vineri, septembrie 30, 2022

Argou de jurnaliști(5) Cartoful de canapea

Importată din slangul american prin traducerea lui ”couch potato”, expresia ”cartof de canapea” descrie ironic o persoană dependentă de televizor. În debutul unui articol de reclamă la canapele romantice, revista Femeia conturează personajul: În termeni largi, puteți asocia acest concept cu imaginea unui grăsan căruia maieul nu îi poate acoperi burta de mare ce e, care stă înconjurat de ambalaje de pufuleți și cutii goale de pizza, tolănit pe canapea, cu ochii roșii de la atâta bere și uitat la TV”. Consumul de televiziune rămâne ridicat în Europa, ceea ce îi îngrijorează pe sociologi și antropologi. O cercetare amplă desfășurată în 2012-2013 sub European Social Survey arată că britanicii, bulgarii, irlandezii, românii petrec peste 3 ore pe zi în fața televizorului, în proporții care depășesc 40% din public. Un studiu din 2013 al francezilor de la Médiamétrie, citat de AFP, situează România pe primul loc la consumul de programe tv, fiindcă românii stau zilnic în fața micului ecran nici mai mult nici mai puțin de 5 ore și jumătate. Media europeană, conform institutului francez, este de 3 ore și 55 de minute, în creștere cu 7 minute față de anul anterior. După noi vin grecii cu 4 ore 30 minute și Spania cu 4 ore 5 minute pe zi petrecute la televizor. Cercetătorii au concluzionat că țările afectate de criza economică produc cei mai mulți ”cartofi de canapea”.  Oamenii pierd timpul la televizor, afectați de șomaj, încercând să înțeleagă ce se întâmplă, sau pur și simplu evadând din cotidianul apăsător. Evenimentele sportive și divertismentul au dus pretutindeni la creșterea audienței. În 2012, de exemplu, în 16 țări de pe glob ”Vocea…” intra în top 10 al audiențelor, cum s-a întâmplat și la Pro TV cu ”Vocea României”.  Dar cartoful de canapea este adesea dependent și de seriale bune sau îndoielnice, în orice caz populare. ”Suleyman Magnificul” a magnetizat o bună parte din public în Bulgaria, Croaţia, România, Egipt, Rusia, Slovacia şi Ucraina. Americanii și chinezii nu rămân mai prejos: în 112 milioane de americani au urmărit finala Ligii profesioniste de fotbal american, iar în China 192 de milioane de persoane au privit la televizor Festivalul Primăverii, un eveniment cultural de amploare. Un studiu cantitativ realizat în 2012 de Mercury Research pe un eşantion de 646 de persoane din mediul urban cu vârste între 18-49 de ani, arată că 90% se uită zilnic la televizor,  în special la știri (85%), pentru a se relaxa (74%) sau pentru a învăța ceva (65%).

Potențial captiv, publicul pasiv de televiziune este mai ușor de manipulat decât publicul internaut sau cel al presei scrise. De aceea politicienii fac tot posibilul să controleze canale tv sau, cel puțin, să fie prezenți pe ecran. Internetul solicită participare, reacție rapidă, comunicare, dar, paradoxal, tocmai convergența mediilor a dus la creșterea audienței televiziunii. Că acum meciul sau emisiunea se urmărește pe tabletă sau pe IPhone, nu schimbă decât suportul.”Faptul că avem zeci sau poate chiar sute de canale de televiziune din care putem alege ce vrem să vizionăm ne dă falsa impresie că suntem liberi să privim ceea ce dorim. Fals! Nu facem altceva decât să alegem dintr-o listă de canale impuse… Și noi stăm ca niște cartofi de canapea în fața televizorului, crezându-ne informați, dându-ne deștepți, dar mustind de prostie și mirosind a fraieri manipulați. Iarba crește pe noi, metaforic vorbind, prindem rădăcini adânci în canapea, tot metaforic vorbind, râgâim a bere ieftină și mici expirați (aici nu mai e nicio metaforă), dar avem impresia că urmărim canalul favorit, că filtrăm tot ceea ce privim și auzim”, se comentează cu năduf pe blogul claudiusurmei.wordpress.com. Internetul generează și el cartofii săi de scaun rotativ. Britanicii sunt preocupați de dezvoltarea tinerei generații dependente de jocuri și Facebook. Din 1500 de copii între 6 și 15 ani întrebați, 15% nu au învățat să înoate,10% nu știu să meargă pe bicicletă și unul din 4 copii nu a alergat pe o distanță de 400 de metri. În schimb,  2/3 dețineau telefon mobil, iar jumătate navigau pe Internet, aveau cont pe rețele de socializare și erau fani ai jocurilor video, arată sondajul. În vreme ce guvernul britanic se gândește la măsuri concrete împotriva sedentarismului indus de televizor și de accesul la noile tehnologii, decidenții noștri din învățământ restrâng educația fizică din programa școlară, iar sălile și terenurile de sport construite la sate în perioadele electorale, spre bunăstarea clienților politici, dispar încet sub bălării.

Articol apărut în revista 22

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Oul sau gaina? Oamenii sunt prizonierii televizorului pentru ca nu au de munca, sau nu muncesc pentru ca televizorul e un drog pentru ei?

  2. „TV addict” este dependent de televizor… „Couch potato” este o persoană leneșă, care se mișcă puțin, și care petrece mult timp în fața televizorului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carti noi

 

A apărut numărul special Engaging God’s Language sau Însușind limbajul lui Dumnezeu al revistei Diakrisis pe anul 2022, al 5-lea volum de la data fondării revistei academice (2022),  publicație care apare fie în format digital fie editat, la editura Eikon, București.  Citeste mai mult

 

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro