Astăzi s-a judecat recursul arestării preventive a dlui Nicolescu, preşedintele CJ Argeş; a fost admis şi liderul PSD a fost pus în libertate. Nu ştiu care e motivarea deciziei Curţii de Apel, însă sunt de acord cu rezultatul, pentru că nu cred că arestarea preventivă a fost o măsură întemeiată, cel puţin nu pe motivele oferite de instanţa care a luat-o.
Am să explic imediat de ce cred asta, după ce fac o mică paranteză. Nu e prima oară când fac afirmaţii care presupun că nu vor fi pe placul unei bune părţi dintre cititorii mei şi mă aştept ca neplăcerea asta să genereze destule comentarii împotrivă. E ok, două lucruri îi rog doar pe cei care ar fi tentaţi să le facă: să citească ce scriu şi, mai ales, să nu citească mai mult decât scriu. S-au spus multe în favoarea deciziei de arestare preventivă şi a judecătoarei care a semnat-o, sunt de acord cu majoritatea acestor afirmaţii. Sunt de acord şi cu cea mai mare parte a criticilor aduse celor care au fost împotriva deciziei şi a magistratului cu pricina. Dincolo de asta, însă, puţini au luat în calcul fondul, motivarea adusă măsurii de arestare preventivă; or (doar) la asta se referă articolul meu.
Într-o societate democratică decizia de arestare preventivă trebuie să fie, în esenţă, una de alegere a răului cel mic. Mai precis, arestarea preventivă este sacrificarea concretă a dreptului unei persoane exclusiv de dragul drepturilor ameninţate ale concetăţenilor săi. Oricât de întemeiate ar fi suspiciunile că un individ a comis o infracţiune, până la pronunţarea unei sentinţe definitive el este din punct de vedere formal nevinovat. A lipsi de libertate pe cineva înseamnă să-i încalci un drept fundamental, e o măsură care nu poate fi justificată decât dacă în celălalt taler al balanţei stă o primejdie la adresa drepturilor celorlalţi cetăţeni. Codul nostru penal vorbeste de „pericol concret pentru ordinea publică”, dar interpretarea trebuie subsumată principiului enunţat mai sus. Bun, fiecare caz e diferit şi avem nevoie de un judecător care să decidă, luând în considerare circumstanţele, indiciile concrete şi natura infracţiunii, dacă ele justifică privarea de libertate a inculpatului. Dar faptul că nu există o reţetă, un set de paşi obiectivi şi bine determinaţi pentru aplicarea principiului, asta nu înseamnă că principiul în sine e mai puţin valid.
Or, dacă ne uităm la motivarea arestării preventive a lui Constantin Nicolescu putem citi acolo la acest capitol următoarea justificare:
„La stabilirea pericolului concret pentru ordinea publica nu se pot avea in vedere in mod exclusiv datele ce sunt legate de persoana inculpatului, cum se sustine, ci si datele referitoare la acuzatiile ce i se aduc acestuia, iar instanta tine sa sublinieze ca, potrivit practicii CEDO, prin gravitatea lor deosebita si prin reactia publicului la savarsirea lor, anumite infractiuni pot sa suscite o tulburare sociala de natura sa justifice o detentie provizorie, cel putin pentru o perioada de timp.
De asemenea, retinem ca asupra inculpatului planeaza si suspiciunea savarsirii unor fapte de coruptie care in opinia instantei, au o mare gravitate, data fiind repetabilitatea si amploarea acestora, modalitatea si imprejurarile concrete de sarvarsire a presupuselor fapte – utilizarea calitatii de functionar public in scopul obtinerii unor foloase cu titlu de mita – care duc la diminuarea prestigiului de care ar trebui sa se bucure autoritatile publice, ce au menirea sa deservesca cetatenii acestei tari cu respectarea dispozitiilor legale.
Nu putem face abstractie de nemultumirea pe care ar trezi-o in randul persoanelor oneste, care apeleaza cu buna credinta la serviciile autoritatilor publice, lipsa de reactie a organelor judiciare sesizate cu savarsirea unor fapte de natura, gravitatea si amploarea celor mai sus prezentate, mai ales ca masura arestarii preventive nu exclude o doza semnificativa de exemplaritate.”
(Hotnews – Motivarea arestării preventive a lui Constantin Nicolescu. Sublinierile îmi aparţin.)
Să ne înţelegem. Oameni suspectaţi de crimă, violenţă, tâlhărie, conducerea unei organizaţii criminale ş.a. pot fi arestaţi preventiv, pentru că lăsarea lor în libertate ar putea pune în primejdie concretă viaţa, integritatea fizică, proprietatea şi alte drepturi fundamentale ale celorlalţi. Însă nu există un drept de a avea autorităţi publice prestigioase, altfel de dragul protejării lui am putea aresta preventiv majoritatea clasei politice şi o bună parte din funcţionari şi magistraţi. La fel, nu există un drept de a fi mulţumit de reacţia organelor judiciare; şi nu există cu siguranţă niciun drept de a lipsi alte persoane de libertate pentru a face un exemplu din ele. Da, e adevărat că aşa stau lucrurile, este reală şi nemulţumirea publicului şi diminuarea prestigiului autorităţilor publice în aceste cazuri. Dar a justifica o arestare preventivă cu ele, a considera că e legitim ca aceste lucruri să fie rezolvate prin privarea de libertate a unei persoane înainte de a fi stabilit formal dacă e vinovată sau nu, aşa ceva nu poate fi acceptabil într-o democraţie. Prin urmare, dacă România e o democraţie, atunci arestarea preventivă nu se poate baza pe astfel de temeiuri.
Trei observaţii, la final. Unu, am încheiat spunând că arestarea preventivă nu se poate baza pe astfel de temeiuri. Nu m-am referit la preşedintele CJ Argeş, arestarea preventivă a oricui nu se poate baza pe astfel de temeiuri. Sunt perfect de acord cu pasajul din motivare care spune că, indiferent de statutul său, dl Nicolescu nu poate fi tratat diferit de alte persoane aflate în aceeaşi situaţie, iar acesta nu e primul caz notoriu de arestare preventivă justificată cu astfel de argumente (asistenta de la maternitatea Giuleşti, arestată preventiv într-un caz de ucidere din culpă). Dar părerea mea e că tratamentul egal înseamnă ca în toate cazurile arestarea preventivă să fie respinsă, dacă e bazată pe aceste temeiuri. Doi, … doar arestarea preventivă dacă e bazază pe aceste temeiuri. Nu spun că un suspect de corupţie nu ar putea pune niciodată în pericol concret drepturile celorlalţi, e foarte posibil. Dar motivarea trebuie să conţină astfel de temeiuri, nu referiri la nemulţumirea publică sau la prestigiul diminuat al autorităţilor. Trei, cred că judecătoarea de la Tribunalul Piteşti a dat dovadă de curaj şi independeţă luând această decizie şi nu am niciun motiv să cred că a avut alt motiv decât convingerea că e una temeinică. Doar că nu-i împărtăşesc convingerea asta.
––––––––––-
O parenteză, la final. Motivarea asta îmi dă prilejul unei alte observaţii. Constat, şi aici şi în alte cazuri de notorietate care îmi ajung în atenţie, că se întâmplă din ce în ce mai des un fenomen îngrijorător legat de invocarea autorităţii şi jurisprudenţei CEDO. Sigur, în principiu invocarea asta nu ar fi un lucru rău, din contră. Problema stă în CUM se face asta, şi în faptul că CEDO ajunge să justifice, între ghilimele, opinii şi chiar decizii cât se poate de discutabile ale judecătorilor noştri. În cazul bun, dacă se poate spune aşa, motivările CEDO sunt citate parţial, trunchiat, pentru a argumenta afirmaţii sau raţionamente pe care judecătorii de la Strasburg nu le-au făcut niciodată. În cazul rău sunt inventate pur şi simplu decizii, speţe, drepturi sau chiar cazuri întregi. Astfel de episoade sunt cu atât mai grave cu cât, invocând jurisprudenţă CEDO inexistentă, judecătorii noştri pot efectiv să anuleze legea internă.
În cazul de faţă, mă rezum la două întrebări: în justificarea arestării preventive a fost invocat cazul Murray v. Regatul Unit, caz în care, într-adevăr, CEDO a considerat că arestarea preventivă nu a încălcat drepturile reclamantului. Mă întreb însă de ce judecătoarea n-a luat în calcul faptul că în respectivul caz persoana arestată era suspectată de infracţiuni legate de terorism – CEDO a luat cu siguranţă asta în calcul când a dat decizia, iar între terorism şi mită este o diferenţă destul de mare apropo de pericolul pentru ordinea publică. Şi mă întreb care sunt acele cazuri în care CEDO a considerat că detenţia provizorie poate fi justificată de reacţia publicului.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Eu nu sunt fan al dumneavoastra, dar va citesc articolele. Nu le gasesc, ca si pe acesta, destul de incisive.
Spuneti bine ca fiecare caz e diferit si se judeca luand in considerare circumstantele. Poate ca CEDO nu l-ar fi arestat preventiv si e posibil ca motivatiile subliniate sa nu fie suficiente. Dar in cazul lui Nicolescu suficienta e data de faptul ca e un om politic. A fost alegerea dumnealui si implica o anumita atitudine exemplara. Pe de alta parte domnul prim-ministru Boc a cerut diminuarea criticilor, considerand ca Justitia face bine ce face si cerea deci libertatea acesteia. S-au facut chiar afirmatii ca respectivul suspect e unul din „trezorierii” unui partid de opozitie, idiferent care ar fi el. Ori deocamdata cel putin, puterea e in mana altora. Respectivii au primit un fel de cec in alb din partea populatiei pentru a-si pune in aplicare programul. Macar pana in 2012, daca nu chiar pana in 2014, daca strategia lor impune si astfel de masuri si victime „colaterale” (mai ales ca nu e vorba decat de un amarat de arest al unui posibil infractor al opozitiei), ele trebuie sustinute si aplaudate. E totusi un pesedist, omul criminalului de la lovilutie si al mineriadelor. Poate ca nu e vinovat de ce i se imputa acum, dar sigur e vinovat de sustinerea lui Ilicescu!
AHA,
a fi om politic presupune anumite sacrificii in domeniul drepturilor personale, de exemplu la cel la viata privata. Nu schimba insa regimul de principiu al arestului preventiv. Iar transformarea apartenentei politice sau de partid intr-o vina penala nu doar ca e inacceptabila din punct de vedere democratic, dar e o cale foarte periculoasa.
Acuma depinde de amploarea reţelei de corupţie. Dacă ea include potentaţi numeroşi*, în acest caz, arestarea preventivă poate fi motivată de suspiciunea că martorii ar putea fi intimidaţi. Piteştiul e un fel de Medelin românesc. Iar amploarea complicităţii poate fi uşor dovedită chiar prin mişcările de pichetare iniţiate de Ponta şi ai săi. Ameninţările directe la adresa judecătoarei de serviciu reprezintă o altă dovadă că avem de-aface cu o organizaţie profund coruptă. Cel puţin moral. Dacă acţiunea lui Ponta poate fi sofistic motivată ca libertate de exprimare sub imunitatea parlamentară, ea trebuia să se oprească cu doi metri înaintea imunităţii şi a conştiinţei judecătorului. Or, Ponta a depăşit limita, fie şi numai prin ameninţările directe la adresa judecătorului, ameninţări cu potenţial invaziv asupra uneltei sale principale: conştiinţa. Prin fapta de solidarizare, Ponta devine deja suspect. Dacă aş fi procuror, l-aş chema să dea un extemporal, să scrie un document oficial, în care să arate negru pe alb motivele pentru care a instigat la nesupunere, şi cum motivează el ofensa adusă Justiţiei. Asta e opinia mea. Restul sunt fineţuri.
––––––––
* Să nu uităm că autorităţile din Argeş, în special cele aparţinătoare de MAI au multe pe conştiinţă. Pomenesc numai reţeaua de falsificare a cărţilor de identitate şi a permiselor de conducere.
Marius,
ai dreptate – de asta am subliniat in a doua observatie de vinal ca nu resping arestarea preventiva a suspectilor de coruptie, ci resping arestarea preventiva a oricui pentru motive cum sunt cele prezentate mai sus. Dupa parerea mea, in clipa in care dosarul arata un „pattern” de coruptie intins in spatiu si in timp, atunci cand exista suspiciunile unei organizari a activitatii infractionale, atunci arestarea preventiva se impune, exact pe temeiul din articol. Mentinerea acestei organizari pune in primejdie drepturile celorlalti.
din pacate, trebuie sa va dau dreptate.
ma asteptam ca atat procurorii cat si judecatorii sa indice drept motiv al arestarii preventive intentia (dovedita! nu prezumata) a inculpatului de a influenta cercetarea penala (cum e in cazul lui Voicu, de exemplu).
compunerile artistice prezentate atat de procurori cat si de judecatoarea care a decis intial arestarea nu fac altceva decat sa dovedeasca imensa incompetenta de care dau dovada „cei mai viteji si mai drepti” dintre bugetari, aia care faceau greva ilegala acu mai am.
dupa parerea mea, superiorii procurorului de caz si a judecatoarei care a decis arestarea ar trebui testati profesional de catre superiori, si dati afara daca nu corespund. si cel mai probabil nu corespund.
p.s. io am votat cu Base, da? :D
Subscriu întrutotul la observaţiile dvs. Totuşi nu pot sa nu remarc faptul că autorul precizează că afirmaţiile din motivarea arestării preventive au fost preluate dintr-un articol din Hotnews.ro. Domnia-sa nu a catadicsit să caute motivarea instanţei. Deci nu avem certitudinea că acestea sunt textele complete ale motivării.
Impresia mea este că afirmaţiile citate din deciziile instanţei arata mai mult teama şi timorarea magistraţiilor faţă mafia psd-istă locală şi centrală aşa cum au dovedit-o manifestările acestora in momentele imediat următoare deciziei: manifestări de stradă, ameninţări directe facute magistraţilor şi instituţiilor. Instaurând o adevărată teroare asupra persoanelor care au datoria de a face dreptate.
Subliniez: dacă motivarea instanţei se rezumă la ce a luat la forfecat autorul articolului este chiar grav si magistraţii în cauză ar trebui să fie în atenţia CSM (care până acuma îi apără); dar pe mine acest articol nu m-a convins! Din contra, pare a fi o gargară ieftină menită să mai creeze o mică perdea de fum în favoarea infractorului.
Nu stiu de ce presupuneti asta. Motivarea instantei e in acelasi articol, si e preluata mot-a-mot.
Aveti sau nu aveti dreptate asta mai putin conteaza. Ce conteaza acum cel mai mult este faptul ca decizia Curtii de Apel ce invalideaza hotararea tribunalului este perceputa de populatie ca un rezultat de cedare in fata amenintarilor PSD-iste de catre o justitie nevolnica sau corupta, iar de catre PSD drept o mare victorie si senzatia ca si in viitor aceasta metoda va trebui aplicata caci uite da rezultate. Chiar daca judecatoarea de la tribunal a dat o justificare puerila hotaririi sale de al aresta preventiv, era de datoria curtii sa dea o mai buna si temeinica justificare ( si slava Domnului erau suficiente motive) si sa mentina masura arestarii preventive a individului. Nu pentru a apara un judecator coleg ci pentru faptul ca era si este necesara, datorita posibilitatilor imense oferite de functia sa de a influenta in viitor martorii si actul judiciar. Dupa parerea mea hotararea Curtii de Apel a facut un mare deserviciu justitiei romanesti. Sa nu fiu inteles gresit. Nu vreau sa vad pe nimeni inchis in tara asta pentru ca nici mie nu mi-ar place dar parca prea multe fapte de mare coruptie se ascund in spatele unor imunitati parlamentare sau ministeriale si acolo unde asemenea imunitati au fost pierdute procesele se aman pana la prescrierea faptelor. Asa o fi democratic? O fi vina magistratilor? O fi gena noastra de popor insensibil si adept al lozincii ,, merge si asa? Cine stie? Poate ca asa ne-a fost scris!
Ha! Iartă-mă, nu m-am putut abţine. Cu scuzele pentru divagaţie, compar cu situaţia în oglindă: în 7 iunie am fost la consulat să votez pentru Parlamentul European. Aveam paşaportul expirat şi nu am fost lăsat să votez, deşi dreptul de vot este cel puţin de aceeaşi greutate ca cel la liberă mişcare. Culmea e că nici nu mi s-a dat o motivaţie la mînă. Dacă eram maidanez, cel puţin aş fi fost marcat, numerotat şi scopit. Deduc că a lăsa paşaportul să expire este o faptă de o gravitate mai mare ca cea de corupţie. Desigur, vigilenţa autorităţilor MAE a zădărnicit efortul meu de a pune în primejdie drepturile celorlalţi cetăţeni.
„Aveam paşaportul expirat şi nu am fost lăsat să votez, deşi dreptul de vot este cel puţin de aceeaşi greutate ca cel la liberă mişcare. ”
Domnule Delaepicentru,
Cu tot respectul (va mai urmaresc interventiile principiale si le apreciez), eu zic totusi ca una e una si alta e alta. In paranteza fie spus, va inteleg frustrarea in legatura cu imposibilitatea de a vota.
D-voastra faceti referire la greutatea celor doua drepturi (probabil dintr-o perspectiva pur obiectiva, ce face complet abstractie de individ). Eu zic insa ca nu se poate face complet abstractie de om, de subiectiv.
Asadar, dintr-o perspectiva „subiectiva”, perspectiva ce imi pare ca trebuie sa primeze in acest caz, a compara suspendarea libertatii de miscare a INDIVIDULUI (ca despre el vorbim), ca masura judiciara, cu imposibilitatea acestuia de a exercita dreptul de vot imi pare un exercitiu un piculet hazardat.
NU este nimic forţat. Obiectiv, ambele sunt drepturi fundamentale NEGATIVE. Adică, dacă vrei să-mi iei oricare din: dreptul de vot, dreptul la liberă mişcare, dreptul la viaţă, dreptul de proprietate asupra unui bun, trebuie să ai împotriva mea un dosar beton.
Bibliografie pentru evaluarea negativităţii dreptului de vot: Constituţia art. 36
…şi atît. Orice altă situaţie permite exercitarea dreptului de vot. Aşadar, interdicţie numai cu dovezi beton.
Să vedem ce păţeşte cel care se opune:
Codul Penal Art. 382: Impiedicarea exercitarii drepturilor electorale
Vom vedea la următoarele alegeri ce înseamnă prin orice mijloace, pentru că voi merge să votez, ţinînd în mînă doar certificatul de naştere. Sau poate chiar cu mîna goală. Abia aştept.
Felicitarile mele efortul de recuperare a drepturilor cetatenesti!
Cred ca din aceasta lupta s-a nascut admirabila documentare asupra constitutiei.
Revenind la discutie, in plan obiectiv aveti dreptate, desigur.
Eu aduceam in discutie faptul ca nu ne putem obiectiva complet cand discutam despre oameni sau despre legi ce privesc oamenii.
Lipsirea de libertate este devastatoare fata de individ, cata vreme privarea individului de dreptul sau de vot este mult mai usor suportabila.
Recunosc ca pot fi si exceptii; admit ca in acest plan subiectiv gheata e subtire si ca pot exista oameni pentru care dreptul de vot este mai important decat libertatea de miscare.
Vorbesc insa la un nivel de „common sense”.
Avand in vedere cele de mai sus, as putea chiar admite suprematia obiectivului si in aceasta chestiune :)
Numai bine!
A!, păi, dacă trecem în registrul subiectiv, e simplu. :)
Vă pot spune că nedreptatea ce mi s-a făcut (după ce am umblat 900Km pînă la secţia de votare), a fost devastatoare pentru mine. Am devenit monomaniac. Cred că nu e ofensă mai mare decît cea de a fi considerat inexistent.
Dacă aş fi fost tratat ca o existenţă umană, aş fi primit un document la mînă, ceva prin care să mi se motiveze refuzul. Mai dezolant, felul în care am fost tratat ca non-existenţă, a dovedit fără putinţă de tăgadă că actul de identitate este în fapt un abuziv contract de cetăţenie pe durată limitată. Inadmisibil! Unde s-a mai auzit? Adică statul să-mi limiteze exercitarea drepturilor cetăţeneşti, fără să admită chestii care în dreptul civil, de pildă, sunt de la sine înţelese. Presupunînd prin absurd că cetăţenia e ceva condiţionat de un termen, statul ar trebui să ştie că contractele pe durată limitată, dacă nu prevăd un termen de lichidare, se prelungesc tacit. Simpla mea prezenţă acolo, la centrul de votare, cu paşaportul expirat, era dovada certă că cetăţenia mea există şi că intenţionez să mă folosesc de ea. Mai ales că am întărit şi cu alte acte.
Actul, chiar expirat, arată că sunt cetăţean român. Iar dreptul de vot este unul cetăţenesc. Dacă mergeam acolo cu un act anulat ar fi fost o problemă. Actul anulat are un succesor, iar folosirea lui este caz penal. (nu a fost cazul meu) Cel expirat, nu are un succesor. Deci, era imperativ să-mi fie considerat, aşa cum, la rîndul lor, şi autorităţile japoneze mi-au prelungit mai acum vreo 8 ani şederea, în baza unui paşaport (atenţie!) expirat de doi ani. Comparaţi: statul căruia îmi aparţin nu-mi recunoaşte un drept fundamental, iar un stat străin îmi recunoaşte practic un privilegiu, deşi în ambele cazuri baza a fost un act de identitate expirat.
N-aş vrea să aud refrenul: „era de datoria ta să…”. Actul de identitate NU e datorie cetăţenească, ci o nemernicie administratitvă. Nimeni nu a fost consultat dacă vrea sau nu să poarte buletin. E moştenirea statului poliţienesc, şi aduce mai multe necazuri decît foloase.
Prin debit, sper că am fost suficient de elocvent în a exprima depresia pe care mi-a produs-o o procedură administrativă.
M-ati convins si nu doar prin debit.
E mare nevoie de ‘monomaniaci’ si pe aici, pe unde dealul alterneaza asa frumos cu valea :) … of, of! mai, mai!
Spor in toate!
Corect, mai putin pasajul „Trei, cred că judecătoarea de la Tribunalul Piteşti a dat dovadă de curaj şi independeţă luând această decizie şi nu am niciun motiv să cred că a avut alt motiv decât convingerea că e una temeinică” Va inteleg doar pt a fi pe placul la o bună parte dintre cititorii Dv şi ca neplăcerea asta să nu genereze prea multe comentarii împotrivă.
Ma intelegi gresit. Am scris tot ce am scris pentru ca asta e convingerea mea, inclusiv in acelasi pasaj. Dar ma intreb cum ar putea cineva sa aiba alta convingere! N-a fost curaj din partea judecatoarei? Ce i s-ar fi intamplat daca ar fi respins cererea de arest preventiv? Nimic. Asa a fost amenintata de partidul care e posibil sa ajunga curand la putere ca va fi anchetata, poate chiar sanctionata pentru decizia ei!
ei, poate ca presiunile actualei puteri erau mai”fierbinti” decit cele ale posibilei viitoare puteri
V-am citit articolul. Si nu va dau dreptate.
Incercati sa subliniati alta bucata din fraza urmatoare :
„[b]De asemenea, retinem ca asupra inculpatului planeaza si suspiciunea savarsirii unor fapte de coruptie care in opinia instantei, au o mare gravitate, data fiind repetabilitatea si amploarea acestora, modalitatea si imprejurarile concrete de sarvarsire a presupuselor fapte – utilizarea calitatii de functionar public in scopul obtinerii unor foloase cu titlu de mita[/b] – care duc la diminuarea prestigiului de care ar trebui sa se bucure autoritatile publice, ce au menirea sa deservesca cetatenii acestei tari cu respectarea dispozitiilor legale.”
Cred ca acum arata altfel.
Ar trebui sa incercati verdicte dupa ce vedeti probele procurorilor, nu pe baza unor texte de motivare.
Foarte bine pus cu bold textul respectiv!
Problema este cum continua el: „care duc la diminuarea prestigiului de care ar trebui sa se bucure autoritatile publice”. Daca continua cu ceva despre riscul ca aceste fapte sa se repete, sau sa influenteze ancheta, sau martorii, era cu totul altceva. Si ajungem tot la motivarile de 2 lei ale vajnicilor nostri judecatori.
Lucian,
eu cu siguranta ca nu pot da verdicte :-) Sunt suspiciuni serioase de fapte grave? Foarte bine, haide sa ajungem la o decizie finala pe fond in acest caz, sa avem – daca e cazul – un vinovat, un condamnat care sa fie bagat la inchisoare pe mai mult de 30 de zile. Dar pana la pronuntarea asta, inculpatul e nevinovat iar privarea de libertate nu poate fi justificata decat de protejarea celorlalti.
Ma tem ca dvoastra, dle Miron Damian, sinteti prea apropiat gindirii avocatului:
„Chiar daca el a comis faptele de care este acuzat, nu trebuia arestat. Sa tinem seama de cat bine a facut pentru judetul Arges.?
Am facut eu vreo afirmatie care sa semene macar cu asa ceva?
Este binevenita aceasta analiza, mai ales ca vine dintr-o zona neutra.Sa ne gandim ca oricine poate fi pus in aceeasi situatie, chiar daca unii mai batosi spun ”pe mine de ce nu ma aresteaza?”-gandindu-se la faptul ca nu au activitati ilegale.
Dar cazurile in care din nefericire au fost condamnati oameni nevinovati exista cu duiumul
( vezi recent, cazurile Tundrea si mascatii care au tabarat pe o familie de batranei care se uitau la Tv si daca veni vorba, ministrul nici n-a clipit, daramite sa-si depuna demisia).
Nu amintesc de cazurile de arestati preventiv, care au fost achitati.
In Romania, in justitie, exista niste proceduri mostenite de la comunisti, prin care s-au format cutume:un arestat preventiv, musai sa fie condamnat, altfel va plati judecatorul care a semnat arestarea preventiva, iar solidaritatea judecatorilor este una de breasla”daca nu ne aparam noi intre noi, atunci cine sa ne apere?”
De asemenea tot in stilul comunist, procurorul ii sopteste la judecator ca X trebuie ”rezolvat” ca e ordin de ”sus” si cu Al de sus nu e bine sa te pui ca…” si tu azi esti judecator, maine, nu….stii ce vreau sa spun?”
Din pacate, cazurile invocate de Dv. sunt mult mai rare dacat celelalte, si anume cu vinovati care sunt facuti scapati.
E ca si cum, pe motive ca ai putea face o greseala in executarea unei actiuni, optezi sa nu mai faci nimic. Asa nu se ajunge nicaieri, in viata reala suntem pusi de multe ori in situatia de a ne asuma riscuri, mai mari sau mai mici. Ele trebuie puse in balanta cu beneficiile si, in cazul in care merita, trebuie asumate riscurile.
Cum era cu principiul ala vechi de drept ca „decat sa condamni un nevinovat mai bine sa scape 10 vinovati”?
Nicolescu trebuia intr-adevar sa fie in spatele gratiilor, insa pentru CU TOTUL ALT MOTIV decat cel stupid invocat de instanta – ca fiind pericol pt ordinea publica. Pt ca adevaratul motiv este cel FARA TAGADA de a INFLUENTA derularea anchetei, motiv serios pt ca orice mafiot (cu atat mai mult unul din varful piramidei rosii de Ro) sa fie IZOLAT dupa gratii ! Am vazut cu totii in media ce turma organizata incearca sa-i spele urmele; lasarea lui in libertate compromite din start ancheta ! Iresponsabilitatea judecatorilor de la Curtea de Apel arata ca Germania si Franta au dreptate sa ne arate mizeria coruptiei din Justitie !
Flit,
nu stiu motivarea Curtii de Apel. Dar daca procurorii ar fi avut indicii concrete ca exista un astfel de pericol pentru ordinea publica, ar fi trebuit sa le prezinte instantelor si sa ceara arestarea preventiva pe aceste temeiuri.
In mod ironic, abia acum impresia care ramane este ca hotararea curtii de apel de revocare a masurii arestului preventiv a fost luata la presiune politica si ca justitia s-a subordonat inca o data politicului, ca unii sunt mai egali decat altii si sunt de neatins. Acum ne asteptam la un proces intins pe ani de zile, cu amanari si tertipuri nesfarsite, care nu va ajunge niciodata sa se judece pe fond.
Si ca de fapt PSD-ul a obtinut ce si-a dorit , adica amanarea binecuvantata, tragerea de timp necesara. Tragere de timp care va fi prelungita prin tertipuri pana la alegeri cand masele de alegatori bine fezandati in cativa ani de spalare intensiva pe creier prin intermediul mass-media de partid ii va aduce la putere, ocazia cu care vor fi ingropate toate dosarele majore de coruptie ale apropiatilor PSD-PC-PNL.
Asa ca Dle Damian putem glosa cat vrem pe marginea principiilor teoretice dar practic, dupa parerea mea, prin eliberarea lui Nicolescu acest dosar a fost ingropat definitiv. Pe sistemul Adrian Nastase.
„Să ne înţelegem. Oameni suspectaţi de crimă, violenţă, tâlhărie, conducerea unei organizaţii criminale ş.a. pot fi arestaţi preventiv, pentru că lăsarea lor în libertate ar putea pune în primejdie concretă viaţa, integritatea fizică, proprietatea şi alte drepturi fundamentale ale celorlalţi”.
Tocmai aici nu ne înţelegem.
În modul discriminatoriu în care înţelegeţi „pericolul social concret” şi valorile sociale care trebuie apărate.
În primul rînd (e) o problemă de logică: nici măcar faptul că cineva a fost violent nu e o garanţie că va fi violent. Mă refer la violenţa fizică. Nu e o implicaţie sau deducţie, vreau să spun.
Apoi, să consideri corupţia mai puţin periculoasă decît violenţa fizică e o opţiune care nu observă că de corupţi sunt afectaţi mai mulţi decît cei afectaţi de criminali.
Sigur, coruptul nu-ţi dă în cap: dar tîlhăria lui deşi nu e violentă poate avea consecinţe cum sînt cele pe care le constatăm de 20 de ani.
Ar fi meritat să fie arestat cineva acum 20, 15 sau 10 ani, pentru a da un exemplu de funcţionare a justiţiei?
Eu cred că da.
Numai doctrine idioate, auzi sa arestezi pe cineva ca sa dai exemplu, tovarase iei mata arestarile comuniste si vezi ca acolo asta s-a facut, cine se opunea era arestat ca sa fie dat exemplu, si apoi natiunea s-a supus.
Nu exemplul arestarii trebuie sa il dai ci exemplu condamnarii, ALA E EXEMPLUL DE DAT. Condamni infractorul si il arestezi sa se duca la puscarie, nu il arestezi asa din pix si apoi ceo fi o fi la conmdamnare.
Cate cazuri cunosti de oameni care n-au putut fi condamnati desi erau vinovati pentru ca nu fusesera arestati preventiv? Stii tu vreunul care datorita faptului ca n-a fost arestat preventiv n-a mai fost condamnat, sau n-a mai fost prins sa fie bagat la puscarie, sau s-a apucat sa faca si alte infractiuni.
Ce parere ai, ce ar trebui sa se intample daca il arestezi pe unul cateva luni si apoi nu e condamnat si apare ca nevinovat, ii dai tu de la tine lunile alea inapoi, le explici tu rudelor, la munca, vecinilor ca de fapt nu e vinovat si ca sa vezi a stat degeaba, deja cunoscutii i-au pus stampila – a iesit de la puscarie.
dom’le, ce-ar fi să-ţi spun că doctrina ta e idioată, pentru că i-a scăpat de arest preventiv – şi i-ar scăpa, în principiu – pe toţi corupţii care ne-au adus ţara în halul care e?
sau nu consideri că lor li se datorează devalizarea ţării?
n-am zis să-i umfle de pe stradă pe nevinovaţi, ci să-i aresteze preventiv pe cei care comit acte de corupţie în anumite circumstanţe: cum ar fi că au funcţii importante, au influenţă politică, economică etc.
Greu rau, ufff, mai actele de coruptie, coruptii se stabilesc de catre instanta cand ii condamna ce e asa greu, nu stii tu dinainte, pana atunci sunt pretinsi corupti, si de la pretinsi la corupti mai e un pas, il arestezi dupa ce e corupt constatat, nu inainte. Pai daca te invit la o cafea maine, chem doi trei cunoscuti sa vina la cafenea in trecere sa le dau o carte sau ceva, tip apoi la tine din senin, plecam si apoi ma schilodesc si depun plangere ca m-ai batut, chem si martorii care m-au vazut cu tine, ca am tipat, ce se intampla te aresteaza preventiv si pana la lamurirea sitiuatiei tu stai la rece.
Chestiile cu tara in halul in care e, devalizare, distrugere, nu inteleg la ce te raportezi, adica suntem membrii Ue, nato, cat de cat evoluam, parca vorbesti de afganistan bosnia, mai sunt multe de rezolvat dar dezastrul chiar e exagerat.
păi atunci să nu-i aresteze preventiv nici pe „pretinşii” violatori, dacă ăsta e criteriul, că nu li s-a stabilit vinovăţia
am scris degeaba
nu-i nimic, va citi altcineva :)
Din pacate, da, cunosc. Cazurile respective erau pe trafic de persoane. iar dupa lasarea in libertate a pestilor toti martorii si-au schimbat declaratiile.
Asa ca mai usor cu generalizarile.
Si-au schimbat aia declaratiile, pai si de unde stii care sunt cele corecte, ai pus tu stampila ca vezi dom’le nu stiu cum primele erau bune. De ce nu sunt urmariti in loc de arestrati, tu iti dai seama ca poti sa-i prinzi cu influentarea martorilor, amenintari, influenta, ca sa nu mai vorbesc ca daca -i prinzi ca incearca automat e clar ca si acuzatiile ar fi corecte.Deci ai rezolvat cazul si mai adaugi si chestiile de marturie, amenintari etc deci ii infunzi superbpentru operioada buna.
Imi cer scuze, dar mi-am luat libertatea sa ma opresc din citit dupa primele cuvinte ale comentariului dumneavoastra. „Intr-o societate democratica”, spuneti, lucrurile stau asa si asa. O parte din proponentii arestarii onorabilului pesedist stiu foarte bine asta, insa isi bazeaza optiunea tocmai pe constiinta faptului ca Romania nu e o societate democratica. Mai e nevoie sa va spun cite nu se intimpla intr-o societate democratica? Sa aduc in discutie atitea cazuri de invinuiti care fac cunostinta cu binemeritata inchisoare doar pe perioada acestei amarite arestari preventive? Sa invoc nume ca Patriciu ori Vintu? Pe Nastase nu l-au arestat preventiv. Acum, ascuns dupa sortul coledzilor din Parlament, ne da lectii de democratie.
Procedati precum un nutritionist ce lauda virtutile generale ale unui aliment unei persoane care din motive medicale nu-l poate consuma. Nu ma indoiesc ca aveti lucruri mai importante de facut decit sa aplicati concepte generale unei realitati bolnave.
Ce ma uimeste pe mine este faptul ca, intotdeauna, se invoca aceleasi motive, cum ca nu ar reprezenta un „pericol concret pentru ordinea publică”. Din cate stiu eu, in Codul Penal exista si o alta motivatie admisa, si anume aceea ca ar reprezenta un pericol pentru buna desfasurare a anchetei (imi inchipui ca aici ar intra influentarea/intimidarea martorilor, a completului de judecata, sustragere/ascundere de probe si altele).
Ori, in cazul de fata, din pozitia pe care o ocupa prin natura functiei si prin natura reletiilor informale pe care se pare ca procuratura le-a devoalat, macar in parte, imi pare ca acesta este un pericol cat se poate de real. Ceea ce s-a si vazut prin presiunea facuta de PSD in public. O arestare preventiva ar fi linistit lucrurile.
Pe de alta parte, mie mi se pare logic ca dreptul fundamental al omului sa aiba niste limitari, atunci cand el este opus dreptului colectiv. Ca sa fiu mai bine inteles, iata un caz absolut ipotetic: o persoana este banuita, cu probe nu prea temeinice, ca va face sa detoneze prin telecomanda o bomba care sa provoace distrugerea unui oras. Bunul simt iti spune ca vei tine persoana aceea in situatie de privare de libertate, pana ce dezamorsezi bomba sau pana te lamuresti ca te-ai inselat. Chiar daca astfel incalci dreptul acelei persoane, riscul de a o nu face este prea mare, iar daca punem in balanta cele doua rele, nu ar trebui sa stam prea mult pe ganduri.
Legea nu poate functiona intr-un mod „absolut”, ea trebuie sa fie suficient de flexibila pentru a putea da solutii corecte in situatii complexe. Tocmai acesta este rolul judecatorilor, sa aprecieze situatia concreta in raport cu litera si SPIRITUL legii. Altfel, ne-am putea dispensa de judecatori, am pune toate cazurile intr-un algoritm, care, la iesire va da rezultatul in mod mecanic.
de acord!
Nu stiu daca ai cunostinta de cum merge in realitate sistemul jutitiei pe la noi, asa ca iti dau cateva ponturi. Majoritatea dosarelor de mare coruptie se impotmolesc in instante, in principal din cauza chichitelor lasate de parlamentari in legile penale. Coruptii de la noi scapa pe motive de procedura (inclusiv prin amnarea repetata a proceselor si faptele se prescriu) si nu pe demontarea probelor. Procurorii sunt frustrati, asa ca SINGURA masura pentru a-i pedepsi pe marii pesti este arestarea preventiva. Procurorii stiu ca este o exagerare, insa cel putin raman cu satisfactia ca aia au stat putin la racoare. Mai mult, cand se intocmeste un dosar unuia ca Nicolescu sa fii sigur ca acesta este doar varful aisbergului. NU VAM VAZUT PROTESTAND cand un om, care a furat o gaina, a fost arestat si condamnat la cinci ani inchisoare. Pacatul unor comentatori ca tine este ca nu genereaza idei, ci doar raspund unor campanii ale televiziunilor mogulilor.
pentru jude: comentariul tau mi se pare mult mai profund decat articolul in cauza
Din pacate, Romania a adoptat modelul de justitie latin, respectiv cel spaniol si italian, unde lacunele sunt imense. Apoi a aparut acest CSM, o hidra cu mai multe capete. Suntem poporul cu cele mai multe procese in instanta pe cap de locuitor. Daca eu vreau sa il dau in judecata pe Dumnezeu, o instanta imi accepta cererea, pune dosarul pe rol si un judecator va lua cererea mea sa vada daca este intemeiata. Astfel, blochez un tribunal cateva luni, cu o solicitare neserioasa.
E problema justitiei ca n-are „sange” sa spuna realitatea. Trebuie sa existe o voce independenta a justitiei care sa spuna si catre parlament si public, bai voi ati dat o lege care permite aia, aia, aia, si noi trebuie sa o aplicam, conform procedurilor si calendarului de tribunal asta transpus in practica ar insemna o durata peste nu stiu cati ani ceea ce poate duce la elberarea aluia, deci ori scoateti chichitele, ori suplimentati ca sa rezolvam chichitele in timp util. Asta ca sa fie stiut si sa nu se mai dea vina pe justitie care doar aplica legea voastra proasta.
Ce e mai elocvent decat retrocedarea caselor, in care justitia a aplicat niste legi romanesti abramburite si cedo s-a plictisit de atatea condamnari, si cine e de vina pai justitia ca a aplicat legile alea.
Hotnews a publicat integral motivarea: http://www.scribd.com/doc/47883987/INCHEIERE-Tribunalul-Arges
Pericolul public este şi în opinia mea greşit motivat. Pe acelaşi raţionament ar trebui arestaţi preventiv toţi cei învinuiţi (nu încă inculpaţi) de luare de mită. Nu sînt de acord cu referirea autorului la invocarea CEDO, care nu s-a făcut neapărat pentru a susţine pericolul pentru ordinea publică, ci pentru a justifica „verosimilul” probelor. Cît priveşte riscul de influenţare a anchetei, acest risc trebuie probat, nu e suficient să fie invocat. În mod normal, riscul se evaluează şi în funcţie de probe – dacă procurorii au înscrisuri şi ascultări şi bazează mai puţin pe martori, atunci riscul scade. Dacă nu se bazează decît pe martori atunci riscul creşte, dar şi probatoriul în sine se cam clatină.
Domnule Damian ai luat-o tare pe aratura…..i-au dat drumul pentru ca este bolnav…
restul gargara ieftina…
[Doc spune: restul am sters, era pe acelasi tipic, verbiaj inafara subiectului.]
cine sunt mai responsabili de starea naţiunii noastre – economie, justiţie, educaţie, infrastructură, administraţie, agricultură, silvicultură etc.: criminalii, tîlharii, violatorii sau corupţii?
cazul nicolescu poate fi inclus in manualele de drept penal prin motivatiile aduse arestarii preventive, noroc ca exista cai
de atac
Doc,
as avea o intrebare: consideri neintemeiata arestarea in sine, sau doar motivarea ei? ca nu se intelege clar din text.
te inseli amarnic atunci cand spui:
“Să ne înţelegem. Oameni suspectaţi de crimă, violenţă, tâlhărie, conducerea unei organizaţii criminale ş.a.
pot fi arestaţi preventiv, pentru că lăsarea lor în libertate ar putea pune în primejdie concretă viaţa, integritatea fizică, proprietatea
şi alte drepturi fundamentale ale celorlalţi”.
In primul rand, nu doar acestea sunt drepturile cetatenilor, tu din multitudinea de drepturi ai selectat cateva.
Iata ce spune de exemplu Constitutia, la capitolul, atentie, drepturi fundamentale:
art.52: „(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.”
Deci autoritatile publice au obligatia, conform acestui articol, sa respecte si sa deserveasca drepturile si interesele legitime ale cetatenilor.
Faptele de coruptie, prin insasi natura lor, aduc atingere acestui drept fundamental, de a fi deservit in conditiile legii de catre autoritatile publice.
Iar in acest caz , sa ne fie cu iertare, insa cazul Nicolescu ABUNDA de fapte de coruptie, repetate des si la intervale scurte.
Iata un rezumat, in cazul in care nu esti deja familiarizat cu dosarul:
http://www.ziarulancheta.ro/images/banners/editiespeciala.pdf
Poate ca exprimarea din incheierea Tribunalului, cu „prestigiul” autoritatilor publice, a fost una nefericita, in esenta insa,
motivul a fost temeinic.
Ce ma nedumireste pe mine este altceva:
1)care este pericolul public concretizat in persoana asistentei de la maternitatea Giulesti,
careia i s-a prelungit de 2 ori arestarea preventiva pentru 60 de zile?
de acord, CONSECINTELE (si nu FAPTA in sine) acelei neglijente in serviciu au fost catastrofale ,
insa ele s-au produs ca urmare a unui accident contextual (scurt circuit la un aparat electric).
FAPTA ei , absenta temporara din zona unde sunt amplasate incubatoarele,
nu prezinta in conditii normale un pericol si nici nu cred ca acea asistenta avea anvergura sociala necesara
pentru a influenta martori (care nu existau) sau proceduri judiciare.
si atunci , justitia noastra nu este pentru amarati ciuma si pentru potentati muma?
2) ce sens are restrictia de a parasi tara data pentru 30 de zile (?) de Curtea de Apel,
coroborata cu obligatia de a se prezenta la audieri, in aceasta perioada, in conditiile in care
Nicolescu, supus zilele trecute unei operatii pe cord deschis, cu implantarea a 4 bypass-uri coronariene,
va fi imobilizat MEDICAL la pat/domiciliu pe o perioada cel putin egala cu cea pentru care s-a impus restrictia judiciara?
sau ce spera CA Arges, ca procesul lui Nicolescu se va si termina in 30 de zile?
pute rau de tot decizia asta!
De acord cu argumentul ca trebuiesc „exemplele”, judiciare (procese, arestari, masuri ) – pot deveni periculoase in sensul ca se judeca mai mult „exemplaritatea” decat fapta (sau masurile respective).
Dar daca nu ma insel (ceea ce e foarte posibil), in legislatia anti-mafia din italia, nivelul de comanda (banuit) din cadrul organizatiei putea deveni usor motiv de „arest preventiv”. Pericolul public erra considerat evident prin chiar specificul activitatii respective.
La fel si in cazul inaltului functionar, indiciile privind posibilitatea de a influenta martorii si a distruce/ascunde/falsifica inscrisuri sunt destul de serioase. Iar posibilitatea influentarii martorilor, a devenit deja de evidenta – ponta & nastase & vanghele – au concretizat.
Cu cat o societate e mai inapoiata cu atat isi pretuieste mai mult avutia si mai putin viata. Am citit undeva ca in Africa saraca furtul unei biciclete este considerat mai grav decat un viol.
Suntem africanii europei, in primitivismul nostru nespalat inchidem un individ suspect ca a delapidat niste bani dar lasam in libertate in mod curent scandalagii, batausii si cutitarii : „Deh, si-a centrat si el un pic nevasta, ca prea o luase razna… la-s ca stie ea de ce, si oricum ii pare rau acum si se jura ca n-o mia bate. Ce ai vrea sa il bagam la puscarie pentru nimica toata?”
eu aş spune că o societate e cu atît mai înapoiată cu cît în ierarhia sa de valori mai importante sunt valorile materiale, imediat vizibile, pipăibile (găina, averea personală) şi integritatea fizică, iar nu valorile morale, invizibile (cinstea, dreptatea, averea publică) şi integritatea psihică
Sunt membru PSD, iar daca acum a ajuns sa fie condus de prostanaci si imberbi nu inseamna ca trebuie sa ii las la greu. Apartenenta mea politica insa nu ma impiedica sa gandesc.
Singurul pericol pe care il reprezinta o figura marcanta (Nicolescu, Becali etc.) acuzata si lasata in libertate, il constituie capacitatea acestuia de a influenta martorii si reprezentantii justitiei.
In cazul lui Nicolescu EXACT asta au aratat procurorii: Nicolescu a influentat numirea unor judecatori, deci (in libertate) poate influenta justitia.
Oricum, toti cei care au facut „preventiv” puscarie, pentru ca apoi sa fie eliberati, pot (si trebuie) sa dea statul in judecata. Altfel, nu se va reglementa problema.
O arestare se face doar cu un mandat semnat ( aprobat ) de un judecator . Un judecator emite un mandat de arestare la cererea unui procuror. Un procuror solicita un mandat de arestare doar in cazul in care are dovezi concrete ,pertinente ,ca activitatea unei persoana reprezinta un potential ridicat de risc pentru comunitate.Culegerea de informatii si apoi recoltarea probelor care impun ca necesara arestarea unei persone , se face in mod profesionist de catre organe specializate ale statului .Probabilitatea unei erori este mica .
In cazul arestarii unui inalt functionar public , numit in functie de catre un partid politic , asupra activitatii caruia exista indicii de coruptie , infractiuni economice sau orice activitati incompatibile cu statutul sau , masura arestarii preventive o consider obligatorie ,datorita apartenetei sale la o structura organizata puternica , care poate fi mobilizata pentru a impiedica actul de justitie .
In cazul care a generat aceasta dezbatere eu i-mi pun o intrebare :
– Oare cu functia domnului Geoana . s-a platit de catre domnul Ponta eliberarea domnului Nicolescu?
E un debate cu argumente solide si de o parte si de alta. In acest debate nu exista o autoritate suprema care sa dea castig de cauza uneia dintre parti. Doar viitorul va decide justetea actiunilor instantei.
Si totusi, ca sa lamurim ceva mai clar unele aspecte: exista posibilitatea ca Nicolescu sa actioneze statul in judecata la CEDO pt retinerea sa (nejustificata) conform normelor legala romanesti in vigoare? Si decizia CEDO nu va insemna un precedent pt viitoarele acte de justitie romanesti?
Spunea cineva pe contributors cu referire la acest caz ca opinia publica se imparte in doua: una care vrea condamnarea unui vinovat cu riscul sacrificarii a zece nevinovati si una care vrea eliberarea a zece nevinovati cu riscul eliberarii unui vinovat.
Avem nevoie de echilibru.
avem totuşi o instanţă în acest „debate”: istoria
de 20 de ani stagnăm în corupţie şi nu din cauză că marii corupţi ar fi fost arestaţi preventiv
mai degrabă dimpotrivă
ce ar fi funcţionat mai disuasiv în ceea ce priveşte corupţia: arestul preventiv sau ne-arestarea învinuiţilor de corupţie?
mai precis: cum s-a dovedit a fi pînă acum ne-arestarea? a inhibat sau a stimulat fenomenul corupţiei?
Autoritatea suprema , care are obligatia sa decida ,exista in persoana judecatoruluii ,care hotareste in functie de pregatirea sa profesionala si in deplin acord cu propria constinta !.Pericolul apare atunci cand una din cele doua componente ( pregatire profesionala – constiinta ) este stirbita !.Ca o observatie ,personal cred ca lipsa constiintei , a bunei credinte in actul de justitie este mult mai nociva decat o pregatire profesionala de nivel mediu . Eventualele lacune profesionale se pot recupera pe parcurs dar lipsa tariei de caracter este insurmontabila . Problema imaginii compromise cu care se confrunta justitia la noi ,i-si are originea in aplecarea judecatorilor spre compromis , incapacitatea lor de a rezista propriilor vicii , presiunilor externe , incapacitatea lor de a se detasa de interesele personale in exercitatea actului de justitie. Problema acuta nu o avem la partea de legislatie ci la calitatea umana a celor pusi sa decida conform legislatiei. In opinia mea un judecator ar trebui sa fie un preot al legii , tocmai de aceea s-a creat cadrul legislativ care le ofera inomovibilitatea , le-au fost asigurat un nivel de salarizare inalt ,tinand seama de posibilitatile economiei romanestil.Din pacate in interiorul acestei anvelope care trebuie sa le asigure protectia impotriva presiunilor societatii ,au intrat si persoane virusate care s-au dovedit in repetate randuri nocive pentru credibilitatea actului de justitie , cu consecinte grave asupra credibilitatii intregului corp al magistratilor.
să închei intervenţia mea: eu unul mă simt cel puţin tot atît de periclitat/ameninţat de lăsarea unui tîlhar în libertate ca şi de lăsarea unui corupt (care are funcţie importantă, un partid în spate etc.)
p.s. un mare corupt e mai periculos pentru că poate folosi chiar instituţiile statului în favoarea sa
Aşa că spun, în contradicţie cu autorul: Eliberarea preşedintelui CJ Argeş nu a fost întemeiată.
În schimb, împărtăşesc felicitările adresate judecătoarei de la Tribunal. :)
Mai draga, vorba tovarasului, faptul ca magistratii de astazi ( unele tinere judecatoare) nu reusesc sa argumenteze deciziile pe care le iau, avand o slaba pregatire intelectuala, in general, datorita originii lor, de multe ori modesta, face ca, in pofida suportului justificativ absolut temeinic, sa intre in ridicol odata cu emiterea motivarii acelor decizii. Asta nu inseamna ca la baza deciziilor nu stau argumente beton supuse judecatii de catre DNA. In cazul de fata, este cunoscut faptul ca in judet, orice, dar ORICE, era posibil daca-si dadea consimtamantul cel cu porecla „vecinul”. Asa ca, acest aspect constientizat subliminal de judecatoarea care a luat prima decizie, a fost la originea acesteia. Cea de a doua decizie are la baza acel ORICE!
Mai am, totuşi, ceva de adăugat. :)
Dacă înţelegem „pericolul social concret” într-un sens îngust, al imediateţii, al iminenţei, al inevitabilului, arestarea preventivă nu se justifică nici măcar în cazul flagrantului, pentru că a deduce comportamentul viitor dintr-o faptă trecută (inclusiv flagrantul) e o speculaţie.
Şi-atunci ce înseamnă „concret”, care e sensul lui, justificarea folosirii lui şi a arestării preventive în numele lui?
A considera că cineva reprezintă un pericol „concret” ţine nu de un raţionament necesar, cum am văzut, ci de unul probabil.
Şi anume: care e probabilitatea ca învinuitul să fie un pericol pentru ordinea publică (sau, în celălalt caz, să influenţeze martorii)?
Iar aici intervin faptele şi probele: gravitatea faptei, funcţia făptuitorului, apartenenţa la o reţea de interese (partid, asociaţie etc.), trecutul său (ce funcţii a mai avut).
Apoi, urmează aprecierea judecătorului: un şef de consiliu judeţean, puternic înfipt în politică şi administraţie, după cum o arată şi vehemenţa susţinătorilor săi, prezintă pericol concret, sau nu?
Cînd el are acces la instituţiile statului (fie direct, fie indirect prin relaţiile sale – politice sau ne-politice) – consider că ordinea publică este în pericol în cel mai înalt grad.
Aşa că în orice caz de mare corupţie – şi ăsta e unul – ar trebui să se aplice măsura arestării preventive,
1.articol bunicel.putea fi mai bun dar autorul risca sa-si nemultumeasca cititorii fideli.
2.sunt convins ca nicolescu este vinovat de mult mai multe chestii decat este acuzat.
3.sunt la fel de convins ca procurorul nu poate proba acuzatiile si dosarul va fi un fiasco,sper sa ma insel.
4.ma indoiesc de profesionalismul procurorului, care a acuzat luarea de mita prin trezorerie .
la fel si de profesionalismului judecatoarei care a dat sentinta si intocmit motivarea.
5.consider ca retinerea ptr 24 de ore a fost buna,justificata ca si semnal ptr opinia publica, dar prelungirea arestarii preventive a fost o eroare judiciara si de imagine a justitiei.
o lecţie de mistificare, manipulare, diversiune în 5 puncte
s-ar putea preda la un curs de retorică la drept această pledoarie pentru infractor
chiar e reuşită din unghi de vedere strict retoric
moral .- mi se face greaţă
ia punct cu puct si demostreaza ce spui.
sunt parerile mele proprii si ..personale.nu am studii de drept, ca sa zici ca-s de meserie.
mie mi se par logice si in spiritul celor intamplate pana acum in justitia romana.
sunt in stare sa motivez logic fiecare punct si cu exemple care sa imi sustina afirmatiile..
Nu sunt de acord cu dumneavoastra. Pe rand. Citez:
„Oricât de întemeiate ar fi suspiciunile că un individ a comis o infracţiune, până la pronunţarea unei sentinţe definitive el este din punct de vedere formal nevinovat.”
– Acest lucru e valabil pentru orice fel de infractiune. Dar: arestul preventiv nu ia in coinsiderare prezumtia de nevinovatie, ci doar gradul de periculozitate al resupusei infractiuni.
„Oameni suspectaţi de crimă, violenţă, tâlhărie, conducerea unei organizaţii criminale ş.a. pot fi arestaţi preventiv, pentru că lăsarea lor în libertate ar putea pune în primejdie concretă viaţa, integritatea fizică, proprietatea şi alte drepturi fundamentale ale celorlalţi.”
Exact aici de incadreaza speta. Nu e vorba de luare/dare de mita. Acestea sunt conjuncturale. E vorba despre deturnare de sume mari de bani oferite Romaniei, deci intregii tari, de catre UE. Bani care, folositi corect, ne-ar fi adus beneficii tuturor. Presedintele CJ Arges e suspectat de a fi furat sume mari de bani destinate, daca nu chiar intregii tari, atunci macar judetului pe care il conduce. Altfel spus, presupusa infractiune a prejudiciat serios nu un om, nu doi, ci un mare grup de oameni. In plus, data fiind pozitia de conducere pe care o are, acest inculpat s-ar putea folosi de anchetarea sa in libertate pentru a infleunta martorii si pentru a face sa dispara probele adunate impotriva sa.
De ce nu li se predau procurorilor anti-corupţie din instanţe nişte cursuri de logică şi retorică?
Iată, de pildă ce-ar fi trebuit să replice avocatului care observa că judecătoarea de la Tribunal şi-a însuşit argumentaţia procurorului şi folosea acest fapt ca un argument împotriva deciziei judecătoarei
a) orice ar fi decis judecătoarea putea fi folosit împotriva ei, cu acelaşi argument: şi-a însuşit argumentaţia procurorului/avocatului;
b) judecătoarea ar fi trebuit să folosească altă argumentaţie decît a procurorului/acuzatorului? nu are judecătorul tocmai funcţia de a judeca între ele? cum ar putea valida o solicitare refuzînd (să folosească) argumentaţia ei?
De fapt, apărarea a jignit instanţa de la Tribunal sugerînd că ea n-a judecat, ci doar a redat mecanic argumentaţia unei părţi, fie aleatoriu fie interesat – ceea ce e la fel de ofensator pentru instanţă.
Dacă în motivarea Curţii de Apel se va vedea că cei trei judecători îşi vor fi însuşit argumentaţia apărării, înseamnă că judecata curţii a fost viciată? Că e compromisă, că e neîntemeiată numai din acest motiv?
din cate am auzit ,motivarea a fost luata cu copy/paste din alte sentinte facute la alte cazuri.
normal ar fi ca avocatii apararii sa faca plangere penala impotriva procurorului iar csm sa se sesizeze din oficiu si inspectia magistraturii sa faca un control la acea judecatorie care sa elimine suspiciunile ivite in urma acuzelor din presa si mai ales cele de la psd.
acest lucru ar insemna o clarificare binevenita in sprijinul justitiei .
problema este ca actiunea psd a pus aceeasi presiune pe judecatorii care au dat sentinta de eliberare ca si(banuiesc eu) presiunea efectuata de pd asupra judecatoarei care a dat sentinta cu arestarea preventiva.
nu ma pricep cum, dar ar trebui ca judecatorii sa fie protejati de asemenea presiuni si sa aplice legea in literea si spiritul ei dar sa fie si pedepsiti ptr erorile judiciare care apar tot mai multe in ultima vreme.
nu mă obosesc să-ţi demontez diversiunile
în primul rînd, pentru că mi-e greaţă, cum ţi-am spus
daca ti-e greata, inseamna ca ai putea fi….insarcinat.
si eu pot sa spun despre tine orice..nu te cunosc si pana la proba contrarie iti acord prezumtia de nevinovatie.
si atunci, sa ne judece colegii tai …intelectualii.
dincolo de datul cu bata in balta a motivatiei arestarii preventive,combinat cu limbajul de lemn,motivatia majora a cererii procurorilor dearestare preventiva a fost desigur influenta majora a acestui individ atat in judet cat si in partid(influenta ilustrata din plin de reactiile stradale si mediatice).Deci posibilitate si pericol major de influentare a martorior si ascunderea urmelor.Exact acelas motiv pentru care au fost arestati(si tinuti in arest) Solomon si Catalin Voicu.
Dupa mine un motiv de ingrijorare majora il reprezinta amestecul flagrant si coordonat(vezi declaratiile diagnostice fanteziste,dirijarea la spitalul care trebuia,operatie absolut indoielnica ca indicatie)al profesiunii medicale in aceste decizii
Hai, Doc, recunoaste: esti cu psdistii. :))))
o altă acuză a avocatului a fost că motivarea ar fi fost un copy/paste după o altă motivare
dar, în cazurile altor infracţiuni – de tîlhărie, de ex. – motivările sunt diferite la fiecare arestare preventivă?
procurorii/judecătorii motivează diferit pericolul „concret” în aceste cazuri?
de fapt, mai potrivite ar fi motivările-tip: îndeplinirea unor condiţii să fie considerate ca necesare şi suficiente pentru satisfacerea cerinţei legale, fie ea şi vagul „pericol concret pentru ordinea publică”
dar prostia spusă de avocat poate fi răsturnată şi altfel: păi, judecătorii în soluţiile pe care le dau nu fac copy/paste după alte sentinţe, invocînd cutare articole şi cutare aliniate?
sau: nu mai scriem 2+2=4 pentru că ar fi copy/paste?
_____
însă problema de fond e: considerăm numai infracţiunile cu violenţă fizică ca fiind acelea pentru care se pune problema arestării preventive sau se impune arestarea preventivă?
sau
numai violenţa fizică implică sau pune problema pericolului „concret” pentru ordinea publică?
poate n-ar fi rău ca CSM să îşi exprime un punct de vedere în această privinţă
procurorii şi vameşii de la Siret reprezintă sau nu pericol concret pentru ordinea publică?
deocamdată Curtea de Apel a emis mandat de arestare pentru 29 de zile
în recurs ar trebui să fie eliberaţi?
(Oana Despa, la Antena 3, credea că vor fi eliberaţi pentru că nu crede că vor da în cap nimănui dacă vor fi eliberaţi).
bunicul meu din partea tatalui,a facut puscarie politica fara sa fie judecat,fara sa aiba dosar,invinuire..nimic.la eliberare unul de acolo i-a spus: dumneata ai facut puscarie nevinovat..dumneata nici nu aveai ce cauta aici.
a stat 7 ani in puscarie si a facut turul romaniei in zeghe, sa zicem asa.era asa terorizat de ce patise acolo ,incat nici bunicii nu i-a povestit nimic.spunea doar ca nici dusmanilor lui nu le doreste asa ceva.de aceea nu vreau sa sufere nevinovati si nici sa fie condamnat anticipat nimeni.mai bine sa scape un vinovat, decat sa fie condamnat un nevinovat.
bunicul din parte mamei, cu razesie la soroca, cu acte de pe vremea lui stefan cel mare,cand au venit prietinii rusi la usa, a fugit cu mamaliga in camasa si s-a oprit tocmai la rm sarat.in 44 cand au venit urmarindu- pe nemtii care se retrageau..a stat ascuns de frica lor si a siberiei vreo 5 ani.bunica ii trimitea mancare prin 3 oameni in padure si a stat cu frica puscariei multa vreme.
am spus mai sus..sunt suta in mie ca nicolescu este vinovat..dar la fel de sigur ca acolo a fost o comanda politica a pd si pe urma o presiune mediatica si de razbunare a psd..
ori asta nu e justitie..e doar o ba pe-a ma-tii!!!
Cind vom invata sa ne ferim de sofisme, vom fi facut un pas inainte atit in justitie cit si in jurnalistica. Mai exact trebuie sa invatam sa le demloam.E o idee sa fie judecat in libertate, cu conditia sa fie atent supravegheat ca nu cumva sa intimideze martorii si sa nu aranjeze cine stie ce porcarie. Important e sa se afle adevarul pe baza caruia judecatori integri sa dea o decizie intemeiata pe lege. O zi buna !
imi pare rau, dar articolul e scris urechist.
„Problema stă în CUM se face asta, şi în faptul că CEDO ajunge să justifice, între ghilimele, opinii şi chiar decizii cât se poate de discutabile ale judecătorilor noştri. În cazul bun, dacă se poate spune aşa, motivările CEDO sunt citate parţial, trunchiat, pentru a argumenta afirmaţii sau raţionamente pe care judecătorii de la Strasburg nu le-au făcut niciodată. În cazul rău sunt inventate pur şi simplu decizii, speţe, drepturi sau chiar cazuri întregi. Astfel de episoade sunt cu atât mai grave cu cât, invocând jurisprudenţă CEDO inexistentă, judecătorii noştri pot efectiv să anuleze legea internă.”
va invit sa recititi paragraful de mai sus, apoi sa parcurgeti motivatia judecatoarei Costiniu la eliberarea lui SOV din arestul preventiv.
face exact ce descrieti dvs: invoca un caz, Becciev contra Moldovei, care nu are nici o aplicabilitate in cazul lui VAntu.