marți, mai 21, 2024

Ardelenii și moldovenii nu au avut niciodată un ministru al energiei

Am promis într-un articol că voi face o hartă a capacităților de producție de energie electrică. A venit timpul deoarece citind că în PNRR România își propune să se construiască două noi centrale am bănuit că se va mări dezechilibrul energetic sud – nord.

Înainte de a interpreta harta trebuie să vorbesc despre metodologie: cum am ajuns la aceste cifre.

Avem raportul ANRE din ianuarie 2021 a tuturor capacităților. Am împărtit Romania și am simplificat regiunile istorice (Dobrogea, Muntenia – Oltenia, Moldova – Bucovina, Transilvania – Maramureș – Crișana – Banat). Trebuie să menționez că în România sunt câteva sute de licențe pentru producția de energie electrică, după cum urmează: cărbune (33), gaz (191), nuclear (2), deșeuri (2), biogaz (28), biomasa (15), căldură reziduală (1), solar (633), eolian (136), hidro (789).

Știind că multe sunt scoase din funcțiune (de exemplu CET Galati, CE Hunedoara) sau au capacități mult mai mici de producție decât cele ce apar la ANRE (de exemplu CET Oradea, CET Arad) le-am scos sau am facut diferența. Neștiind exact ce capacități mai pot produce din cele existente, acestea fiind așa de multe, le-am lăsat așa cum apar în statistica ANRE. De asemenea sunt foarte mulți producători cu capacități extrem de mici, în special în zona hidro sau solar, pe acestea le-am aproximat deoarece pentru a nu face câteva mii de adunări, manual, calculatorul neputând să le facă automat (neștiind în ce zona să încadreze respectivul producător). Deci calculul meu are o extrem de mică aproximare.

Cu alte cuvinte avem două tabele, unul cu datele furnizate de ANRE și unul din care am scos (pe baza informațiilor de pe site-ul Transelectrica) capacitățile care nu mai produc. Recunosc că există posibilitatea să nu le fi scos pe toate deoarece la ce este sub un MW nu m-am uitat, fiind mai mult de o mie de mici și foarte mici producători. Mai adaug că nu cunosc (pentru că nu am gasit informația exactă) ce mai poate funcționa la CE Oltenia, aici putând interveni distorsiuni ceva mai mari, evident în minus.

Deci al doilea tabel este cel pe care îl luăm în considerare și de pe care facem analiza pentru a trage concluziile. Ultimile două coloane sunt legate de hidro: adică producătorii non Hidroelectrica și capacitățile ce aparțin Hidroelectrica. La regenerabile am introdus energia din deșeuri, biogazul, biomasa și căldura reziduală. În fond aceste capacități obțin energie electrică din “combustibil“ regenerabil, dar de fapt au calitatea că nu depind de situația meteorologică sau diurn – nocturn, deci le-am putea băga în zona de energie securitară. Acestea fiind extrem de mici, nici măcar nu trebuie să le băgăm în seamă.

Există și un al treilea tabel, un care am împărțit țara în două: nordul și sudul.

Pe principiul o poză face mai mult de 1000 de cuvinte, am postat harta și cele trei tabele mai sus pentru a face câteva observații și a putea trage câteva concluzii.

  1. În sudul României sunt concentrate mai mult de 75% din capacități.
  2. Regula se respectă și la energia securitară și la energia regenerabilă.
  3. Cea mai bogată zonă din punct de vedere energetic este Dobrogea, având o populație mică și peste 4000 MW.
  4. A doua zonă ca bogație energetică este Muntenia – Oltenia. Știm că aici se află o parte destul de mare a resurselor de gaze și cărbune.
  5. Cea mai săracă zonă din punct de vedere energetic este Moldova, unde sunt sub 8% din capacități și 1% din capacitățile securitare.
  6. Zona Transilvania – Maramureș – Crișana – Banat stă destul prost deoarece este foarte populată și cu industrie importantă (în comparație cu Dobrogea și Moldova). Aici sunt aproximativ 8% din capacitățile de producție de energie securitară.
  7. Dispariția CE Hunedoara crează un și mai mare dezechibru în SEN.
  8. În Dobrogea este cea mai mare capacitate de producție din eolian.
  9. În Dobrogea este singurul producător din nuclear.
  10. În Muntenia este cea mai mare capacitate de producție din cărbune.
  11. În Muntenia este cea mai mare capacitate de producție din hidro (normal, Portile de Fier este amplasată aici).
  12. În Muntenia este cea mai mare capacitate de producție din solar.
  13. Zonele Moldova și Transilvania – Maramureș – Crișana – Banat au investit în „combustibili” altrnativi: biogaz, biomasă, deșeuri, căldura reziduală.
  14. În nord, din hidro ce nu aparțin Hidroelectrica se produce de 20 de ori mai mult decăt cei câțiva din sud.
  15. Hiroelectrica are în sud două treimi din toată producția.

Cunoscând revolta (mai mult interioară și puțin verbalizată) a celor care lucrează la dispeceratul energetic național (DEN) și în dispeceratele regionale, stau și mă întreb cum pot face față solicitarilor, cunoscând cât de limitată este rețeaua de transport, pentru a furniza energie consumatorilor direcți și distribuitorilor. SEN nu este capabilă de a transfera puterea din sud în nord, nordul țării mizând pe importuri (a se vedea acest articol). Conducerea Transelectrica, azi, nu este interesată de realizarea de linii care să transfere energia din zonele bogate în cele sărace energetic ci în construirea de linii care să faciliteze importurile. (Oare ce se întâmplă cu inelul de 400 KV?)

Cunoscând că unul din cei doi mari producători de gaz se află în nord (Romgaz-ul) nu există decât o capacitate (și aceea care nu merge bine) de energie securitară din gaz. (Sperăm ca să se finalizeze cât mai curând cea nouă de la Iernut, cu toate că Transelectrica nu are prevazută în documentele sale nici o capacitate care să injecteze energie în SEN până în 2024.)

De asemenea, conducerea Hidroelectrica este interesată de „noi investiții în regenerabile” și nu în decolmatarea lacurilor (care conform Transelectrica sunt 33% colmatate, dar conform specialiștilor, procentul este mult mai mare).

Să mai amintim și de impotenta Romgazului care nu este în stare să finalizeze investiția de la Iernut, dar investește sub formă de parteneriat public – privat în alte centrale noi care chipurile ar folosi amestec de gaz natural și hidrogen. (Uitându-mă pe documentațiile Siemens, nu am găsit în portofoliul lor nici o turbină, pentru cele două termocentrale in ciclu combinat, care să funționeze cu o concentrație de 30% H2, și asta puteți să o constatați și dumneavastră aici)

Dacă tot am amintit de Transelectrica și Hidroelectrica să ne uităm și la a treia companie (din cele trei ale industriei energetice) cu administrare în sistem dualist, CE Oltenia. Este pe urmele CE Hunedoara din două motive: primul, toate conducerile din ultimii ani au produs pierderi (de pe site-ul Ministerului de Finanțe aflăm că acestea sunt de aproape un miliard de lei) și datorii  (tot de la M Finanțe: trei miliarde de lei), dar care primește anual ajutoare de la stat (anul acesta: 664 milioane de lei) și al doilea, cărbunele trebuie scos din mixul energetic electric, conform noilor politici ale Uniunii Europene. Știm că CE Oltenia produce energie securitară (aprox. 3500 MW capacitate) și nimeni nu se gândește cum să o înlocuiască, decidenții probabil bazându-se pe importuri. (Am o intrebare: de ce aceste trei companii sunt singurele din industria energetică românească administrate în sistem dualist, având câte un consiliu de supraveghere de „tip stat în stat” de care nu se poate atinge nimeni și despre toate cele trei CS-uri presa semnalează incompetența membrilor?)

Judecând după comportamentul ultimilor conduceri ale ministerului de resort, până astăzi, nici Moldova și nici Transilvania nu au avut nici un ministru care să se ocupe de energie pentru a-și pune în județul de baștină o centrală electrică, sau au fost (știu eu unul) dar au avut prea mult bun simț!

Aceasta bezmeticeală din ultimii ani nu are decât un singur motiv: România amâna de 12 ani realizarea unei Strategii Energetice.

Mă întreb dacă se va trezi cineva care să sesizeze institutiile în drept pentru subminarea economiei naționale cunoscând dezastrul făcut în ultimii ani în industria energetică românească? Mă întreb dacă CSAT-ul se va sesiza pentru periclitatea securității energeticii naționale?

Later edit: Am rămas uluit de „dibăcia” șefilor companiei care administrează activele statului din energie, SAPE SA (vă rog intrați pe site-ul unei societăți de stat care gestionează milioane de euro), în a face comerț internațional cu măști medicale. Articolul publicat de riseproject.ro este edificator. Întrebările de la sus sunt valabile și în această speță.

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

    • Noima acelei centrale ar fi (fost) servicii de echilibrare a retelei, lucru din ce in ce mai important cu cresterea „ruinabilelor” (mari generatoare de dezechilibre de sistem, chestie pentru care cica ar plati. Siiigur ca da …). Necazul cel mare il reprezinta costul constructiei ei, estimarile mergind zice-se spre 1 miliard de dolari (!). Adica ne-ar trebui dar nu ne-o putem permite. Iar Coana Evropa nu finanteaza asa ceva, i se pare „cih”, in schimb e larga la punga pentru prostii.
      Cineva lansase la bursa zvonurilor ideea de a pompa apa aia la deal cu moristi de vint. Ideea in sine nu e rea doar ca 1) Dobrogea e foarte departe si ca 2) n-ai atita vint mai aproape.
      Subiect inchis.

      • Mda, subiect inchis. Planificat a fost ca apa sa fie pompata la deal cu un surplus de energie produsa in parcuri fotovoltaice din regiune (in timpul zilei). Ia sa ofere opratorul PPAs (pe termen lung) sa vedeti ce repede rasar parcurile fotovoltaice pe panta de sud a dealurilor din regiune. Europa e de vina, nu-i asa?

        P.S. ca fapt divers, distanta de la Cernavoda sau din Oltenia pana la Oradea, Cluj, Piatra Neamt sau Sighetul Marmatiei nu este cu mult mai mica decat cea din Dobrogra la Lapustesti.

  1. Au avut cei de la MlCTE Mintia in sef peste Renel/Conel si a fost asa de bun de au intrat in faliment cu 1 grup rusesc nou-nout, la vaselina in depozit, pe care nu l-au montat in 20 de ani de cand l-au primit. Asta e subminarea economiei, grup primit in contul datoriei facute penteu Krivoirog!
    Despre Romgaz, asa cum am mai comentat, o sleahta de politruci, astia au gestionat proiectul de la Iernut (directorii CTE IERNUT de la semnare pana azi – PSD, ALDE, UDMR) sa nu mai punem 5 directori generali toti numiti politic (Metea, Cindrea, Volintiru, Pena si Jude) sustinuti de un consiliu de administratie cu o multime de habarnisti.
    Investitiile in energie fara PPA sau subventii nu se recupereaza asa ca fara o politica adecvata putem sa le uitam.
    In concluzie, nu se poate face mare lucru fara o schimbare a legislatiei.
    La ora actuala, niciunul dintre grupurile termo noi nu poate indeplini cerintele Translectrica privind trecerea peste defect fara derogari.

  2. As fi fost curios cat se produce in Oltenia! Are aproape toata Hidro, plus Turceni, Rovinari, Isalnita! Indraznesc sa spun ca in Oltenia se produce 80% din ce e dat la „‘Muntenia”.

  3. Trebuie explicat mai clar de ce majoritatea capacitatilor se afla in sud, altfel dam apa la moara conspirationistilor. In primul rand in sud se afla Dunarea, si doar acolo se puteau construi hidrocentrale mari si centrale nucleare. De asemenea, majoritatea raurilor cu potential hidro major curg spre Dunare, e logic ca barajele se pot face doar pe partea de sud a muntilor. Bazinele carbonifere sunt tot in sud, iar singura zona cu potential eolian rezonabil in Romania e Dobrogea. In Moldova nu prea are sens sa construiesti centrale pe gaz de mare capacitate, ar insemna sa depinzi de importuri (adica de Rusia) sau sa traversezi muntii in mod inutil. In Transilvania nu s-au construit centrale pe gaz pentru ca erau deja mari consumatori (de exemplu AZO), iar pe vremea cand a fost gandit sistemul energetic, gazul era considerat o resursa mult prea pretioasa in industrie, pentru a fi „irosit” pentru producerea de energie electica. Iar de investitii majore in ultimii 30 de ani, stim bine ca nu cazul.

  4. 1. 19000MW? Cifra mult prea optimista, in realitate se poate conta pe mult mai putin.
    2. Grupurile energetice de nivel industrial (zeci/sute de MW) au fost localizate in functie de sursa (carbuni, hidro).
    3. Reteaua de transport a fost dimensionata/desenata in functie de amplasarea grupurilor vs cea a marilor consumatori. Evident, situatia nu mai este actuala.
    4. Spargerea RENEL si punerea in conditii de concurenta a grupurilor total diferite dpdv al filierei de producere (cu costuri diferite, indiferent de performantele tehnice) a constituit o eroare grava, care a stimulat haosul, aparitia „baietilor destepti”, capusarea. Sistemul nu mai este tratat ca un intreg, la nivel de interes national.
    5. Specialistii au imbatranit si au fost inlaturati de la decizie, ca sa se faca loc politrucilor/clientelei politice (habarnisti).
    6. In lipsa finantarii/programelor de investitii si retehnologizari, normele de emisii UE aplicate unor grupuri cu tehnologii vechi, neperformante (unele cu durata de viata depasita), nu fac decat sa falimenteze aceste grupuri.
    In aceste conditii, in lipsa unei strategii investitionale si a unei finantari corespunzatoare, falimentul intregului sistem nu e departe.

  5. Cum adica „administreaza activele statului din energie”? :O
    Adica Transelectrica, Hidroelectrica, CE Oltenia, CE Hunedoara, Nuclearelectrica samd. nu-si administreaza propriile active? :O

    • @ Codruta,
      Nu! Atata timp cat statul este proprietar majoritar, isi stabileste, prin C.A., obiectivele. Iar managerii, numiti de C.A. ( in care statul e majoritar) trebuie sa la indeplineasca.

      • @Adrian Cristescu
        Evident, C.A. poate stabili obiective in limitele bugetului. Spre deosebire de companiile romanesti cu capital majoritar de stat, in alte tari, companiile cu capital majoritar privat au acces atat la fonduri europene cat si la piata de capital. Spre exemplu, multe proiecte in sectorul energetic ar putea fi finantate cu 10%-15% fonduri europene plus 85-90% capital privat (debt, equities, sau o combinatie din cele doua). Atsfel, cu fonduri europene in valoare de 1 miliard, ar putea fi dezvoltate si in Romania proiecte in valoare de 10 miliarde. Cam asta ar fi diferenta si, in concluzie, reforma (privatizarea companiilor de stat) este iminenta.

  6. Intrebarea e cat produc % sudistii, cu gaze si petrol importate de la PUTIN – ca astea se ard acolo!
    NU inteleg cum de nordistii produc de 20 de ori mai multa hidro fara sa fie in HIDROELECTRICA si doua treimi trec CA fiind produse in sud, desi aia n-au capacitati decat pe olt, la portile de fier si la Vidraru!
    (pretinia rrominoiugosclava sa traiasca si fratzi chineji care iubeste pe sherbi!

    • balanta se poate ameliora doar pe nuclear, bagand in spatiu niste blocuri energetice ultramoderne cu tenho americana, linga marile orase si niste minicentrale atomoelectrice pe Siret, Mures si Prut.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro