la https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_di01/default/table?lang=en am luat distributia veniturilor pe decile,
Decila Prag venit Consum(mil.lei) Ratie quintila
1 10% 2.154 20.786 5,84%
2 20% 3.168 30.571
3 30% 4.064 39.218 9,69%
4 40% 4.768 46.011
5 50% 5.512 53.191 13,10%
6 60% 6.427 62.021
7 70% 7.315 70.590 17,52%
8 80% 8.655 83.521
9 90% 10.510 101.422 53,84%
10 100% – x=372.050
TOTAL 879.380 100%
Nota: consumul este calculat la pragul superior al venitului decilei, astfel: 4.768 Euro/an * 5Lei/eur * 19,3mil. * 10% = 46.011 mil.lei.
La decila a 10-a nu avem un prag venit (firesc), de asta calculam consumul acestei decile prin diferenta dintre consum total si suma celorlalte 9 decile. Am impartit ratiile consumului in 5 (quintile) pentru ca asa putem confrunta cu alte valori privind inegalitatea.
Observatii:
– venitul median este de 5512 Eur/an, de unde rezulta un prag de saracie de 3307 Euro/an, in raport cu care sint prezentate toate informatiile despre saracie;
– ultima decila consuma cit 75% din populatie; 20% consuma mai mult decit restul de 80%;
– inegalitatea dintre S80/S20 (ultima quintila in raport cu prima) este de 9,2 (cea mai mare din EU), si nu 6,0 asa cum a transmis INS (aici https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_di11/default/table?lang=en)
– pe baza consumului, am calculat si GINI si a rezultat 41,5% (cea mai mare inegalitate din EU), si nu 32,0 cum a transmis INS (aici https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_di12/default/table?lang=en)
Daca am gresit undeva, rog sa mi se explice unde.
@N.Dumiritu
N-ati gresit ! (simplificat ar fi regula lui 20/80 adica 20% consuma mai mult decit restul de 80)
Dar, totusi, cred ca ati gresit pe undeva fiind cam optimist, intrucit, daca internalizam ”saracia energetica”, analiza statistica devine si mai si…saracia energetica e ca si aerul si mincarea si apa, dar impactul in consum il putem intui, cu consecintele dramatice in alte zone
Iată cât de „dreaptă” e legea nouă a pensiilor:
Salariul mediu în 2023 = 6 789 lei pentru care se acordă pentru un an de muncă 1 punct de pensie pe contribuție.
Salariul minim în 2023 = 3 300 lei pentru care se acordă pentru un an de muncă 0,48 puncte de pensie
Acum avem un om care lucrează 43 de ani pe salariul minim
El va obține pe cei 43 de ani puncte pe vechie : pentru 25 la 30 de ani 0,25 x 5 = 1,25 puncte pe vechime ,fără contribuție
pentru 30 la 35 de ani 0,75 x 5 = 3,75 puncte pe vechime ,fără contribuție
pentru 35 la 43 de ani 1 x 8 = 8 puncte pe vechime , fără contribuție
deci va obține în total 13 puncte pe vechime , puncte fără contribuție financiară,
iar pe cei 43 de ani lucrați va obține : 0,48 x 43 = 20,64 puncte adevărate, pe contribuție ,și va totaliza
13 puncte fără contribuție + 20,64 puncte adevărate pe contribuție = 33,64 punte reale + ireale sau mincinoase.
Cele 13 puncte pe vechime obținute de primul om fără ca să contribuie financiar, sunt egale cu 13 puncte pe contribuție pe care le obține prin muncă un om cu salariul minim în timp de 27 de ani!
Să primești pe gratis cea ce altul obține prin muncă timp de 27 de ani reprezintă în viziunea legiuitorului „stabilitate”.
Dar cu acești bani nu vine legiuitorul să-i dea din buzunarul său , ci îi fură din banii de contribuție a celor cu vechime mai mică ,deci din banii de contribuție reținuți de stat de la pensionarii cu pensia cea mai mică ! Nici măcar nu le-a trecut prin cap să-i fure de la cei cu pensii mai mari , ci ei îi fură de la cei cu cele mai mici pensii, ca să le dea gratis unora cu pensii mai mari și care nu au contribuit financiar pentru ele.
Au ajuns parlamentarii să fure din banii de drept ai săracului , ca să-i dea pe nedrept, unora mai înstăriți și nu așa puțin, după cum am arătat în exemplul de mai sus unde un om care a lucrat pe salariul minim timp de 43 de ani primește pe nedrept la pensie atâtea puncte cât obține pe drept alt om care lucrează tot pe salariul minim timp de 27 de ani. Să obții pe nedrept din banii furați de la pensionarii cu pensiile cele mai mici nu numai din țară ci și din ue, cât obține pe drept unul care lucrează 27 de ani este o nedreptate care se vede de pe lună ,dar nu se vede nici din Parlamentul României ,nici de la guvern ,nici de la prezidenție,nici din media și nici de la ue și banca mondială care le-au dat aprobare pentru acestă lege ticăloasă.
Acesta nu este stabilitate ci este o nedreptate strigătoare la cer!
PRINCIPIUL STABILITĂȚII NU POATE VENII ÎN CONTRADICȚIE CU PRINCIPIUL DREPTĂȚII !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
NU POATE EXISTA STABILITATE FĂRĂ DREPTATE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
FURTIȘAGUL ȘI STABILITATE NU POT FACE CASĂ TRAINICĂ !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
ORICE CASĂ CARE NU SE SPRIJINĂ ȘI PE STÂLPUL DREPTĂȚII SE VA PRĂBUȘII !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Iată dar cifrele care nu ne mint, ne arată adevărul și ne descoperă minciuna vorbelor lustruite!
Cifrele care demască înșelăciunea vorbelor lor aranjate, le demantelează vicleșugul vorbelor lor ticluite, învelite în ambalaj strălucitor,zângănitor și ademenitor, cu care vor să ne amăgească, cifrele care le dezvelește toate viciile lor de caracter.
Mă întreb cânți din cei care au conceput și aprobat acestă lege din parlamentari, din guvern, din prezidenție, din ue ,de la banca mondială ,din media , au făcut acest calcul simplu care implică o aritmetică de clasa a 6-a , și nu calcul matematic complicat cu integrale, diferențiale , matrici, ecuații trigonometrice, șiruri, geometrie în spațiu , nu cu algoritmi de calcul, căci de făceau doar acest calcul simplu ,altfel trebuia să le fie judecata. Dar când se votează la dictare, ce rost are să-și mai ostenească mintea degeaba , potrivit conceptului: noi votăm nu judecăm !
Din acestă cauză, ar trebui că fiecare parlamentar să aibă o foaie publică în care să prezinte motivare votului lor personal înainte de a-și da votul. Votul în parlament trebuie să fie public , pentru ca alegătorul să poată fi în cunoștință de felul în care a votat alesul său. Dacă vrei să faci parte din parlament, trebuie să-ți asumi public votul tău , nu să te ascunzi în spatele anonimatului prin secretizarea votului.Avem nevoie în parlament de oameni bine pregătiți pe domenii de activități și care să fie în stare să-și motiveze cu demnitate și onoare , în mod public, votarea într-un fel sau altul a unei legi.
Ne-am săturat să vedem acele votări după dictare , după deget, acele votări la secret.
E mai bine să ai un caracter frumos,în care răutatea nu-și face cuib, decât să ai o pensie mare!
Calculul nu a fost, nu este, si nu va fi niciodată economic ci politic.
Se calculeaza asa:
– Numar de pensionari 5.000.000 Pezenta la vot 80%= 4.000.000 Voturi
– Numar de bugetari 1.278.995 prezenta la vot 80%= 1.022.000 Voturi
– numar de pesoane cu disabilitati sau care ingrijesc persoane cu disabilitati: 1.55 milioane pezenta la vot 80%= 1.240.000
– Numar de persoane cu drept de vot 18.892.000 prezenta la vot 45%=8,501,400 voturi
-Pensionarii sunt probabil in jur de 50% din votanți, majorarea de pensii este necesara cel puțin ca sa ai o șansă la alegeri.
– Bugetarii sunt aproximativ 13% din votanți
– Persoane cu dizabilități si îngrijitori 15% din votanți
Deci, avem o felie de 78% din votanți care depind de politici sociale. E imposibil sa câștigi alegerile fără ei.
Pentru a avea o șansa in alegeri un partid cu picioarele pe pământ va trebui sa:
1. Majoreze pensiile
2. Majoreze salariile bugetarilor
3. Majoreze ajutoarele
Fără astfel de politici un partid nu ajunge sa pună in practica nici un fel de politici economice in 2025, bune, sau rele, pentru ca nu este la guvernare. Chibiții care nu sunt la guvernare (ca mine) nu pot decât sa se uite si sa comenteze daca ii baga cineva in seama.
Corecta abordarea dar politica despre asta este despre a lua si despre a da .Romania nu poate aborda temele globale de una singura .Nu are nici experienta si nici expertiza de a face asta .Dealtfel vedem cum asa zisa opozitie practic nu are ce promite indiferent cite fakeuri se rostogolesc in presa .Comentariile nostre nu sunt despre adevar sunt doar expresia propriilor sentimente si abia apoi ne imbulzim la a prezenta o forma a adevarului dar cetateanul care nu scrie comentarii se uita in primul rind la buzunar.La cele trei puncte putem adauga si : nevoie de pastrare a unor avantaje deja obtinute si care sunt parte a normalitatii majoritatii cetatenilor indiferent daca acestea sunt legiferate sau nu .
,,E imposibil sa câștigi alegerile fără ei. ”
E foarte posibil . Daca de miine s-ar aplica urmatoarele :
– eliminarea salariului minim pe economie . Salariul trebuie sa ia nastere numai si numai prin negociere .
– eliminarea obligativitatii contributiei la fondul public de pensie . Suma respectiva sa o incaseze salariatul iar acesta din urma sa dispuna liber catre ce fond de pensie ( si cite fonduri de pensie ) se indreapta .
– eliminare stabilirii virstei de pensie prin lege . Fiecare cetatean sa aleaga liber cind intrerupe activitatea profesionala . Intrerupere care poate fi si partiala . Momentul respectiv trebuie ales in functie de sumele capitalizate in investitiile facute pe toata perioada de activitate profesionala si in functie de capacitatea si dorinta de a fi activ .
– guvernul trebuie sa asigure oricarui cetatean care poate dovedi rezidenta 25 de ani o pensie ( poate fi numita si altfel ) de 1000 de lei ( de exemplu ) . Pe principiul ca aceasta persoana a fost consumator in economie ( adica a platit prin , faptul ca a consumat , o imensitate de taxe , impozite , accize , ….. )
– orice forma de subventie de la bugete publice sa fie eliminata .
– eliminarea obligativitatii contributiei la FNUASS . Suma respectiva sa o incaseze salariatul iar acesta sa decida liber unde si cite asigurari de sanatate isi face . Guvernul sa asigure numai cheltuiala cu serviciul de urgenta iar pacientul de la urgenta dupa ce va fi stabilizat sa opteze singur ( pe asigurarea / asigurarile sale de sanatate ) catre ce unitate spitaliceasca merge pentru remediere completa .
– guvernul sa nu se poata imprumuta, sa nu aiba acest drept. Sa se limiteze la cati bani aduna