luni, aprilie 22, 2024

ARD în Transilvania – performanţă dezamăgitoare

… mai ales având în vedere istoria PDL, tradiţia asumată, mitologiile organizaţionale, apelurile din ziua scrutinului, etc etc etc.

Voi folosi termenul „Transilvania” în sensul larg din sociologia politică şi nu în cel corect din punct de vedere cultural şi istoric. Astfel, în acest articol, Transilvania = ce nu este Bucovina sau parte din Vechiul Regat.

Pe cifre care exclud Harghita şi Covasna, făcându-se astfel referire exclusiv la celelalte 14 judeţe:

1. În Transilvania: USL 52%, ARD 19%, partide maghiare 13%. Aparent USL a obţinut un scor mai prost decât în restul ţării. În realitate, scorurile USL şi ARD sunt deformate de votul etnicilor maghiari, un factor care nu există în restul ţării. O evaluare corectă a situaţiei ar fi să spunem că…

2. … din votul etnicilor români, USL a obţinut 59,3% (în medie cu restul naţiunii), iar ARD 24% (adică aici spre deosebire de majoritatea judeţelor din Vechiul Regat, a depăşit PPDD în strânsa luptă pentru locul doi). Aportul transilvănenilor a dus ARD pe locul doi la nivel naţional, peste PPDD.

3. Cele mai bune performanţe USL: Hunedoara (64%), Caraş Severin (evident; 63%), Maramureş şi Timiş (59%).
Cea mai slabă performanţă USL: Arad – 48% din totalul voturilor, 51% din voturile etnicilor români.

4. Cele mai bune performanţe ARD: iarăşi evident Arad şi Cluj: 33%, respectiv 29% din voturile etnicilor români.
Cele mai slabe: Bihor, Maramureş, Mureş (în toate acestea mai puţin de 20% din voturile etnicilor români) şi Caraş-Severin.

5. Observam într-o postare trecută că, la locale, USL a obţinut peste 50% din voturile etnicilor români în 6 judeţe din Transilvania. Acest prag a fost depăşit la parlamentare în toate judeţele din Transilvania, repet, cu excepţia Harghitei şi Covasnei.

6. Din transilvănenii care au votat PDL la locale, mai puţin de două treimi au votat ARD la parlamentare.

7. O poveste sintetică a procentelor PDL în ritmul: locale 2008 – Senat 2008 – locale 2012 – Senat 2012. Am evidenţiat căderea, acolo unde ea există. Adică aproape peste tot.

Alba: 45 – 47 – 4129

Arad: 43 – 49 – 37 31

Bihor: 23 – 23 – 1814

Bistriţa Năsăud: 34 – 36 – 37 – 25

Braşov: 31 – 38 – 2820

Caraş Severin: 39 – 37 – 14 – 14

Cluj: 37 – 42 – 3124

Hunedoara: 24 – 29 – 30 – 12

Maramureş: 36 – 39 – 40 – 17

Mureş: 16 – 21 – 1712

Satu Mare: 14 – 22 – 14 – 16

Sălaj: 16 – 25 – 19 – 18

Sibiu: 27 – 47 – 19 – 23

Timiş: 34 – 41 – 26 – 21

Articol aparut pe Blogul Sociollogica

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. Rezultatele de care vorbiti sint cu atat mai interesante, cu cat, oamenii „de dreapta” din Romania erau pregatiti sa ceara separarea Ardealului, folosindu-se de presupusa victorie a „dreptei” in zona (un exemplu din multe: editorialul lui Campeanu din RL).

    Asta ca sa stim cu cine avem de-a face si cine tradeaza cu adevarat Romania.

  2. PS: Pe linia asta, daca stam sa ne gandim: care tara importanta din Europa a fost „motorul” dezmembrarii Iugoslaviei si a Cehoslovaciei? Si cine sustine activ si partizan „dreapta” din Romania?

  3. Interesant cum s-a dispus USL în aplicarea principiului dihoniei româno-maghiare, principiul care ține Transilvania alipită de România din 1956 (când Ion Iliescu a început a se remarca) până azi. PSD se iubește cu partidul izolaționist maghiar, cu UDMR. PNL se iubește cu „românii verzi” din Ardeal. Când PNL și PSD vor intra în conflict, Transilvania ar putea avea o revelație.

  4. sunt ca o musca fara cap fara Basescu: bazaie haotic, fara nicio urma de coerenta.
    Au avut o campanie de o liniste totala. nu stiu la ce se asteptau.
    Ma uit chiar zilele acestea cand le ridica Ponta, idiot cum il stim, minge dupa minge la fileu si ei stau si isi ling ranile intr-un jalnic spirit mioritic. Nu este nici unul cu coaie acolo in acest moment.
    Nu au un purtator de cuvanta care sa sanctioneze declaratiile adversarilor, nu i-au niciodata pozitie in timp real.
    NU AU NIMIC din ce inseamna un partid mare.

  5. Pentru mine acest articol arata ca este nevoie de un partid romanesc puternic in Ardeal. a fost odata PUNR – PArtidul Unitatii Nationale a Romanilordin Transilvania dar a disparut in PRM care d. p. d. v. politic a disparut la randul lui. Cu un astfel de partid se poate obtine can 15% din voturi la nivel national. Si ungurii ar iesi for ever de la guvernare.
    Ce ziceti, ne punem pe treaba?

  6. „ARD în Transilvania – performanţă dezamăgitoare”
    Haioasa constatare; cind tara e rosie de ani de zile dezamagirea vine din Ardeal si Banat ;)
    Prin `90 numai masina cu nr. de Timis sa nu fi avut circulind prin Oltenia ori Moldova; ne intoarcem la aceleasi ranchiune?
    Huo Ardealule si Banatule, ati devenit si voi ca noi si aveti tot dispretul nostru suveran.

  7. In Bihor, a castigat USL pentru ca a avut candidati mai buni decat ai ARD, campanie mai buna. Primarul PNL, Ilie Bolojan este un om respectat la noi in judet, pe toate banerele aparea el si candidatii, asa ca iaca rezultatul.

  8. Încă un mit spulberat: ardelenii sunt altfel, ei votează cu dreapta :)

    Dezamăgitoare pentru cine? Pentru majoritatea românilor care au votat, aceste alegeri au dat o veste bună: PDL și UDMR vor sta departe de putere în următorii ani. De fapt, PDL a performat în Ardeal, obținând peste media pe țară. Puteați pune titlul: ARD a performat în Ardeal sau ARD a luat fața PPDD în Ardeal :)

    Dacă aveți pretenția că faceți știință, ar fi bine să utilizați mai puține adjective, domnule Mateescu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Barbu Mateescu
Barbu Mateescu
Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro