vineri, martie 29, 2024

Argou de jurnaliști(5) Cartoful de canapea

Importată din slangul american prin traducerea lui ”couch potato”, expresia ”cartof de canapea” descrie ironic o persoană dependentă de televizor. În debutul unui articol de reclamă la canapele romantice, revista Femeia conturează personajul: În termeni largi, puteți asocia acest concept cu imaginea unui grăsan căruia maieul nu îi poate acoperi burta de mare ce e, care stă înconjurat de ambalaje de pufuleți și cutii goale de pizza, tolănit pe canapea, cu ochii roșii de la atâta bere și uitat la TV”. Consumul de televiziune rămâne ridicat în Europa, ceea ce îi îngrijorează pe sociologi și antropologi. O cercetare amplă desfășurată în 2012-2013 sub European Social Survey arată că britanicii, bulgarii, irlandezii, românii petrec peste 3 ore pe zi în fața televizorului, în proporții care depășesc 40% din public. Un studiu din 2013 al francezilor de la Médiamétrie, citat de AFP, situează România pe primul loc la consumul de programe tv, fiindcă românii stau zilnic în fața micului ecran nici mai mult nici mai puțin de 5 ore și jumătate. Media europeană, conform institutului francez, este de 3 ore și 55 de minute, în creștere cu 7 minute față de anul anterior. După noi vin grecii cu 4 ore 30 minute și Spania cu 4 ore 5 minute pe zi petrecute la televizor. Cercetătorii au concluzionat că țările afectate de criza economică produc cei mai mulți ”cartofi de canapea”.  Oamenii pierd timpul la televizor, afectați de șomaj, încercând să înțeleagă ce se întâmplă, sau pur și simplu evadând din cotidianul apăsător. Evenimentele sportive și divertismentul au dus pretutindeni la creșterea audienței. În 2012, de exemplu, în 16 țări de pe glob ”Vocea…” intra în top 10 al audiențelor, cum s-a întâmplat și la Pro TV cu ”Vocea României”.  Dar cartoful de canapea este adesea dependent și de seriale bune sau îndoielnice, în orice caz populare. ”Suleyman Magnificul” a magnetizat o bună parte din public în Bulgaria, Croaţia, România, Egipt, Rusia, Slovacia şi Ucraina. Americanii și chinezii nu rămân mai prejos: în 112 milioane de americani au urmărit finala Ligii profesioniste de fotbal american, iar în China 192 de milioane de persoane au privit la televizor Festivalul Primăverii, un eveniment cultural de amploare. Un studiu cantitativ realizat în 2012 de Mercury Research pe un eşantion de 646 de persoane din mediul urban cu vârste între 18-49 de ani, arată că 90% se uită zilnic la televizor,  în special la știri (85%), pentru a se relaxa (74%) sau pentru a învăța ceva (65%).

Potențial captiv, publicul pasiv de televiziune este mai ușor de manipulat decât publicul internaut sau cel al presei scrise. De aceea politicienii fac tot posibilul să controleze canale tv sau, cel puțin, să fie prezenți pe ecran. Internetul solicită participare, reacție rapidă, comunicare, dar, paradoxal, tocmai convergența mediilor a dus la creșterea audienței televiziunii. Că acum meciul sau emisiunea se urmărește pe tabletă sau pe IPhone, nu schimbă decât suportul.”Faptul că avem zeci sau poate chiar sute de canale de televiziune din care putem alege ce vrem să vizionăm ne dă falsa impresie că suntem liberi să privim ceea ce dorim. Fals! Nu facem altceva decât să alegem dintr-o listă de canale impuse… Și noi stăm ca niște cartofi de canapea în fața televizorului, crezându-ne informați, dându-ne deștepți, dar mustind de prostie și mirosind a fraieri manipulați. Iarba crește pe noi, metaforic vorbind, prindem rădăcini adânci în canapea, tot metaforic vorbind, râgâim a bere ieftină și mici expirați (aici nu mai e nicio metaforă), dar avem impresia că urmărim canalul favorit, că filtrăm tot ceea ce privim și auzim”, se comentează cu năduf pe blogul claudiusurmei.wordpress.com. Internetul generează și el cartofii săi de scaun rotativ. Britanicii sunt preocupați de dezvoltarea tinerei generații dependente de jocuri și Facebook. Din 1500 de copii între 6 și 15 ani întrebați, 15% nu au învățat să înoate,10% nu știu să meargă pe bicicletă și unul din 4 copii nu a alergat pe o distanță de 400 de metri. În schimb,  2/3 dețineau telefon mobil, iar jumătate navigau pe Internet, aveau cont pe rețele de socializare și erau fani ai jocurilor video, arată sondajul. În vreme ce guvernul britanic se gândește la măsuri concrete împotriva sedentarismului indus de televizor și de accesul la noile tehnologii, decidenții noștri din învățământ restrâng educația fizică din programa școlară, iar sălile și terenurile de sport construite la sate în perioadele electorale, spre bunăstarea clienților politici, dispar încet sub bălării.

Articol apărut în revista 22

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Oul sau gaina? Oamenii sunt prizonierii televizorului pentru ca nu au de munca, sau nu muncesc pentru ca televizorul e un drog pentru ei?

  2. „TV addict” este dependent de televizor… „Couch potato” este o persoană leneșă, care se mișcă puțin, și care petrece mult timp în fața televizorului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro