joi, martie 28, 2024

Apocalipsă amânată: Modelele climatice actuale supraestimează semnificativ viitoarele creșteri ale nivelului oceanic. Câteva considerații despre credibilitatea lor

Narațiunile apocaliptice actuale despre Armagedonul climatic conțin mai multe scenarii de groază, dintre care topirea ghețarilor și creșterea nivelului oceanic ocupă un loc proeminent. De exemplu, în 2019, the Washington Post a publicat un editorial în care a tras un puternic semnal de alarmă (falsă) afirmând că creșterea nivelului oceanic ar putea fi mai gravă decât ne-am fi așteptat, inundând o suprafață similară Europei de Vest și lăsând fără adăpost 187 milioane de oameni. Nu a fost o surpriză, desigur, că o astfel de știre, despre cei 187 milioane de oameni sinistrați, a făcut ocolul mass mediei ahtiate de știri senzaționale, ceva de genul „Cei mai bătrâni baobabi din Africa mor într-un ritm fără precedent din cauza schimbărilor climatice”. Bloomberg News a avertizat imediat că orașele de coastă din întreaga lume ar urma să fie înecate și înghițite de creșterea nivelului oceanic cu aproape 2 metri până în 2100 (!!)

Când vine vorba de schimbările climatice, o bună parte din oameni intră în panică pentru că așa le spun mass-media și eco-activiștii, pentru că politicienii supraestimează efectele probabile și pentru că cercetarea științifică este adesea comunicată fără un context esențial. Când concluzia unei astfel de cercetări este cât de cât apocaliptică, succesul mediatic este garantat. Ce se întâmplă însă când oamenii de știință reușesc, în ciuda corectitudinii politice, să publice studii care nu merg pe linia alarmismului climatic? Nimic important. Articolele respective rămân undeva pe internet și-ți trebuie calități detectivistice serioase pentru a le găsi și înțelege mesajele lor. De exemplu, câți oameni interesați sincer de complexitatea cauzelor care determină schimbările climatice cunosc/au cunoscut celebra enigmă a lui Munk, publicată în 2002, și care a primit o soluție parțială în 2015? Articolul meu din 2018, În căutarea timpului pierdut: Enigma lui Munk, piscinae romane și eclipse antice, a fost accesat de 5338 ori. E mult? E puțin? Nu știu.

Voi prezenta în continuare o altă lucrare științifică, pe care, din motive bineînțelese, mass media nu a preluat-o și nu a popularizat-o precum chestia cu baobabii.

Pe 9 aprilie 2021, doi cercetători olandezi de la Utrecht University au publicat în Science Advances studiul intitulat Ocean eddies strongly affect global sea-level projections, care revizuiește actualele modele climatice dedicate creșterii nivelului oceanic.

Plecând de la faptul că rata de topire a calotelor glaciare din Antarctica este controlată în principal de creșterea temperaturii oceanului din jurul continentului sudic, cei doi autori au utilizat un nou model climatic, de mare rezoluție, în care au încorporat pentru prima dată rolul proceselor turbionare oceanice.

Un turbion (vârtej) este un component cu dimensiuni mari (10 – 200 km) care produce turbulență în circulația oceanică și contribuie la transportul de căldură și sare. Adăugarea turbioanelor în cadrul simulării conduce la o reprezentare mai realistă a temperaturilor oceanice din jurul Antarcticii, ceea ce este esențial pentru determinarea pierderii de masă a stratului de gheață din Antarctica.

Simulările făcute de 31 modele climatice actuale, care nu iau în considerare turbioanele oceanice, prevăd că temperaturile apelor din jurul Antarcticii cresc în contextul schimbărilor climatice.[1] Noua simulare de înaltă rezoluție arată un comportament cu totul diferit, precizând că unele regiuni din apropierea Antarcticii chiar se răcesc în condițiile schimbărilor climatice. Cei doi autori au declarataceste regiuni par să fie mai rezistente la condițiile schimbărilor climatice. Se obține un răspuns foarte diferit al temperaturii din cauza efectelor de tip ‘ocean-eddy’.

Noul model de înaltă rezoluție preconizează o pierdere de gheață mai mică drept răspuns la topirea banchizei antarctice: doar o treime în comparație cu modelele climatice actuale. Acest lucru reduce creșterea preconizată a nivelului global al mării cu 25% sau cu 9,3 cm, până în 2100, considerând o creștere anuală de 1% a concentrației de CO2 (Fig. 1).

Fig. 1. Modelele climatice actuale supraestimează cu 25% (+9 cm) nivelul oceanelor în anul 2100 pentru că încorporează procesele turbionare din jurul continentului Antarctica, cel mai mare depozit de gheață din lume. (captură YouTube)

Deși nivelul mării va continua să crească cu circa 30 cm în următorii 100 ani – dar nu cu 2 m (!!!), cum prognostica articolul din 2019 folosit de Washington Post,  această nouă simulare este, de fapt, o veste bună pentru regiunile litorale, oferindu-le timp necesar pentru adaptare. Faptul că turbioanele oceanice din jurul Antarcticii, neglijate în modelele climatice actuale, joacă un rol crucial în noile proiecții privind nivelul mării, demonstrează că sunt necesare cercetări serioase pentru a mări gradul de credibilitate a modelelor climatice globale.

În același timp, studiul universitarilor olandezi deschide din nou poarta întrebărilor fundamentale: Ce alte fenomene naturale complexe NU sunt corect incluse în actualele modele climatice? Norii? Activitățile solare? Tectonica plăcilor litosferice? Rolul fertilizator al CO2? Ș.a.m.d. Ce surprize ne mai pot aștepta în viitor, dacă se vor mai găsi oameni de știință care „să fluiere în biserica corectitudinii politice” (climate emergency!) și cărora – foarte important – să li se permită să publice rezultatele descoperirilor lor non-ortodoxe pentru doctrina actuală a „bisericii” eco-.

Cât de credibile și utile sunt simulările climatice actuale?

Climatologii și modelele lor, mai mult sau mai puțin apocaliptice, se confruntă cu riscul pierderii credibilității când fac afirmații mai „tari” decât le pot susțin datele lor. Acest lucru le pune sub semnul întrebării opiniile și validitatea predicțiilor. Nu aș spune că este un motiv suficient pentru a pune la îndoială încălzirea globală (naturală + antropogenă) sau faptul că emisiile de gaze cu efect de seră afectează clima. Cu toate acestea, pur și simplu nu pot avea încredere în predicțiile lor cu privire la amplitudinea creșterii temperaturii într-o anumită perioadă de timp sau în efectele pe care creșterea temperaturii le va avea asupra climatelor regionale: nivelul oceanic va crește cu 2 m sau 30 cm până în anul 2100?!  Ar trebui să renunțăm o vreme la considerarea acestor previziuni care se contrazic unele pe altele și să așteptăm timpul când vom putea avea încredere în ele. Până atunci, predicțiile climatice să fie un exercițiu academic în încercarea de a face ceva util, precum modelarea tranzacțiilor la bursă.

Desigur, vor argumenta cei 97% din experții care cred în încălzirea globală antropogenă, situația actuală a modelelor climatice suferă din lipsa datelor – cele care există sunt fie insuficiente, fie inadecvate pentru a face predicții mulțumitor de precise ca să devină utile. Dar aș contra-argumenta că este vorba despre ceva mai mult decât lipsa datelor adecvate. Climatologilor le lipsește o teorie unitară, demonstrabilă fără echivoc, ancorată cu legi fizico-matematice incontestabile, care să descrie fără sincope științifice sistemul haotic, non-linear și extrem de complex numit clima terestră.

Dacă IPCC recunoaște franc în ultimul său raport major din 2018  că sistemul climatic este un sistem haotic cuplat neliniar și, prin urmare, predicția pe termen lung a viitoarelor stări climatice nu este posibilă,[2] de ce nu recunosc climatologii dificultatea extremă, chiar imposibilitatea simulărilor lor?!

Când Administrația Biden intenționează să cheltuiască 2 trilioane de dolari pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, de ce consilierii săi (poate unii sunt și climatologi) nu-i atrag atenția asupra unui studiu publicat încă din 2009 în Proceedings of the National Academy of Sciences și care concluzionează că schimbările climatice rezultate în urma creșterii concentrației de dioxid de carbon sunt în mare parte ireversibile pentru 1000 de ani.[3]

Dacă acest fenomen de histerezis al creșterii concentrației de CO2 prezintă o ireversibilitate milenară, de ce se mai continuă campania de înspăimântare zi de zi, ceas de ceas, prin mass media, agenții guvernamentale, ONG-uri ecologiste, Green New Deal-uri, Grete ș.a., că în 2030, poate în 2050, vine sfârșitul lumii, că specia umană și alte specii vor deveni extincte, că zăpezile de altă dată vor deveni amintiri (nu și pentru texanii din 2021!), că ghețarii din Groenlanda, Antarctica și zonele montane se vor topi, iar apele mărilor și oceanelor vor inunda orașele de pe țărmuri și sute de milioane de oameni vor deveni refugiați climatici etc.?

Climatologia actuală este departe de a fi numită o știință „tare”. Deocamdată, ea produce predicții despre viitor, deși am arătat încă din 2019, că Este dificil să faci predicții, mai ales despre viitor… Prin comparație, atunci când a enunțat teoria relativității generalizate în 1915, Einstein a indicat trei predicții care ar fi putut valida teoria sa: precesia „anomală” a planetei Mercur, curbura luminii în câmpuri gravitaționale și deplasarea gravitațională spre roșu. În 1919, cea de-a doua predicție a fost confirmată cu succes în timpul unei eclipse solare. Dar în cazul predicțiilor climatice, rămânem cu modèle nedovedite și cu „voturile” oamenilor de știință care ne oferă un „consens” ce este apoi vândut celorlalți drept o știință dovedită.

Cui prodest?

De ce continuă, totuși, ofensiva alarmelor climatice? Pentru că există avantaje pentru cei care participă la „războiul împotriva schimbării climei”.

Mass media obțin mai multe click-uri și vizualizări cu povești înfricoșătoare: taifunuri, uragane, tornade, incendii de pădure, chiar și baobabi bătrâni care mor din cauza schimbării climei (adică, să ne înțelegem, a încălzirii globale antropogene). Cele mai citite știri în mass media americane sunt aberante ori extremiste în ceea ce privește negativitatea lor. Cultura jurnalistică, focalizată pe știrile negative, și asaltul mediatic alimentat de acest tip de informații sunt predominante în mass media liberale/progresiste. Justificarea asaltului mediatic al știrilor negative? Publicul cere asta, conform principiului if it bleeds, it leads.  Dacă mass media spune în mod constant o poveste negativă despre climă, nu oferă publicului  cel mai precis portret al realității. Ca un simplu test, încercați să găsiți în The New York Times informații despre rolul fertilizator al CO2, exemplificat de NASA (eu am făcut-o în două articole).

Pentru mai multe detalii și analize, recomand Paradoxul progresului (I). Asaltul mediatic al știrilor negative. (Cu cât lucrurile devin mai bune, cu atât oamenii percep mai multe amenințări acolo unde ele nu există și devin mai supărați și nemulțumiți.)

Activiștii climatici, șefi sau simpli membri a numeroase ONG-uri, atrag atenția asupra lor și capătă fonduri pentru continuarea și/sau amplificarea acțiunilor lor.

Cercetătorii universitari, care lansează alarme climatice sau trag doar o fumigenă alarmistă, atrag și ei o atenție specială din partea universităților lor și a agențiilor de finanțare. Revedeți fumigena cu „baobabii cei mai bătrâni care mor într-un ritm fără precedent din cauza încălzirii globale”. Dacă nu ar fi existat această supoziție, articolul cercetătorilor clujeni ar fi rămas probabil anonim. Dar dacă au strecurat „șopârla” cu încălzirea globală, succesul mediatic nu putea lipsi.

Nu este un secret că oamenii de știință sunt dependenți de banii din granturi, iar angajarea și titularizarea lor pe post se face aproape exclusiv pe baza cantității de bani pe care o pot atrage. În consecință, ei sunt foarte atenți la ceea ce caută agențiile de finanțare (majoritatea guvernamentale) în materie de „știință”. Dacă presupuneți că aceste agenții sunt imune la presiunile politice și la gândirea de grup sau că studiile contra-„consens” au șanse cât de cât egale de a fi finanțate, înseamnă că nu sesizați cât de corupt și „politically correct” a devenit mediul academic, în SUA și alte țări. Ideea că doar scepticii climatici ar propaga minciunile marilor companii petroliere, în timp ce cercetătorii din grupul celor „97% experți” ar face o „știință” dezinteresată, este cel puțin extrem de naivă.

În plus, cercetătorii intrați în clubul select al celor „97% experți care cred în încălzirea globală antropogenă” au o grijă deosebită pentru care restul de 3% să fie etichetați precum borcanele (climate deniers, de exemplu) și împiedecați sistematic de la publicații în reviste cu vizibilitate. Iar când nici aceste măsuri nu-și fac efectul se aplică metode dictatoriale de eliminare din motoarele de căutare de pe Internet.

Despre modul cum „poliția gândirii” acționează împotriva celor 3% oameni de știință sceptici climatici am prezentat detalii și exemple în articolul Poliția științei și sfidarea consensului. Revin cu un alt exemplu. În 2019, celebra „universitate” Wikipedia și-a dat din nou în petec, prin eliminarea Listei cu sceptici climatici (Fig. 2):

Fig. 2. Wikipedia anunță ștergerea listei oamenilor de știință care nu sunt de acord cu consensul încălzirii globale. (Sursa)

Vi se pare cunoscut obiceiul de a scăpa astfel de inamicii inconfortabili? Desigur, pentru că a fost patentat și practicat cu mult succes de dictatorul I. V. Stalin (Fig. 3):

Fig. 3. Stalin și-a exterminat adversarii nu numai fizic, ci și din fotografiile oficiale. Nikolai Ejov (în fotografia din stânga) a fost șeful temutei poliții politice NKVD în timpul Marii Terori și cel care a dat numele perioadei de epurări Ejovșcina. A căzut din grațiile dictatorului în 1938, a fost arestat în 1939, executat în 1940 și apoi a dispărut și din fotografia oficială făcută pe canalul Moscova. (Sursa)

Acțiunea de eliminare a „indezirabililor climatici” din Wikipedia prin „uciderea în efigie” este un alt exemplu de manipulare politizată a informațiile accesate de mulți oameni curioși. De aceea îi sfătuiesc mereu pe studenții mei: Nu accept să citați din Wikipedia. Dacă, totuși, folosiți Wikipedia ca sursă credibilă de informație, o faceți pe risc propriu! Caveat emptor

Politicienii care se aliniază și defilează și ei sub steagurileGreen New Deal/European Green Deal nu se sfiesc să folosească scenarii catastrofiste, urmate de promisiuni că ei ne vor salva dacă îi vom vota și le vom da autoritatea de a distribui resurse uriașe  pentru a „rezolva” criza (climate emergency). Exemplele sunt prea binecunoscute pentru a le mai pomeni o dată.

Modelarea climatică și principiul lui Le Chatelier

Dacă ar fi să fac o recomandare pentru a mări credibilitatea actualelor modelări/simulări climatice, as sugera verificarea principiului lui Le Chatelier în studiile paleoclimatice, urmată de includerea lui în viitoarele modele.

Enunțat în sec. al XIX-lea în domeniul chimiei, principiul lui Le Chatelier se poate aplica și altor discipline (biologie, farmacologie, științe naturale, economie). Pe scurt, principiul se poate formula astfel:

Atunci când un sistem stabilizat este perturbat, acesta va reacționa și se va adapta într-un nou echilibru pentru a diminua perturbarea suferită.

Actualele modele climatice, incluzând vaporii de apă/norii, transferul de căldură convectivă între atmosferă și oceane, prezența aerosolilor, dublarea concentrației de CO2 și alți factori, pretind că existența unor feedback-uri pozitive ar crește temperatura globală cu 4,5°C sau mai mult. Deoarece singură dublarea concentrației de CO2 ar putea să crească temperatura suprafeței terestre cu circa 1°C, rezultă că influențele directe ale oricărei schimbări se amplifică. Dar această situație contrazice principiul lui Le Chatelier enunțat mai sus. Desigur, se poate invoca faptul că sistemul climatic violează acest principiu pentru că are „puncte critice”. Cu modestie, sugerez lectura articolului meu Despre inconsistența „punctelor critice” în evoluția sistemelor naturale complexe. Iar dacă de gândim că în majoritatea timpului geologic, masa CO2 a fost de 5, 10, chiar 25 ori mai mare decât este în prezent, este greu de acceptat că viața ar fi putut supraviețui dacă aceste „puncte critice” ar fi jucat vreun rol semnificativ, în cazul când au existat.[4]

Concluzii

Hegemonia (tirania?) actualelor simulări climatice catastrofiste este greu de acceptat. Moda simulărilor pe calculator a devenit o problemă pentru că unii cercetători, mai ales tineri, au tendința de a pierde din vedere diferența dintre realitate și simulare. Și într-un articol mai vechi am atras atenția că simularea seamănă cu o anumită practică intimă. Dacă o practici suficient de mult timp, începi să crezi că este adevăratul „lucru”. Prea multă simulare te îndepărtează de „lucrul” real.

Spre deosebire de simulările efectuate în situații mult mai controlate și cu design ingineresc avansat (armele nucleare, avioane, rachete etc.), modelarea climei nu poate răspunde la fel pentru că, așa cum am mai spus, este vorba despre un sistem natural, haotic, extrem de complex și cu comportament non-liniar.

Modelările climatice se găsesc în aceeași situație de ne-invidiat ca predicția cutremurelor. De multe zeci de ani se încearcă prevederea unui viitor seism puternic, prin răspunsuri simultane la trei întrebări: Unde? Când? Cât de mare? Dacă se poate răspunde doar la una sau două întrebări, predicția este inutilă, mai mult, poate crea panică nejustificată. Forțe intelectuale impresionante și resurse materiale deosebite au fost/sunt puse la dispoziția modelatorilor seismologi. Și, totuși, până în prezent, succesele predicțiilor cutremurelor se lasă așteptate.

Singurul lucru pe care îl accept în prezent este că o mare parte din isteria legată de schimbările climatice provine de la activiștii climatici, nu de la climatologi. Doar că aceste grupuri se suprapun.

P.S. 1

Și pentru că, după cât se pare, steaua Sf. Greta nu mai strălucește la fel de tare că în 2019, îmi mai permit o recomandare:

Simbolul luptătorului ecologist să devină – n-o să credeți! – marele Ginghis Han!!!

Imperiul lui a durat un secol și jumătate și a ajuns să acopere aproape un sfert din suprafața pământului. Armatele mongole au fost responsabile pentru masacrarea a 40 de milioane de oameni. Chiar și astăzi, numele său rămâne un sinonim al brutalității și terorii. Dar, vezi dragă Doamne, Ginghis a fost verde!!

Concluzia aceasta am găsit-o deunăzi căutând „povești” climatice interesante. Ea aparține unui studiu realizat de Departamentul de Ecologie Globală de la Carnegie Institution în Stanford, California.[5]

Autorii sugerează că este posibil ca Ginghis Han să fi fost nu doar cel mai mare războinic militar, ci și cel mai mare războinic ecologic din toate timpurile. Cum așa?! Aflăm din studiul menționat că avansarea sângeroasă a liderului mongol în perioada 1200 – 1380, când a devastat teritorii uriașe și a distrus civilizații întregi în calea lui, ar fi putut elimina 700 de milioane de tone de carbon din atmosferă – aproximativ cantitatea de dioxid de carbon generată într-un an de consumul global de petrol – permițând ca terenurile cultivate și populate anterior să se întoarcă la păduri care au absorbit carbonul.

Deși studiul a fost publicat în 2011, ecologiștii și partidele Verzi nu l-au făcut încă pe Ginghis Han membru de onoare în lupta cu CO2 (!!).

P.S. 2

Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului:

Măsurarea încălzirii globale a planetei în perioada post-industrială a atins o performanță greu de imaginat: nouă zecimale sau miliardimea unui grad Celsius!

Pe 6 aprilie 2021, postul de televiziune Sky News a lansat o emisiune difuzată de două ori pe zi, de luni până vineri, și intitulată The Daily Climate Show. Fericiții telespectatori din UK, care au avut inspirația de a urmări show-ul respectiv, au avut un prilej de mare mândrie patriotică. Încălzirea globală (antropogenă, of course!) este prezentată live, cu o precizie nemaiîntâlnită pe canalele TV din lume (Fig. 4):

Fig. 4. Încălzirea globală a crescut din 1880 până pe 6 aprilie 2021 cu +1,223253693°C, nici mai mult, nici mai puțin!!  (Sursa)

Nu am idee cum au ajuns britanicii la o asemenea precizie. Pur și simplu, îi invidiez. Pentru cercetările mele de doctorat (Heat Flow in Oklahoma), ar fi fost ceva senzațional să am la dispoziție asemenea măsurători de temperatură cu precizii fabuloase, de miliardimi de grad Celsius!!

P.S. 3 (O propunere de glumă)

Bernie Madoff, care a ticluit cea mai mare schemă piramidală din istorie, păgubind pe cei care i-au încredințat bani cu aproape 65 miliarde dolari, a fost condamnat la 150 ani închisoare și a murit pe 14 aprilie 2021.

Pe patul de moarte, cu ultima suflare, Madoff s-ar fi spovedit:

– Dacă aș fi făcut o escrocherie climatică, nu ar fi trebuit să dau nimănui nimic înapoi.

– Cum așa?!

– Știința climei este o escrocherie perfectă. Auditurile sunt peste 100 ani, dar plățile sunt astăzi.

NOTE


[1] Autorii au examinat 31 modele de tip CMIP6 (ultima generație de Coupled Model Intercomparison Project). În prezent, există în jur de 100 modelări distincte de tip CMIP6, produse de 49 diferite grupuri de modelatori.

[2] Moore, B., et al., 2018, Advancing our Understanding, IPCC TAR-4, p. 771. https://www.ipcc.ch/site/assets/uploads/2018/03/TAR-14.pdf

[3] Solomon, S., et al., 2009, Irreversible climate change due to carbon dioxide emissions, PNAS February 10, vol. 106, no. 6, pp. 1704-1709.

[4] Crânganu, C., 2021, O (pseudo)dilemă: Schimbarea sistemului sau schimbarea climei?

[5] Carnegie Science, 2011, War, Plague No Match for Deforestation in Driving CO2 Buildup 

Distribuie acest articol

151 COMENTARII

  1. Si totusi modificarile climatice sunt mai mult decat vizibile. Iernile cu zapada au disparut in multe din regiunile montane si submontane din Romania sau se limiteaza la cateva saptamani pe an. Poluarea face ravagii.

    • Sunteți confuz. Ce treabă are lipsa zăpezii cu poluarea? Poluarea înseamnă aer îmbâcsit cu noxe și microparticule, înseamnă gunoaie, apă otrăvită cu chimicale, oceane invadate de plastic. Toate acestea sunt probleme reale, dar cum influențează ele căderile de zăpadă?

      • @Tescovin, exact, cum influențează poluarea, asta este întrebarea. Cum influențează clima?
        Înțeleg că modelul climatic nu este complet ci unul idealizat, se tine cont de anumiți parametri. Oare cum ar arata modelul climatic daca s-ar lua în considerare și poluarea masivă? Oare cum influențează curenții oceanici, insula de dimensiunea Franței de plastice din mijlocul Oceanului Pacific? Oare cum microplasticul din apa care reflectă lumina (sau absoarbe lumina, nu prea mă pricep) influențează temperaturile locale care influențează la rândul lor curenții oceanici?
        Da, apa otrăvită cu noxe are alta limpezime și culoare. Oare poate schimba local temperatura și respectiv fenomenele climatice, sau nu?
        Din „circuitul apei in natura” știm că norii se formează prin evaporare. Evaporarea din pământul acoperit cu plastice, din lacurile acoperite cu plastice, din Oceanul acoperit cu plastice nu mai este aceeași. Deci nici cantitatea de zăpadă care va cădea nu mai este aceeași, fiind mai abundenta acolo unde evaporarea este mai bună și poate mai putin abundenta acolo unde nu exista evaporare suficientă.
        Cum a fost sezonul ploios in ultimii ani in insulele acoperite cu plastice? Cum a fost sezonul de ski anul acesta când poluarea a fost redusă, nu doar că și plastic, dar mai ales că și noxe și microparticule?
        Detaliile fac diferența. Detaliile induc diferența.

            • Sa analizati faptul ca multe statiuni montane din Europa nu au zapada si sezonul de schi este mai redus. Se merge tot mai mult pe tunurile de zapada artificiala dar si pentru ele se cere o mare cantitate de apa, de obicei apa curata si nu reciclata. Asa ca dle Tescovin mai puneti mana pe reviste serioase de specialitate, ca de idei inchipuite nu este nevoie!

            • @ Agora

              În primii ani după ce mi-am inaugurat piscina (după 2010) o deschideam de regulă în jur de 1 mai. Ieri dimineață am avut -2C și azi am avut -1C. Acum doi ani de ziua lui Lenin (22 aprilie) a nins bine merci…

              De prin 2016 încoace n-a fost an ca să nu ningă în Texas. În Iarna 2017-2018 a fost un viscol violent la Monterey Mexic – unde nu se mai prea văzuse zăpada niciodată. Întreaga provincie mexicană + aeroportul au fost blocată. În 2016, 2017 și 2019 au fost ninsori violente în zona Madridului de Bobotează. De regulă acolo mai ningea câteceva odată la câteva decenii. În 2017 în Bangladesh s-a înregistrat primul înghș din istoria țări…

              După toate aparențele încălzirea globală pare să meargă în direcția unei răciri. Mare grijă cu ceea ce susțineti cu patimă. S-ar putea ca Agitpropul să decindă că codoiul generează de fapt o nouă eră glaciară, așa cum era până prin anii 80 când încălzirea climei (împotriva tutoro predicțiilor ce propovăduiau ghețari peste Paris :) ) i-a forțatat să treacă în timp record de la noua eră glaciară la încălzirea globală :) Nu de alta dar rămâneți în offside…

        • Sunt două chestii distincte:

          1. Codoiul.
          2. Poluarea.

          1. Problema principală a iecologiștilor e codoiul, care e de fapt gazul vieții. Viața pe planeta noastră nu poate exista fără mult hulitul carbon. Pe toți ăștia cu creierașii pe bigudiuri și gărgăuni verzi îi tulbură în principal carbonul. Și nu orice fel de carbon ci ăla din lumea civilizată. Bag seama că carbonul chinezesc sau indian sunt sănătate curată.

          N-am văzut picior de „iecoloigist„ militând pentru boicotarea sau taxarea la sânge a produselor chinezești ce se realizează cu emisii de codoi de câteva ori mai mari ca cele necesare pentru realizarea aceluiași produs în lumea civilizată. Ați putea să-mi explicați motivul?!

          2. A doua chestie este poluare ce în general nu-i interesează pe iecologiști decât în măsura în care reglementăriile împotriva ei pot otrăvi viața oamenilor din jur. Insula aia de plastic de care amintiți e în principal isprava fraților chineji.

          Din nou, nu am auzit sau nu am văzut umbră de iecologist chemând la sancționarea sau boicotarea principalului poluator al planetei ce e tocmai China. Nu pot uita cum zburând spre Shanghai în 2019 se vedeau de la kilometri în larg deșeuriule ce acoperă Marea Chinei în dreptuul orașului. E imposibil să intri în mare la Shanhai sau Quingdao din cauză că marea arată mai rău ca o budă refulată. Însă asta nu vă tulbură. Vărsați fluvii de bale și venin exact împotriva țărilor ce au cele mai ridicate standarde de protecție a mediului și care reușesc să aibă cea mai curată apă și aer din lume. Nu-i așa?

          Apoi chemarea la „electrificare” la nivelul actual al cunoștințelor noastre e o adevărată crimă împotriva umanității și mediului. Mineritul ar trebui să crească de 5-6 ori pentru a asigura elementele rare necesare bateriilor de mare capacitate fie și pentru înlocuirea a doar 2%-3% din parcul auto actual. Sărind peste faptul că nu știm să exoiste în întreg sistemul solar suficient litiu pentru înlocuirea fie și a 10% din parcul auto. Deci ce faceți dumenavoastră „iecologiștii”?! Militați isteric pentru distrugerea mediului prin minerit dincolo de orice limite rezonabile. Așa ca o curiozitate personală: E ticăloșie premeditată sau doar cretinism?

          • Josef Svei=jk – Absolut de acord cu Dv. Felicitari !
            Tembelismul cu „vana” de corectitudine politica are de fapt radacini in PUNGASII DE POLITICIENI !!Vezi noile programe de uriase cheltuieli propuse de democratii – Biden – care de fapt sunt cheltuieli de mituire a stangii progresive si a diverselor organizatii mai mult sau mai putin legale – vezi BLM, ANTIFA ….! La o analiza – chiar rapida – se constata clar intentia de FRAUDARE ! Se foloseste intens si pervers acest – mult clamat – dar total obscur si distorsionat – pentru scopuri dubioase ! Iar faptul ca ori ce „neica-nimeni ” – fara pregatire , nici macar generala are pareri – este hilar ! Vezi „junica Grete – cu cateva clase de scoala dand lectii omenirii ! Ba – cu maxima obraznicie – declara ca nu merge la scoala anul acesta , fiind ….. obosita ( De CE ?) si isi ia …. culmea impertinentei si a prosiei : Un AN SABATIC !!

          • lasa piscina ….

            cand eram copil (anii 50, 60) de 1 mai se iesea in camasa. De la ora 6 – 7 am in camasa!

            Insa .. de prin 1974-75 e bine sa ai un pilover, o jaca pe tine dimneata de 21 mai!

            • Daca tot ne aducem aminte …. Vreau sa va informez ca pe 4 Aprilie 1944 – cand asupra Bucurestiului s-a produs primul bombardament american – era o zi CALDA ! Se umbla in camase cu maneci scurte si pantaloni scurti – cel putin noi copiii ! Deci cum stam cu incalzirea globala ??

    • Va sugerez sa va grăbiți atunci la Suior sa prindeti cel mai lung sezon de sky din ultimii multe zeci de ani. Inteleg ca se va schia și de Paști, iar la apres-sky sunt mititei ( doar e 1Mai).

  2. incepindu si cariera de politruc si cautind o nisa care sa l propulseze, al gore lansa climate change ul (n o fi fost primul sau singurul, doar asa ca idee). au trecut anii, n a ajuns niciodata presedinte, dar a cules laurii unui premiu nobel si a devenit „carbon billionaire”. good job and good results, isn t it ? in romania (mereu defazata) nu exista trendsetteri ci trepadusi marunti / jalnici plagiatori de modele falimentare / rasuflate aducatoare de bani sau popularitate.

    • In Romania, din cauza mafiei si a coruptiei generalizate ne sufocam la propriu in miros de gunoaie arse, ape poluate si poluare masiva a aerului. Situatia aceasta nu este doar in RO. Rezultatele se vad de la o posta: iarna e ca vara, seceta este din ce in ce mai prezenta, iar pespectiva imbunatatirii nu prea se vede

  3. Este trist cand vezi oameni de stiinta si profesori universitari respectabili acceptand „granturi” imense in schimbul propagandei climatice. Fara indoiala ca mediul academic este manevrat din spate de cel politic pentru a propaga noua „ideologie climatica”. Profesorii si cercetatorii ne arata pisica de cate ori pot, iar politicienii sar imediat cu granturi si sprijin pentru acestia. Ca o paranteza, la fel speculau unii profesori de geofizica si in privinta seismelor, atunci cand in fiecare an apareau la televiziuni si avertizau cu un seism iminent in Vrancea sau prezentau studii despre tsunami in Marea Neagra. Imediat guvernul le aloca cateva miliarde pentru simulari si studii. Astazi, toate canalele media si internet sunt deschise cu prioritate celor care promoveaza astfel de „simulari” climatice fara baza reala. Cunosc personal astfel de profesori si cercetatori care vorbesc despre catastrofe climatice, cu o seninatate care iti poate provoca lacrimi. Problema este ca nu prea poti sa iti spui punctul de vedere in fata lor, existand chiar si un risc de violenta verbala. Totusi, trebuie sa recunoastem ca „Apocalipsa climatica” este o gaselnita geniala, din moment ce pana si Madoff a recunoscut acest lucru pe patul de moarte. Vom vedea pana unde merge nebunia asta, insa prea devreme nu cred ca se va termina din pacate.

    • LOL…..
      Persoana respectiva e profesor, dar nu de geofizica…… Se autocheama :) inca Director Onorific si e de fapt la baza inginer constructor……
      Despre geofizicieni avem noi geologii o gluma mai rautacioasa (cat fac 2×2….. Cu varii rezultate, functie de meserie, geolog sau geofizician), ei o pun in oglinda…. dar au fost intotdeauna rezervati……

      „Becherul ala mare” facea cred niste 20coteli simpliste, 1940-1947, cam 40 de ani, etc…… Gata trebuia sa vina in 2010…..
      S-a mai linistit, de senectutea….

  4. Putem oare spune ,cu mina pe inima ,ca aceste modele ce tin de previziuni climatologice cuprind in totalitate toate posibilitatile existentialiste actuale si imediat viitoare ? Putem spune ca neprevazutul , ce poate aparea sub multiple forme posibile , nu poate produce schimbari majore si in clima TERREI? Putem insa sa intelegem, fara ajutorul modelor , cum omenirea este intr-o expansiune numerica extraordinara , cum modelul climatic cunoscut noua isi modifica forma ce ne era familiara pina mai ieri . Putem intelege cum aceasta noua abordare decisa la Paris este acum producatoare de locuri de munca si determina punerea in practica a unei noi revolutii industriale . Putem intelege cum ghetarul cel mai mare si cunoscut noua pare a se topi in regim de urgenta . Putem vedea decizia noii administratii SUA de a participa la acest nou ACT . Putem vedea cum si Rusia prin vocea presedintelui PUTIN se aliaza acestei teme .China va face si ea la fel si folosirea combustibilul fosil isi va trai ultimile clipe .Putem , desigur , sa ne jucam cu cuvintele si sa il aducem in discutie pe maretul han (evident el nu este singurul mare cuceritor aflat in istoria aceasta lumi ) . Gluma este buna ,dar sa nu uitam cita omenire exista in acele vremuri si daca situatile pot fi comparabile . Cum Greta Thumberg inca face capul de afis , desigur conditiile politice , acum cind cu totii pun umarul la asta , nu mai sunt aceleasi si domnisoara a intrat intr-un minicon de umbra , nu putem totusi minimiza importanta spuselor ei , afirmatii facute exact in momentul potrivit si la timpul potrivit , ba chiar si de persoana potrivita . Cum totul in lumea asta este imagine putem constientiza cum domnisoara in cauza va ramane deschizatorul de drumuri pe aceasta tema . Contestatari au fost si vor mai fi , admiratori la fel . Un lucru este sigur , ideea nu are cum dauna omenirii si tot ceea ce tine de punerea in practica a acestei idei este benefic .

  5. Locuiesc in o localitate la 145 metri deasupra marii (Adriatice) . Marea e la 20 de km. Nu voi economisii multa benzina cînd voi merge la plaja prin creșterea nivelului marii. 😀
    Cred că nici nu apuc sa vad înălțarea aia de ape.
    Virsta nu e fragedă și locuind în o zona seismică dar și plină de auto , statistic am mai mari șanse să mor sub darimaturi sau in accident auto decit înnecat. Calculând conform metodologiei engleze din articol , undeva la 103,223253693 %.
    Să demonstreze cineva că nu am dreptate. 😀😀😀😀

    • Nu e nevoie….
      Puteti sa va uitati pe National Geographic….
      Fac un fel de intro acum la un documentar despre cum va fi salvata Venetia, de inundatii datorate bineteles incalzirii globale…..
      Au o bucatica de simulare in care apa depaseste turnul cel mare din piata…..

      Spaime si angoase, puse asa, la kg, pe capul oamenilor…..
      De, trebuie salvata planeta……

  6. Incerc sa patrund talcul articolului…
    „Dati-va in continuare cu masini de 5000 cmc, zburati ca disperatii si inghesuiti-va prin cunoscute destinatii turistice, cumparati stick-uri USB minuscule ambalate in blistere uriase din plastic, mancati peste si fructe de mare cu particulele minuscule de plastic incastrate in fibra carnii, sustineti agricultura intensiva, nu va faceti griji, ca totul e bine, va asiguram noi, petrolistii!” Oare acesta sa fie talcul articolului? Sa stam linistiti, ca nivelul oceanelor va creste mai putin decat spun „alarmistii”?
    E asa de neiertat sa vrei sa traiesti intr-o casa curata si sanatoasa? Chiar asa de ticalosi sunt „iecologistii” astia anti-petrol si anti-plastic?
    Pana la urma, modelele climatice asta sunt – niste modele, ce se pot sau nu dovedi exacte. Din toata inima imi doresc ca acele modele care prevad omenirii un cancer generalizat autoindus sa nu se adevereasca!
    E chiar asa de neiertat sa ne dorim ambalaje biodegradabile, aer curat, paduri bogate, masini nepoluante, agricultura curata? Oare pozele din satelit ce arata retragerea calotelor glaciare polare sunt, toate, trucate?
    Omul e o specie lacoma. Sustenabilitatea nu e o lectie pe care pamantenii o invata de mici, decat in zonele sarace ale Terrei. A face apel la constiinta planetara a omului „modern” e o intreprindere sortita esecului. Doar frica pazeste bostanaria!…
    In pandemie, multi oameni au inteles ca pot trai si fara sa faca risipa, dar nu fiindca si-ar fi dorit, ci de frica virusului. Probabil, e o lectie ce va fi uitata, curand. Si, poate, va fi nevoie de una mai usturatoare.

    Cat despre mediul academic corupt, asa este, intalnim exemple oriunde intoarcem capul. In toate taberele, fiindca banii n-au miros.

    • Dom’le dacă dumneavoastră „iecologiștii„ ați face ceea ce propovăduiți cu atâta convingere nu ar exista problemele astea care vă chinuie așa de tare. Însă în mod stupefiant dumneavoastră nu aveți de gând să renunțați la arderea cumpliteorl fosile sau la utilizarea plasticului. Nici prin cap nu vă trece să recurgeți la dieta cu ștevie și urzici ce în mod cert n-au particule de plastic în ele. De ce oare?!

      • .
        @Josef Svejk

        Hehe, chiar ma intrebam cand apareti, pe-aici. „Iecologistii” din comentariul meu erau cu dedicatie, pentru dvs. :)
        Oare, ma cunoasteti? Oare, stiti ce obiceiuri am? Clar ca nu. Asta nu va impiedica sa generalizati si sa judecati, aspru, proletar. Am inteles ca acea constiinta planetara va este straina, ca notiune, am inteles ca conduceti o Volga ce arde 20 de litri de benzina la 100 Km. Sa fiti sanatos!

        Dar sa lasam lucrurile serioase. Cum e vremea la Leningrad? :)

        • Cunosc genul dumneavoastră. Dacă chiar faceți ceea ce propovăduiți de ce vă mai tânguiți?! De unde fixul ăla sovietic de a băga tutror pe gât proprii gărgăuni? Nu v-au învățat la Agitprop despre chestia cu aia cu „Live and let live.”?

        • Indiferent de obiceiurile dumneavoastra, care…apropo pot fi oricand contestate ca nefiind „destul” soldatula r eun punct de facut. Cunosc zeci de activisti din astia care urla toata ziua ca ne inghit oceanele si dispar morsele dar daca le atragi atentia ca fac baie de 5 ori pe saptamana (uite, eu fac de 2) sau ca mananca sparanghel cu un CO2 impact si plastic de te sperii te ignora pana la capat. Nu stiu cine sunteti dar eu pot sa va dau o lista intreaga cu chestii „verzi” pe care le fac si pe care iekologistii ca tine nu le fac. Cu toate astea eu nu urlu sus si tare ca vreau „justitie climatica” si alte balarii ideologice…

    • @Decebal
      eu tot nu-s lamurit ce e mai periculos pentru mediu: un compus inert, nedegradabil, sau unul instabil, degradabil ?
      un morman de deseuri de plastic sau un morman de cadavre biodegradabile ?

      • @Prototipescule, despre prima categorie se stie clar ca e daunatoare. In privinta mormanelor de cadavre bodegradabile, sunt convins ca sunt mai benefice decat prima categorie.

        • @George
          reformulez: indicati-mi va rog o norma sanitara sau vreun normativ tehnic care incadreaza materialele plastice ca fiind daunatoare;
          ar fi de interes si pentru mamicile si taticii care cumpara copilasilor jucarii de plastic

          • Inca se discuta ce-i aia „Single-Use Plastics”.

            https://www.aise.eu/newsroom/aise-news/industry-issues-a-joint-statement-on-the-single-use-plastics-sup-draft-guidelines.aspx
            In conclusion, these draft Guidelines undermine the European Commission’s strive for Better Regulation.The significant expansion of the scope of the Guidelines conflicts with the SUP Directive as well as with other EU legislation, most notably the Packaging and Packaging Waste Directive(PPWD).

            • daca reciclam sticla nu inseamna ca „se stie clar ca e daunatoare”, cum s-a exprimat domnul de mai sus; si cu atat mai putin inseamna ca trebuie impuse alternative nefundamentate;
              si consider ca mediul de afaceri (cum ar fi asociatia de industriasi din linkul propus de dvs.) trebuie luat in seama, daca nu e vorba de un lobby desantat al unor monopoluri sustinute politic

      • N-ați înțeles nimic :)

        Singura climă care le priește „progresiștilor” e cea selenară. Nu sunt gaze cu efect de seră, nu sunt ființe care să polueze și deci nu există nici „schimbări climatice”. Un adevărat paradis…

    • Problema cu ecologistii de rit noue ste ca nu se zbat pentru un mediu mai curat , impaduriri, protejarae speciilor pe cale de disparitie. Ei au o singura problema concentratia dioxidului de carbon in atmosfera.

  7. Am urmarit de mai mult timp articolele D-lui Cranganu, dar tot nu imi este clar care e pozitia dumnealui.
    Nu exista incalzire globala? Sa continuam cu petrol, gaze si carbuni? Mi se pare evident ca electrificarea, hidrogenizarea economiilor e un progres. Iar biata Greta, ea e problema noastra cea mai arzatoare?

    • Am urmarit de mai mult timp articolele D-lui Cranganu, dar tot nu imi este clar care e pozitia dumnealui.

      Cred că funcțiile fizice ale schimbărilor climatice și, în consecință, ale parametrilor meteorologici locali, se schimbă (într-o mare măsură) datorită influenței unei compoziții variabile a atmosferei, controlate de schimbări dinamice aleatorii, incluzând emisiile antropogene de gaze cu efect de seră, creșterea explozivă a populației, schimbările de utilizare a terenurilor, poluarea cu aerosoli ș.a. Toți acești factori contribuie la schimbările climatice regionale și globale, care se suprapun și agravează schimbările și variabilitatea climatică provocate de cauze naturale.

      Cred că riscurile induse de schimbările climatice trebuie considerate cu seriozitate și responsabilitate. Situația omenirii va fi mult mai bună dacă vom reuși să minimalizăm aceste riscuri prin reducerea vulnerabilității celor expuși la ele și prin minimalizarea viitoarelor schimbări ale compoziției atmosferei.

      Cred că schimbările climatice sunt o problemă globală (moderată) într-un ocean de alte probleme, mai mari și mai mici. Dar nu sunt problema cu P.

      Cred că suntem martorii unei hegemonii (tiranii?) exercitate de predicțiile climatologice impuse peste sau contra realităților contingente, imaginative și umaniste ale vieții sociale și viziunilor despre viitor. Modelele climatice sunt acum privite ca adevărații predictori ai schimbărilor pe care clima le-ar putea suferi. Este o hegemonie care conduce la inflamarea disproporționată a puterii discursului social și politic bazat pe modelările posibilelor schimbări viitoare ale climei.

      CREDO, 31 august 2020

      • Juramintul de credinta , ce ne prezinta doua parti ,este corect doar pe jumatate .Prima parte are respondent in realitate cea de a doua este exprimata chiar de autor – ca probabila – sau macar ca parte a unui crez personal .

  8. Stimate profesor, verzii din Germania chiar ieri si-au desemnat o doamna cu foarte bune sanse sa ajunga cancelar, drept candidat pt acest post algerile avand loc in toamna acestui an.
    Televiziunile germane sa dau peste cap s-o prezinte intr-o lumina cat mai buna, a fost invitata la Forumul din Davos anul acesta, batranii lupi mizeaza pe dansa iar noi vorbim despre incalzirea globala dupa modele si date stiintifice, uitati acesta abordare. politicul si propaganda au invins chiar daca Greta nu mai est atat de vocala.
    Tineretul de astazi este altfel, vrea altceva, o alta lume, noi batranii n-avem decat sa ne retragem si sa asteptam sfarsitul, e trist dar nu mai putem schimba abolut nimic.
    Vad cum generatii intregi sunt spalate pe cap, fie de presa normala, fie de ce se intampla in spatiul virtual ar fi totul mult mai simplu daca mai intai ne-am apuca de lucruri simple, curatirea planetei de deseuri de toate felurile, oprirea defrisarilor, oprirea desertificarii terenurile arabile, atat, prin aceste masuri s-ar rezolva foarte multe probleme. Imi este teama, inainte ca incalzirea globala sa-si faca efectele o sa ne innecam in propriul gunoi, asa e.

    • de fapt, apocalipsele naturale nu sunt doar scene biblice: nu-s decat vrea 16ani de cand planeta noastra draga a facut vreo 200.000 victime dintr-o singura lovitura;
      tocmai din acest motiv ne prisosesc apocalipsele propagandistice ce deturneaza stiinta catre religie, la fel cum ne prisoseste pseudostiinta ce deturneaza resursele de la acele lucruri simple si cuantificabile pe care le exemplificati;

  9. Multi pun la indoiala efectele interventiilor umane asupra naturii. Dar acestea exista si afecteaza pe termen lung viata pamantenilor. Este greu de inteles ca Terra nu va putea suporta peste 9 miliarde de locuitori si ca poluarea devine tot mai greu suportabila. Sa va intrebati de ce renunta la carbune, motorina, multe pesticide si se trece oe mijloace de transoort electrice?!!!

    • Cine și ce vă oprește să faceți ceea ce propoivăduiți?!

      Cei ce sunt atât de îngrijorați de creșterea populației planetei ar trebui să dea un exemplu pozitiv și să-și bage gheara în gât spre a scuti ecosistemul planetar fragil de propria lor existență poluantă :) Din păcate sunt mult prea puțini iecologiști ce fac asta. De ce oare?!

      Nimeni nu vă oprește să renunțați imediat la pesticide și combustibili fosili. Numai că ar trebui să începeți prin a renunța la utilizarea electricității (obținută în mare parte prin arderea cumplitelor fosile :) ) la internet, la hrana procesată, la apa caldă și rece, la încălzire, la aerul condiționat, la locuința din care poluați cu atâta abnegație biata planetă și să vă întoarceți în sânul naturii. De acolo de unde a plecat omul neolitic acțiunea sa necruțătoare de distrugere a bietei noastre planete. Odată ce ați ajuns la standardul de viață al omului neolitic veți avea satisfacția datoriei împlinite. Când începeți?!

      P.S.: Mașinile electrice sunt buba. În primul rând că nu avem suficient litiu în sistemul solar nici măcar pentru înlocuirea a 10% din parcul auto actual și apoi realizarea unei mașini electrice implică o poluare cumplită, semnificativ mai mare ca cea necesară obținerii unei mașini cu motor cu combustie de aceeași putere…

      Mersul pe jos e oopțiunea mult mai bună pentur biata palentaă ca orice mașină electrică. Sigur că nu trebuie abuzat nici de mersul pe jos ce vă face să vă creșteți emisiile de gaz metan ce e de asemenea un foarte periculos stimulent al încălzirii globale după cum ne asigură nenumărați savanți din ăștia verzi…

    • masa pamantului: ~6 x 10^24 kg
      masa medie om (presupunem un nemernic fara frica ecologica) 100 kg.
      Masa totala a 10 mld locuitori (10^10) = 10^12 kg
      In plus si oamenii intra in reciclare….
      Cred ca rezista pamantul, nu?

  10. Stimate Josef Svejk dupa cum abordati raspunsul, acesta se face in general in forma impersonala si nu cu vadit atac verbal la o persoana. O dovada ca la scoala ati mers mai rar, va lipsesc elementele de politete. Eu am pus intrebari simple si retorice si nu am facut referire la nimeni, nici la autor si nici la alti repondenti de pe acest blog.

    • E adevărat și mă căiesc! :)

      Ce poate fi mai nepoliticos decât să întrebi pe cineva de ce nu face el însuși ceea ce propovăduiește?! Își poate cineva imagine ceva mai odios ? :)

  11. odata pornita isteria nu mai poate fi oprita, vor veni din ce in ce mai multi savanti, politicieni care se vor alinia curentului, ca e o oaie grasa de muls, cit o mai fi, ca si oaie, nu numai capra, moare.
    Dar de fapt noi suntem vinovatii, bunicii, care am inceput acum 60 de ani cu make love, not war, cu Hippy, cu floricele… si iata ce au inteles nepotii!
    Din fericire ei vor avea de tras, nu noi, de abia astept sa-i vad cind se vor pune in practica toate masurile de salvat planeta. Noi i-am avertizat!

    • Problema e ca masurile propuse pentru salvarea planetei sunt atat de impopulare incat, sunt convins ca vor ramane la nivelul de deziderate multa vreme de acum incolo. Majoritatea populatiei evoluate si cu ceva bani in cont (minoritara la nivel global) resimte o anumita jena pentru modul in care planeta este afectata de civilizatia umana. Dar de aici si pana la a accepta masuri pompieristice care produc doar saracie si nici un efect notabil e distanta mare. Orice politician cu urme de instinct politic stie ca daca forteaza nota pe astfel de chestiuni vag urgente va fi matrasit la urmatoarele alegeri. Oricat de mare ar fi indoctrinarea, simtul practic si instinctul vor prevala, procentul celor fanatizati va ramane minoritar. Asta daca un sistem cat de cat democratic, bazat pe vot popular se va mentine.
      Asta in societatile democratice. In China de exemplu astept cu interes planul cincinal privind reducerea emisiilor de CO2. Dar cu incepere din 2030 ca sa aiba si ei timp pana atunci sa se dezvolte putin.
      Pana la urma daca apar la nivel global revolte extinse se va observa ca problematica schimbarilor climatice antropice nu mai pare atat de presanta, in fata noilor provocari.

  12. Chia astazi am auzit o stire despre 11 mari investitori( persoane si entitati) care vor sa conditioneze participarea la capitalul diferitelor bănci de un bun comportament vis-a-vis de combaterea schimbarilor climatice = sa nu se mai investească in companii(aici intra probabil si credite si capital de lucru etc.) ce au legatura cu combustibilii fosili. BERD de multisor mereg si ea in aceasta directie.
    CReD ca faza de hegemonie/ tiranie este deja de mult depasita si ca asistam la nasterea unei noi Religii ( cu R) care, ca orice alta religie de-a lungul timpului, este impusa de catre elite! Si tot ca orice alta religie are dogmele, misticii si fanaticii ei!

    Mie de asta mi-e teama! Politicul s-a aliniat, economicul vine tare din urma( adulmecand sumele enorme redistribuite de politic intr-un nou domeniu, cu rata de profit substantiala si actori mai putini, deocamdata). Politicul destructureaza economia actuala, creind o noua clasa si mai bogata ( si cum sa nu fii, de ce sa nu vinzi o garnitura de tren la pret de 6-8 ori mai mare doar pt. ca are propulsie H2 si e suportata din fonduri UE? = banii cetatenilor?).
    Clasa de mijloc ca de obicei dispare, sau se muta in Asia.

    • Si locomotivele electrice au fost la inceput mai costisitoare decat cele pe aburi (dezvoltarea retelei electrice a costat o galeata de bani). Cine investeste si pune in aplicare noile technologii detine viitorul, iar tranzitia a inceput demult. Nu se spune adesea ca succesul este de partea celor care au resurse financiare mari (sau banii conduc lumea, sau ceva de genul?)

      https://www.statista.com/statistics/732247/worldwide-research-and-development-gross-expenditure-top-countries/

      https://www.whitehouse.gov/briefing-room/statements-releases/2021/03/31/fact-sheet-the-american-jobs-plan/

      https://www.youtube.com/watch?v=0P7fTPLSMeI

      P.S. Acum n-om sta cu mainile in san sa privim la altii cum preiau initiativa – de dragul consilierilor intreprinderilor „de stat” (vechile hodoroance) din estul UE (dpdv moral cred ca ei ar avea dreptul printre ultimii sa isi dea cu parerea despre capitalism si banii cetatenilor). Cat despre clasa de mijloc, va necesita mai multa specializare, dar nu va dispare atata timp cat este crestere economica si consum (dimpotriva, cererea serviciilor, constructiilor, etc, creste).

      • locomotivele electrice rezolvau o problema in zonele de trafic venind cu capacitate de tractiune mai mare si autonomie cat tine reteaua si nu costau sub nicio forma de 6-8 ori mai multe decat cele cu aburi(la performante apropiate). Apoi, energia era usor disponibila si la preturi mici. Locomotivele cu aburi aveau limitarile lor deja si fata de cele diesel. Aici putem vorbi despre progres pe baze economice, sustenabil.
        Automotoarele H2 au autonomie si putere de tractiune mai reduse si nu rezolva nimic, fiind din start destinate (vezi teste Austria, Germania, Franta) zonelor unde nu merita introducerea retelei electricd(trafic redus). Pe langa pretul mare apar problemele productiei de H2 foarte scumpa si care necesita investitii comparabile cu cele intr-o retea electrica(proportional), cel putin pe moment.
        Daca cititi un pic mai mult pe tema veti observa ca nu ratiunile economice duc la impunerea (sau incercarea de a impune) acestor solutii ci exact politicul(in cardasie cu cativa campioni industriali) . Nu eficienta sta la baza acestui trend ci doar dorinta de a da bine fata de anumiti votanti/ curente sociale si fata de potentialii sponsori economici. De fapt, la subiect, ratiunea se educe doar la emisiile de CO2, infinit mai reduse in feroviar fie si pe diesel (de 3-4 ori mai putine grame per pasager per km decât la rutier, si asta fara sa fi maximizat utilizarea fetelor electrice). Fie si mergând pe aceste realitati, mie mi se pare ca nu acesta e domeniul unde sa aruncam sume de de 6-8 ori mai mari pt. Rezultate neglijabile. Aceleasi sume, investite unde e nevoie, pot crea plus valoare, profit si progres vizibil la acest indicator.
        Nu, nu sufera comparatie sub nicio forma cele doua situatii (înlocuire abur si introducere H2).
        Apoi, nu vi se pare un pic ciudat ca se profita de o nevoie( cea de redresare economica a tuturor ramurilor, multe neavand nicio treaba cu energia verde dar fiind in mare suferinta dupa atatea lockdown-uri si lipsa calatoriilor) pt. a dirija 37% din banii imprumutati in numele tuturor spre domenii verzi, din care multe nu aduc nici profit si nici sustenabilitate dar consuma importuri din alte continente? Simplificat eu asa vad.
        Propuneam la un moment dat creerea de clustere pt. Cerecetare in domeniul H2 – mix privat-universitar, in locul chelturiii directe pe solutii inca neviabile economic.

        • Nu am de unde sa stiu care au fost costurile de productie a locomotivelor per se, cert este ca infrastructura a necesitat o investitie considerabila, care evident s-a amortizat in timp (si sunt convins ca pretutindeni, dezvoltarea infrastructurii a fost sustinuta prin scheme de stat, intr-un fel sau altul). In fine, in ciuda faptului ca energia produsa in panouri fotovoltaice sau in turbine eoliene a fost initial considerabil mai scumpa, astazi, in multe locatii a devenit chiar mai ieftina. The learning curve, economics of scale, productia in masa, etc isi spun cuvantul.

          https://ourworldindata.org/grapher/solar-pv-prices

          https://about.bnef.com/blog/battery-pack-prices-cited-below-100-kwh-for-the-first-time-in-2020-while-market-average-sits-at-137-kwh/

          P.S. In privnta H2energy, este evident ca in stadiul de cercetare (proiecte pilot si productii de tip unicat) tehnologiile pot fi si de 10 ori mai scumpe in comparatie cu productia in flux sau cu productia in masa. In acest context, ideea s-o mentinem asa (in stadiu de cercetare si la pret de unicat;) mi se pare foarte neinspirata. Cum am mentionat si in postarea anterioara, viitorul apartine celor care preiau initiativa si investesc. Sau credeti ca europenii trebuie sa ramana de caruta si in acest domeniu, asa cum am ramas in sectorul PV, in sectorul bateriilor, microchipurilor sau in digitlizare? In H2Energy avem un mic avans (vezi electrolizatoarele ThyssenKrupp, Siemens, etc) si in opinea mea, nu putem astepta pana o aduc altii la nivelul productiei in masa. In multe tehnologii avem de recuperat decalaje (ceea ce nu-i usor) eletrolizatoarele viitorului (precum si multe alte tehnologii avansate, cu valoare adaugara, 5G, 6G, baterii, VE, quantum computing, etc) trebuie dezvoltate si produse in UE. Sau credeti ca vom putea pastra o vesnicie prosperitatea adusa de exportul vehiculelor pe combustie (Otto, Diesel), etc?

          • Domnul meu, s-a trecut de la faza pilot la productie de serie – Alstom, Coradia. Numai ca nu au reusit inca sa fraierească prea multi – desi se pare ca si noi vom fi printre ei(Drula, azi), ne impinge Ursula pe la spate.
            Încercati sa gânditi rational dpdv economic – electrificarea cailor ferate nu s-a făcut pe baza de subventii, a fost o investitie pe termen lung de stat, privata sau parteneriat (ca si primele cai ferate de altfel) si a EFICIENTIZAT costurile, a CRESCUT VOLUMUL, VITEZA, la PERFORMANTE MAI MARI ( trenurile rapide de acum de ex nu puteau sa apară doar pe combustibili clasici).
            Trenurile H2 sunt gândite pt.zone unde NU merita investiția in electrificare pt. Ca NU ai si nici nu vei avea trafic. NU reduc COSTURILE, NU resc VOLUMUL, NU au PERFORMANTE mai ridicate si NU AU DURATA DE VIATA a unei retele electrice (doar se numesc material rulant). Costa 18-20 mil euro un automotor H2 alstom fata de 2-3 acelasi lucru dar diesel electric! Infrastructura de prod si alimentare cu H2 NU este nici scalabila si nici ieftina, trebuind realizata cat mai aproape de vehicule si dubland investitia initiala. Costul de producție H2 e tintit spre 3-4 € per kg, H2 (poate fi si 10 cel folosit in industrie acum) , fara profit, fara amortizare si fara costuri de transport la utilizator – si capacitatea de productie H2 are nevoie la randu-i de infrastructura alimentare electrica.
            Cam cat credeti ca ar trebui sa fie biletul personalului Bucuresti – Rosiori De Vede ca sa nu tipam iarasi ca intra CFR in faliment?
            Sau marim pretul? Cine mai calatoreste la pretul actual x 2-3-5?

            Si asa, ca fapt divers, pilele de combustie sunt dezvoltate de Canadieni, sunt câteva firme acolo la care apelează toata lumea. Aceste firme nu s-au dezvoltat pe fonduri UE sau PNRR. Deci Europenii sunt cam de caruta. As fi de acord sa incercam productia in tara ( avem cam 4 producători la nivel de standard european – se poate face o legatura cu acele firme).

            Stiti cum e cu exportul – noi nu facem export, Polonia da, dar noi nu. A vinde preponderent in UE produse semifabricate a căror componente au fost importate tot din UE, toate astea pt. A cumpăra apoi produsul finit(masina de ex) tot din UE nu duce la dezvoltare.
            Daca facem vehicule clasice, ca asta stim, putem sa le vindem catre alte continente care nu au luat-o inca razna cu CO2-ul.

            Eu nu zic ca nu trebuie sa evoluam, ci doar ca trebuie sa o facem adaptat nevoilor si posibilitatilor noastre. Nu vom sari in fata cheltuind pe aiureli când noi nu avem rezolvate o gramada de alte probleme de baza.

            • A cumpăra apoi produsul finit(masina de ex) tot din UE nu duce la dezvoltare.
              _____
              De bine de rau (spre deosebire de albanezi, basarabeni, belorusi, ucrainieni) romanii isi permit sa cumpere ceva mai mult in urma aderarii la UE (vezi nivelul salariilor, etc). Desigur, polonezii, ungurii, cehii, slovacii au reusit sa abasoarba fondurile europene, si-au tras infrastructura moderna (autostrazi, retea feroviara, irigatii, etc) nu in mod intampaltor au reusit sa atraga si mai multe investitii directe in productie industriala.

              Cat despre H2energy, mai este drum lung. Tehnologia se afla in faza embrionala si Romania oricum nu are infrastructura pentru productia si transportul energiei electrice necesare la electroliza, incepand cu infrastructura in port pentru instalarea parcurilor eoliene, pana la dezvoltarea retelelor inteligente. Prin orasele Romaniei cablurile sunt trase in exterior (legate cu sarma), marea majoritate a cladirilor sunt neizolate, samd.

      • Dom’ Florin, Florix, etc.

        Ca de obicei colportați fără niciun fel de complexe minciuni gogonate. Nu e deloc adevărat că primele locomotive alectrice au fost nerentabile. Primele trenuri electrice sunt considerate a fi tramvaiele electrice ce au început să circule la Berlin pe la 1881. Erau exploatate comercial și erau rentabile. Apoi pe la 1890 metroul londonez a trecut pe locomotive electrice din motive evidente. Nici ăsta nu era subvenționat și era rentabil economic așa cum e și azi. Prima linie electrificată de lung parcurs a fost cea dintre Baltimore și New York la 1895 ce trecea (și mai trece și azi) printr-o serie de tuneluri. Ea era la rândul ei exploatată comerical de o companie privată (ca toate căile ferate americane ale epocii) și era cât se poate de rentabilă.

        Așa că dacă vreți să găsiți ceva argumente în favoarea subvenționării panourilor solare și a moriștilor eoliene, ce continuă fără speranțe de decenii, încercați niște minciuni mai inteligente.

        P.S. Parcă v-ați lăudat că vă instalați panouri solare pe balconul garsonierei și că vă băgați picioarele în rețeaua electrică susținută de arderea cărbunilor. Cum stați? Merge și când nu e soare? :)

        • Mai nou in Belgia si-au cumparat unii panouri pe toata casa si au facut socoteala ca vor iesi pe plus in vreo 10 ani. Dar…lovitura. Tribunalul a anulat obligatia distrribuitorului de a stoca energia produsa pe acoperisul lor (nu ca era multa, intr-o zi normala bruxeloasa vorbeam de sub un kw dar ma rog. S-au dezumflat…cica marg la judecata…de apoi…impotriva companiei ca nu le retine lor energia diurna pentru alte perioade. Ei cred ca iekologismul nu cu cheltuiala se tine…
          Le-am zis sa-si ia mineri de criptomonede si sa mineze pe timpul zilei.

          • Da și în America a existat o epocă de entuziasm care însă s-a dezumflat destul de rapid. Reclamele erau atractive, dar realitatea e destul de gri… În general cine știe un pic de aritmetică nu o mușcă. Investiția nu se prea amortizează mai ales dacă se ia în considerare și costul crescut al asigurării casei, faptul că iarna ai zăpadă groasă pe acoperiș etc…

            • Pentru posesorii de vehicule electrice (si nu numai) instalatiile pv fac sens.

              Sistem PV 5KWp incl. montaj= € 5.000
              Baterie 5KW @€100/watt = € 5.000 (in urmatorii 2,3 ani)
              ———————————————————————
              Investitii (PV+stocare): €10.000
              ———————————————————––––
              Productie in Belgia (@1.000 ore peak /an) = 5.000 KWh /an
              Pret /KWh= 27 centi
              Valoarea energiei produse = €1.350 /an
              Perioada de amortizare: circa 7,5 ani
              –––––––––––––––––
              Productie in Romania (@1.200 ore peak /an) = 6.000 KWh/an
              Pret /KWh = 15 centi
              Valoarea energiei produse = €900 /an
              Perioada de amortizare: circa 11 ani
              ——————————————————————————

            • Dom’ Florin, Florix, etc.

              Evident că aritmetica nu e punctul dumneavoastră tare. kW meu costă $0.08 și nu $0.25. Nu am ce face cu instalația de 5kW. Generatorul meu de urgență al casei mele e de 15kW și îmi pare și azi rău că m-am zgârcit și nu am luat unul de 22kW. Cu instalația de 5kW nu am ce face într-o zi fierbinte și umedă de vară când aerul condiționat trebuie să meargă. Au fost vreo dpuă cazuri în care s-a luat curentul după furtuni violente și a cam trebuit să raționalizez consumul de electricitate pentru că generatorul era la maximum.

              Nu mi-ați spus de asemena cum procedez pe timp de iarnă când panourile de pe casă sunt acoperite de minimum 20-30 cm de zăpadă. Acum la vreme de încălzire globală zăpada ține 3-5 luni pe an, iernile sunt geroase și cu zăpezi abundente. Nu prea îmi vine să mă cocoțez aproape zilnic la nivelul 3 pe acoperiș pe ger și viscol ca să curăț panouri solare. Deci ele produc ceva între 7 și 9 luni pe an.

              Nu ați luat în calcul asigurarea crescută. Soției mele i-a trăznit prin cap să pună o suprafațe vitrate mari peste băile de la mansardă. E într-adevăr plăcut să vezi cerul când faci baie. Problema e că că ele au trebuit schimbate de 3 ori în 10 ani din cauza grindinei respectiv a unei crengi duse de furtună. Dacă aș fi avut tot acoperișul plin cu panouri solare ar fi fost ruină curată. Asta mi-ar fi dublat costul asigurării casei.

              Nu în ultimul rând bateriile sunt considerate pericol de incendiu și mi-ar răpi spațiul și așa supraglomerat din garaje. N-am aer condiționat și nici încălzire în garaje deci asta le afectează puternic eficeineța și cește pericolul de incendiu, deci cheltuieli suplimentare de asigurare și ignifugare.

              Astea sunt doar câteva din motivele pentru care ce ce și-au instalat panouri solare pe case începând de prin 2010 încoace și le-au dat jos cât de repede au putut înghițind paguba. Cu toate subvențiile și facilitățile sunt nerentabile. Ăsta e și motivil pentru care nici dumnavoastră nu v-ați tras panouri solare în balconul garsonierei și continuați să consumați electricitate produsă din cărbune în timp ce faceți progagnadă „verde” pe net…

            • Josef Svejk,
              sunteti simpatic si ceea ce spuneti foarte adevarat dar …. greu de inteles pt. cei care nu au dat prin zona continentului american pe termen mai lung un pic:
              – da, iarna mult mai lunga decat in Europa, ger de-40 si sub ca nu prea are ce opri crivatul de la pol, precipitatii super abundente (metri intregi la nivelul unei ierni) ca-n povesti intr-o prima faza pana incepi sa te spetesti de la atata curatat zapada si dezgropat masina, case pe structura de lemn ca alea rezista la socul termic zi/noapte; iarna-vara – deci protectia la incendiu e foarte importanta, veri sufocante de la umiditate (nu de geaba AC-ul s-a inventat pe acolo), furtuni violente etc.
              Intemperiile astea sunt asa de cand lumea da na, „les eco bobos” vorba francezului abia le descopera si le gandila inclinatia genetica (dupa unele studii) spre supra-natural!
              numai bine

            • Domnilor, subiectul discutiei a fost Belgia, Romania, Europa. Nici macar in SUA ora exacta nu se mai da in orasele din Rust Belt (Pittsburgh, Detroit, Cleveland si Cincinnati).

          • Pretul bateriilor se afla in continua scadere si, conform prognozelor, pana in anul 2025, vehiculele electrice vor ajunge la paritate cu cele pe combustie (poate chiar si mai repede). Cel tarziu atunci, prosumatorii isi vor extinde instalatiile de pe acoperisuri si pe terase, carporturi, garaje, etc, in scopul acoperirii propriului consum.

            https://www.youtube.com/watch?v=lo_OIBfKxp8

            https://www.youtube.com/watch?v=WTCrxZwWmQs

            https://www.youtube.com/watch?v=PHo64b5dt8E

            Europenii vor importa din greu baterii si panouri fotovoltaice din Asia. Nu ca nu ar fi avut si ei bani sa sustina dezvoltarea acestui sector (pentru inceput), au fost insa mai rigizi si mai inghetati. in contrast, chinezii si coreeni au fost mai agili si mai inspirati. Asta e
            https://de.statista.com/statistik/daten/studie/534429/umfrage/weltweite-preise-fuer-lithium-ionen-akkus/

            • Dom’ Florin, Florix, etc.,

              Chiar nu vă plictisiți?! Aceeași gargară la nesfârșit. Dacă cineva ar săpa să vă caute elucubrațiile din anii trecuți ar afla cu surprindere că „regenreabilele” , mașinil.e electrice, etc. urmau să fie competitive până în 2020. Care a trecut de ceva vreme :) Acum povestea s-a mutat pentru 2025. Prin 2023-2024 vom afla că ele vor fi negreșit competitive până-n 2030 :)

              Până una alta nici măcar dumenavoastra nu v-ați deuplat de la rețeaua de curent electric produs prin arderea cărbunilor și nu aveți tupeul să trăiți de pe urma panoutilor solare de pe balconul garsonierei unde nu le-ați instalat niciodată :)

            • Svejk, in urma cu ani am mentionat eu ceva despre anul 2020, ca de obicei insa, incurci borcanele. https://www.irena.org/newsroom/pressreleases/2020/Jun/Renewables-Increasingly-Beat-Even-Cheapest-Coal-Competitors-on-Cost

              In rest, atacuri la persoana, improscaturi cu noroi, smechereala ieftina de cartier, etc. Ce pot sa- iti raspund la asemenea postari? Tii neaparat sa demonstrezi (in continuare) lispa bunului tau simt, nivelulul educatiei si a celor 7 ani de acasa. Serios, de unde nu este nu astept nimic.

  13. Schimbarile climatice generate de activitatea umana sunt dovedite. Nu cred intr-o apocalipsa, dar sunt realitati de care trebuie sa tinem seama, mai ales sub prisma efectelor lor. Sistemul climatic al pamantului poate fi destul de rezistent la schimbarea produsa, insa societatile umane nu sunt atat de rezistente: efecte economice pot fi majore, pierderile de vieti pot fi mai mari in urma unor fenomene extreme, etc

    Ce cred eu este ca, daca te pretinzi un lider luminat si un individ responsabil, trebuie sa iei in calcul aceste schimbari si sa atenuezi efectele. In niciun caz sa te apuci ca taranoiul de Donald sa trantesti cu mucii in fasole, cum a facut-o el, spunand ca „“I’m not a believer in man-made global warming”, in nenumarate ocazii. Apropos de responsabilitate, nu cred ca e un lucru rau ca si omul de rand sa fie un pic mai prietenos cu mediul in care traieste.

    Ce nu-mi place este faptul ca abordati cercetarea stiintifica prin prisma mass-mediei, care se stie va sublinia orice catastrofa prezisa fiindca va atrage click-uri. Chiar daca acele studii sunt marginale dpdv al importantei sau au deficiente. Si d-voastra faceti la fel: il gasiti pe unul care abia l-a descoperit pe marele mongol si il scoateti in evidenta, animand tot sentimente primare.

    Stiinta are acest merit ca se autocorecteaza in timp, iar daca ipotezele sunt false, ideile vor fi abandonate. Nu e prima oara in istorie cand cercetatorii se inseala si persista in greseala in ciuda evidentelor (timp de secole!): v modelul lui Ptolemeu vs modelul lui Copernic.

    Si in fond, apocaliptici au fost intotdeauna, tema insa se schimba: pana de curand, in toata epoca crestina, venirea a 2a a lordului zombi Isus (moare si invie, si a mancat creierele multor generatii => zombi q.e.d.) a fost folosita pentru a atrage venituri suplimentare, putere politica, samd. Mass-media moderna a inlocuit biblia. Probabil exista o nevoie psihologica aici…. despartirea de crestinism trebuie sa treaca printr-un „crestinism” neafiliat religios, habar nu am, speculez…

    • Interesant: despartirea de religia crestina trebuie sa treaca printr-o altfel de religie, care probabil ca se va numi materialismul stiintific. Oricum, o veste trista pentru tine: oricare va fi acea religie neafiliata religios, tot cu creiere se va hrani, sa nu crezi ca se hraneste cu aburi (sau abureli, sau aberatii..nu dau nume si nu arat cu degetul inspre tine),.

      Si daca tot suntem la acest „capitol”, care ar fi acea „epoca (,) crestina”, unde incepe si unde se termina? Si de ce este „epoca (,) crestina” si nu „epoca musulmana”. Doar pentru ca v-ati nascut si trait intr-o zona geografica populata majoritar de crestini?… Daca v-ati fi nascut in Arabia Saudita, ati fi scris aceleasi idei, dar ati fi vorbit de „epoca musulmana”?..

      • Domnul meu, apocalipsa este tema recurenta in toate religiile iudaice. Pur si simplu ne place sa ne inchipuim moartea violenta a creatiei si rasplatirea cu viata vesnica a celor drepti („viata vesnica”, „cei drepti” = definitions may vary). Vad ca imi vorbiti la pers 2-a singular, desi nu stiu daca suntem de-un leat. O minima politete, va rog, si va mai rog sa recititi fragmentul respectiv si sa incercati sa patrundeti dincolo de forma, pentru a pastra discutia in fagasul stabilit de autorul acestui articol.

        • „O minima politete”?
          Tot politețe e și când batjocoriti credința atâtor oameni? Aveti tupeu, poate ar trebui sa va recunoasteti ipocrizia.

          • E ceva fals in demonstratia mea? Conform credintei d-voastra, intoarceti celalalt obraz, si lasati-l pe zombi sa ma pedepsesca.
            Ipocrizia adevarata este sa dai bani pe Catedrala Mantuirii Neamului Prost in loc de educatie. Oricum, vb de apocalipsa asteptata de crestini si de nevoia psihologica de apocalipsa, nu de validitatea credintei d-voastra.

            • Tocmai ca nu ati demonstrat vreun adevar prin atacurile dvs dizgratioase.
              Sunteti liber sa donati pentru orice, toate impreuna, sau cat de mult vreti doar pentru educatia neamului destept, nu va opreste nimeni, puteti sa va linistiti.
              Era vorba de politete, dvs ati cerut-o, cititi-va comentariul de mai sus daca ati uitat.
              „Pentru a pastra discutia in fagasul stabilit de … articol” trebuia sa vorbiti despre clima in loc sa o deturnati catre aruncatul cu noroi. Asta e ipocrizia adevarata.

            • Tocmai a fost intors si obrazul celalalt si nimeni nu a pedepsit pe nimeni. A semnala o neregula nu inseamna pedeapsa, cat despre intoarcerea obrazului, aceasta „recomandare” este la fel de prost inteleasa ca si indemnul „Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi”.

              Toate comentarile semnate cu „rd” demonstreaza ce am spus in primul meu comentariu: noua religie care razbate din aceste comentarii se hraneste tot cu creiere, deci .. tot la zombi se ajunge. E adevarat ca noii zombi sunt verzi si mai curati…Si, fireste, toti se cred destepti si politicosi, in acelasi timp ridiculizand pe ceilalti… Cata politete!…

        • Nu sunt domnul nimanui si nu eu am fost cel care a divagat. Revenim la „epoca crestina”, care s-a transformat in „religii iudaice”. Cu siguranta aceleasi cunostinte si intelegere care se gasesc in analiza „epocii crestine” se regasesc si in analiza influentei omului asupra climei si se pot rezuma la, citez, „habar nu am, speculez..”

          „Vad ca imi vorbiti la pers 2-a singular..” – corect, accurate, ar fi „Vad ca imi vorbiti SI la persoana a 2-a singular…”.

    • „”Stiinta are acest merit ca se autocorecteaza in timp, iar daca ipotezele sunt false, ideile vor fi abandonate.””

      As adauga ca autorul principal al articolului „Ocean eddies strongly affect global sea-level projections”, olandezul Henk A. Dijkstra publica enorm de mult: numai in 2021 ( deci in mai putin de 4 luni) a publicat 12 articole, iar anul trecut am vazut ca are 27 de articole! Co-autorul este studentul lui, un tanar fara nici o experienta in cercetare.
      La acest volum de publicatii trebuie o anumita retinere in privinta calitatii si seriozitatii rezultatelor respective: un articol la 2 saptamani nu este sinonim de calitate, dimpotriva.

      • „Co-autorul este studentul lui, un tanar fara nici o experienta in cercetare.”
        Nu mai fiti asa de homofob, iliberal si antisemit. Ce, il intretineti dvs pe tinarul acela frumos si lipsit de experienta ? Experienta se dobandeste in timp, prin practica….
        Sinteti gelos pe cele 27 de articole plus tinarul inocent.

        • @kamela Raspuns dv est unul tipic mioritic cand este vorba de calitate vs cantitate. Nu este de mirare ca majoritatea face wow! (admirativ) cand aude de cineva care publica un articol „stiintific” la 2 saptamani si ca nimeni nu a facut un comentariu pertinent la remarca mea.

    • Spuneți că: „Schimbarile climatice generate de activitatea umana sunt dovedite. ” În cel fel sunt dovedite?! De cine?!

      Puteți să ne descrieți un singurl experiment (unul singur!) ce dovedește „efectul de seră” al codoiului la concetrații atmosferice de 0.045%?!

      Așa cum a remarcat și autorul s-a putut dovedi expermintal o chestie abstractă și contraintuitivă ca teoria relativității a lui Einstein la mai puțin de 15 ani de la enunțarea ei teroretică. În schimb după mai bine de 6 decenii de gargară legată de efectul de seră al codoiului nimeni n-a putut proba experimental acest fenomen și totul a rămas la nivel de „crede și nu cerceta”.

      Haodeți! Curaj! Cu cuvintele dumneavoastră…

      • For the record:

        …în 1915, Einstein a indicat trei predicții care ar fi putut valida teoria sa: precesia „anomală” a planetei Mercur, curbura luminii în câmpuri gravitaționale și deplasarea gravitațională spre roșu. În 1919, cea de-a doua predicție a fost confirmată cu succes în timpul unei eclipse solare.

        Faptul că o teorie revoluționară a putut fi verificată după numai 4 ani a fost o realizare științifică extraordinară, care l-a catapultat pe Albert Einstein în elita intelectuală a vremii.

        Tot For the record, o altă teorie revoluționară a sec. al XX-lea, Tectonica globală sau a plăcilor litosferice, a fost enunțată de meteorologul german Alfred Wegener în 1912 sub numele de deriva continentelor. Completa demonstrație și acceptare (consens > 97%!!!)a acestei teorii revoluționare a avut loc în 1968. Durata de peste 50 ani a confirmării a fost necesară pentru că deriva continentelor este doar partea „vizibilă” a tectonicii plăcilor. A fost nevoie, printre altele, de descoperirea mecanismului de derivă (deschiderea fundului oceanelor – seafloor spreading), a paleomagnetismului, a inversiunilor polilor magnetici și a migrației acelorași poli.

        • in cazul efectului de sera dovezile existau dinainte, doar ca teoria ecologista omite sa le evidentieze, intentionat sau din pura ignoranta;
          spre exemplu, apa si oxigenul: efectul de sera la nivel molecular este efectul dinamicii fortelor van der Waals, care in cazul apei sunt cat se poate de evidente si reproductibile;
          de asemenea, este evident si reproductibil efectul de sera (de aceeasi natura moleculara cu efectul codoiului) al CFC-urilor care este cu un ordin de 1000 ori mai mare decat al codoiului; care CFC-uri, fiind deocamdata in concentratie insignifianta, au un efect insignifiant la nivelul intregii atmosfere; dupa cum si codoiul are o concentratie nesemnificativa si in consecinta, un efect neglijabil, cum pe buna dreptate sustine si dl.Svejk ;

      • Vorbeam de activitatea umana in genere. CO2 nu este singurul gaz cu efect de sera. Va mai adaug la ecuatia simplificata de d-voastra: CH4, NO, NO2, HFCs, PFCs, NF3, SF6, etc. Tabloul devine un pic mai complicat, iar aici dl Cranganu are dreptate: sistemul este „haotic, non-linear și extrem de complex” si prin urmare greu de prezis.

        Vedeti, cand se cearta oamenii de stiinta intre ei, rezultatul e mai multa stiinta. Deocamdata ipoteza este ca activitatile umane au generat aceste schimbari. Cei care nu sunt de acord sunt liberi sa formuleze ipoteze si sa le demonstreze, sa-si publice rezultatele cercetarilor.

        Cand oamenii ca d-voastra si ca mine isi dau cu parerea e mai mult batut de apa-n piua. Chiar ma asteptam la un pic de scandal combativ din partea d-voastra. Daca-mi permiteti sarcasmul, mi-era dor.

        • Bravo!

          Păi luați care gaz doriți dumneavoastră și descrieți-ne un experiment repetabil ce demonstrează efectul de seră în concetrații atmosferice al gazului cu pricina. Am început cu codoiul pentru că ăsta produce grosul isteriei.

          Aștept cu interes…

  14. „Schimbarile climatice generate de activitatea umana sunt dovedite. „. Asta spune totul despre tine. Un religios climatic. Pentru ca la tine „stiinta” se rezuma doar la titlurile din ziare convertite din anumite articole alese „pe spranceana”.

  15. Haideti sa privim apelul la „inghetarea” exploatarii „fosilelor” ca pe un exemplu de intelepciune a omenirii: cand nepotzeii Gretei se vor fi satuarat de energiile alternative dupa ceva peste o suta de ani de experiente, desigur pozitive – asa cum se prefigureaza – vor putea sa reia ciclul. Se va investi in redeshiderea minelor, in constructia de noi platforme marine de extragere a petrolului si a gazelor, in retehnologizarea centralelor nucleare, in dezasamblarea si recircularea componentelor de eoliene, panouri electrice , etc. si redarea terenurilor agriculturii, s.a.m.d. Desigur, alti bani, alta distractie si alti comentatori.

  16. OFF TOPIC

    12 septembrie 2018 – Statele Unite ale Americii devin cel mai mare producător de petrol, depășind Rusia și Arabia Saudită. Ultima dată când s-a întâmplat acest eveniment a fost în 1973.

    6 ianuarie 2021 – Statele Unite ale Americii nu au mai importat țiței din Arabia Saudită. Ultima dată când s-a întâmplat acest eveniment a fost în 1985.

    Revoluția argilelor a triumfat în asigurarea independenței energetice a SUA, visul ultimilor președinți. S-a întâmplat în timpul președintelui Trump, care a avut o atitudine pozitivă față de exploatarea argilelor gazoase și petrolifere.

    Noua administrație va elimina combustibilii fosili până în 2050. Independența energetică a Statelor Unite va fi la mila vânturilor și soarelui.

    Detalii,
    U.S. imports no Saudi crude for the first time since 1985

    • Chiar off topic si nu stiu de ce trebuie sa ma intereseze siguranta energetica a SUA, altfel decat prin prisma faptului ca nu se vor mai duce sa dea cu bombe, pardon, sa imprastie democratia in lume.

      Investitiile in energie nucleara ii pot asigura pe mai departe independenta energetica, mi-e greu sa cred ca o tara bogata ca SUA se va lasa „la mila vânturilor și soarelui”.

      • Pe 30 aprilie 2021, din ordinul guvernatorului Andrew Cuomo, centrala nucleară Indian Point va fi închisă. Centrala respectivă asigura circa 25$% din electricitatea consumată de zona metropolitană New York, zonă care are o populație de aprox. 19.000.000 locuitori. În locul energiei nucleare, se va folosi energia produsă de gazul metan obținut prin fracturarea hidraulică a argilei Marcellus din Pennsylvania (același guvernator a interzis fracturarea hidraulică în statul New York).

        Calculele arată că electricitatea nucleară generată de centrala Indian Point depășește electricitatea însumată a tuturor turbinelor eoliene și a panourilor solare din statul New York.

        Centralele pe gaz metan emit CO2.

        Astăzi este Ziua Pământului și președintele Biden va face o declarație conform căreia SUA își vor înjumătăți emisiile de CO2 până în 2030.

        Detalii,
        Indian Point Is Shutting Down. That Means More Fossil Fuel

        • Un triumf al cererii si ofertei, si al democratiei, sa o judecam din aceasta privinta. Oamenii nu vor energie nucleara si vor sa consume alt fel de energie. Nu e primul caz de prostie colectiva. Germania a facut la fel si acum vrea NS2.

        • „”Pe 30 aprilie 2021, din ordinul guvernatorului Andrew Cuomo, centrala nucleară Indian Point va fi închisă.””
          Centrala Indian Point dateaza din 1973 ( Indian Point 2) si de numele ei sunt legate multe incidente, mentionez doar cateva, restul sunt usor de gasit in presa pentru cei interesati de subiect. In 2000 75 000 litri de apa radioactiva s-au raspandit in Hudson. In 2002, centrala a primit o nota rosie din partea comisiei de control a industriei nucleare, singura centrala dintre cele aflate in activitate la acea data (peste 60 in Statele Unite) primind o asemenea nota.. In 2015 a avut loc o explozie in centrala, iar in 2016 s-a anuntat ca panza freatica de sub solul centralei contine tritium.
          Deci inchiderea ei este bine motivata, nu este un capriciu ecologic. De altfel, nu este nici prima, nici ultima centrala nucleara inchisa din motive de securitate.

  17. OFF TOPIC

    Din 2003, China a turnat mai mult beton la fiecare doi ani decât au făcut SUA în întregul secol XX.

    Conform grupului de reflecție Chatham House, cimentul (ingredientul principal din beton) este sursa a aproximativ 8% din emisiile de dioxid de carbon (CO2) la nivel mondial.

    Dacă industria cimentului ar fi o țară, ar fi al treilea cel mai mare emițător din lume, după China și SUA. Cimentul contribuie cu mai mult CO2 decât combustibilul pentru aviație (2,5%) și nu este cu mult în urma agriculturii mondiale (12%).

    P.S: Deocamdată, nu s-a inventat betonul ecologic. Desigur, betonul din construcții, aeroporturi, autostrăzi, poduri, tuneluri, viaducte etc. poate fi înlocuit cu materiale regenerabile, gen bambus sau paie de orez presate bine, care nu produc emisii de CO2. Rezultatele înlocuirii nu se cunosc însă.

    Detalii,
    Climate change: The massive CO2 emitter you may not know about

    The grey wall of China: inside the world’s concrete superpower

      • Pai nu ziceati ca nu e o problema si ca incalzirea globala nu e datorata activitatii umane? Ce va mai intereseaza cine produce CO2?

        • Pe mine nu mă interesează câtu-și de puțin. Sunt însă stupefiat că iecologimea poate utiliza două măsuri atât de diferite pentru același lucru. Nici măcar pe Greta Energeta n-am auzită făcând crize de isterie pe marginea poluării chinezești. la urma urmei toată UE slobozește mai puțin codoi decât provincia chinezească Shanzhen.

          N-ar fi normal să faceți spume pe marginea Chinei mai degrabă decât pe cea a UE dacă chiar credeți în propriile elucubrații?!

    • Mi-e neclar in acest moment dle Crânganu, ce sugerati sa facem noi, ca omenire. Cert este ca arderea combustibililor fosili are niste consecinte nu tocmai placute, cat despre betoane, sincer, sunt satul de „inaltarea pe verticala”, poate niste arhitecturi ale oraselor care sa tina seama si de oameni ar fi mai dezirabile.

      Faptul ca vecinul d-voastra traieste intr-o cocina (iar China este un exemplu absolut negativ din acest punct de vedere) nu va scuteste de a face curat la d-voastra acasa. Considerati ca drumul pe care au pornit parintii nostri este bun si fara riscuri si ca trebuie sa continuam asa? Credeti ca atm pamantului este o resursa care se regenereaza de la sine in foarte scurt timp si ca nu exista efecte ale activitatii industriale?

      Eu inteleg ca aparati o industrie (careia nu-i neg importanta!), dar puteti raspunde la intrebarea daca d-voastra considerati fenomenul actual al incalzirii globale un rezultat al activitatii umane? Fara sa ma mai cenzurati de data asta.

      • Domnul Cranganu a raspuns nu numai la a este intrebari cit si la altele, in nenumaratele articole din contributors, dar si-n cartile mnealui. Daca ai vrea sa te documentezi serios ai fi avut nenumarate ocazii, dar pe tine te intereseaza doar sa bagi batul prin gard si sa faci insinuari nesimtite cum ca d-l prof ar apara o anumita industrie.
        Acum pe bune, tie nu ti-e rusine, tu ce industrie aperi, ai actiuni in solare, in eoliene, povesteste despre tine, cum ingrijesti tu planeta?

        • Adica dupa d-voastra trebuie sa sap in arhiva contributors ca sa aflu opinia domniei sale? Multumesc de sugestie, nu cred ca am timp. Nu inteleg ce e nesimtit in a pune o intrebare directa, la care se poate raspunde foarte simplu (desi explicatia e complicata). Poate n-ati inteles, dar n-am nimic cu industria petrolului, si nici cu cea responsabila de producerea energiei „verzi”.

          • Ce-i de făcut?! În niciun caz nu are sens subvenționarea și impunerea prin ukazuri a ceva ce nu funcționează. Tehnologia panourilor solare e cunoscută de peste 70 de ani. Cea a moriștilor de vânt de peste 100. E limpede că ele nu rezolvă necesitățile noastre prezente și viitoare. Politicile actuale de impunere cu de-a sila a ceva ce e scump, prost și degeaba sunt undeva între cretinism și crimă împotriva umanității.

            Evident că într-o bună zi civilizația noastră va trebui să găsească ceva ce să înlocuiască combustibilii fosili. Problema e că în momentul de față nu se face absolut NIMIC pentru a se găsi înlocuitori fezabili ai combustibililor fosili, ci se cheltuie sume colosale în subvenționarea a ceva ce nici nu funcționează și care pur și simplu otrăvește viețile oamenilor. Și toate astea pe „motive ideologice” fără nicun fundament științific. În realitate tot cretinismul „verde” pleacă de la un număr restrâns de băieți deștepți ce profită enorm de pe urma escrocheriei și a unui număr imens de idioți utili ce faceți rău exclusiv din cauză că e fancy. Nu-i așa?

          • @rd, da, daca vrei sa afli ceva sapa in arhiva, asta inseamna documentare. Daca nu ai timp abtine-te, nimeni nu e dator sa-si iroseasca timpul lui raspunzindu-ti tie la niste intrebari aiurea si atacuri la persoana, absolut magaresti. Se vede de departe ca faci parte din categoria propagandista, incerci sa te dai, chipurile, intelectual, oarecum obiectiv, dar mirosi de la o posta a secretar de partid de tip nou.

            Apropos, spui incalzirea globala nu e datorata activitatii umane, termenul datorat se foloseste cind e o canotatie pozitiva in sensul de multumita. Stiu ca vei spune ca ai jde ani de scoala, degeaba, nu ti-au folosit la nimic.

        • Perfect de acord pana aici.

          In Romania, temperatura medie anuala a crescut din 1960 pana astazi, cu perioade mai mari de arsita, iar regimul pluvometric a fost mai sarac. Desertificarea e reala in sudul tarii.

          Nu putem sta nici cu mainile in san, asteptand un model stiintific sau altul. Eu totusi sugerez ca ar trebui sa ne ocupam de irigatii, perdele de protectie, reimpaduriri, asigurarea surselor de apa, centrale nucleare samd. Nu in ultimul rand, sa ne ferim sa ajungem centrala de ars gunoaie a Europei. Ma iertati ca privesc incalzirea globala strict din perspectiva noastra, nu din perspectiva altei tari….

          Eu inteleg ca nu ma incadrez profilului ideologic al acestei platforme, dar cred totusi ca trebuie sa ne ferim sa trimitem in derizorat acest fenomen din cauza unor apocaliptici / exaltati, si nici sa stergem pe jos cu toata stiinta reala care se face prin laboratoare (dincolo de politic si de activism). Aici este reala mea critica la articolul d-voastra, fiindca nu incercati sa-l lamuriti pe dl Josef Svejk (scuze de exemplu) care este adevarul cel mai probabil, ci prezentati o extrema, iar dl Josef Svejk inca vrea dovezi.

          • @rd Eu inteleg ca nu ma incadrez profilului ideologic al acestei platforme
            A acuza membrii acestei mici comunitati ca ar actiona ideologic si deci nu ar respecta date stiintifice, e din nou o mare nerusinare. Din contra pe aici se-ncearca sa se discute, sa se analizeze datele la rece, ca tot e incalzire globala, fara porniri religioase, fara manipularea faptelor. Nu am vazut niciodata in zecile de articole si miile de comentarii ca cineva sa pledeze pt distugerea padurilor, pt. poluare, pt nesortarea gunoaielor etc. Ti se pare tie ca ai inventat tu coada de la ceasca.

            S-a spus clar de sute de ori ca sunt necesare cercetari serioase pt noi surse de energie, pt impiedicarea poluarii, ca investitiile trebuie sa urmareasca o logica economica si stiintifica. Da, exista o problema, dar caile de rezolvare cu aruncatul banilor aiurea, cu masini electrice, cu solare si eoliene nu rezolva nimic, este doar un actionism ideologic isteric, care mai mult strica decit repara.

          • Sunteți sigur că temperaturile cresc constant din 1960 încoace?!

            După știința mea cea mai mare secetă din istoria țării noastre a fost cea din 1946 din Moldova. Recordul absolut de temperatură în România a fost îregistrat la stația Ion Sion din Bărăgan în August 1951.

            Cât despre deșertificare de după 1960, știm că 1970 a adus în Transilvania cele mai mari inundații din istoria scrisă a țării. La o scară mai mică dar totuși catastrofale au fost de asemenea inundațiile din Transilvania din 1975, din Moldova în 1990 și apoi cea tot din Moldova din 2004. Nu prea aduce a deșertificare. Într-adevăr zonele nisipoase din Oltenia se extind din cauză că băștinașii au defrișat într-o veselie toate barierele de vegetație și pădure destinate stopării fenomenului. Asta însă are prea puțin de a face cu codoiul din bere și șampanie :) Acolo se bea mai ales zaibăr ecologic fără codoi…

            Nu pot uita dezamăgirea cuntă din copilărie când la revelionul lui 1979 sau 1980 când a plouat torențial cu tunete și fulgere. În armată la Buzău în ianuarie 1989 jucam fotbal în short și maieu. A urmat o iarnă feroce în 1996-1997 când pe fondul prăbușirii totale a Bulgariei ai noștrii au ajuns să trimtă tancuri cu lame de buldozer în Bulgaria ca să deblocheze drumul spre punctul de trecere a frontierei de la Negru Vodă. Apoi iarna crunte din 2003-2004. Venisem în România și am pierdut avionul înapoi spre SUA din cauza zăpezii. N-am putut ajunge la aeroport. Undeva mai aproape de zilele noastre poate merită revăzute niște imagini din crunta iarna a lui 2012 cu case îngorpate până la acoperiș în zăpadă:

            https://www.hotnews.ro/stiri-esential-11507105-foto-imagini-colectie-surprinse-presa-locala-din-vrancea-braila-giurgiu-constanta-strazi-acoperite-zapezi.htm

            Cât despre experiment aștept în continuare să ne descrieți un experiment care să dovedească efectul de seră detectabil al codoiului la concentrația atmosferică de 0.0475%. Nu știu de ce nu vreți să ne luminați? Dacă fenomenul e chiar așa de evident trebuie să fie puzderie de experimente care să-l poată proba…

            Precursorii societății regale de științe britanice au decis undeva prin secolul XVI să treacă la fundamentarea și standardizarea metodelor experimentale. În acest scop au decis șă înceapă cu un experiment de al cărui succes nu se îndoiau. Un text scolastic pe care nu-l contesta nimeni în epocă, afirma că un păianjen nu poate părăsi un cerc făcut din corn de rinocer pisat.

            Așa încât protosavanții britanici au procurat cornul de rinocer, l-au pisat, și au pus un păianjen în mijlocul cercului. Spre stupefacția lor, păianjenul a ieșit fără probleme din cerc. Au încercat apoi cu alte specii de păianjen iar în final au adus cu mari sacrificii noi coarne de rinocer din Africa. De fiecare dată rezultatul a fost la fel de șocant. Păianjenilor nu le păsa de textul scolastic și ieșeau fără emoții din cerc. După aceea au decis că o teorie oricât de evidentă ar părea va trebui întotdeauna să fie probată și experimental. Na kazanie!

  18. Interesant, in 90 credeam ca am terminat-o cu hidra comunista, dar iata ca revine cu forte proaspete, transformata si pictata in verde (culoarea complementara a ROSULUI, hm).

    De fiecare data propune ceva in principiu atragator, bun, sufletist (nu vrei sa salvezi clasa muncitoare asuprita? nu vrei sa salvezi planeta?) dar invariabil sfarseste in CRIMA.

    Religia clasica, inlocuita cu religia omului nou si mai nou cu religia eco. Carbonul e, desigur, Satana pe stil nou. Ar fi de ras, daca aceasta docrina criminala si buruienoasa nu ar beneficia de o gramada de minti slabe pe care sa le paraziteze.

    How dare you?? I want you to panic! Frontul rosu tovarasi! Pumnul sus!

    Condoleante tinerilor de azi care vor fi nevoiti sa indure vremuri de ascutire a luptei anticarbon, distrugerea paturii mijlocii, neofeudalism corporatist. Macar noi astia mai batrani ne-am luat ratia de libertate. Este totusi si vina generatiei noastre pentru ca am fost atat de LACOMI (totusi noi amaratii din est avem multe circumstante atenuante).

    • Nu-i vorba de faătul că roșul și negrul sunt culori complementare ci de faptul să sunt de fapt părți ale aceluiași întreg. În lumea anglo-saxonă se numesc „melons”. Adică pepeni. Pentru că au o coajă verde subțire pe dinafară, dar pe dinăuntru sunt roșii ca steagul lui Lenin – că tot au aniversat azi cu mare fast studenții francezi din Cartierul Latin (și poate că și alții) 151 de ani „de la nașterea celui mai mare geniu al omeniri”…

  19. De ce am scris „Să nu aplaudați

    La întrebarea comentatorului @rd – Ce sugerați să facem noi, ca omenire [referitor al actuala ofensivă mediatică legată de „criza existențială” climatică]- am dat răspunsul de mai sus. Dar din replica sa am dedus că sensul îndemnului meu nu a fost clar înțeles. Am sperat că respectivul comentator a citit Arhipelagul Gulag, publicat și în românește după 1989.

    Reproduc mai jos paragrafele care mi-au sugerat răspunsul meu „Să nu aplaudați”. Soljenițîn descrie cum se desfășura o ședință tipică de partid pe baza corectitudinii politice din perioada stalinistă (eventual, se poate revedea și Fig. 3 din articol).

    Iată cum se petreceau lucrurile. Să privim un mic tablou din acei ani. O conferinţă raională de partid (în regiunea Moscova). Este condusă de noul secretar al comitetului raional, instalat în locul celui vechi, arestat. La sfârşitul conferinţei este adoptată o telegramă prin care se exprima devotamentul pentru tovarăşul Stalin. Fireşte, toţi se ridică în picioare (la fel cum săreau în sus şi în cursul conferinţei de câte ori era pomenit numele lui), în micuţa sală izbucnesc „aplauze furtunoase, care se transformă în ovaţii”. Trei minute, patru minute, cinci minute de aplauze tot furtunoase şi care se transformau mereu în ovaţii, însă au început să doară palmele. Au început să amorţească braţele ridicate. Oamenii în vârstă încep să se sufoce. Totul devine nesuferit de stupid chiar şi pentru cei care sincer îl adoră pe Stalin. Totuşi: cine va fi cel dintâi care se va opri?

    Asta putea s-o facă secretarul comitetului raional, care stătea la tribună şi tocmai citise telegrama cu pricina. Dar el este nou, el este în locul celui întemniţat, el însuşi se teme! Căci aici, în sală, se află şi aplaudă agenţii NKVD, ei vor nota cine va înceta primul!… Şi aplauzele, în mica sală obscură, fără ca marele conducător să ştie, continuă şase minute! Şapte minute! Opt minute!… Toţi sunt morţi! Sunt pierduţi! Nu pot să se mai oprească până ce nu vor cădea loviţi de infarct! În fundul sălii, la înghesuială se mai poate trişa un pic, se poate bate mai rar, mai încet, nu atât de frenetic, dar în prezidiu, în văzul tuturor? Directorul fabricii de hârtie din localitate, un om puternic şi independent stă în prezidiu şi, înțelegând toată această situaţie falsă şi fără ieşire, aplaudă! Minutul al nouălea. Al zecelea! Priveşte melancolic spre secretarul comitetului raional, însă acela nu îndrăzneşte să se oprească. Este o nebunie! Nebunie generală!

    Uitându-se unul la celălalt fără prea mare speranţă, dar cu chipurile pline de entuziasm, conducătorii raionului vor aplauda până ce vor cădea, până ce vor fi scoşi pe targă! Însă chiar şi atunci cei rămaşi nu vor tresări!… Şi directorul fabricii de hârtie, în minutul al unsprezecelea, adoptând un aer preocupat se lasă pe scaunul său din prezidiu.

    O, minune! Unde a dispărut acel entuziasm general, impetuos şi nedescris? Toţi deodată, la aceeaşi bătaie din palme, se opresc şi se aşază pe scaune. Sunt salvaţi! Iată că s-a găsit, până la urmă, unul mai breaz!

    Ca să vedeţi totuşi cum sunt recunoscuţi oamenii cu spirit independent! Şi tot aşa sunt scoşi din circulaţie, în aceeaşi noapte, directorul fabricii este arestat. S-a pricopsit foarte lesne cu zece ani, dar pentru cu totul alte motive, însă după ce şi-a pus semnătura pe procesul-verbal final al anchetei, stipulat de art. 206 din Codul Penal, anchetatorul îi aduce aminte:

    — Şi să nu te mai oprești niciodată primul din aplaudat!

    • Foarte fain fragmentul.

      Istoria are prostul obicei să se repete. Mai ales atunci când sunt destui zevzeci care fie n-o știu, fie n-o pricep…

    • Dle Cranganu,

      Nu citesc carti deprimante, e prea indeajuns sa fiu, sa exist; n-am nevoie sa ajung si la prozac; in plus nu am pretentii intelectuale ca multi dintre romanii care se pricep la toate. Nu stiu de unde v-ati inchipuit ca nu am inteles indemnul d-voastra insa va atrag inca o data atentia ca acest articol nu face lumea mai buna, ci dimpotriva. Priviti comentariile.

      In CREDO-ul d-voastra spuneti, citez:

      „Cred că funcțiile fizice ale schimbărilor climatice și, în consecință, ale parametrilor meteorologici locali, se schimbă (într-o mare măsură) datorită influenței unei compoziții variabile a atmosferei, controlate de schimbări dinamice aleatorii, incluzând emisiile antropogene de gaze cu efect de seră, creșterea explozivă a populației, schimbările de utilizare a terenurilor, poluarea cu aerosoli ș.a. Toți acești factori contribuie la schimbările climatice regionale și globale, care se suprapun și agravează schimbările și variabilitatea climatică provocate de cauze naturale. (*)”

      Cu alte cuvinte admiteti ca activitatea umana e o cauza probabila (chiar daca nu singura) a incalzirii globale. In acelasi timp, prin sublinierea apocalipselor prezise de unele modele climatice, ridiculizati eforturile celor care vor sa elimine aceasta componenta si eforturile celor care, onesti fiind, fac stiinta atat cat pot prin laboratoarele din lumea larga (nu numai in SUA).

      Lasand la o parte folosirea de modele climatice pentru a demonta alte modele climatice, prezentarea unor fapte individuale ca fiind reprezentative (blizzard in Texas! Indian Point is closing!), faptul ca suporterii d-voastra ataca persoana si nu ideea sau fac afirmatii absolut elucubrante la care nu raspundeti (****), faptul ca faceti afirmatii neacoperite (citez: „climatologii [nu recunosc] dificultatea extremă, chiar imposibilitatea simulărilor lor” (***)), faptul ca stam sa comparam Wikipedia si pe activistul care a sters articolele respective cu Stalin (**), etc recunosc ca mi-e tot mai greu sa urmaresc rationamentul din spatele acestui articol.

      Sunt probabil redus intelectual si evident un incult, „un secretar de partid de tip nou” (whatever that means), dar tot nu mi se pare ca tratati adecvat, „cu seriozitate și responsabilitate” chestiunea. Cred ca trebuie facuta o separare clara intre activism si stiinta (cu toate deficientele ei, tinde asimptotic la adevar). Daca v-ati fi limitat numai la asta, ar fi fost un articol bun.

      (*) Apropos, de unde aceasta credinta? Aveti un model climatic, ceva care sa o sustina ? Iertati-mi ironia.
      (**) Comparatia e cea mai slaba forma de rationament. In cazul acesta e si o chestiune de proportie.
      (***) Dimpotriva, un minima cautare pe subiect ar fi demonstrat ca nu e asa. Ce facem? il dam si pe Lorentz cu teoria haosului deoparte, ne apucam sa demontam aici si modelele de curgerea fluidelor? Doar ca sa-si dea Gheorghe, Ion si Dumitru cu parerea?
      (****) Sunteti profesor, cred ca aveti datoria sacra de a corecta si de a invata pe altii.

        • Ati auzit de recenzii? Observ ca niciodata nu raspundeti direct; bine ca ati descoperit marea mea lipsa culturala. Citesc altele, nu ma intereseaza lagarele de munca ale sovieticilor.

  20. Stimate domn ,

    este adevarat ca industria este silita sa plateasca niste asa -zise „certificatele de emisii de gaze cu efect de seră” a caror pret a variat cam asa :
    – 5 dolari in 2016,

    – 11 dolari in 2017

    – 24 dolari in 2018

    – 43 dolari in 2021 ??! @##&^!! CENZURAT **&@ ?!!!! masii-n @@!!!

    Adica io trebe sa aleg dimacratic si evropean –
    – ori sa fac pneumonie ca e iarna si frig
    – ori sa platesc de sa fac ochii ca melcu fiindca asa viseaza nu’sh ce retar@@@@ care supraestineaza viata in stil acheulean ?

    Cu multumiri anticipate

    Bizonu’

    • Nu, nu este adevărat.

      În primul rând că prețurile sunt în Euro nu în USD.

      În al doilea rând prețul pe 2021 nu mai e 43€, ci tocmai a trecut de 45€. Iar până la sfârșitul anului mai crește ceva că doar nu suntem nici măcar în Mai :) .

      Cât despre necesitatea imperativă și enormele beneficii ale acestor certificate sunt pe aici mai mulți tovarăși ce vă pot lămuri in extenso cum devine treaba…

      P.S.: Indiferent că alegeți varianta penumoniei sau pe cea a ochilor ca melcu’ cauza rămâne cât se poate de nobilă :) (urale și aplauze furtunoase)

  21. Predicții climatice după declarația președintelui Biden din 22 aprilie 2021

    Declarație: Obiectivele actuale ale președintelui Biden [sunt] de a crea un sector energetic fără poluare cu carbon până în 2035.

    Realitate: În ianuarie 2021, în SUA funcționau 1.852 termocentrale pe cărbuni sau gaze naturale care produc electricitate. Până în 2035 mai sunt 164 luni. Asta înseamnă că, începând de la 1 mai 2021, vor trebui închise în fiecare lună peste 11 termocentrale. Este oare posibil ori fezabil?

    Folosind modelul climatic standard al ONU, rezultă că noile promisiuni ale lui Biden vor reduce încălzirea globală până la sfârșitul secolului cu o valoare destul de mică, de 0,03°C – de la, să zicem, 3,23°C la 3,20°C. Adică, parturiunt montes, nascetur ridiculus mus.

    Și toate acestea au un cost de peste $2 trilioane numai în primul lui mandat.

    A bon entendeur, salut!...

  22. Voiam sa comentez si io, una alta, pro si contra…dar vad ca este recitalul comentatorilor confuzati in ale fizicii, asa ca ma abtin (sincer, nu stiu cum de-i suportati in halul asta , in fond sunt sustinatorii dvs., scoliti-i un pic :P)
    Pentru confuzatii care sustin ca nu exista aia si ailalta pun un link misto, daca aveti o baza intr-ale fizicii, daca nu lasati-o moarta
    Un experiment clar si sobru despre rolul codoiulu (relativ recent sept 2020)…deja mi s-a aplecat de atatea confuzii si abureli spuse cu aplomb :P
    A simple experiment on global warming
    https://royalsocietypublishing.org/doi/10.1098/rsos.192075

    • NU mi-am propus să mut cursul meu de Climate Change online. Am facut o dată experimentul acesta, prin 2014-15, când am încercat să ofer niște „lecții” despre fracturarea hidraulică și fenomenele adiacente acesteia. Dar m-am trezit cu niște „studenți” turbulenți, care m-au luat imediat de guler: Cum vă permiteți să ne dați astfel de lecții când marele expert (în realitate, marele impostor) Anthony Ingraffea de la Cornell University de-a spus exact contrariul lecțiilor dvs: fracturarea otrăvește apele fântânilor și aerul din jur, îmbolnăvește și omoară copii, bătrâni și animale, sporește semnificativ radioactivitatea naturală și numărul/magnitudinea cutremurelor etc., etc.

      În locul cursurilor didacticiste despre schimbarea climei și tot arsenalul de fenomene adiacente, încerc să conving cititorii măcar „să nu mai aplaude” toate manifestările mediatice, alarmiste, catastrofiste, apocaliptice etc., să încerce, precum directorul descris de Soljenițîn, să fie primii care nu mai bat din palme.

      A fi primul care nu mai bate din palme, care recunoaște absurditatea noii corectitudini politici și ideologii dominante, poate avea consecințe, dar poate fi și o dovadă de curaj moral.

      Să nu aplaudați” face parte din aceeași familie morală în care se regăsește îndemnul lui Karol Wojtyła adresat concetățenilor săi în 1979, la un an după ce a devenit Papa Ioan Paul al II-lea: Să nu vă fie teamă! Și polonezii l-au ascultat. În 1980, s-a născut Solidarność și a început prăbușirea comunismului.

      P.S. Sper că ați remarcat două detalii cel puțin insolite despre experimentul care ar demonstra „clar și sobru” rolul CO2 în încălzira globală. Primul, se compară două gaze, aer și CO2. Dar nu se precizează care este compoziția aerului: conține doar O2 și N2 sau are și gaze-urmă, precum CO2, CH4, SO2 etc. Adică, este aer din 2020 sau din 1850? Al doilea aspect: presiunea parțială a CO2 din balonul experimental este de 10.000 ori mai mare decât cea a CO2 atmosferic (presiunea parțială este proporțională cu concentrația). Principiul lui Le Chatelier stipulează că Atunci când un sistem stabilizat este perturbat, acesta va reacționa și se va adapta într-un nou echilibru pentru a diminua perturbarea suferită. Dacă sistemul are presiunea mărită de 10.000 ori, nu am văzut cum au evaluat experimentatorii reacțiile sistemului destabilizat și tendința lui de a se adapta printr-un nou echilibru.

      • L-as ruga pe d-l fizician MirceaM sa ne eSplice de ce e, mai ale noaptea e asa de frig pe Marte, unde atmosfera, rara e adevarat, dar totusi nu chiar atit de rara incit sa faca imposibil zborul unui elicopter, e formata aproape exclusiv din codoi. Daca am face o socoteala simpla si am pune o corelatie intre concentratia de codoi pe pamint de 400ppm si cea de 97% pe Marte, raportata la raportul presiunilor pe cele doua planete am ajunge la concluzia ca pe Marte ar trebui sa fie extrem de cald, dar nu e. Nu cumva pe pamint exista si nori? Nu cumva acestia au o influenta decisiva in izolarea termica?
        Sunt sigur ca d-l MirceaM cu expertiza mnealui ne va lamuri.

        • pe Marte, maxima zilei e considerata a fi 13C, iar minima de -83C; daca mai adaugi atmosfera, ar creste temperaturile minime, iar per ansamblu ar creste si temperatura medie; dar efectul de sera ar conduce in acelasi timp si la scaderea temperaturilor maxime, prin redistribuirea energiei din zona calda catre zona rece; gazul „de sera” nu poate determina cresterea temperaturii maxime actuale, care este data de maximul intensitatii solare la nivelul solului martian; la fel cum nu poti mari temperatura rezistentei electrice din experimentul cu baloanele, doar inlocuind aerul cu codoi sau orice alt gaz;
          daca pamantul n-ar avea atmosfera, cu efectul ei de sera, la solul terestru s-ar inregistra temperaturi maxime similare cu cele de pe solul lunar: 390K = 117C ;
          din pacate, Terra nu are destula atmosfera cat sa rezulte un efect de sera perfect, care ar corespunde unui anotimp unic cu temperatura constanta de 15C la nivelul solului

          • Domnule, masuratorile fizicienilor de la Royal Society arata ceva acolo, rosu-pe-alb, o termoizolare fie si mai mica. Asadar, efectele explicabile prin diferenta cantitatilor nete de CO2 folosite in sistemele experimentului exista. Daca credeti ca molecula dioxidului de carbon (per se) isi schimba proprietatea gazului cu efect de sera in functie de concentratia sau de presiunea ei intr-un sistem, va rog sa imi dati si mie niste explicatii.

            P.S.
            1) Daca tot incercati sa faceti comparatii intre climatul planetelor, mere si pere, etc nu va puteti opri la ponderea unui gaz in atmosfera planetelor. Eu as zice sa fiti mai atent si la cantitatile nete de gaz atmosferic (masurate in miliarde de tone, nu in procente:) dar si la alte aspecte legate de ciclul gazelor atmosferice, cantitatea de energie solara care atinge suprafata planetelor, samd. https://www.mps.mpg.de/phd/theses/investigation-of-the-atmospheric-water-cycle-on-mars-by-the-planetary-fourier-spectrometer-onboard-mars-express

            2) Evident, apa este un termoizolant mai bun decat CO2, dar asta nu inseamna ca molecula CO2 nu are si ea prorprietati precum absorbtia si emiterea energiei radiante la nivel de infrarosu (sau?)

            3) Revenind pe Terra, fizicienii de la NASA, Royal Society, etc sustin urmatoarele:
            3.a) in ciuda faptului ca radiatia solara (sursa de energie) a scazut in ultimile decenii, masuratorile arata o crestere a temperaturii la suprafata (vizibila de altfel si cu ochiul liber) https://climate.nasa.gov/faq/14/is-the-sun-causing-global-warming/

            3.b) Vaporii din atmosfera planetei, sunt considerati un feedback /amplificator al incalzirii globale, nicidecum o cauza (vezi si erele glaciare, ciclul vaporilor de apa masurabil in saptamani, nu in ani sau in decenii, samd).https://www.youtube.com/watch?v=oaDkph9yQBs

            3.c) Emisiile imense de CO2 (de ordinul miliardelor de tone pe an) a carui ciclu atmosferic este masurabil in ani si in decenii este cauza crestererii TMG actuale. Este suficient daca contributia cantitatii emise in ultimile 4 decenii sa zicem (masurabila in zeci de miliarde de tone, nu in procente din totalul atm;) a contribuit la o crestere cu 0.005 °C pe an. Ar inseamna o crestere TMG cu 0.2°C, restul pana la un grad fiind amplificari (vaporii apa, albedo, etc). https://www.climate.gov/news-features/climate-qa/which-emits-more-carbon-dioxide-volcanoes-or-human-activities

            • @Florix
              Daca credeti ca molecula dioxidului de carbon (per se) isi schimba proprietatea gazului cu efect de sera in functie de concentratia sau de presiunea ei intr-un sistem, va rog sa imi dati si mie niste explicatii.

              Domnule, bag de seama ca, dupa aritmetica dvs. elementara, intreg universul e afectat de efectul concentratiei de 0,04% codoi din atmosfera Terrei;
              desigur, „efectele explicabile prin diferenta cantitatilor nete de CO2 folosite in sistemele experimentului exista””… exista „ceva acolo, rosu-pe-alb, o termoizolare fie si mai mica”, dar care afecteaza intreg universul;
              nu aveti nevoie de explicatii, ci de altceva mai sanatos

            • „3.b) Vaporii din atmosfera planetei, sunt considerati un feedback /amplificator al incalzirii globale, nicidecum o cauza”

              apreciez asta:
              vapori de apa amplifica incalzirea dar nu cauzeaza incalzire;
              si va dau dreptate: daca pamantul ar fi inghetat, vaporii de apa nici n-ar exista
              desi in sinea mea prefer sa raman la parerea ca nici codoiul nici apa nu cauzeaza incalzire, ci doar soarele e singura cauza a incalzirii, orice alt efect fiind un feedback; e corect sa traduc „feedback” prin efect ? sau codoiul poate sa genereze caldura si fara soare ? caz in care ar trebui sa renuntam la solare si eoliene si sa construim direct CET-uri cu codoi, care ar putea functiona nonstop, in deplina securitate energetica

            • „desi in sinea mea prefer sa raman la parerea ca nici codoiul nici apa nu cauzeaza incalzire, ci doar soarele e singura cauza a incalzirii, orice alt efect fiind un feedback”
              ____
              Oups, in ciuda faptului ca radiatia solara a scazut in ultimile decenii (vedeti linkul NASA din postarea de mai sus) cantitatea neta de „codoi” cum ii spuneti a crescut cu cateva zeci de miliarde de tone.

              „sau codoiul poate sa genereze caldura si fara soare ?”
              Nu, gazele de sera (vaporii de apa dar si molecula CO2 evidentiata si prin experimentul fizicienilor de la Royal Society) nu „genereaza” caldura, contribuie insa la izolarea termica a sistemului (asa zisa ingrosare a plapumei pe intelesul tuturor). Acum, poate reusiti dvs (sau domn inginer @neamtu tiganu va poate da o mana de ajutor) la rezolvarea ecuatiei /cauzei cresterii TMG actuale, pe fondalul urmatoarelor cunoscute:
              1) scaderea radiatiei solare elimina soarele din ecuatie
              2) vaporii de apa sunt de asemenea exclusi datorita ciclului lor scurt in atmosfera (masurabil in saptamani)
              3) in concluzie, emisiile imense de „codoi” de ordinul zecilor de miliarde in urma arderii fosilelor ramane singura carte neagra (Schwartzer Peter).

              https://ourworldindata.org/co2-emissions#year-on-year-change-in-global-co2-emissions

            • @Florix
              dvs. cumparati izolatie de codoi sa va izolati peretii ? sau plapuma cu codoi ?
              omul dubleaza concentratia de codoi dintr-o incapere doar prin propria respiratie: codoiul expirat va tine de cald ?
              eu unul prefer izolatia de polistiren; dar merge si cu aer sau codoi intre doi pereti sau inclus in materiale compozite, cum ar fi BCA; totul e sa obligi gazul sa ramana acolo; ca daca nu ai pereti nu ai izolatie, nici sera; spargi peretii serei – caldura acumulata se redistribuie catre 4 zari; de exemplu se duce la poli si topeste ghetarii, iar aerul rece dislocuit merge de exemplu in Texas; c-asa e obiceiul oricarui gaz: sa se dilate, sa se amestece cu celelalte gaze si sa-si echilibreze presiunea si temperatura prin redistribuire; oops, scade radiatia solara ? (cam cu cat ?) posibil, ca se simte cam rece la inceput de mai, e inca vreme de plapumioara iar codoiul nu tine deloc de cald…

      • Fig 6 ne arata dinamica temperaturii la o dif de doar 1 Kpa (adica 0,00987 atm) si 2 kPa, timp de 1200 secunde.
        Parca difera…. de ce oare?
        Experimentul e misto pentru ca ne arata „clar si sobru” grafice comparative aer vs codoi, atat la dif de presiune de 0,01 atm, dupa 20 minute, cat si la diametre diferite, o chestie notabila prin prisma discutiei despre influenta unor concentratii mici, aici avem o variatie mica care are o influenta masurabila observabila cu instrumente relativ banale.
        Alte experimente (alea cu sticlele in special) sunt mai „neclare si nesobre” :P ) ptr ca efectul de sera depinde nu doar de concentratia de codoi (asa cum cred unii confuzati de pe aici) ci si de carateristicile masei care absoarbe radiatia solara si care apoi emite radiati IR specifica temperaturii si emisivitatii etc-una e asa ai apa minerala-transparenta, si alta apa colorata in verde inchis, sau nisip sau io stiu ce.
        Este suficient sa te gandesti ca pe plaja nisipul are o temperatura si apa alta, vor emite alt flux de IR, codoiul ca absoarbi alte cantitai de energie…deci conteaza enorm fluxul cu care este „bombaradat” codoiul, nu doar concentratia. Intr-o sera in care nu avem nimic (doar codoi) sau „ceva” foarte transparent, efectul de sera va fi practic zero.
        Influneta omuolui nu estte doar codo ci si asfalt, acoperisuri, defrisare, asta e interessant de disutat in faza 2-a, cand dam cezarului ce-i al cezarulu, nu o tinem langa ca nu exista :P
        Astia cu experimentul „anuleaza” acest inconvenient, folosind un element incalzitor electric, de aia e mai „clar si sobru”, cel putin in comparatie cu alea cu apa si pastile care fac bule :P

        • Eu v-am indicat cel puțin trei incongruențe (sunt, de fapt, mai multe) în cazul experimentului indicat și m-aș fi așteptat ca să le comentați pe acelea din punct de vedere al credibilității rezultatelor obținute. În schimb, dumneavoastră ați ales să mutați discuția pe o anumită figură din articol și anumite obiecte fără nicio legătură cu experimentul. Fără supărare, dar o astfel de „mutare” îmi amintește de manevrele folosite de unii prestidigitatori: „asta albă câștigă, asta neagră nu câștigă. Care-i alba și care-i neagra acum?”

          • OK, am explicat de ce mi se pare „clar si sobru”, facand aluzie la alte experimente care s-au „livrat” pe platforma de alti comentatori ptr a argumenta ca nu avem efect de sera la codoi decat de la anumite concentrati in sus, o aiureala nesutinuta de nicio lege din fizica.
            Nu e nicio manipulare, alba neagra, nu stiu de unde va vin chestiile astea, o sa detaliez daca vreti.
            Sa formulez punctual, la „incongruentele” mentionate:
            -se spune „air”, nu un amestec de gaze in proportie de atat, atat…inteleg ca este aer „normal” din 2020
            -n-am prea priceput referitor cu destabilizarea sistemmului…legea lui Dalton e clara, presiunea unui gaz este suma presiunilor partiale, care este aceeasi, in ambele cazuri, aer si codoi. Difera presiunile partiale…ce legatura are asta cu stabilitatea unui sistem?
            Dpdv termodinamic ambela cazuri pornesc de la o stare stabila, temperaturi egale insistem, indiferent de valoarea presiunii partiale, la o presiune „totala” egala.
            Cand pornim rezistenta apare destabilizarea aia care va duce la un transfer termic (prin convectie si radiatie) mai mare astfel incat sa se echilibreze iarasi sistemul, conform principiului enuntat de dvs si al unui principiu al termodinamicii neenuntat:P
            Sistemul cu aer se va stabiliza la o temperatura si cel cu codoi la alta, mai mare, ptr ca, in cazul de fata avem coeficienti de transfer termic convectiv diferiti la aer si codoi (mai mici la codoi vs aer si la grosimi mai mari, evident) dar si coeficenti de transfer termic radiativ diferiti
            E, aici ma asteptam sa aud vreo obiectie, dar n-a fost sa fie…
            transferul termic al Terrei cu universul se face exclusiv prin radiatie, or in experimentele uzuale avem si o componeta convectiva a aerului din afara balonului, sticlelor etc care face ca „zgomotul’ din experimente (cedare suplimentara prin convectie a sistemuli catre exterior) sa fie atat de mare incat cel radiativ sa fie acoperit la presiuni partiale mici
            Dar chiar si asa in fig 4 se vede clar ca temperatura dupa 1200 de sec este mai mare si la balonul cu aer „normal” de 85 cm vs ala de 65, deci avem diferente nu doar la codoi vs aer ci si la aer mai gros vs mai subtire (care simuleaza de fapt si presiunii partiale diferite la grosimi identice,da? dar la ordinele de marime ale aerului normal)…ma mir ca nu au notat la concluzii

            • Dacă plecăm de la arhicunoscutul principiu conform căruia corelație nu înseamnă cauzalitate, înseamnă că trebuie să definim și să testăm un mecanism de cauzalitate pentru a dovedi cauza. În cazul schimbărilor climatice, nu cunosc niciun studiu special conceput pentru a studia cauza lor. Aceasta este doar presupusă, se așteaptă să fie evidentă, nu este niciodată testată, iar dacă pui întrebări, devii automat un „denier”! Dacă doar presupunem o cauză, ce se întâmplă atunci când în realitate cauza se dovedește a fi greșită?! Cine devine responsabil pentru greșeală și cum plătește pentru ea? Până atunci, din păcate, se duc pe apa sâmbetei trilioanele alocate rezolvării „crizei climatice”…

              Se pare că adepții schimbărilor climatice cred că singurul fapt dovedit, și anume că dioxidul de carbon absoarbe radiațiile infraroșii, este suficient pentru a dovedi că ceea ce ei numesc „efect de seră” va schimba ireversibil clima. Dar CO2 este doar o componentă destul de marginală (0,04%) dintr-un set de diferite gaze cu absorbție în infraroșu, vaporii de apă fiind de departe un gaz mult mai important. În plus, schimburile radiative sunt doar unul, destul de minor, dintre numeroasele fenomene fizice ale căror acțiuni asupra temperaturii ttrebuie integrate într-o sinergie cauzală: de exemplu, albedo, aerosolii, vulcanismul continental și marin, fenomenele atmosferice, presiunea atmosferică, convecția, advecția, evaporarea, condensarea, formarea norilor, curenții oceanici, vânturile, circulația atmosferică! Experimentul indicat de dumneavoastră, pe lângă aberația de a folosi presiuni parțiale ale CO2 de 10.000 ori mai mari decât cele naturale, nu a luat în considerație (nu a cuantificat) nici un alt fenomen fizic din lista de mai sus. Păi, atunci, care este gradul de credibilitate al acelui experiment? 1%? 10%? 25%?

              Să privim lucrurile și altfel: Nu pentru că temperatura termometrului a crescut, pacientul este bolnav, ci pentru că pacientul este bolnav, temperatura a crescut. În acest caz, dilatarea mercurului este fenomenul fizic de bază. Deci, nu pentru că a crescut CO2 a crescut temperatura, ci pentru că temperatura a crescut și concentrația de CO2 a crescut. Avem aici răspunsul la întrebarea clasică: Ce a fost mai întâi, oul sau găina? În acest caz, degazarea crescută a oceanelor și a solurilor din cauza solubilității mai reduse a CO2 în apele mai calde este fenomenul fizic de bază.

              Acest lucru poate fi estimat pe baza dependenței de temperatură formulate în legea lui Henry (1803), care stipulează că presiunea parțială dintr-un lichid (într-o sticlă, de exemplu în care presiunea parțială din aer este la echilibru egală cu cea din lichid, nu de 10.000 ori mai mare ca în experimentul londonez!!) depinde în mare măsură de temperatură.

              Atunci când temperatura unui sistem se modifică, se modifică și constanta lui Henry și aici fac din nou trimitere la principiul lui Le Chatelier. Dependența de temperatură a constantelor de echilibru poate fi descrisă, în general, cu ajutorul ecuației lui van’t Hoff (1884).

              În fine, discuția este mult mai largă și mai complexă decât am schițat-o frugal aici, iar eu am promis să nu-mi mut cursul de Climate Change pe platforma Contributors.ro :-)

              Doar o remarcă pe final din partea a doi fizicieni, germani și un pic „confuzați”:

              Principala strategie a suporterilor moderni ai relației „CO2 = efect de seră” pare a fi aceea de a se ascunde în spatele a tot mai multe pseudo-explicații, care nu fac parte din educația academică și nici măcar din pregătirea în domeniul fizicii.

              Un bun exemplu în acest sens sunt calculele de transport al radiațiilor, care probabil nu sunt cunoscute de mulți.

              Un alt exemplu sunt așa-numitele mecanisme de feedback, care sunt introduse pentru a amplifica un efect care nu este marginal, ci nu există deloc. Evident, apărătorii tezei „CO2=efect de seră” refuză să accepte orice calcul reproductibil ca explicație și au recurs la calcule nereproductibile.

              (Gerlich, G., and Tscheuschner, R. D., 2009. Falsification Of The Atmospheric CO2 Greenhouse Effects Within The Frame Of Physics, International Journal of Modern Physics B, vol. 23, no. 3, p. 275–364)

            • Pentru o discutie corecta merita amintit si articolul ” raspuns” la cel al germanilor Gerlich si Tscheuschner:

              Comment on „falsification of the Atmospheric CO2 Greenhouse Effects Within the Frame of Physics”

              https://ui.adsabs.harvard.edu/abs/2010IJMPB..24.1309H/abstract

              „”In this journal, Gerhard Gerlich and Ralf D. Tscheuschner claim to have falsified the existence of an atmospheric greenhouse effect.1 Here, we show that their methods, logic, and conclusions are in error. Their most significant errors include trying to apply the Clausius statement of the Second Law of Thermodynamics to only one side of a heat transfer process rather than the entire process, and systematically ignoring most non-radiative heat flows applicable to the Earth’s surface and atmosphere. They claim that radiative heat transfer from a colder atmosphere to a warmer surface is forbidden, ignoring the larger transfer in the other direction which makes the complete process allowed. Further, by ignoring heat capacity and non-radiative heat flows, they claim that radiative balance requires that the surface cool by 100 K or more at night, an obvious absurdity induced by an unphysical assumption. This comment concentrates on these two major points, while also taking note of some of Gerlich and Tscheuschner’s other errors and misunderstandings. „”

            • Pentru o discuție corectă, merită amintită și replica celor doi autori la „răspunsul” de mai sus:

              It is shown that the notorious claim by Halpern et al. recently repeated in their comment that the method, logic, and conclusions of our „Falsification Of The CO2 Greenhouse Effects Within The Frame Of Physics” would be in error has no foundation. Since Halpern et al. communicate our arguments incorrectly, their comment is scientifically vacuous. In particular, it is not true that we are „trying to apply the Clausius statement of the Second Law of Thermodynamics to only one side of a heat transfer process rather than the entire process” and that we are „systematically ignoring most non-radiative heat flows applicable to Earth’s surface and atmosphere”. Rather, our falsification paper discusses the violation of fundamental physical and mathematical principles in 14 examples of common pseudo-derivations of fictitious greenhouse effects that are all based on simplistic pictures of radiative transfer and their obscure relation to thermodynamics, including but not limited to those descriptions (a) that define a „Perpetuum Mobile Of The 2nd Kind”, (b) that rely on incorrectly calculated averages of global temperatures, (c) that refer to incorrectly normalized spectra of electromagnetic radiation. Halpern et al. completely missed an exceptional chance to formulate a scientifically well-founded antithesis. They do not even define a greenhouse effect that they wish to defend. We take the opportunity to clarify some misunderstandings, which are communicated in the current discussion on the non-measurable, i.e., physically non-existing influence of the trace gas CO2 on the climates of the Earth.

              International Journal of Modern Physics B, Vol. 24, No. 10, pp. 1333-1359 (2010)

              REPLY TO „COMMENT ON ‘FALSIFICATION OF THE ATMOSPHERIC CO2 GREENHOUSE EFFECTS WITHIN THE FRAME OF PHYSICS’ BY JOSHUA B. HALPERN, CHRISTOPHER M. COLOSE, CHRIS HO-STUART, JOEL D. SHORE, ARTHUR P. SMITH, JÖRG ZIMMERMANN”

              GERHARD GERLICH
              and RALF D. TSCHEUSCHNER

            • @”” „Pentru o discuție corectă, merită amintită și replica celor doi autori la „răspunsul” de mai sus””

              Cine a citit cele doua articole, cel initial si raspunsul la comentariu asupra articolului, a inteles ca in cel de-al doilea se repeta aceleasi idei ca in primul, puse in alta forma.
              De altfel Gerlich nu are nici o legatura cu climatologia, chiar nu inteleg cum poate fi considerat un specialist in domeniu, el insusi recunoscand ca nu cunoaste domeniul! Inteleg ca aproape orice om de stiinta cu cunostinte de fizica, chimie, matematica etc, poate fi considerat un specialist in domeniul climatologiei?

              Un comentariu interesant al articolului celor 2 se poate gasi aici:
              https://scienceofdoom.com/2010/04/05/on-the-miseducation-of-the-uninformed-by-gerlich-and-scheuschner-2009/
              si aici
              https://scienceofdoom.com/2010/03/14/on-having-a-laugh-by-gerlich-and-tscheuschner-2009/

              Cum sunt foarte multi specialisti pe acest blog ( ceea ce este un lucru excelent pentru calitatea comentariilor) sper ca cei care au contraargumente ( stiintifice) sa le exprime. Deja nota celor 2 autori despre legea Stefan-Bolzmann” da o mica idee despre despre argumentele celor 2 autori germani.

              „””For instance, to compute the radiative transfer in a multi-layer setup, the correct point of departure is the infinitesimal expression for the radiation intensity, not an integrated Stefan-Boltzmann expression already computed for an entirely divergent situation.””

            • sunt foarte multi specialisti pe acest blog

              …dar și bloguri, care mai de care mai „profesioniste” – Science of Doom! – atât de „profesioniste” încât nici numele proprietarului sau calificările lui nu sunt vizibile.

              Dacă aveți niște articole cu autor, peer-reviewed, mai postați. Altfel, lăsați blogurile, pro sau contra, în lumea lor de „confuzați”.

            • „”@…dar și bloguri, care mai de care mai „profesioniste” – Science of Doom! – atât de „profesioniste” încât nici numele proprietarului sau calificările lui nu sunt vizibile. „”

              Nu inteleg acest gen de argument. In definitiv pe acest site 99% dintre cei care intervin sunt anonimi, nu se stie nimic despre calificarile lor. Inteleg deci ca toate aceste comentarii nu au nici cea mai mica importanta? Reamintesc ca unul din autorii articolului adus in discutie nu are nici o legatura cu climatologia, deci este departe de a fi un specialist in domeniu. Totusi, citati unul din articolele sale!

              Comentariile de pe blogul indicat sunt toate argumentate stiintific, deci argumentele nu conteaza? Eu credeam ca este vorba de o discutie serioasa pe marginea afirmatiilor stiintifice din articolul respectiv.
              Oricum ar fi, cred ca toata lumea este de acord ca legea lui Stefan-Boltzmann este aceeasi indiferent ca este folosita de un necunoscut sau de un premiat Nobel.

            • AlexA,
              ” In definitiv pe acest site 99% dintre cei care intervin sunt anonimi, nu se stie nimic despre calificarile lor.”
              Dar unde ai vazut tu ca domnul Constantin Crânganu aduce ca argumente spusele comentatorilor (anonimilor)_
              Probabil faci parte din aparatorii baobabilor, ce mor din cauza schimbarilor climatice, Ori din grupurile care bateau cu pet-urile in caldarim impotriva explorarilor de la Pungesti.
              Si totusi, dece nu iesi de dupa cortina (AlexA), si sa-ti aduci propriile argumente, nu doar bloguri „atât de „profesioniste” încât nici numele proprietarului sau calificările lui nu sunt vizibile. „

            • Domnule @Victor L eu nu ma numar printre specialistii in climatologie, de aceea am sperat sa citesc opiniile unor specialisti despre articolele mai sus mentionate, pro si contra.
              Mai ales ca unul din autorii articolului citat, germanul Gerhard Gerlich, declara singur si nesilit de nimeni ca el habar nu are de climatologie, avand alta specialitate.
              Daca unii fac afirmatii false dpdv stiintific atunci evident un specialist isi da imediat seama. Sper ca sunteti pentru o discutie constructiva si stiintifica.
              Deci va ascult cu mult interes parerea si argumentele stiintifice.

            • @ AlexA,
              daca recunoasteti ca nu sinteti specialist (nici eu nu sint), o intrebare simpla: de unde stiti care sint pro si care contra? caci vad ca sinteti doar contra. Si aduceti argumente, cum zicea domnul profesor, din bloguri „atât de „profesioniste” încât nici numele proprietarului sau calificările lui nu sunt vizibile”.Si poate ca nu ati citit atent ce zice autorul: „Dacă aveți niște articole cu autor, peer-reviewed, mai postați. Altfel, lăsați blogurile, pro sau contra, în lumea lor de „confuzați”.”
              NB,
              ce discutie stiintifica putem purta doi nespecialisti?
              Ar trebui sa multumim domnului profesor pentru lectiile gratuite pe care ni le preda. Asta cred eu.

    • E amuzant ca d-l MirceaM crede despre mnealui ca ar avea o baza in ale fizicii. Tare periculosi sunt acestia care sunt convinsi ca stiu ceva si inceteaza sa-si puna intrebari.

    • @Mircea M
      pare-mi-se ca ati ajuns si dvs. la un stadiu pe care unii cititori mai dinainte confuzati incercau sa vi-l explice de mai multa vreme…
      eu sunt un citititor confuzat ca v-ati oprit cu inotatul la foarte putin inainte sa ajungeti la mal:
      1mp de atmosfera are un volum de cca.10.000mc
      concentratia codoiului e de cca.0,04%, adica vreo 4mc
      cat v-ar lua sa calculati ce crestere de temperatura ar rezulta la o crestere a concentratiei codoiului cu, sa zicem, 25%, de la 0,04% la 0,05% ?

  23. revin cu niste socoteli contabilicesti pentru eventuali cititori confuzati…
    contabiliceste socotind, inclusiv cu relatia U=nRT, pare ca temperatura ar fi o functie cantitativa ce exprima o cantitate de caldura stocata: ca si cum o molecula ar fi un depozit a carui temperatura depinde de numarul de containere cuantice de energie pe care le contine; in realitate, un astfel de container nu poate fi stocat decat cel mult 10miliardimi de secunda; dar chiar si un contabil ar trebui sa fie de acord ca nu poti fi milionar daca ai in contul bancar un milion timp de 10 la puterea -8 secunde; (ma rog, mai exista si unii contabili care pretind ca bogatia creste daca o redistribui mai rapid);
    in fapt, temperatura este o functie calitativa ce depinde de viteza cu care fortele de operare din depozit primesc si expediaza containerele cu energie; o molecula care manipuleaza 1000 de containere in unitatea de timp e de 1000ori mai activa termic decat alta care manipuleaza doar un singur container in aceeasi unitate de timp; dar asta nu inseamna ca prima molecula acumuleaza de 1000ori mai multa energie decat cea din urma;
    inseamna doar ca prima molecula e capabila sa redistribuie energia de 1000ori mai rapid, de la un mediu mai cald la un mediu mai rece; o molecula care nu redistribuie nimic este intr-o stare ce corespunde temperaturii 0K;
    iar prin redistribuire nu poti creste energia provenita de la sursa si nici temperatura corpurilor mai calde (caldura nu poate trece spontan de la un corp mai rece la un corp mai cald); care sursa reprezinta un depozit de energie stocabila, de alta natura decat cea electromagnetica: energie stocata in legaturi chimice sau in protoni; energia electromagnetica nu poate fi stocata pentru ca nu poate fi incorporata nici in electroni, nici in protoni, ci doar poate fi manipulata cu ajutorul electronilor si eventual poate fi convertita in energia unor legaturi chimice permanente;
    ar mai fi un mit contabilicesc, precum ca o molecula poate interactiona doar cu o radiatie de aceeasi frecventa;
    radiatia specifica unei molecule este de fapt radiatia emisa de electronii sai care in mod continuu fac naveta de tranzitie intre doua stari oscilatorii relativ stabile, de echilibru dinamic : hf=hf1-hf2; unde h e constanta universala si f este frecventa proprie moleculei, constanta de material; dar faptul ca o molecula emite radiatii cu frecventa sa specifica nu implica si faptul ca acea molecula va interactiona doar cu radiatii externe de aceeasi frecventa; la modul simplist, un foton extern hfe nu ar fi absorbit de electron daca hfehf; dar de unde rezulta ca un numar de n fotoni nu pot fi absorbiti in comun de catre k electroni, cand se stabileste egalitatea n x hfe = k x hf ? unde hf nu este frecventa oscilatiei electronului, ci ecartul intre hf1 si hf2, doua stari energetice intre care electronul este constrans sa tranziteze, conditionat fiind de particularitatile legaturii moleculare ce determina constanta de material f; care stari energetice pot fi insa oricand perturbate de orice variatie complexa a campului electromagnetic din zona;
    pare-mi-se ca tocmai codoiul confirma asta, absorbind fara discriminare mai toata gama de radiatii infrarosii, de la apa si aer la metal si piatra;

  24. Putin tocmai a facut reclama caii de NE cu ocazia esuarii navei Ever Given . Asta cam bate orice poveste cu zapezi din curtea personala a cuiva . Si daca tot am intepat cu adresa si „Amerlocu” de pe HN avea un generator de 15 KW undeva in America dar scria looser in loc de loser , de trei ori in acelasi reply .

    • Acum daca ne uitam in gura lui Putin s-ar putea sa ajungem la concluzia ca Rusia e aparatoarea democratiei si ca glorioasa armata rusa ne va scapa de bocancul imperialismului american si ale abjectelor sale slugi. Calea aia se deschide de vreo 25 de ani si se tot deschide…

      • Daaa, glorioasa armata sovietica eliberatoare. Cei mai vechi, domnule, au prins vremile alea
        Nu sint sanse pentru „Putin si mujicul rus libertate ne-a adus”.

  25. Un studiu nou-nout, pe „chestii” masurabile
    Observational Evidence of Increasing Global Radiative Forcing
    Il gasiti cu taxa
    https://agupubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1029/2020GL091585?af=R
    eu am lucrat pe asta…fara taxa :P
    https://www.essoar.org/pdfjs/10.1002/essoar.10506610.1
    e proaspat, din martie anul asta
    „We have diagnosed the global instantaneous radiative forcing (IRF) directly from observations using radiative kernels. Table 1 summarizes linear trends. We find that from 2003 through 2018, the observed IRF has increased 0.53±0.11 W/m2, almost entirely accounting for the positive trend in CERES Top-of-Atmosphere (TOA) radiative flux anomalies (dR).The intrinsic LW and SW climate radiative responses largely cancel out. This IRF increase mostly occurs in the LW(0.43±0.1 W/m2), driven by rising greenhouse gas concentrations. This serves as direct observational evidence that anthropogenic activity is impacting the Earth’s energy balance. The SW IRF has also increased (0.1±0.05W/m2). In part, this is a reflection of government-mandated aerosol emission reductions throughout major source regions, which may have a greater direct impact than inferred by the SW IRF, which does not include aerosol cloud-albedo effects in this analysis”
    In rest ramane cum am stabilit :P
    Paste fericit!

    • interesant linkul ! (https://www.essoar.org/pdfjs/10.1002/essoar.10506610.1)
      ignorand „concluziile introductive”, principala concluzie finala este tocmai acuratetea compensarii dintre emisia atmosferica „naturala” (dRlambda) de radiatie inalta SW si radiatie joasa LW:
      asadar, avem de-a face cu un trend de scadere a LW de -0.042±0.02 W/m2/year, in timp ce SW creste cu 0.044±0.02 W/m2/year;
      cu alte cuvinte, rezultanta unui efect de sera natural este nula; nu e ciudat ca efectul de sera antropogen s-ar incapatana sa nu respecte regula ?
      ok, satelitul minune masoara doua radiatii:
      – radiatia totala dR,
      – radiatia „naturala” dRlambda;
      Pentru ca eu ma numar printre cititorii confuzi, cine ma poate lamuri:
      – cum stie satelitul cu pricina sa faca diferenta intre dR si dRlambda atunci cand isi noteaza rezultatele ?
      – cum se cuantifica energia transformata ireversibil in energie chimica ? inclusiv cea absorbita de plante;
      – dR ia in calcul si emisiile de frecventa mai joasa decat domeniul infrarosu ? este luata in calcul absorbtia energetica a campului gravitational („radiation that sinks in the gravitational field”, cum se exprima fizicienii) ?
      – cum se iau in calcul posibile variatii energetice de alta natura; de exemplu: eventuale variatii proportionale cu variatia cantitatii de apa ce se recircula in natura, variatia gradului de agregare a vaporilor de apa (in ipoteza ca toata apa din atmosfera ar fi concentrata in nori densi, energia atmosferei ar fi diferita de cazul in care toti vaporii ar fi uniform distribuiti), variatiile de energie a vanturilor, diversele variatii ale energiilor eliberate din interiorul pamantului, etc;

      din articol nu rezulta nicicum ca IR=dR-dRlambda ar fi o dovada a efectului de sera, ci doar o marime ipotetica, ce poate reprezenta orice posibila transformare a energiei termice in energie de orice alta natura;

      PS:
      nu contest ca la nivelul solului nu ar exista o posibila incalzire mai pregnanta decat cea indusa natural; doar ca efectul ar fi irelevant, iar semnificatia ar cu totul alta decat ceea ce mi se „serveste”; incalzirea atmosferica nu are legatura cu sera, care nici nu mareste inertia termica a fluidului, nici nu creste fluxul energiei radiante, ci doar introduce local un perete solid cu rezistenta termica suplimentara, ce impiedica radiatia sa „scape” cu acelasi debit; incalzirea atmosferica maxima corespunde unui fluid cu liniaritate perfecta a gradientului inertiei termice; aerul natural nu are gradientul liniar in vecinatatea solului, ci prezinta o absorbtie mai scazuta la tranzitia solid-fluid, lasand mai multa radiatie sa „scape” fara efect termic: graficul temperaturii capata o traiectorie asimptotic descendenta in originea suprafetei de separatiei solid-fluid (cand transferul este constrans sa se limiteze doar la incidenta interatomica: radiatia convectiva), gradientul liniar initializandu-se la valori mai joase decat in cazul oricarui alt fluid cu inertie termica mai mare;;
      nu contest nici imposibilitatea radiatiei dinspre un corp mai rece spre un corp mai cald; ci doar ca fotonii IR si caldura ar avea una si aceeasi semnificatie fizica: caldura este o marime fizica ce se supune matematicii probabilitatilor, nu o cuanta aleatorie

      • desigur, se ia in calcul o variatie de albedo; dar cum se poate calcula precis variatia de albedo, cand pamantul inverzeste si se desfrunzeste continuu ? ecuatia nu face diferenta dintre doua marimi masurate, ci dintre una masurata si una calculata rezultatul fiind de fapt eroarea de calcul a celei din urma;
        componenta antropogena e relativ constanta, fara variatiile sezoniere caracteristice variatiilor naturale: nu poate fi mai mare decat vatiatia corespunzatoare sporului anual de 2% la concentratia de codoi; dar variatia sezoniera a codoiului e de circa 25%; deci daca aplicam ecuatia intre momentul de codoi maxim si momentul de codoi minim, forta radiativa atribuita componentei antropogene ar rezulta, prin diferenta, negativa, nu-i asa ?

  26. OK :P,
    Am mai gasit ceva foarte, foarte interesant
    https://climate.nasa.gov/news/2915/the-atmosphere-getting-a-handle-on-carbon-dioxide/
    “For as long as we can remember, we’ve talked about Earth’s tropical rainforests as the ‘lungs’ of our planet,” he said. “Most scientists considered them to be the principal absorber and storage place of carbon dioxide in the Earth system, with Earth’s northern boreal forests playing a secondary role. But that’s not what’s being borne out by our data. We’re seeing that Earth’s tropical regions are a net source of carbon dioxide to the atmosphere, at least since 2009. This changes our understanding of things.”
    Asta imi confirma impresia mea cum ca daca dam cezarului c e-i al cezarului (codoiu e gaz de sera ai produce incalzire globala antropgena) putem merge mai departe fara sa ajungem nici la apocalipsa nici la negarea unor fenomene dovedite (inclusiv experimental
    Pe scurt, nu putem reduce emisiile atat cat vrem ptr ca nu avem tehnologia, acum, la indemana..nici resurse
    Dar putem copensa foarte bine prin inverzire si agricultura, cum se dovedeste in articolul de mai sus (a se vedea China…alta chestie la care nu ma asteptam, la fel de tare ca aia cu „plamanii” Terei,)
    De aia nu prea imi place alarmismul asta cu codoi tap ispasitor, avem solutii complementare de fapt …dupa cum nu-mi place nici negarea unor fenomene masurabile, observabile.
    Mai avem mult pana sa intelegem ce si cum!
    Cele bune, mai vorbim la urmatoarele articole

    • We’re seeing that Earth’s tropical regions are a net source of carbon dioxide to the atmosphere, at least since 2009. This changes our understanding of things.

      Mi-ați ridicat o minge bună la fileu: unul din miturile climatice persistente este acela al pădurilor ecuatoriale ca absorbant major al CO2. Când ardea jungla Amazonului, toți impostorii (actori, mass media, ONG-uri ș.a.) s-au repezit să urle: Ard plămânii Terrei!!!… OMG! Atâta incultură este totuși greu de stăpânit și corectat… Poate după ce voi demonta și acest mit, lucrurile se vor mai clarifica oarecum, cel puțin pentru cititorii Contributors. (Studenților mei le prezint în seara aceasta „Tropical forests and climate change – a myth debunked”)

  27. „”Când ardea jungla Amazonului, toți impostorii (actori, mass media, ONG-uri ș.a.) s-au repezit să urle: Ard plămânii Terrei!!!… Poate după ce voi demonta și acest mit.”

    Nu este vorba de nici un mit, pana si in manualele scolare mai recente, in presa obisnuita, nu mai vorbim de articolele stiintifice, este bine indicat ca padurea amazoniana nu reprezinta plamanul verde al Terei, de altfel ea produce mai putin de 6% din oxigen. Se stie foarte bine si de ceva timp ca oxigenul provine ( cea mai mare parte) din oceane ( phytoplankton). Asa cum se stie foarte bine ca padurea amazoniana, fiind destul de batrana consuma aproape tot oxigenul produs! Numele de „plaman verde” a ramas intra-devar din timpul cand se credea ca Amazonia produce o buna parte din oxigen, dar s-a demonstrat ca aceasta nu este adevarat.
    Asta nu inseamna ca trebuie privit cu indiferenta daca arde padurea amazoniana ( ca oricum e foarte mare, dupa unii!) si ca aceasta nu are nici o consecinta asupra biodiversitatii, locuitorilor din acest teritoriu ( 25 de milioane de oameni traiesc in Amazonia) si in general asupra climatului Americii de Sud.
    …..

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro