… In Mathesis sau bucuriile simple, daca nu ma-nsel, Constantin Noica zicea ca oamenii sunt in stare sa suporte orice sacrificiu, doar pentru placerea de a putea spune mai apoi “v-am spus eu!”. De aici si placerile perverse ale profetilor Apocalipsei. Dar cand placerea lui « v-am spus eu ! » e dublata si de bani – multi bani – cum sa-i mai rezisti ? Sincer, nu stiu daca scenariul prezentat de Daniel Oanta pe Voxpublica (aici) e real sau nu. Pur si simplu, nu ma pricep. Dar mi se pare fascinant si doar ca ipoteza de lucru. Rezumand, scenariul suna asa : Toata lumea e de acord. Salvarea euro – si, implicit, a Uniunii Europene – depinde de recastigarea increderii « pietelor ». Dar daca « pietele » au apucat deja sa parieze pe prabusirea euro, ce le-ar mai putea convinge ? Cum sa mai „recastigi” increderea unor piete care au pariat deja pe neincredere?
Primele strambaturi din nas au aparut deja : It’s too little, too late ; Marea Britanie ramane pe dinafara, ceea ce creeaza complicatii institutionale (cream structuri paralele ?) ; n-avem eurobonduri ; masurile trebuie adoptate prin referendumuri de modificare a Constitutiei (vezi argumentul Basescu) , s.a.m.d.. Luate una cate una, toate contra-argumentele au macar o doza de logica si de bun simt. Dar, daca folosim « scenariul Oanta », indiferent care ar fi fost concluzia summit-ului de la Bruxelles, “pietele” ar fi reactionat la fel – stramband din nas. E greu sa te lasi convins, cand nu vrei, ba ai mai si pariat ca nu vei fi.
Repet : speranta mea e ca Daniel Oanta se inseala. Dar simplul fapt ca un asemenea scenariu este, macar teoretic, posibil, s-ar cuveni sa ne puna pe ganduri : In ce fel de lume traim, daca pariul pe Apocalipsa a devenit rentabil ? Reformuland : In ce fel de lume traim, daca speculatorii fac muzica, iar politicienilor nu le mai ramane decat sa danseze (impleticit) ? Nu, nu dau cu piatra in « speculatori ». Ei nu fac altceva decat sa se conformeze « logicii pietelor ». Daca e, asadar, sa dau cu piatra in cineva, dau in logica fara de care acest scenariu nu ar fi fost posibil din capul locului. Pe « piete » nu le poti arata cu degetul, ca n-ai cum. Precum in cazul « opiniei publice », « pietele » nu se lasa prinse la colt. Sunt alunecoase. Sunt intotdeauna, ca viata la Kundera sau particulele la Heisenberg, « in alta parte”. In partea in care nu te uiti.
Cu tirania politica e relativ simplu, zicea Tocqueville. Tiranul poate fi, eventual, decapitat. In cazul opiniei publice, insa, pe cine sa decapitezi? In cazul “pietelor”, cu cine sa te rafuiesti? Nu-l poti acuza pe Gigi (sau pe Soros), ca face si el ce poate – bani. Dupa cum George Soros a recunoscut cinstit, ceva e profund gresit cu sistemul in care lui ii e ingaduit sa faca profetii care se implinesc pentru simplul motiv ca … le face (self-fullfilling) : « Daca eu zic ca dolarul va creste » – zicea Soros – « si lumea ma crede, lumea va cumpara dolari si, ca urmare, dolarul va creste. Dupa care, toti ma vor lauda pentru asemenea ‘preziceri’ . Si de fiecare data, cu fiecare ‘reusita’, impactul meu va spori.». Amuzant, poate, la o scara mai mica – sa-ti poti ingadui sa dezvalui trucul si sa nu se intample nimic, pentru ca toti il stiu. Alarmant, cand miza e viitorul Europei.
In batalia dintre contabil si politician – o batalie care se poarta acum pe ambele maluri ale Atlanticului – sa nu uitam lucrurile de baza. Banii nu exista. Sa nu-i luam prea tare in serios, ca dauneaza la sanatate, ca si tutunul. Banii sunt o conventie. Ne jucam de-a mama si de-a tata, de-a « eu zic ca dolarul e mai tare decat euro ». Tu ma crezi sau nu. Or, stabilirea conventiilor e atributul politicianului, nu al contabilului.
Cred c-a sosit timpul sa ne recastigam bunul simt. Economistule, nu mai sus de sandala !
PS Sa va mai spun ca Dinu Patriciu pariaza pe prabusirea euro si, in general, a Uniunii Europene? Iaca, va spun :) Nu ne mai ramane decat sa speram ca nu mor caii cand vor cainii.
PPS Si, daca totul e doar un „act” de persuasiune, cine ne-ar fi profesionistii? Abrcadabra!
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
stii care-i smecheria?
trebuie sa facem fix invers decat zic ei! asta pana se prind, si incep ei sa zica invers. si tot asa…
E de bun augur d-le Fumurescu Alin etalarea bibliografiei si sa speram de bun simt asocierile pe care le comiteti: Noica, Oanta, Kundera, Heisenberg, Tocqeville…
Daca totusi ar fi cazul sa revenim la bunul simt, as fi curios de ce credeti ca merita comparata „criza” cu „apocalipsa”?
De ani de zile circula informatia ca la fiecare dolar/euro fizic corespunde un numar crescand de dolari/euro speculativi. Tot de o buna bucata de vreme pare sa scada cererea solvabila de case, masini ori minti exagerat de scumpe; recent disparutul Steve Jobs ne lasa cu limba de moarte avertismentul ca undeva in lumea asta cineva este dispus sa faca treaba ta la 10% din pret. Ceva nu e in ordinea fireasca a pietelor financiare unde cererea de bunuri fizice nu este echilibrata de cele speculative.
Ori daca puterile lumii nu se incordeaza in vederea proiectarii si punerii in opera a niscaiva lifturi galactige, caz in care ar fi neglijabila diferenta dintre moneda fizica si cea speculativa, ce ar urma sa se petreaca cu vietile pamantenilor?
Sa vina Apocalipsa oare?Oricat de surprinzator ar fi valul crizei nu cred ca va lovi fara discriminare. Sper ca erorile proiectelor economice, sociale cu reflectarea lor financiara din Europa, Statele Unite, Bric, etc sa fie decontate chirurgical iar nu pausal. Desigur insa ca functionarea nesmintita a principiului de nedeterminare face ca orice speranta sa fie minata de o ignoranta congenitala. Din acest motiv cred ca apelul dvs la bun simt e de bun simt si trimite spre inaltimile lui Dalai-Lama: un Dalai Lama sugubat-visator.
( nu va inteleg fixatia cu Dinu. Dinu Patriciu )
Lucrurile sunt prea complicate pentru ca cineva sa vrea si sa se straduiasca sa le complice si mai mult. Statele Unite si Europa sunt cat de cat previzibile dar ramane o mare parte a lumii acesteia globalizate care e complet imprevizibila. Au dovedit-o statele arabe (cel putin Egiptul e clar ca nu a intrat in nici o logica conspirationista). China e la momentul asta colosul cu picioarele de lut riscand oricand o primavara de genul celor arabe. Rusia nu se simte nici ea prea bine. Speculatorii fac parte din sistem si au nevoie de sistem. Nici un speculator cu mintea intreaga nu se straduie sa destabilizeze definitiv si irevocabil sistemul in care joaca. Doar daca e foarte batran sau o boala incurabila.