marți, martie 19, 2024

Argumente și false argumente privind predarea religiei în școli

În ultimii ani au fost formulate diferite argumente împotriva predării religiei în școlile publice de stat, sau pentru un tratament special al acestei materii. Ele au repurtat recent o victorie în fața legii, astfel încât în plin an școlar părinții trebuie să solicite în scris participarea copiilor la ora de religie, materie care era oricum opțională.

Trebuie spus dintru bun început că religia este singura materie în cazul căreia li se dă părinților dreptul să decidă ce e bine să studieze copiii lor. În logica învățământului public general și obligatoriu, niciuna dintre materii nu este opțională (cu excepția religiei). Statul decide, pe baza interesului comun al națiunii, așa cum îl identifică și îl definește la un moment dat, ce conținuturi se predau, în ce cantitate și cum: atâta istorie națională sau literatură română, atâta matematică, și așa mai departe.

Într-o logică liberală dusă până la capăt, oricare dintre materii ar trebui să fie opțională. De ce ar fi religia un caz aparte? Nu oferă și ea un conținut de cunoaștere bazat pe un corpus de texte și exegeza aferentă, precum literatura? Nu corespunde și ea, precum istoria politică, unui fenomen uman manifestat în decursul timpului, cu evenimente și instituții atestate documentar? Nu reprezintă, precum limba și istoria, un ingredient al identității naționale? Nu are religia, prin manifestările ei artistice, literare sau muzicale, o dimensiune culturală? De ce doar religia ar fi opțională, nu desenul, muzica, literatura română, istoria națională și, la urma urmei, fizica, matematica sau orice altă materie?

Să remarcăm de la bun început că părintele are în acest caz dreptul de a-și exercita discernământul, nu copilul. Cu ce argumente? Să spunem că un părinte e ateu; dar copilul său ar putea fi profund credincios. Vocații mistice s-au manifestat din fragedă pruncie în orice mediu familial, așa cum în familii credincioase au crescut tineri antireligioși, precum Nietzsche. De ce ar avea părintele dreptul să decidă asupra programei școlare, privându-și copilul de orele de religie, doar fiindcă acestea contravin credinței sau ideologiei sale? Să presupunem că părintele e habotnic și consideră teoria evoluției speciilor incompatibilă cu credința sa. Ar trebui să-i dăm dreptul să-și scoată copilul de la ora de biologie? O facem și pe aceasta opțională? În Franța, mulți părinți musulmani consideră impudică ora de sport, în special dacă la școala respectivă se face înot (unii cer ore separate de înot pentru fete și băieți). Să lăsăm și sportul la latitudinea părinților, sau să admitem ore separate de sport pentru băieți și fete? Dar poate că în unele clase vor exista copii de altă etnie decât cea dominantă – să spunem turci –, ai căror părinți se vor simți ofensați de istoria luptelor antiotomane. Să autorizeze ei participarea copiilor la ora de istorie? În fine, poate că alt părinte, din considerente irelevante din punct de vedere religios, dar importante pentru el, va considera că matematica e o pură pierdere de timp pentru copilul său, un talentat pianist. Îi dăm dreptul să opteze împotriva matematicii? Ce facem dacă fiecare părinte optează pentru sau împotriva fiecărei materii, organizăm un învățământ personalizat pentru fiecare elev? Acest lucru ar fi posibil educației private, nu însă și în școala publică. Dacă un părinte este iresponsabil sau incult, îi permitem să decidă în domeniul școlar pentru copilul său, pe care statul îl consideră lipsit de discernământ până la vârsta majoratului? Sau transferăm decizia în dreptul copiilor? Dar atunci câți copii vor vota să nu mai studieze materii dificile precum fizica sau matematica (latina a fost oricum practic eliminată)? Iată deci că transformarea religiei în materie opțională (în fine, și mai opțională, căci era deja opțională) este o aberație în logica actuală a învățământului de stat general și obligatoriu, în care statul, nu părinții sau copiii, decide ce materii și conținuturi sunt utile pentru tineri și, implicit, pentru națiune. Să vedem acum care sunt argumentele de fond împotriva acestei materii.

Cel mai puternic argument împotriva predării religiei în școli este următorul: de vreme ce nu toți cetățenii se declară creștini, predarea religiei creștine e discriminatorie pentru copiii ai căror părinți (!) se declară atei sau agnostici, sau practică o religie necreștină. Dar la fel de deranjantă pentru un necreștin poate fi prezența bisericilor în centrele orașelor noastre. Să le ascundem oare, sau să le demolăm, cum a făcut Ceaușescu? La fel de discriminatorie pentru un etnic minoritar este literatura română, materie obligatorie la școală, spre deosebire de religie, unde fiecare este liber să aleagă în funcție de confesiune. Mai problematică decât religia poate fi predarea istoriei românilor, mai ales atunci când ei au fost în conflict cu maghiarii, germanii sau musulmanii.

S-a mai pretextat, particularizând, că religia ar conține credințe și imagini traumatizante pentru copii, cum ar fi reprezentarea iadului. Da, imaginea iadului, în mare măsură apocrifă, este traumatizantă și pentru un adult; cu atât mai mult poate să se întipărească în imaginarul unui copil. Traumatizant este și Infernul lui Dante: să-l eliminăm din literatura universală? Traumatizante pot fi și frescele de la Voroneț: să le acoperim și să permitem accesul doar după 18 ani? Dar nu la fel de traumatizant este Harry Potter, după care sunt înnebuniți toți copiii? Să-l interzicem? Nu la fel de traumatizante sunt basmele cu zmei decapitați și vrăjitoare malefice, pe care copiii le adoră? Să le punem sub cenzură? Dar istoria lui Vlad Țepeș, cu gravurile aferente ale nefericiților trași în țeapă, nu traumatizează copiii? Dar Puiul lui Brătescu-Voinești, Moartea căprioarei sau Moara cu Noroc nu sunt traumatizante? Ce facem, edulcorăm materia, cenzurăm literatura și istoria? Și totuși, dincolo de iad și apocalipsă, prezente abundent în cinematografia hollywoodiană și în imaginarul contemporan, prin ce sunt traumatizante sau ofensatoare înțelepciunea lui Solomon sau a Ecleziastului, Psalmii lui David și pildele lui Hristos? În ce e ofensatoare o icoană, o frescă, o colindă sau un oratoriu baroc?

Unii vor spune că statul și Biserica sunt separate, deci religia n-are ce căuta în spațiul public, și implicit în școala publică. Argumentul e fals. Separarea statului de Biserică înseamnă că statul nu poate interveni în treburile Bisericii (de pildă, numind sau schimbând episcopi), iar Biserica nu se poate implica în conducerea Statului sau redactarea legilor, nu poate percepe impozite, etc. Nu înseamnă nicidecum că religia creștină, sau oricare alta, trebuie evacuate din orice aspect al vieții cetății și izgonite între cei patru pereți ai spațiului privat. Religia nu este doar credința subiectivă a fiecăruia, ea este și o parte obiectivă a identității și a culturii națiunii, precum limba, literatura, istoria sau arta. De aceea, predarea ei este utilă, nu deranjantă. Dincolo de articolele de credință, pe care fiecare le poate îmbrățișa sau nu, așa cum fiecare poate practica sau nu cunoștințele de biologie sau de fizică după terminarea școlii, religia comportă conținuturi culturale pe care elevii trebuie să le posede pentru a fi cetățeni educați. Tot așa cum trebuie să știe cine a fost Eminescu și ce a scris, este util să afle despre Hristos și Fecioara Maria, despre Evanghelii, despre Decalog. Cum poate un tânăr european, nu doar român, să-și înțeleagă propria cultură dacă nu știe nimic despre religia creștină? Cum va înțelege el de ce săptămâna se termină cu duminica, de ce se sărbătoresc Crăciunul și Paștele, ce înseamnă Boboteaza, cine e Moș Nicolae, de ce bisericile arată astfel, ce reprezintă arta religioasă, de la fresce și icoane până la o parte a picturii moderne, de ce cultura europeană are un tip de etică, izvorâtă din Decalog, care nu se regăsește identic la musulmani sau la chinezi, de pildă? Cum poate un tânăr să înțeleagă lupta lui Ștefan, izbânda artistică a lui Petru Rareș, martiriul Brâncovenilor sau reușita literară din vremea lui Șerban Cantacuzino dacă nu are nicio noțiune de religie creștină? Ce poate înțelege un tânăr din iconografia de la Voroneț sau din Codex Aureus, fără noțiuni de artă creștină? Ce poate înțelege din Giotto, Caravaggio, Bach, Vivaldi, Dante sau Milton, cum poate interpreta Faust fără o minimă educație religioasă? Cum poate înțelege situarea geostrategică a Europei și cum poate deveni un cetățean responsabil al acestei lumi amenințate de agresiunea islamistă, dacă își ignoră complet tradiția religioasă, cu tot ce înseamnă ea în istorie?

Cei care protestează împotriva predării religiei în școli în numele laicității nu folosesc argumente logice, obiective, ci ideologice, sau – paradoxal – chiar (anti)teologice. În măsura în care predarea religiei nu înseamnă o practică religioasă impusă tuturor (rugăciuni, spovedanie, împărtășanie), ci conținuturi de cunoaștere, de alfabetizare religioasă, ea este utilă oricărui copil pe care hazardul l-a făcut să se nască într-o cultură de neînțeles fără creștinism. Cunoașterea Evangheliilor, a preceptelor eticii creștine (devenite în cea mai mare parte etica seculară a Occidentului), a artei creștine, a istoriei creștinătății este așadar o cunoaștere teoretică, nu un act religios. Corect predată, ea nu ar trebui să fie mai deranjantă, chiar și pentru un necreștin, decât istoria românilor sau literatura română. Ea nu trebuie să fie mai supărătoare pentru un ateu decât legendele Olimpului pentru un creștin!

Din acest punct de vedere, alfabetizarea religioasă este la fel de importantă precum orice altă materie școlară. Există contexte în care e mai important să înțelegi tensiunile dintre lumea islamică și civilizația creștină decât să fii capabil să operezi cu numere complexe. Există meserii în care e mai important să înțelegi un simbol sau o reprezentare religioasă decât să calculezi cosinusul unui unghi. Chimia devine complet inutilă pentru majoritatea absolvenților, care nu vor mai fi capabili să rezolve o ecuație la câțiva ani după terminarea școlii, în timp ce preceptele Decalogului, pildele lui Hristos sau cunoștințele de iconografie creștină vor rămâne permanent utile, măcar la nivel de cultură generală. Putem pune problema și altfel: sau admitem că nu există cunoaștere inutilă, iar atunci nu văd de ce am discrimina religia, sau intrăm în discuții infinite despre mai marea sau mai mica utilitate a unor conținuturi, în care caz se poate pretexta că în afara specialiștilor nu îi este nimănui util să poată rezolva o integrală, o reacție chimică, sau o problemă de optică.

Pe lângă discuțiile de principiu, au existat și obiecții particularizante, fără mare valoare intelectuală. S-a spus că religia este predată prost, de profesori necalificați, că materia este inadecvată. Acestea se pot spune despre orice altă materie, sau în cazul multor școli și profesori. Nimic nu demonsterează însă că religia e mai bine sau mai rău predată decât alte materii, sau că programa este mai (in)adecvată decât altele. Pentru a îndrepta eventuale greșeli e nevoie de studii, de analize și date statistice privind predarea religiei în comparație cu alte materii. E necesară analiza programei, de-a lungul celor 12 ani de școală. Trebuie începută o lungă discuție despre calificarea profesorilor și calitatea învățământului românesc, care se aplică tuturor materiilor, nu doar religiei. E bine ca aceste discuții să aibă loc pentru a îndrepta ce trebuie îndreptat, nu pentru a elimina o materie din programă pe considerente ideologice.

Am încercat să examinez critic câteva dintre argumentele pentru tratamentul diferențiat al religiei între materiile școlare sau chiar, mai radical, împotriva predării religiei în școli. Nu pretind că am epuizat subiectul sau că gândirea mea, încă în curs de formulare, a reușit să atingă toate aspectele chestiunii, în întreaga lor complexitate. Firește, se pot deschide discuții interesante despre predarea altor tradiții religioase sau a istoriei religiilor. Cultural vorbind, cum nu știu ca budismul sau hinduismul să fi avut un rol în definirea civilizației românești (sau maghiare), consider că un elev din România va studia cu mai mult folos creștinismul decât aceste religii. Ceea ce nu înseamnă că nu ar trebui să studieze și mitologiile antice, celelalte religii avraamice, sau în general istoria religiilor. Dimpotrivă, cred că este util ca elevii să studieze religia creștină pentru a înțelege civilizația țării unde se întâmplă să trăiască, propria religie pentru a-și cunoaște identitatea, care poate fi diferită de cea a majorității, și, în ultimii ani de liceu, mitologiile antice, celelalte monoteisme și, în general, istoria religiilor, pentru a putea înțelege moștenirea precreștină sau necreștină a Europei, precum și lumea în care trăiesc.

Eliminarea religiei, sub toate denominațiile ei, din programa școlară, sau marginalizarea acesteia, ca și cum s-ar trata despre ceva nociv sau inutil, este o greșeală culturală în primul rând. Ea privează unii copii de un important conținut al cunoașterii, exclusiv pe baza opțiunii ideologice a părinților.

Discuția valoroasă nu este așadar, după părerea mea, dacă religia creștină trebuie să se studieze sau nu, ci cum trebuie să se facă acest lucru astfel încât materia să nu conțină stridențe (discuție valabilă și în cazul istoriei sau literaturii), și toți copiii să profite în ordine etică, intelectuală și culturală. Nu eliminând din școală orice noțiune de religie creștină vom educa cetățeni români și europeni mai capabili să-și înțeleagă identitatea și lumea în care trăiesc. E mai util să adăugăm la predarea religiei creștine (ortodoxe, catolice sau protestante) contextul care îi lipsește, decât să o eliminăm pe aceasta. Repet: consider util ca elevii să studieze, pe lângă tradiția religioasă majoritară a țării în care trăiesc, propria tradiție religioasă, precum și elemente ale celorlalte religii avraamice, mitologie comparată și istoria religiilor. De asemenea, nu văd nicio problemă ca în clasa a XII-a, în care se studiază filosofia la liceu, elevii să afle și argumentele filosofice ale ateilor și agnosticilor.

Distribuie acest articol

171 COMENTARII

  1. Dacă nu ați fi scris acest articol fiind vădit influențat de o anumită „opțiune ideologică”, poate că ar fi meritat un comentariu mai aplicat. Așa nu pot decât să vă spun că abia aștept ziua în care religia va fi scoasă complet din școală și se va reîntoarce în sânul bisericii, duminica. Și așa în curând vom avea mai multe biserici decât școli (dacă nu avem deja).

      • Acest articol este un sofism, da la cap la coada. Indoctrinarea religioasa NU este un act de cultura! Corectitudinea acestei afirmatii devine evidenta daca aruncam o privire peste programa scolara si peste realitatile relevate de statistici si sondaje:

        I. „PROGRAMELE SCOLARE pentru clasele a III-a si a IV-a au fost aprobate de Ministerul Educatiei”.

        http://tinyurl.com/khbswm4

        In timp ce in programa de „Religie” apar teme precum:

        – „Iubirea lui Dumnezeu si raspunsul omului”
        – „Dumnezeu se face cunoscut omului”
        – „Dumnezeu este Viata (la clasa a III-a)”
        – „Dumnezeu este Calea (la clasa a IV-a)”

        in programa de „Stiinte ale Naturii” nu apare NICI UN CUVANT despre varianta stiintifica a evolutiei omului. Acest dezechilibru in prezentarea „adevarului” poarta numele de indoctrinare.

        http://tinyurl.com/perk484

        http://tinyurl.com/nvsae4o

        Dupa cum se vede, afirmatiile domului Papahagi (vezi mai jos) sunt contrazise de continutul programei scolare. Astfel, acestea au doar rolul de a ne induce in eroare:

        – „Cunoasterea Evangheliilor, a preceptelor eticii crestine (devenite in cea mai mare parte etica seculara a Occidentului), a artei crestine, a istoriei crestinatatii este asadar o CUNOASTERE TEORETICA, nu un act religios„,

        – „In masura in care predarea religiei nu inseamna o practica religioasa impusa tuturor (rugaciuni, spovedanie, impartasanie), ci continuturi de CUNOASTERE (n.m. de exemplu, „Dumnezeu se face cunoscut omului”, „Dumnezeu este Calea” ?!), de alfabetizare religioasa, ea este utila oricarui copil pe care hazardul l-a facut sa se nasca intr-o cultura de neinteles fara crestinism”,

        Sub pretextul ca „religia comporta continuturi culturale pe care elevii trebuie sa le posede pentru a fi cetateni educati”, se practica indoctrinarea religioasa a copiilor in scoli, de la varste fragede.

        II. Conform SONDAJULUI „Eurobarometer Poll 2010”, la afirmatia „Cred ca exista un Dumnezeu”, au raspuns pozitiv (procent din populatia tarii):

        Romania – 92%
        Danemarca – 28%
        Norvegia – 22%
        Suedia – 18%

        (n.m. vezi coloana a 2-a, NU coloanele 3 si 4, in care apar notiunile de „spirit sau forta vitala”)

        Conform Gallup poll 2007–2008, procentul celor care raspund cu NU la intrebarea: „Ocupa religia un loc important in viata ta?”, este urmatorul:

        Suedia – 83%
        Danemarca – 80%
        Norvegia – 78%
        Romania – 18%

        http://tinyurl.com/kga7o8v

        Datele de mai sus invalideaza afirmatia ca scopul predarii religiei in scolile din Romania este doar acela de a face cunoscuta mostenirea culturala crestina (cei 92% dintre romani care cred in Dumnezeu au fost indoctrinati, nu li s-a aratat Dumnezeu). Din pacate, indoctrinarea religioasa (relevata de sondaje) nu este una benigna, ea are consecinte practice negative pentru societate:

        – In Romania sunt 18.300 de biserici si doar 425 de spitale.
        – Dupa Revolutie, s-au construit cinci biserici pentru fiecare scoala noua.
        – In medie, anual, in Romania apar 90 de biserici noi, si acestea sunt doar cele ale ortodocsilor.
        – Tendinta din Romania, de a construi aproape 100 de biserici pe an, este justificata de cererea credinciosilor, sustine parintele Stoica.

        http://tinyurl.com/kgxvcy4

        http://tinyurl.com/l4luod3

        Jenny Sonesson, membru al Partidului Liberal suedez: „Innebunesc cand ma gandesc la faptul ca Guvernul roman prioritizeaza constructia de biserici, in fata bunastarii poporului roman„.

        „Imaginea Romaniei rurale contrasteaza puternic cu proiectul de construire a Catedralei Mantuirii Neamului, arata Sonesson, prezentand costurile proiectului de dimensiuni «faraonice», pe care publicatia franceza le-a estimat ca ridicandu-se, in cele din urma, la 1 miliard de euro (1,2 miliarde de dolari)”.

        „Jenny Sonesson precizeaza ca statul roman contribuie financiar la constructia catedralei, fara ca suma exacta a acestei contributii sa fie stiuta: Politicienii romani sunt dependenti de sustinerea membrilor clerului in campaniile electorale”.

        „Potrivit politicianului suedez, „in Romania exista o criza umanitara in desfasurare, care necesita o initiativa de tipul Planului Marshall”.

        Nu este sustenabil ca milioane de cetateni UE sa traiasca in disperare. Daca politicienii din Romania nu arata o dorinta reala de schimbare, atunci este necesara o discutie cu privire la viitorul tarii in Uniunea Europeana, in conditiile in care nu sunt indeplinite criteriile de la Copenhaga„, sustine Jenny Sonesson.

        http://tinyurl.com/q3erelt

        Pe langa faptul ca indoctrinarea religioasa ii face pe credinciosi sa iroseasca multa energie si importante resurse materiale, care ar putea sa fie folosite pentru finantarea Educatiei si a Sanatatii, exista o consecinta si mai nociva pentru progresul si bunastarea Romaniei: „Deficitul cognitiv-stiintific al publicului romanesc este unul dintre cele mai mari din Europa si nu pare sa se imbunatateasca.”

        „Citatul provine dintr-un studiu finantat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica din Romania si ale carui rezultate au fost publicate in 2010: Proiectul STISOC – Stiinta si societate. Interese si perceptii ale publicului privind cercetarea stiintifica si rezultatele cercetarii”.

        „In comparatie cu alti europeni, romanii detin un stoc de cunoastere stiintifica mai scazut, fiind deci mai putin «alfabetizati» din punct de vedere stiintific, spune acelasi document”.

        „Una peste alta, concluziile autorilor raportului nu sunt incurajatoare: Publicul romanesc prezinta unul dintre cele mai mari deficite de cunoastere stiintifica a publicului in context european : doar 1 din 7 romani dispune de o cultura stiintifica consolidata si activa”.

        „Dar, dincolo de aspectul fascinant, din punct de vedere antropologic, al modului in care romanii de azi vad si inteleg lumea, dintre multele informatii cuprinse in raport una pare cu deosebire tulburatoare si ne loveste drept intr-un punct nevralgic. Tarile mai bogate au o cunoastere stiintifica mai buna„.

        „Conform datelor Eurobarometrului din 2005, cel mai ridicat nivel de cunoastere stiintifica a publicului larg in randul tarilor europene se afla in Suedia, Cehia si Finlanda – in timp ce Romania are unul dintre cele mai scazute niveluri, alaturi de Bulgaria, Cipru si Turcia”.

        http://www.descopera.ro/cultura/10884957-romanii-si-stiinta-suntem-codasii-europei

        III. Romanii ar trebui sa fie cel mai fericit popor din Europa deoarece 92% dintre ei sunt convinsi ca vor merge in Rai (cred in Dumnezeu). Cu toate astea, romanii sunt la coada Europei (si) din acest punct de vedere:

        „Cele mai fericite tari din lume sunt in nordul Europei, potrivit clasamentului „Raportul Fericirii in Lume 2013” („World Happiness Report 2013”), publicat de „Earth Institute” din cadrul Universitatii Columbia (New York, SUA):

        1. Danemarca
        2. Norvegia
        3. Elvetia
        4. Olanda
        5. Suedia

        17. SUA

        90. Romania

        http://tinyurl.com/olywf78

        Astfel, nu mai exista nici un argument CREDIBIL care sa justifice indoctrinarea religioasa a copiilor (vezi „continuturi” din programa scolara a claselor III-IV: „Dumnezeu se face cunoscut omului”, „Dumnezeu este Calea”), cu exceptia celor de natura dogmatica. Acestea, insa, nu pot sa stea la baza educatiei unui popor, atata timp cat existenta lui Dumnezeu (ai a „vietii de apoi”) este doar o chestiune de credinta.

        P.S. „The Global Competitiveness Report – World Economic Forum, 2013–2014”:

        – Produsul intern brut pe cap de locuitor (in Dolari):

        3. Norvegia – 99.462
        7. Danemarca – 56.202
        8. Suedia – 55.158
        11. SUA – 49.922
        69. Romania – 7.935

        – Speranta de viata (in ani):

        10. Suedia – 81,8
        13. Norvegia – 81,3
        28. Danemarca – 79,8
        34. SUA – 78.6
        60. Romania – 74,5

        Aceasta este realitatea pe care dl. Papahagi o ignora in „predica” ce poarta numele: „Argumente si false argumente privind predarea religiei in scoli”.

        • Perfect adevarat.
          Un danez fericit si ateu urator de mega-escrocheria numita BOR si iubitor de religie in general…pentru cei ce o inteleg si o adopta.

        • Chiar ai vrea cate un spital in fiecare sat ?
          Daca Scandinavia ti se pare ” raiul pe pamant ” e OK, du-te acolo !
          De ce incerci sa ne impui modul/conceptia lor de viata ? Ce se intelege prin „fericirea ” aia ?

          • @dorin valeriu

            Ce poti sa raspunzi la astfel de „argumente”?!

            „Romania ocupa penultimul loc, al 35-lea, in Indexul european al sistemelor medicale (EHCI) 2014, clasandu-se doar deasupra Bosniei si Hertegovinei si fiind depasita de Bulgaria si Serbia, potrivit materialului dat publicitatii marti la Bruxelles”.

            „Autorul studiului, dr. Arne Bjornberg, atrage atentia asupra faptului ca ROMANIA si Serbia sunt singurele tari din index care au «ROSU PE LINIE» LA OPT INDICATORI: reducerea deceselor cardiovasculare, reducerea deceselor prin accident vascular cerebral, mortalitatea infantila, rata de supravietuire a bolnavilor de cancer, anii de viata pierduti prin deces ce putea fi prevenit, infectiile cu MRSA (stafilococ auriu meticilino-rezistent), rata avorturilor si depresia”.

            http://tinyurl.com/n45kyyx

            Fragmente dintr-un articol de pe site-ul „Roman in Germania”:

            „Pacientii romani cu stare refuza spitalele groazei si dau fuga in Austria.”

            „Turismul medical a devenit o afacere infloritoare in tara noastra. Tot mai multi romani cu bani refuza spitalele groazei si apeleaza la firme specializate care le asigura internarea in clinici renumite din strainatate, unde teama de moarte este mai mica si sunt tratati in conditii omenesti. Ganditi-va la aceste lucruri, daca doriti sa va intoarceti vreodata acasa.”

            „Subfinantarea spitalelor a stimulat exodul bolnavilor romani in Vest si aparitia unei afaceri noi: turismul medical. „Numarul cererilor din partea pacientilor in vederea diagnosticarii, prescrierii de tratamente, realizarii de interventii chirurgicale in strainatate a crescut considerabil in ultimii ani. In 2010 as spune ca ar fi o crestere de 50% fata de 2009. Cu cat sistemul sanitar romanesc este mai subfinantat, cu atat persoanele cu posibilitati financiare isi cauta rezolvarea problemelor in afara”, explica dr. Florin Russu, CEO al Bio Top, companie care colaboreaza cu clinici din Germania,  Italia, Franta, Grecia, Israel si tarile nordice.”

            „Din pacate, au norocul sa se trateze la clinicile straine doar romanii cu bani, recunosc consultantii medicali. «Un consult poate fi de la 300 euro pana la 1.000 euro (cel cardiovascular), operatiile incep cu 2.000 euro cele mai simple, in jur de 10.000 euro sunt interventiile ortopedice, 20.000 euro – cele oncologice si pot ajunge pana la 60.000-100.000 euro pentru tratamentul leucemiei sau alte boli deosebit de grave», arata dr. Florin Russu.”

            „Reamintim ca la spitalele straine au recurs numeroase VIP-uri din Romania. Presedintele Traian Basescu a ales sa fie operat la coloana in Viena, platind din buzunarul propriu 20.000 de euro, costul operatiei. Fostul premier Tariceanu s-a operat la genunchi in Franta. Tot in Franta a facut investigatii ex-presedintele Ion Iliescu si au fost operati presedintele Federatiei Romane de Fotbal, Mircea Sandu, primarul Capitalei, Sorin Oprescu si politicianul Viorel Hrebenciuc. Fostul premier Adrian Nastase a fost tratat in Germania, ca si solistul Cristian Minculescu, iar predecesorul acestuia, Radu Vasile – in Israel. Mai multe vedete TV au nascut in Franta, Ungaria si Spania.”

            http://tinyurl.com/kgwubav

            Totusi, pentru multi romani, nimic nu se poate compara cu fericirea de a pupa moaste! Aceasta realitate (specific romaneasca) justifica intrebarile tale: „De ce incerci sa ne impui modul/conceptia lor de viata? Ce se intelege prin «fericirea» aia?”

            P.S. Haz de necaz:

            Intrebare: care este diferenta esentiala dintre romani si occidentali?

            Raspuns: occidentalii isi pun intrebarea daca exista viata dupa moarte, romanii isi pun intrebarea daca exista viata inainte de moarte.

          • Domnule, daca nu stiti ce e fericirea e rau pt. dumneavoastra. Si nici nu se poate explica.
            In nici un caz nu devii fericit prin practici mistice, fie ele ortodoxe…
            Iar articolul e chiar jenant in multe locuri prin propaganda facuta predarii „religiei” in scoli…

        • Sincer, ma declar impresionat de argumentele tale, care implica multa munca si multa cunoastere. Dar esti prea complex pentru ei. Zi-le mai simplu: afara cu popii din scoli! Vor prozeliti, sa o faca pe banii lor sau ai comunitatii de credinciosi. Credinta e una – si nu se invata in scoala – iar religia si popii cu totul altceva. O comunitate care vrea popi si biserica sa scoata banul si sa faca, si sa-i invete pe copii ce este crestinismul (ca deja nu mai putem vorbi de credinta crestina, atat au denaturat mesajul) duminica la biserica sau in familie. E dreptul lor, dar e si dreptul multor altora sa nu fie axfisiati de popime in spatiul public.

        • Intersanta logica mai ai: daca nu este la Stiintele Naturii evolutionismul in programa = INDOCTRINARE!!! :)) Si ma rog, logic, care e vina BOR aici?
          Ce va mai place unora sa faceti un ghiveci informational!
          Cat despre tarile nordice, mai ales Suedia: prezinta-ne, te rog, MINUSURILE:
          – statistica violurilor (nr 1 in EUROPA), rata crescand de la an la an
          – educatia copiilor si demitizarea modelului suedez,
          – legile blande cu violatorii si pedofilii
          – de ce e numita Suedia „califat islamic„
          – etc

          • „Cele mai fericite tari din lume sunt in nordul Europei, potrivit clasamentului „Raportul Fericirii in Lume 2013” („World Happiness Report 2013”), publicat de „Earth Institute” din cadrul Universitatii Columbia (New York, SUA):

            1. Danemarca
            2. Norvegia
            3. Elvetia
            4. Olanda
            5. Suedia

            17. SUA

            90. Romania

            http://tinyurl.com/olywf78

            P.S. Se pare ca cetatenii tarilor nordice sunt niste monstrii fericiti, care incurajeaza violatorii si pedofilii. Totusi, daca studiem mai atent problema, observam ca legile din Suedia condamna anumite tipuri de agresiuni sexuale care in Romania sunt considerate mofturi. Pe langa asta, in Suedia violatorii chiar ajung in fata justitiei, spre deosebire de multe alte tari care se lauda cu o rata mica a violurilor. Imi aduc aminte ca Romania anului 2004 era o tara fara corupti, in ciuda coruptiei generalizate. Avand aceasta experienta, romanii sunt mult mai greu de manipulat decat iti inchipui tu.

        • Inaintea nordicilor la capitolul fericire cred ca ar trebui pusi porcii (nu ar fi corect sa-i discriminam excluzandu-i din statisticile speciei umane, evolutionismul e in definitiv incorect politic din moment ce considera omul pe o treapta superioara a evolutiei); au nivelul de trai pe care si-l doresc, se bucura in general de asistenta sociala adecvata si mai ales nu privesc niciodata in sus.

          • @d.m.

            Am impresia ca din cauza saraciei, au ramas multi crestini fara porcul de Craciun, asa ca s-au gandit ca ar putea sa taie niste nordici, primul pas fiind acela de a constata apartenenta nordicilor la categoria evolutionista a porcilor, avand caracteristici comune: „au nivelul de trai pe care si-l doresc, se bucura in general de asistenta sociala adecvata si MAI ALES NU PRIVESC NICIODATA IN SUS”.

            Totusi, trebuie sa fie atenti sa nu incalce sfintele invataturi crestine in materie de taiat porcul:

            „La Craciun, porcii se taie in ziua de Ajun, in intaia zi de Craciun sau chiar intr-a doua …”

            „Cand injunghe porcul, cel ce-l taie, ca si cei dimprejur, isi fac cruce cu sange, ca sa fie sanatosi si rosii peste an, si zic:
            – La anul si la multi ani cu sanatate!”

            „Pe porc sa nu-l vaiete nimeni, sa nu-i zica „saracul”, caci aceasta supara pe Dumnezeu :
            – Dumnezeu a lasat ce-a lasat: sa fie Craciunul satul!”

            http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/obiceiuri-craciun-craciunul-taierea-porcului-68776.html

            Pofta buna, „La anul si la multi ani cu sanatate!” (nota de uz intern: urarea va fi adresata doar adevaratilor adversari ai evolutionismului ;) )

    • „este util ca elevii să studieze religia creștină pentru a înțelege civilizația țării unde se întâmplă să trăiască, propria religie pentru a-și cunoaște identitatea”. Civilizatia unui neam sau teritoriu nu este definita DOAR de religie. E biner sa o stidiezi – dar asa cum studiezi istora, de ex: atit local, specific, cit si in plan general. Nici nu cred ca IDENTITATEA trebuie definita de religie. In primul rind MORAL:A conteaza, apoi cultura si educatia. CE ii identifica pe cei acre vor sa fie atei, deisti sau musulmani? De aceea, consider ca o educatie CRESTIN ORTODOXA, doar pt ca strabunii nostri nu au stiu altceva, nu ar trebui sa fie o optiune – cu atit mai putin O OBLIGATIE!

  2. Desi m indoieli ca religia ar trebui predata obligatoriu in scoli, articolul dvoastra m-a pus pe ginduri: in sensul ca indoielile mele se clatina. Rau.
    Felicitari sincere pentru articol, pentru argumentari cu adevarat inteligente.
    NB,
    totusi, preotii care predau Religia ar trebui sa aiba un adevarat har, nu talibanism religios ortodox.

    • @victor L
      Este perfect adevarat ca sunt o multime de imbecili ce se pretind a fii „slujitorii Domnului” care „predau” religia in scoli. Cum tot adevarat este ca avem cel putin acelasi procent de imbecili care predau celelalte materii. Nu poti suprima o materie pt. ca nu e predata corespunzator chiar daca are un continut sensibil. Avand in vedere situatia si calitatea pedagocica de la noi ar trebui, in aceasta nota logica, sa suprimam toate materiile.

    • Sigur ca ar trebui sa aiba har si sa fie competenti. Dar cati profesori de matematica sau de chimie se pot mandri cu calitati similare? Totusi, oricat ar fi de catastrofe, de corupti si de putin credibili (ca asa sunt multi), nimeni nu se gandeste sa le elimine materia cu totul.

      • Nu cred ca o materie trebuie eliminata sau nu din programa scolara datorita profesorilor ce o predau ci doar prin ce reprezinta acea materie pentru educatia copilului. Iar religia nu este o optiune educationala. Dimpotriva!

    • De la prima prima fraza deja in care sustine senin „materie care era oricum optionala” articolul Dlui Papahagi se dovedeste rupt de realitate, ca sa folosesc un eufemism. Apoi continua cu „li se dă părinților dreptul să decidă ce e bine să studieze copiii”… vorba lui Bernard Shaw, nu am nevoie sa mananc un ou pana la capat ca sa-mi dau seama daca este stricat. Pacat de hartia electronica pe care a fost scris.

  3. muzica si sportul ajuta enorm de mult la dezvoltarea creierului (intrebati orice neurolog la curent cu cercetarile, sau google)
    religia la spalarea lui (crede si nu cerceta, intrebati chiar popa)
    lasati copiii sa se joace cat mai mult afara (nu pe calculator) pt sanatate mentala (preventiv, nu de placere -ar fi pacat :) , daca-i intereseaza religia isi fac ei timp, au oricum destule de invatat (pt viata de acum, nu cea de apoi)

    • „Crede si nu cerceta’ nu e din Biblie, ci e un indemn marxist… dar asta nu se stie pentru ca sunt multi ignoranti in jur , care stiu dor sa critice, fara sa cunoasca adevarul! Nu stiu ce legatura au preotii, cu predarea religiei in scoli… Treaba asta o fac profesori, persoane laice… si educatia religioasa din scoala nu are legatura cu ritualul… cel ce are loc in biserica.La scoala copiii invata cum sa se iubeasca unii pe altii, cum sa se respecte, indiferent de capacitatile intelectuale sau situatiile materiale. Sunt invatati ca noi, ca si natie, am rezistat peste ani, tocmai datorita luptei duse de inaintasii nostri pentru pastrarea valorilor culturale ,religioase..Pentru ce oare s-au jertfit acei oameni? Pentru ca noi sa scoatem tot ce este valoros din viata noastra si sa punem accentul pe un sincretism, care nu ne reprezinta ca natie, ci doar ne uniformizeaza. Trist!

      • Spui ca: „«Crede si nu cerceta» nu e din Biblie, ci e un indemn marxist… dar asta nu se stie pentru ca sunt multi ignoranti in jur , care stiu dor sa critice, fara sa cunoasca adevarul!”

        Aceasta afirmatie reprezinta o manipulare. Cineva care „crede fara sa vada” isi construieste un model al realitatii doar pe baza afirmatiilor facute de altcineva, fara nici un fel de dovezi (ex. verificari experimentale reproductibile, facute personal sau de catre terte persoane). Acest comportament este premiat chiar de catre Hristos, atunci cand il dojeneste „parinteste” pe „Toma-Necredinciosul”: „Pentru ca M-ai vazut, ai crezut. Fericiti cei ce n-au vazut si au crezut” (Ioan 20, 29). Cu alte cuvinte, vei fi mai apreciat daca nu vei pune la indoiala dogma, decat daca vei dori dovezi experimentale care rezulta in urma „cercetarii”. „Toma-Necredinciosul” a dorit „sa cerceteze” (nu doar „sa vada”): „Daca nu voi vedea in mainile Lui semnul cuielor si nu voi pune mana mea in coasta Lui („CERCETARE”), nu voi crede” (Ioan 20, 25). Hristos a dezaprobat aceasta atitudine, descurajand cautarea de dovezi. Hristos ii „fericeste” pe cei care accepta dogma fara ca sa o verifice: „crede si nu cerceta”.

        • Iar cei suparati ca se costruiesc prea multe biserici se situeaza – ORICUM AR RASUCI-O – de partea BULDOZERELOR LUI CEAUSESCU. PS. Desi cei mai fericiti pamanteni locuiesc in tarile nordice – iata ca exista totusi un politician suedez care este profund mahnit de grija romanilor. Ca in proverbul cu cainele extenuat de drum lung.

          • Comentariul tau este un „ghiveci” care nu are nici o legatura cu comentariul meu de mai sus, la care se presupune ca ai raspuns. Totusi, nu este surprinzator pentru cineva indoctrinat religios, care a fost invatat de mic sa „gandeasca” dogmatic.

    • Nimic nu e mai discriminatoriu decat muzica si sportul. Acestea ar trebui sa fie optionale. La aceste ore cei mai putin dotati sunt ridiculizati si marginalizati pe fata. Si nici un profesor nu poate sa controleze chestia asta, mai ales ca foarte putini incearca.

  4. Catehismul nu are ce cauta intr-un stat si o scoala declarate laice. Toate argumentele aduse sunt lipsite de sens pentru un ateu, iar parintii trebuie sa fie ce ce decid asupra oportunitatii studierii religiei.

    Punctul dumneavoastra de vedere este specific unui credincios care nu poate vedea nimic criticabil la pozitia (religia) sa. Va rog nu mai incercati sa impuneti o alegere personala unor copii care nu se pot apara in nici un fel.

    • Stimabile, te arati oripilat de ideia ca un parinte credincios isi agreseaza emotional copilul obligand-l sa participe la orele de religie. Dar ideia inversa nu te oripileaza? Un parinte ateu isi impune conceptiile lui copilului interzicandu-i sa participe la aceste ore. Te-ai gandit ca, daca face o excursie la Roma, nu va reusi sa inteleaga pictura renasterii si sa eamana ca un bou in bazilica San Pietro?

      • Domnule Gigel,

        Mai usor cu logica pe scari.

        Zilele astea romanii se duc mai putin prin vacante in Italia, si mai mult prin tari exotice, cum ar fi Cambodgia, Tailanda sau niscaiva paradisuri tropicale din Oceanul Pacific.

        Cand o sa viziteze un romanas Angkor Wat in Cambodgia (templu istoric de valoare universala), dupa opinia Dv ce ar trebui sa inteleaga acolo?

        Dupa Dv ar trebui bietul elev sa trudeasca la religia musai ortodoxa, si cand ajunge prin ceva tari musulmane sau busdiste sa se uite ca gasca la lemne, nu?

        Argumentul cu intelegerea artei crestine din Vatican cade intr-o lume din ce in ce mai globalizata.

  5. Imi pare rau domnule Papahagi, nu sunt de acord. Dumneavoastra vorbiti de separarea bisericii de stat, si BOR trebuie sa dea aviz pentru fiecare profesor de religie? Eu nu inteleg cum se poate ca biserica sa nu intervina in treburile statului, dar un functionar public trebuie sa primeasca avizul ei.
    Mai mult, modul in care se facea inscrierea la ora de religie era absolut neconstitutional: toti copii erau inscrisi la ora de religie, si trebuiau sa ceara sa fie scosi.
    Cat despre argumentele cu privire la dreptul parintilor de a alege in locul copiilor, din moment ce legea spune ca ei sunt reprezentantii legali ai copiilor, au dreptul sa aleaga, pana la 18 ani. Punct. Iar daca mergem pe rationamentul dumneavoastra, explicati-mi cu ce drept sunt botezati copii care nu stiu nici macar sa vorbeasca

  6. Argumentati foarte frumos, dar sincer, cred ca exagerati.
    Un singur exemplu:
    Va ontrebati de ce un parinte (ateu sau habotnic) are dreptul sa ia decizia participarii sau nu a copilului sau la ora de religie? Pentru ca legea cere tutorelui sa ia decizii in ceea ce priveste minorul.
    In acelasi timp, un parinte „deschis la minte”, va accepta solicitarea (contrara opiniei parintelui) facuta de copilul sau de a participa (sau nu) la ora de religie.
    In conzluzia contra-argumentului meu:
    – legal parintele ia decizii in numele minorului
    – parintele poate decide impotriva opiniei proprii la solicitarea copilului

    Ca o concluzie a mea personala (sunt ateu, recunosc):
    Sunt perfect de acord ca (mai) toate materiile sa fie optionale si sa poti „face un mix bun”. Nu sunt insa deloc de acord ca religia ortodoxa predata in scoli (caci despre ea este vorba, nu despre „religie in general”) sa se insinueze in societate si sa creeze o nevoie acolo unde nu era (de exemplu de a crea locuri de munca pentru absolventi de seminar care nu ar fi trebuit sa fie scolarizati atat vreme cat nu era cerere pe piata muncii pentru ei…daca asta se intampla in alte meserii apare somajul, ceea ce nu e cazul pentru BOR).

    • Un articol foarte bine scris, dar subiectiv.

      Fara a fi un adevar universal, consider ca religia nu ar trebui predata in scoli. AR TREBUI PREDATA ISTORIA RELIGIILOR. Ar trebui predate principiile de baza ale religiilor, nu doar ale celor cu numar foarte mare de adepti, ci ale TUTUROR religiilor. Ar trebui vorbit despre sarbatorile crestine in comparatie cu cele ale religiilor necrestine. Desigur, a pune vag accentul pe principiile si sarbatorile ortodoxe nu ar fi o catastrofa de vreme ce cu totii traim in Romania unde religia crestin-ortodoxa predomina, dar din pacate DOAR DESPRE EA SE PREDA, ceea ce este gresit din punct de vedere educational si ideologic – nu toate cele de pe lume se trag din cultul ortodox.

      In religia predata in scolile noastre, religia ortodoxa este preaslavita de insasi programa si metodologia de predare, in contrast cu celelalte religii existente pe Pamant care sunt fie omise, fie mult prea putin mentionate, fie batjocorite sau blamate. Astfel, putem contrazice premiza ca traim intr-o tara predominant ortodoxa, chiar prin extrapolarea premizei: toti traim pe Pamant si Pamantul nu este doar ortodox!

      Din experienta mea de elev nu foarte demult incheiata, pot spune ca majoritatea profesorilor de religie pe care i-am avut erau ortodocsi extremisti! Majoritatea, nu toti! Profesoara de religie din scoala generala cred ca este de fapt singura exceptie in tot acest context! Am avut colegi de clasa catolici, religie pe care unii dintre profesori au condamnat-o, batjocorit-o, colegi ale caror convingeri religioase au fost combatute direct, fara jena si fara respect de catre profesorii care predau religia.

      Ok, modul de predare tine de profesori, ei trebuie blamati, cu ei trebuie sa „luptam” pentru a multumi pe toata lumea in aceasta privinta. Accept acest lucru.

      Dar si religia ortodoxa si cei care o propovaduiesc au o culpa majora: extremismul! Este o religie care nu accepta sa fie contrazisa, la fel si foarte multi dintre adeptii ei, o religie si foarte multi adepti care nu accepta ca altii sa aiba o viziune diferita despre ea si sa traiasca „sub acelasi acoperis cu ea”! Ori asta tine de educatia religioasa primita atat din sistemul de invatamant, cat si din familie, din Biserica, din comunitatea ortodoxa.

      Eu personal NU CRED IN DUMNEZEU, desi am fost botezata ortodox si, evident, fara a avea vreun cuvant de spus. Dar m-am dezis de ortodoxism de multa vreme.

      Cred totusi intr-o forta nedescoperita de omenire, nestudiata de fizica, o forta mai puternica decat tot si toate posibilitatile lumesti, dar cred ca este o forta fizica, poate un efect placebo, poate doar rezultatul unui gand bun, rezultat neexplicat stiintific pana astazi. Poate ca acest Dumnezeu este de fapt acea forta, dar cu siguranta nu cred ca are legatura cu princiipile vreunei religii, cu sacrificarile in masa ghidate de convingerile religioase sau orice altceva poate fi incadrat ca apartinand unei doctrine religioase.

      Totusi, nu condamn pe nimeni pentru ca este religios, crestin sau nu.

      Tocmai de aceea cred ca sunt impartiala cand argumentez aspectele predarii religiei in scoli. Sunt perfect constienta de implicatiile religiei in celelalte domenii, in arta, in cultura, in istorie etc., si sunt de acord ca daca nu intelegi religia respectiva nu poti intelege pe deplin nici istoria, nici cultura, dar actuala programa si metodologie de predare a religiei in scoli nu se coreleaza in niciun fel cu acestea, nu lasa loc de a evidentia implicarea religiei in aceste domenii. Lasa loc doar de indoctrinare, punere la zid a convingerilor diferite, lasa loc de a induce FRICA de Dumnezeu (o chestie vazuta ca a fi buna, un simbol al onestitatii si modestiei, dar pe care eu o resping total ca fiind asa, deoarece orice este dominat sau indus de frica este gresit, este contestabil, este lipsit de argumente – nimeni nu este atotstiutor, avand in vedere ca acest Dumnezeu descris de religie nu exista in conceptia mea).

  7. Religia nu are ce cauta in scolile publice! orice forma de invatamint religios trebuie sa aibe loc in cadrul bisericii, simbata sau duminica, in spatiul bisericii, pe banii participantilor sau/si a cultelor, cu materialele didactice si cu profesori platit de catre culte. Orice participare a minorilor trebuie sa fie doar pe baza de cerere a parintilor, pe baza exclusiv de voluntariat.
    Cultrele religioase trebuie impozitate!
    Statul nu are voie sa finanteze salariile popilor, constructia de biserici, sa doneze terenuri sau imobile cultelor religioase.
    Cultele religioase sa se autofinanteze din contributiile directe ale enoriasilor!
    Singurele „puncte” unde se pot atinge statul si cultele religioase sunt:
    – acordarea de finantari pe baza de proiect cind un cult religios solicita finantare pentru renovarea/conservarea/restaurarea unor monumente istorice si arhitectonice – transparenta maxima a fondurilor, cu auditare si monitorizare stricta!
    – colectarea prin institutiile statului a „impozitului bisericesc” si varsarea acestuia in conturile cultelor (doar dupa recupararea initiala a impozitelor pe imobile/venituri datorate de culte!

    Stimate domnule Papahagi…cind va fi clarificata si pusa la locul cuvenit relatia bani-stat-culte religioase si cind congregatiile se vor autofinanta, statul le va impozita si cultele vor fi organizatii private in adevaratul sens al cuvintului, doar atunci vom depasi in sfirsit negura in care se scalda acum tara asta.
    E ff simplu – si nici un fel de argument sau de tembelism notional-socialist-retard-imbecil nu poate demonstra ca starea de acum – religie in scoli, bani girla de la buget si popi integrat si angrenati in politica este o situatie normala, de sec XXI.

    • @ Alex

      Adica parerile/convingerile tale sunt atat perfecte incat noi, toti ceilalti, fara ”nici un fel de argument” ar trebui sa le adoptam pentru ca ”trebuie”, ”trebuie” si iarasi ”trebuie”. Iar statul ”nu are voie”…

      Domnule Alex, ati fi fost un comunist de exceptie! Ne-ati fi invatat voi, pe noi astia nestiutori, exact ce trebuie, cum trebuie si ce avem voie sa facem! Ne-ati fi scos voi din cap idei de genul ”tembelism notional-socialist-retard-imbecil” . Bine ca ne-ati aratat lumina, sa evoluam si noi la o situatie normala de glorios secol XXI!!

      Pana una alta, traim intr-o democratie, unde noi toti contam, noi suntem statul si noi spunem ce si cum trebuie sa facem, ce avem si ce nu avem voie. Mai mult, unii dintre noi, cu riscul de a fi tembeli, socialisti, retarzi si imbecili mai avem si tupeul sa gandim logic, sa cerem argumente, sa respectam parerile celorlalti, sa le respectam convingerile si credintele.

      Sigur ca ora de religie si relatia stat-culte au neajunsurile lor dar de aici pana la cometariul tau e cale lunga..

      • Domnule Papahagi, daca toti contam, de ce cheltuiti banii mei (colectati prin impozitul pe salar si distribuit catre BOR) pe lucruri contrare credintei mele personale?

      • @Ioan
        Intr-o democratie cum va place sa anuntati ca suntem, exista libertati, dar inainte de acele libertati exista asumarea responsabilitatilor.
        Responsabilizarea primara vine si cu obligatia (extrem de democratica) ca fiecare sa isi plateasca/munceasca coltul propriu de „prajitura”.
        Simplificind pe intelesul d-voastra si a altor behaitori ce folosesc o asa – zisa „majoritate ortodoxa” ca pe un argument democratic, voi incerca sa va conturez problema.
        Nu are nimeni treaba cu religia (de orice fel ar fi ea) cita vreme enoriasii si-o autofinanteaza!
        Libertatea oricui se opreste unde incepe libertatea altora.
        Noi suntem cu totii platitori de taxe si impozite, intr-un stat laic si democratic.
        Educatia religioasa, salarizarea preotilor, constructia de biserici si afacerile extrem de lumesti ale bisericiilor (si in special BOR) nu pot face obiectul finantarii de catre stat, si cu atit mai mult sa fie scutite de impozite.
        A-ti asuma conditia de credincios (ortodox, luteran, catolic, mosaic, musulman) ar trebui sa inceapa de la a-=ti asuma si finantarea aparatului preotesc si a constructiilor acelei religii. Ei bine, asta ar fi nu numai un exercitiu de responsanilitate si de autodeterminare de esenta extrem de democratica, ci chiar si o sursa de mindrie si satisfactie personala pt fiecare enorias ce baga mina in buzunarul propriu si isi plateste o taxa din care isi finanteaza popa, ora duminicala de religie, biserica din capatul strazii, patriarhul de pe tron, catedrala mintuirii neamului si toiagul de aur al episcopului…cu barba cu tot.
        A scheuna si a miorlai imbecil cit de mare si importanta si fantastic de intrinsec romineasca si istorica si eterna e religia ta ortodoxa, dar sa ti-oo finantezi cu bugetul unui stat laic adunat din munca si plata taxelor a milioane de cetateni (poate nu toti credinciosi, poate nu toti ortodocsi) e o pozitie care continua sa discrediteze orice discurs pro – amestec stat+biserici+ partide politice = fonduri si mare iubire de tara. E dincolo de ipocrizia si inselaciunea clasica.
        Deci, domnule Ioan, fiti cu adevarati democrati si asumati-va autofinantarea cultelor, despartiti democratic in toate sensurile biserica de stat (dezlipiti lipitoarea de pe buget) si apoi bucurati-va de toate drepturile democratice (ce le si aveti deja) de a va exrcita liber si demn religia si credintele. Dar faceti-o pe banii vostrii !

        • @ Alex
          In primul rand ma bucur ca o lasati mai moale cu semele de exclamare dar, in mare, ramaneti tot la afirmatii imperative slab sau deloc argumentate.

          Apoi, se vede clar ca aveti un razboi personal cu religia, mai bine zis cu cultul ortodox si mai ales cu BOR. Din acest motiv ati facut un ghiveci de idei din tot ce are legatura cu religia si ati pus totul in comentariu.

          Daca inteleg bine afirmati ca argumentul majoritatii este un argument fals.
          1. pt ca traim intr-un stat laic. Un stat laic ar trebui sa inchida ochii si sa isi inchipuie ca de fapt religia nu exista? In rest vedeti paragraful 7 din articol.
          Daca ati invocat laicitatea ca un argument legal ar trebui sa cititi constitutia: ”În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege”

          2. finantarea nu poate fi discriminatorie fata de cei nereligiosi. Dar finantarea de la buget nu este dicriminatorie cand statul construieste stadioane de fotbal ce eu nu o sa le folosesc niciodata? Statul isi asuma sa cheltuiasca banii discriminatoriu in functie de interesele nationale. Deci nu discriminarea financiara in sine este problema.

          3. autofinantarea ar fi o sursa de responsabilitate / mandrie. o sa ma fac ca nu am citit asta.

          Deci domnule Alex inca o data: aveti dreptul la orice opinii dar fara argumente sunt doar opinii. Fara argumente totul se rezuma la cine striga mai tare sau aduce mai multe voturi – si nu cred ca vrem asta.

          • @Ioan
            Daca articolul luat in dezbatere era despre stadioane si echipe de fotbal finantate de stat, discutam despre oportunitatea finantarii acelor cladiri si entitati. Evident, din partea celor spalati religios pe creier am auzit si „opinia” ca ei neavind masina, nu trebuie construite nici autostrazi, ca ducem mare lipsa de biserici…
            Nu am un razboi personal cu ortodoxia, dar BOR se da in petec cel mai glamoros si mai nesimtit, cu barbosi preafericiti ce incaseaza salarii de cite 8000 de lei si o turma imensa de trintori nefacatori de nimic care sug si ei un salar pe degeaba de la stat (de la popa la personalul auxiliar – adica clopotari, tircovnici si citi si mai citi )…+ vreo 6000 de profi de religie ce o ard pe statele de plata ale ministerului educatiei, ca doar trebuia sa le asigure si lor cineva un post caldut, gen o sinecura mica dar sigura la stat..
            Mi-ar placea sa vad preoti care pe linga exercitarea preotiei (o chemare,nu o meserie) stiu si practica o meserie din care traiesc (bine, rau, ca noi toti ceilalti). Cintatul pe nas si cititul dintr-o carte nu pot fi considerate meserie. E rusinoasa munca? Iisus a fost timplar, Petru pescar – ei nu au stat sa le platesca vreun buget public cele necesare traiului de zi cu zi…
            Unb stat cu adevarat laic nu se amesteca in problemele de religie – si acest neamestec priveste inclusiv finantarea cultelor.
            Religia este o traire/o experienta personala, privata, sufleteasca, intereseaza imaterialul si este bazata pe credinta, nu pe certitudini cunatificabile /masurabile.
            Va faceti ca nu vreti sa citit macar apelul la responsabiltate si autofinantare. Extrem de „democratic” sa folosesti argumentul majoritatii (suntem 80% ortodocsi) si sa iti cada „din cer” (dde fapt din bugetul public) nenumarate manifestari materiale ale cultului ce ti-e asa de drag si cald la suflet.
            Ipocrizia credinciosilor atinge cote maxime – zbiara cit sunt ei de credinciosi, de minunati si de pastratori a traditiie bimilenare a sufletului acestui popor, dar nu ar baga mina la propriul portofel…asteapta pleasca (generoasa datoritaepolitcienilor jegosi) ce cade regulat din visteria publica a statului.
            Constat o escaladare a isteriei si o presiune fantastica exercitata de mediile religioase in urma noilor reglementari privind participarea la orele de religie.
            Faptul ca BOR reactioneaza atita de furibund si cu asa multe spasme lacrimogene arata cu adevarat miza extrem de mare (undeva intre 3 si 5 miliarde e euro anual, neimpozabili) si da inca o data masura ipocriziei institutiei bisericesti. Ca sa nu mai discutam despre pierderile la nivel de relatie biserica+ politica.
            Bisericii ii scapa incet dar sigur din gheare urmatoarea generatie de oite si berbeci, si reactioneaza agresiv.
            Mai avem pina la corecta si neta autofinantare a cultelor, dar sa speram ca o vom vedea pusa in practica (ma si speriu de pe acum cu cite lacrimi de crocodil vor prohodi miile de popi si restul turmei bortodoxe).

  8. Articolul pleaca de o premisa gresita si, in consecinta, e total fals, pura propaganda bisericeasca. Problema nu este ca se preda religia ca fenomen cultural, care poate fi privit ca este necesar a fi integrat in educatia oricarei persoane. Problema este ca se preda religia ca invatamant confesional. Si asta nu este o constatare la nivelul practicii – ca sa ma exprim in termeni aristotelici, un accident al fiintei (unii profesori predau in mod nepotrivit aceasta materie), ci la nivel de reglementare, o problema de esenta: toti profesorii de religie trebuie sa fie aprobati de cultul religios care face obiectul predarii.
    Cand profesorul de religie va fi angajat ca orice profesor (nu ca acum numai cu aprobarea cultului religios), va avea o programa privind studiul credintelor religioase (in general, orice confesiune) si nu va raspunde in fata unui inspector care este si vicar la episcopie abia atunci lucrurile vor intra in normalitate. Pina atunci … scoateti religia din scoli.

  9. Fragment ilustrativ: „Într-o logică liberală dusă până la capăt, oricare dintre materii ar trebui să fie opțională. De ce ar fi religia un caz aparte? Nu oferă și ea un conținut de cunoaștere bazat pe un corpus de texte și exegeza aferentă, precum literatura? Nu corespunde și ea, precum istoria politică, unui fenomen uman manifestat în decursul timpului, cu evenimente și instituții atestate documentar? Nu reprezintă, precum limba și istoria, un ingredient al identității naționale? Nu are religia, prin manifestările ei artistice, literare sau muzicale, o dimensiune culturală? De ce doar religia ar fi opțională, nu desenul, muzica, literatura română, istoria națională și, la urma urmei, fizica, matematica sau orice altă materie?”

    Textul vorbeste de argumente, logica etc., dar sufera la capitolul rigoare din cauza unei amestecaturi din care e destul de greu sa iesi…

    Sa luam o paralela: X este un om indezirabil pentru ca are atributele a,b,c, daunatoare din punct de vedere social. Dar de ce sa-i restrangem lui X libertatea de a face rau cand „intr-o logica liberala dusa pana la capat” toti indivizii ar trebui sa fie tratati astfel. De ce ar fi X un caz aparte? Nu este el inteligent la fel ca Y (alt individ)? Nu este el frumos si bine proportionat ca Z (alt individ)? Nu are el ochi scanteietori ca R? Nu vine el din familie buna ca P? s.a.m.d.”

    Oricum, buna incercarea. Poate predarea retoricii in locul religiei ar ajuta mai mult.
    Ce m-ar fi interesat totusi in acest caz ar fi fost continuarea exemplelor de elemente comune: intre religie si matematica, respectiv matematica si fizica, nu de alta, dar in enumerarea finala apar in mod magic si discipline ‘stiintifice’ in timp ce paralele erau cu umanioarele. Bineinteles, astfel de comparatii au potential ridicat de ridiculizare si ma gandesc ca frica de ridicol este in anumite cazuri mai mare decat frica de Dumnezeu, mai ales intr-o societate liberala, cu logica dusa pana la capat (ul lumii si cazuta-n gol).

  10. Stimate autor,
    ce invata copiii acasa e sfant, nu ceea ce li se preda de catre absolventi de Teologie ortodoxa dupa niste manuale dupa chipul si asemanarea lor. Privitor la ce spuneti Dvs cu saptamana care se termina duminica: uitati-va mai bine in calendarul ortodox si vedeti cu ce zi se termina saptamana… vai de filosofia ce-o stiti si ce-ati predat-o lui Udrea si Basescu.
    In rest cred ca amestecati lucrurile: istoria religiilor si a credintelor ar trebui copiii sa stie, nu sa fie indoctrinati de popi agramati, incluti si cu postul castigat prin sfanta spaga.

  11. Domnule Papahagi
    Cu tot respectul datorat, aveți numai parțial dreptate:
    1. Sunt chimist. Chimia – despre care afirmați că se uită după terminarea cursurilor – este extrem de utilă, atât în existența de fiecare zi (nutriție, medicație, etc.), cât și în numeroase profesii (construcții, agronomie, etc.).
    2. Filozofia religioasă la care aderă o persoană este o opțiune care necesită cultură, cunoștințe și o anumită maturitate intelectuală, pe care este puțin probabil să o posede un elev din clasele mici.
    Unui astfel de elev i se vor preda dogme (sau, dacă preferați, axiome religioase) pe care poate, mai târziu le va ignora sau care va intra în dezacord.
    3. În nici un caz nu se pot preda elemente de filozofie religioasă care intră în contradicție cu științele – haideți să le denumim așa – pozitive (fizică, chimie, matematică). Sanctitatea Sa a recunoscut inexistența contradicțiilor între știință și religie. Din păcate (și din motive legate de pregătirea precară a unor profesori de religie) acest lucru se întâmplă adeseori.
    4. Trăim într-o perioadă în care fundamentalismul religios produce catastrofe. Fundamentalismul religios creștin-ortodox poate deveni la fel de nociv precum cel islamic (v. – pour commencer – cazul Tanacu), mozaic, sau oricare altul.
    5. Învățământul de stat este finanțat (catastrofal, dar asta este vina clasei politice din care tocmai ați făcut parte) din banii contribuabililor. În aceste condiții, contribuabilii au dreptul să opineze asupra modului în care le sunt folosiți banii. Faptul că întreaga clasă politică NU ESTE DISPUSĂ să accepte un control public al modului în care sunt folosite aceste finanțări nu reflectă decât tendințe și/sau intenții de fraudare.
    6. Nu în ultimul rând, modalitatea de a comunica a BOR este – pur și simplu – catastrofală. Normal ar fi fost ca BOR să facă un minim de ordine în calitatea personalului pe care îl folosește înainte de a emite pretenții atot-diriguitoare. Cred că se pot scrie volume despre situațiile în care comportamentul SLUJITORILOR BOR contravine filozofiei Christice.

    Și, drept final pentru o prea succintă prezentare de argumente, NU sunt ateu și nici agnostic.
    Cu bune urări

  12. „Traumatizant este și Infernul lui Dante: să-l eliminăm din literatura universală?”

    Nu, dar nici sa nu punem un copil sa-l citeasca. Ma indoiesc ca in programa clasei a 4a este Infernul lui Dante.

    Fiecare paragraf, desi este cat un bloc de text, are argumente subtirele, dar pline de patos. Niciuna din materiile predate in scoala nu conditioneaza copilul atat de mult cum o face religia. In manualul de fizica nu scrie nicaieri ca, daca nu crezi in forta de acceleratie nu vei mai putea merge. Ca daca razi de electron o s-o patesti.

    Ma numar printre cei care sustin prezenta religiei in scoala asa cum este acum : optional cu cerere de inscriere. Asa este normal, asa este civilizat, cine vede beneficiile isi va inscrie copilul, etc.

    Din pacate, luari de pozitie ca aceastea nu fac decat sa dea apa la moara unor “miscari” cu scop neclar in acest moment. Tot timpul m-am intrebat de ce acesti oameni nu se lupta cu calitatea sistemului de invatamant, cu lipsa de coerenta, etc.

    • Pai nu in clasa a IV-a, la clasa 0, ca atunci incepe studierea religiei, sau doar in clasa I ?!
      cat mai de mic,c at mai bine, sa invete de la un impartial preot care musai are binecuvantarea de la forurile bisericesti !

  13. Aveti foarte mare dreptate in aliniatul care incepe cu „S-a mai pretextat, particularizând, că religia ar conține credințe și imagini traumatizante pentru copii, cum ar fi reprezentarea iadului. ” si in comparatile de-acolo cu basme si literatura.
    Si eu unu cred la fel ca dumneavoastra, daca am pune aceasta religie pe acelasi nivel cu basmele, ar fi totul ok.
    N-are rost sa mai comentez altceva daca nu sunteti in stare sa faceti diferenta intre un basm si cum putem sa explicam unui copil care s-ar putea speria si cum este prezentat iadul in religie ca si cand ar fi un adevar.
    Mi-as duce copilul la 7 ani oricand la Voronet si i-as explica ce-i acolo daca intreaba dar in nici un caz nu l-as lasa acolo cu cineva care i-ar atrage atentia asupra zidurilor spunandu-i ca asta-l asteapta daca nu e cuminte. Ideea e ca un copil de 7 ani nu are intrebari despre asa ceva, ii intra pe o ureche/ochi si iese pe alta daca se intersecteaza cu ele, diferenta e enorma cand cand ii sunt „explicate” fara ca el sa fie curios de asa ceva.

  14. Daca suntem cu totii atat de intelepti, obiectivi si iertatori, de ce nu se preda in scoala istoria religiilor? Poate asa l-ar invata cineva si pe Papahagi ca Duminica este zi „de odihna” pentru ca asa a decis un imparat roman la vreo 300 de ani dupa presupusa nastere a unui evreu care mergea pe apa.
    Domnule Papahagi, toate elementele de cultura insirate de dvs sunt trecatoare. Copilul trebuie sa-l inteleaga pe Faust? De ce? De ce nu ar fi Shinto o religie mai buna pentru el? Doar pentru ca s-a nascut in Romania? 50% din romani inca mai au buda in fundul curtii. Poate ca ar trebui sa pastram aceasta traditie in scolile noastre. Sa nu uite copiii de unde se trag…
    Stiti care e diferenta intre matematica si Boboteaza? Chiar daca le uitam pe amandoua, matematica ramane aceeasi..

  15. Nu comentez mai pe larg din lipsa de timp, dar sunt numeroase cazurile in care in timpul orei de religie copiii au fost dusi la biserica la spovedanie iar rugaciunea e la ordinea zilei. Deci din pacate cadrele didactice respective nu fac diferenta intre transmiterea unui continut cultural si practica unui ritual cultual.

  16. Articolul asta ar trebui consemnat in manuale ca exemplu de sofism. Asa cum spunea cineva mai sus, daca nu era partinitor poate ca ar fi meritat o discutie detaliata, pe puncte. Cum insa nu e cazul, as aduce doar urmatorul argument: religia, ca si preferintele sexuale, nu poate fi asumata in mod constient (si deci valid) decit odata ce subiectul a ajuns la o anumita maturitate. Educatia religioasa precoce limiteaza, nu imbogateste.

  17. Eu daca am alta religie, greco-catolic, catolic, lutheran sau penticostal, nu vreau ca un popa ortodox sa-i predea religia copilului meu dupa dogma ce a invatat-o el in scoala ortodoxa si o propovaduieste. Orice alt argument cade in fata acestuia, dupa parerea mea.

  18. Apreciez stilul onctuos, sofistic, dar reverenţios şi cald al acestui text propagandistic. A fost o adevărată delectare să citesc un asemenea autor afabil pe contributors, pornit totuşi intr-o cruciadă soft împotriva caracterului secular al statului român.

    Înainte de orice trebuie amintit că religia in învăţământul de stat era şi este, in plan teoretic şi legal, o materie opțională, dar, a fost practic transformată prin tertipuri dâmboviţene nu numai in disciplină obligatorie, ci şi in una din cele mai îndelungate, extinse şi importante materii predate pe tot parcursul şcolarizării.

    Acum, asupra [contra]argumentelor expuse de autor.
    1. „trebuie spus dintru bun început că religia este singura materie în cazul căreia li se dă părinților dreptul să decidă ce e bine să studieze copiii lor. ”
    Fals. Părinţilor nu li se dă dreptul de a decide ce e bine să studieze pentru copilul lor la disciplina Religie, ci doar dreptul de a refuza îndoctrinarea religioasă. Eu, ca ateu, aş fi preferat ca in locul predării catehismului ortodox, să existe măcar O OPŢIUNE din sfera religiei, de pildă Istoria Religiilor, iar această să nu se intindă pe 12 ani, ci să fie prezentă in programă de la ciclul gimnazial incolo. Deocamdată, pentru atei şi agnostici, NU există nicio opţiune. Ei NU aleg ce să studieze copilul lor, ci aleg intre catehism şi vagabondaj încurajat de şcoala publică care efectiv îşi abandonează copiii ai căror părinţi refuză să-i lase să participe la ora de aşa-zisă religie. Ca atare, aşa-zisa opţiune oferită de şcoala publică este in fapt O PEDEAPSĂ, deopotrivă pentru părinţii atei şi pentru copiii lor.

    2. „Într-o logică liberală dusă până la capăt, oricare dintre materii ar trebui să fie opțională”
    Nu există o logică liberală. Ci o logică juridică. Religia nu este o materie obligatorie in virtutea unui text de lege, ca atare dumneavoastră ar trebui să vă certaţi cu legiuitorii, nu cu părinţii atei care vor să-şi salveze copiii de propaganda religioasă. Doriţi să transformaţi in materii opţionale sportul, biologia, fizica şi muzica? Foarte bine, faceţi petiţii, strângeţi semnături, supuneţi chestiunea dezbaterii şi mai vedem. Deocamdată ceea ce susţineţi prin comparaţiile deplasate nu este altceva decât o duioasă divagaţie.

    3. „Separarea statului de Biserică înseamnă că statul nu poate interveni în treburile Bisericii , iar Biserica nu se poate implica în conducerea Statului sau redactarea legilor, nu poate percepe impozite, etc.”
    Şi cu toate acestea Biserica se implică din plin, sau, din PLEN. Poate nu ştiaţi dar parlamentul nostru a conferit practic Bisericii un rol legislativ, permiţându-i să se implice până la nivelul de iniţiativă legislativă. In plus, Bisericii i se permite să colecteze taxe pentru serviciile oferite, chiar şi pentru cele nesolicitate.

    4. „Nu înseamnă nicidecum că religia creștină, sau oricare alta, trebuie evacuate din orice aspect al vieții cetății și izgonite între cei patru pereți ai spațiului privat.”
    Dar cine a evacuat-o, biata de ea? Păi nu i s-a oferit un loc de cinste in învăţământul de stat? Aa, i s-a dat un deşt, acu vrea toată mâna, nu-i mulţumită stăpâna religiei -BOR- cu statutul de opţională aproape obligatorie, voieşte o religie cu stea in frunte, obligatorie şi cu totul independentă, căci deh, asta înseamnă separarea bisericii de stat: că aceasta din urmă stabileşte de capul ei, fără niciun control, ce anume să se predea sub titulatura Religie. Se pare că oamenii Bisericii nu înţeleg un aspect esenţial: prezenţa Religiei in şcoala publică deja este un favor din partea statului laic. Pentru că religia nu este o ştiinţă şi nici vreo activitate care să contribuie in vreun fel la dezvoltarea intelectuală sau fizică armonioasă a individului, ci o ficţiune. O ficţiune, dar nu una inocentă, cu una de tip expansiv-concentraţionar care interferează insă cu libertatea de conştiinţă menţionată in nişte texte de drept internaţional. Vă nemulţumesc, dragi protocronişti, aceste texte moderne ce apără libertăţile religioase ale individului, apăi nu aveţi decât să porniţi la război cu Occidentul putred care le-a născut. Haideţi să haidem, la lupta cea mare, chiar vreau să văd cum combateţi Declaraţia Drepturilor Omului.

    Domnilor propagandişti, vreţi cu tot dinadinsul să vă comparaţi religia cu ceva ca să vă victimizaţi, apăi nu aveţi de ce să vă situaţi pe acelaşi plan cu biologia, matematica, fizica, ci cu basmele, poeziile şi ideologiile. De pildă, vă puteţi lamenta că stalinismul se predă in şcolile publice ca materie obligatorie, iar creştinismul nu. Sau…nu se predă? Cum, nu se face stalinism in şcoli? Uluitor! Dar …danteism se face? Shakespeareanismul s-o fi introdus? Dar să lăsăm gluma. De ce nu se predă Creangă timp de 12 ani, dar religia, cvasi-opţională, da? De ce nu se dezbate capra cu trei iezi intr-a doişpea pentru a deveni subiect de bac? Cam ăsta-i nivelul religiei, in sfera ficţiunii primitive, dar mai lipsită de haz. Dacă e să compari, sub aspectul cunoaşterii şi bucuriei oferite de fiecare din aceste opere, Biblia cu Amintirile lui Creangă sau cu piesele lui Caragiale, mi-e teamă că in afară de habotnicii cei mai înrăiţi toţi bunii creştini vor înţelege ridicolul posturii in care se aşază propagandiştii când cerşesc de la stat ceea ce pot obţine fără nicio restrângere in propria bătătură „culturală”, şi asta in mod agresiv şi pocnind şi niscaiva atei obraznici ce indrăznesc să apere statul laic.

    Deja finanţarea de către stat a religiei aproape oficiale a depăşit orice limită a bunului simţ. De multă vreme statul român nu mai este separat de Biserică, ci împreunat obscen, subteran sau public, cu ea. Pentru mine a devenit un criteriu al alegerii politice atitudinea candidatului faţă de religie şi biserică. Orice partid care susţine in continuare, cu aroganţă şi neruşinare, această biserică opulentă şi lacomă este tăiat de pe lista de opţiuni, iar orice politruc care face propagandă pentru biserică este un indezirabil care prin activitatea lui de resuscitare a tradiţiilor medievale compromite şi partidul din care face parte.

  19. partinitor , lung si plicticos articol, m-am oprit la comparatie dintre stiinta si dogma , mai mult nu merita citit ,cat despre cenzurarea precedentului post , asta stii asta faci.

  20. in sfarsit un articol inteligent pe aceasta chestiune ! din pacate taberele s-au talibanizat. ambele..!
    se pare ca e din ce in ce mai greu in Romania sa se creeze un climat de dialog pentru din ce in ce mai multe teme…
    felicitari Dle Papahagi!

  21. Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor:

    Art 1. (2) Nimeni nu poate fi impiedicat sau constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa contrara convingerilor sale si nici nu poate fi supus vreunei discriminari, urmarit sau pus intr-o situatie de inferioritate pentru credinta, apartenenta ori neapartenenta sa la o grupare, asociatie religioasa sau un cult ori pentru exercitarea, in conditiile prevazute de lege, a libertatii religioase.
    Pai nu sunt pusi elevii de alta religie intr-o situatie de inferioritate fata de cei de religie crestin-ortodoxa prin faptul ca nu beneficiaza de educatie religioasa in scolile publice?

    Art. 3. (1) Parintii sau tutorii au dreptul exclusiv de a opta pentru educatia religioasa a copiilor minori, conform propriilor convingeri.
    Pai cum sa faca asta daca educatia religioasa se rezuma la cea crestin-ortodoxa, cu varianta “deloc”? Poate cineva opta pentru islamism, mozaism sau chiar catolicism? Desigur, poate, doar ca pe banii sai si continuand sa subventioneze ortodoxismul.

    Art. 5. (5) Este interzisa prelucrarea datelor cu caracter personal legate de convingerile religioase sau de apartenenta la culte, cu exceptia desfasurarii lucrarilor de recensamant national aprobat prin lege sau in situatia in care persoana vizata si-a dat, in mod expres, consimtamantul pentru aceasta.
    Pai cum stam cu pretentia BOR ca inspectoratele scolare sa-i livreze date despre cei care participa (sau nu participa) la orele de religie?

    Art. 9. (1) In Romania nu exista religie de stat; statul este neutru fata de orice credinta religioasa sau ideologie atee.
    Chiar asa? Se vede “neutralitatea” statului din satelit, prin toate actiunile de sustinere a unei singure religii.

    Art. 10. (1) Cheltuielile pentru intretinerea cultelor si desfasurarea activitatilor lor se vor acoperi, in primul rand, din veniturile proprii ale cultelor, create si administrate in conformitate cu statutele lor.
    Adica nu din banii statului, care acopera intre 60 si 80% din salarizarea personalului BOR, si nici prin finantarea din bugetul de stat a constructiei de biserici si catedrale.

    Art. 10.(5) Nimeni nu poate fi constrans prin acte administrative sau prin alte metode sa contribuie la cheltuielile unui cult religios.
    Hai ca asta-i tare, in conditiile in care BOR este puernic subventionata de catre stat! Cat despre contributia la educatia religioasa (crestin-ortodoxa) ce sa mai vorbim…

    • S-o luam punctual: art 1) si 3): sunteti sau rau intentionat, sau prost informat: fiecare isi poate urma confesiunea. Vorbesc doar de comentariile dvs. Toate cultele oficiale isi pot preda credintele in scolile publice din Romania pe banii statului.
      art 5: nu exista o asemenea pretentie la nivelul bisericii. A fost un singur caz undeva, in Oltenia, dar din cate stiu, acel functionar si-a incheiat ideea de a produce o evidenta de felul asta cu o demisie. Dvs n-ati retinut decat galagia in jurul cazului, nu si demisia. Era oricum o tampenie ce si cum vroia el, din pct vedere practic si sociologic, nu aveai cum sa gestionezi o evidenta ca aia in asa fel incat sa-ti foloseasca. Dar n-are importanta. Nu exista asa ceva, asta trebuie retinut. Cel putin nu la nivelul bisericii.
      Art. 9: nu exita religie de stat si nici o religie privilegiata. Va las un raport aici ca sa vedeti care e treaba cu sustinerea financiara a unei religii. Pana si functionarii baptisti, cu toata separarea bisericii de stat de care fac caz, isi primesc salarii de la stat (misto, in SUA n-au privilegiul asta) http://www.apador.org/publicatii/raport_stat_religii.pdf
      Art.10(1): aveti o interpretare gresita asupra pasajului. E vorba de altceva, de ex se intampla chiar si in Germania ca statul prin diverse fundatii sa finanteze diverse lucrari sau sa sprijine diverse proiecte sociale. La 10(2): cred ca pasajul clarifica ca biserica nu e stat in stat si ca de aceea biserica nu-si poate aroga o functie care altfel ii apartine statului. N-aveti o probl cu asta din cate stiu.
      Cred ca astea-s lucrurile.
      Vreau sa va atrag atentia ca, desi sunteti catolic, va situati pe o pozitie diametral opusa fata de fratii si prietenii nostri comuni catolici. Sa va dau niste linkuri doar in chestiunea religiei in scoli:
      http://www.catholica.ro/2015/02/24/apelul-ps-martin-roos-pentru-inscrierea-elevilor-la-orele-de-religie/
      http://www.catholica.ro/2015/02/25/ps-bocskei-laszlo-a-trimis-o-circulara-privind-inscrierea-la-orele-de-religie/
      In masura in care va ia cineva in serios, cred ca de fapt le faceti un deserviciu
      Cele bune

      • „S-o luam punctual: art 1) si 3): sunteti sau rau intentionat, sau prost informat: fiecare isi poate urma confesiunea. Vorbesc doar de comentariile dvs. Toate cultele oficiale isi pot preda credintele in scolile publice din Romania pe banii statului.”
        Sunteti sau rau intentionat sau naiv: unde poate fiul meu sa urmeze confesiunea budista, si cum imi asigura statul aceasta facilitate (incluzand, desigur, angajarea unui lama)?

        „art 5: nu exista o asemenea pretentie la nivelul bisericii. […] Era oricum o tampenie ce si cum vroia el, din pct vedere practic si sociologic, nu aveai cum sa gestionezi o evidenta ca aia in asa fel incat sa-ti foloseasca.”
        Cum stam cu cerinta de motivare a deciziei de a nu urma cursul de religie sau cu rapoartele solicitate de BOR (a fost un articol pe aici dar e prea vechi ca sa-l gasesc)?

        „Art. 9: nu exita religie de stat si nici o religie privilegiata. Va las un raport aici ca sa vedeti care e treaba cu sustinerea financiara a unei religii.”
        Cum stam cu finantarea „voluntara” a catedralei izbavirii neamului (?) din bugetele primariilor? Sau credeti ca cele peste 100 de milioane (de fapt, mai spre 200) s-au strans din donatiile credinciosilor?

        „Art.10(1): aveti o interpretare gresita asupra pasajului. E vorba de altceva, de ex se intampla chiar si in Germania ca statul prin diverse fundatii sa finanteze diverse lucrari sau sa sprijine diverse proiecte sociale.”
        Sunt ferm convins ca mareata catedrala este un proiect social: ii protejeaza pe preasfintii de inghesuiala. La fel si sutele de biserici care rasar ca ciupercile dupa ploaie (dar stau inchise in majoritatea timpului). Inteleg sa glumim, dar nici chiar asa!

        „Vreau sa va atrag atentia ca, desi sunteti catolic, va situati pe o pozitie diametral opusa fata de fratii si prietenii nostri comuni catolici”
        Dupa cum v-am mai spus, cred in Divinitate, cred (mai putin) in religie si nu cred aproape deloc in Biserica, iar faptul ca sunt catolic este doar o expresie concreta – a carei utilitate nu o discut – a credintei mele in Divinitate si nu o sustinere a actiunilor vreunei religii si cu atat mai putin a unei Biserici. Sper (si stiu) ca sunteti capabil sa faceti diferenta!

      • Iar cat priveste Art. 10.(5) Nimeni nu poate fi constrans prin acte administrative sau prin alte metode sa contribuie la cheltuielile unui cult religios.
        raspunsul dumneavoatra a fost: „La 10(2): cred ca pasajul clarifica ca biserica nu e stat in stat si ca de aceea biserica nu-si poate aroga o functie care altfel ii apartine statului.”

        In mod evident, acest paragraf trebuie intrepretat in sensul in care nimeni (adica nici macar statul) nu-mi poate impune sa contribui la cheltuielile BOR. Sau credeti ca fortarea mea de a contribui la educatia intr-o religie in care nu cred (in fine, nu-mi apartine) prin legea invatamantului – daca nu-i act administrativ in mod sigur intra la „alte metode” – la ridicarea catedralei sus-mentionate(si a altor biserici) sau la salarizarea preotilor (si a „personalului auxiliar”) precum si lipsirea bugetului de impozitele datorate de BOR nu inseamna constrangerea de a contribui la cheltuielile unui cult religios?

  22. Iata un articol care isi poarta bine titlul fiindca e plin de false argumente.

    1. Este perfect adevarat ca in ceea ce priveste invatatmantul public „Statul decide, pe baza interesului comun al națiunii, așa cum îl identifică și îl definește la un moment dat, ce conținuturi se predau, în ce cantitate și cum”. Asa s-au produs lucrurile si in cazul de fata !! O institutie a statului român a luat decizia de-a accentua caracterul optional al predarii religiei in scoli. Nu parintii sau copii sau bunicii.

    2. ” În logica învățământului public general și obligatoriu, niciuna dintre materii nu este opțională (cu excepția religiei).” Iata o conceptie cat se poate de retrograda asupra invatamantului. Cred ca am avea cu totii de castigat daca statul ar evolua asupra acestei chestiuni, diversificand oferta si introducand mai multe materii optionale (limbi straine, materii artistice, etc.). Ceea ce nu inseamna desigur ca „trebuie sa ducem pana la capat logica liberala” si sa declaram toate materiile optionale. Nu vad de ce alegerea ar trebui sa fie de tip „totul sau nimic”.

    3. „Să remarcăm de la bun început că părintele are în acest caz dreptul de a-și exercita discernământul, nu copilul. Cu ce argumente? ” Cu argumentul foate simplu ca de fiecare data cand un copil este pus in fata unei alegeri aceasta trebuie validata de parinti. Si atunci cand isi alege scoala sau liceul unde merge, parintii sunt cei care valideaza alegerea. Daca acceptam principiul existentei materiilor optionale (vezi 2) trebuie sa-l acceptam si pe acesta. Asa este normal, moral si corect din punct de vedere legal. Nu se poate altfel.

    4. In pofida straduintei de-a argumenta contrariul, religia nu este o materie ca oricare alta. Ea presupune credinta intr-o forta supranaturala numita Dumnezeu si raportarea la anumite dogme legate de aceasta. (Unele dintre ele intra in contradictie cu teoriile stiintifice : creationism vs. evolutionism ca tot veni vorba). Cum ar putea un profesor de religie sa evalueze cunostintele unui ateu ? Putem sa regretam (sau nu) faptul ca numarul de crestini in lumea occidentala e din ce in ce mai mic si ca tendinta este spre diminuarea sau eliminarea religiei din scoli. Dar nu putem in mod onest intelectual sa asimilam religia celorlalte materii cu argumentul ca ea contine referinte culturale si istorice importante etc etc. Toate aceste aspecte culturale, istorice sau altele pot fi predate in cadrul materiilor deja existente sau intr-o „istorie a religiilor”) fara ca existenta lui Dumnezeu sa fie asumata.

  23. Iata un articol care isi poarta bine titlul fiindca e plin de false argumente.

    1. Este perfect adevarat ca in ceea ce priveste invatatmantul public „Statul decide, pe baza interesului comun al națiunii, așa cum îl identifică și îl definește la un moment dat, ce conținuturi se predau, în ce cantitate și cum”. Asa s-au produs lucrurile si in cazul de fata !! O institutie a statului român a luat decizia de-a accentua caracterul optional al predarii religiei in scoli. Nu parintii sau copiii sau bunicii.

    2. ” În logica învățământului public general și obligatoriu, niciuna dintre materii nu este opțională (cu excepția religiei).” Iata o conceptie cat se poate de retrograda asupra invatamantului. Cred ca am avea cu totii de castigat daca statul ar evolua asupra acestei chestiuni, diversificand oferta si introducand mai multe materii optionale (limbi straine, materii artistice, etc.). Ceea ce nu inseamna desigur ca „trebuie sa ducem pana la capat logica liberala” si sa declaram toate materiile optionale. Nu vad de ce alegerea ar trebui sa fie de tip „totul sau nimic”.

    3. „Să remarcăm de la bun început că părintele are în acest caz dreptul de a-și exercita discernământul, nu copilul. Cu ce argumente? ” Cu argumentul foate simplu ca de fiecare data cand un copil este pus in fata unei alegeri aceasta trebuie validata de parinti. Si atunci cand isi alege scoala sau liceul unde merge, parintii sunt cei care valideaza alegerea. Daca acceptam principiul existentei materiilor optionale (vezi 2) trebuie sa-l acceptam si pe acesta. Asa este normal, moral si corect din punct de vedere legal. Nu se poate altfel.

    4. In pofida straduintei de-a argumenta contrariul, religia nu este o materie ca oricare alta. Ea presupune credinta intr-o forta supranaturala numita Dumnezeu si raportarea la anumite dogme legate de aceasta. (Unele dintre ele intra in contradictie cu teoriile stiintifice : creationism vs. evolutionism ca tot veni vorba). Cum ar putea un profesor de religie sa evalueze cunostintele unui ateu ? Putem sa regretam (sau nu) faptul ca numarul de crestini in lumea occidentala e din ce in ce mai mic si ca tendinta este spre diminuarea sau eliminarea religiei din scoli. Dar nu putem in mod onest intelectual sa asimilam religia celorlalte materii cu argumentul ca ea contine referinte culturale si istorice importante etc etc. Toate aceste aspecte culturale, istorice sau altele pot fi predate in cadrul materiilor deja existente sau intr-o „istorie a religiilor”) fara ca existenta lui Dumnezeu sa fie asumata.

    • @Damian: si ce daca presupune credinta in existenta lui Dumnezeu? Multe lucruri se fac in scoala fara legatura cu convingerile noastre sau cu ceea ce ne-am dori. Bun, trebuie sa scapati de reflexul asta dogmatic. Scoala sau e publica, si atunci misiunea ei nu e de a ne echipa cu adevaruri finale sau universale, care in realitate sunt cel mult pct de plecare ptr exprimarea altor adevaruri, mai curand de a ne furniza cu o ‘stiinta’ de a gandi in diverse domenii (aflate altminteri in permanenta autointerogare si multiplicare competitiva interna); sau e o afacere privata/ confesionala, si atunci sunt gata sa va inteleg idiosincranziile: scoala, vrei nu vrei, trebuie sa reflecte o anumita paradigma, un anumit ideal uman etc, consacrate de un grup, o comunitate de savanti musulmani, o secta etc al carei membru sau simpatizant esti. Dar nu e cazul nostru, discutia e despre sistemul public de educatie. Sau nu e?
      Sa o spun si altfel. Argumentul de tip totul sau nimic e bun. Porneste de la o idee rotunda de spatiu public. Si argumentul dvs (opus) e bun, dar e bun ptr ca va avantajeaza pe dvs, nu din alte motive. Ei, din pct de vedere public sau suntem egali in convingeri, sau ne luam la revedere de la educatie sau altceva asemanator care are in coada cuvantul public. Mai ganditi-va
      Cele bune

      • „si ce daca presupune credinta in existenta lui Dumnezeu?”

        Ar aduce mai mult bine societatii romanesti daca B.O.R.- ..ii ar „presupune” credinta in periuta de dinti.

      • „Scoala sau e publica, si atunci misiunea ei nu e de a ne echipa cu adevaruri finale sau universale,….” perfect de acord :-D. Dar in ora de religie lucrul acesta chiar se intâmpla : se porneste de la premisa unui adevar final si universal. :-D curios ca va auto-contraziceti intr-un mod atat de flagrant.

        Se fac la scoala multe lucruri care nu sunt conform convingerilor elevilor sau parintilor ? Absolut de acord, e inevitabil. Asa cum spun mai multi comentatori si autorul articolului deopotriva, in scoala publica statul defineste continutul materiilor pe care le considera necesare formarii cetatenilor. In cazul in speta, predarea obligatorie a religiei ortodoxe contrazice una dintre legile fundamentale ale statului : religia crestina ca materie obligatorie e incompatibila cu libertatea de-a crede ca Isus a fost un impostor. Ca atare statul a rezolvat aceasta problema facand religia materie optionala. Cealalta solutie ar fi fost limitarea libertatii religioase.

        Mai ganditi-va.

        • Nu puteti exclude religia sub motiv ca nu se comporta ca fizica sau chimia sau filosofia sau altceva asemanator. E o idiotenie (cu atat mai mult cu cat nicio stiinta nu e o tabula rasa la baza, ci un pachet de presupozitii si intuitii metafizice care sunt acceptate cultural la un alt nivel, si care nu pot fi puse in discutie fara ca totul sa se dizolve). Teologia in scoala sau religia nu e fizica, chimie etc, are alt obiect, daca nu din alt motiv, si nu e singura care e presupozitionala. Ea nu e mai putin rationala din aceasta cauza. Ce face ea e sa lucreze in interiorul unui discurs perfect inchegat si ordonat din pct de vedere rational, cu sursele, instrumentele si regulile lui, nu ale filosofiei, matematicii, istoriei religiei etc. Asta-i tot. Si exact asta e ce va deranjeaza. Or exact asta e ceea ce face din dvs un democrat foarte prost daca nu cumva un soi de comunist emancipat in materie de afaceri publice; emancipat in sensul ca mai stati la discutii cu noi. A exclude religia inseamna pur si simplu a priveliga o paradigma sau un discurs asupra altora. Asta e libertatea dvs.
          Bun, e extrem de important ca scoala sa fie un spatiu al paradigmelor concurente, nu al uneia singure, asa cum si societatea este. Statul in acest moment se face vinovat de privilegierea uneia singure. Si dvs la fel. E ceva ce pana si gainile inteleg.
          Sper sa nu ma mai puneti in situatia de a ma repeta.
          Cele bune

          • 1. „Nu puteti exclude religia sub motiv …” Nici acest articol, nici comentariile mele la el, si nici … starea de lucruri existenta nu au de-a face cu excluderea religiei ortodoxe din scoala ci cu abolirea caracterului ei obligatoriu. Nu stiu unde ati citit altceva. Ca atare acuzatii gen ” democrat foarte prost” sau „a priveligia o paradigma sau un discurs asupra altora. Asta e libertatea dvs.” suna fals fiindca se potrivesc mai degraba celor care ar dori mai degraba sa impuna o obligativitate.

            2. N-am contestat vreodata ca discursul religios nu e rational (daca da, unde ?). El este cat se poate de rational plecand de la o axioma (a existentei lui Dumnezeu, Isus etc). Diferenta (e drept subtila) fata de stiinte este ca – desi ultimele se dezvolta tot pornind de la axiome : nu se poate rationa decat plecand de la o ipoteza ! – axiomele lor pot mereu fi puse in discutie. Si sunt. (luati teoria Big Bangului de exemplu).

            3. Problema principala a axiomei cu pricina este ca daca vrem s-o impunem in scoala ca obligatorie, ea contrazice articolul 29(1) din Constitutie. Motiv pentru care CCR a decis accentuarea caracterului sau optional (vezi si art. 6).

            Pare usor de inteles, dar cand citesc in comentariul dvs ca „e extrem de important ca scoala sa fie un spatiu al paradigmelor concurente, nu al uneia singure, asa cum si societatea este. Statul in acest moment se face vinovat de privilegierea uneia singure. ” îmi pun totusi unele intrebari :-). Cum poate caracterul OPTIONAL al unei materii/teze/idei sa privilegieze o singura paradigma in detrimentul celor concurente ?? Sfanta logica spune exact contrariul !!!! De aceea cred ca e (in cel mai bun caz) o neintelegere a subiectului din partea dvs. Sunt gata sa explic din nou cu riscul de-a ma repeta.

          • D-le Balasoiu,

            Atitudinea nu tine loc de argumentatie. Iar argumentatia, atita cita e de gasit in „punerea la punct” de mai sus, e subreda rau.
            Daca e sa „demascam” idiotenii, prima pe lista e clasificarea teologiei ca stiinta si compararea ei cu matematica, fizica sau chimia. Matematica, fizica si chimia au dat umanitatii medicamente avansate, calculatorul de pe care va practicati prozelitismul si rachetele spatiale. Religia a dat umanitatii inchizitia si talibanii. Stiinta se mai bazeaza si pe fapte, nu numai pe teorii. Religia nu e stiinta, e doar o teorie, cit ar fi ea de sofisticata. Sa nu vorbim de traditie si legende in loc de fapte, ca nu are rost. Culturile cargo includ fapte mult mai usor verificabile decit crestinismul.
            Inchei prin a va ruga sa explicati, tot asa ca sa inteleaga si gainile, cum ar trebui implementata in fisele de scolarizare optiunea de indoctrinare ? Eu ca parinte as vrea sa pot alege de exemplu intre budism, shintoism si rastafarianism.

            • Nimic nou. Faceti judecati asupra religiei de pe alte pozitii. Nu sunt cele ale teologiei, ci ale filosofilor, diverselor stiinte etc. E irelevant. Nu sunteti in masura sa-i impuneti religiei altceva decat standarde care tin mai degraba nu de continut (exista institutii si specialisti omologati/e academic care se ocupa de treaba asta; sau nu erati la curent?), ci de forma si strategia predarii. Ce s-ar intampla de ex cu fizica daca si eu as avea opinii asupra ei cu interesele, instrumentele si concluziile mele, asa cum face dl Damian cu religia, sau si mai rau, daca as masura-o dupa marile calamitati in care a fost implicata secolul trecut, inclusiv criza ecologica de azi, impreuna evident cu chimia, matematca si in genere tehnostiinta? As putea sa nu gasesc deloc ca pretul e rezonabil.
              Bun, ca si in cazul dlui Damian, orientarea ideologica e totul. Observ ca tipul asta de atitudine si justificari apare la cei care nu stiu sau nu inteleg o boaba filosofie.
              Limitati-va ca parinte optiunile la resursele disponibile, s-ar putea sa nu existe profi de budism ptr gimanziu, si oricum e nu stiu cum sa vrei vrei luna de pe cer, chiar daca ai dreptul s-o ceri, atunci cand literalmente nu ti-o poate da nimeni.
              Cele bune

            • @Balasoiu. In caz ca ati avea o noua conceptie revolutionara in fizica vi s-ar cere fara indoiala sa va probati rezultatele prin masuratori. Iar daca acestea sunt corecte ati deveni un om de stiinta respectat. Daca nu, nu v-ar mai baga nimeni in seama. In orice caz nu v-ar arde nimeni pe rug.

          • Domnule Constantin Balasoiu,

            Spuneți: “Bun, e extrem de important ca scoala sa fie un spatiu al paradigmelor concurente, nu al uneia singure, asa cum si societatea este.”

            Care mai exact este paradigma care este favorizată atunci când religia (în forma ei dogmatică) nu mai este predată în școli?

            Aș presupune că vorbiți de teoria evoluției sau de știință în general.

            În acest caz Geneza din Biblie sau Inteligent Design nu se situează în aceeași spațiu al paradigmelor cu știința de exemplu. Pentru că modul în care s-a ajuns la teoriile științifice și testarea validității lor este foarte diferit de modul în care se testează validatatea genezei sau inteligent design.
            Deci datorită modului diferit ele nu reprezintă paradigme din același spațiu sau legate de concepte similare.
            Asta mi se pare evident și nu cred că necesită o demonstrație.

            Geneza/Biblia este o paradigmă concurentă cu Epopeea lui Ghilgameș[1] sau Mitul lui Osiris [2] sau orice basm legat de crearea lumii, renaștere, inviere …

            Dacă vorbim de moralitatea/etică atunci învățăturile creștine sunt paradigme concurente cu alte învățături spirituale/religioase: Budism, Hinduism, Islamism, Zeii Greci și Romani, Zamolxe, Marmonism … și multe multe altele. Sau dacă vorbim de Isus uite aici [3] o listă cu mai multe zeități ce reprezintă paradigme concurente.

            De asemenea sugerez să discutăm mai puțin despre “paradigme” un cuvânt care place atât de mult intelectualului folosit pentru o manipularea subtilă a atenției publicului și pentru a a acorda o notă intelectuală unui text lipsit de argumente logice. Pentru că fie o paradigmă (preluând o definiție internațională științitică) reprezintă [4] “a philosophical and theoretical framework of a scientific school or discipline within which theories, laws, and generalizations and the experiments performed in support of them are formulated” fie reprezintă [5] “exemplu, model; pildă; învățătură” sau chiar sensul inițial al cuvântului “paradeigma” din greacă reprezentând [6] “the model or the pattern that the Demiurge (god) used to create the cosmos”

            Mai pe scurt învățătura creștină este o paradigmă în sensul de învățătură și asta nu îi oferă în nici un caz sensul de adevăr ci singurul lucru pe care îl putem spune este că niște oameni au continuat să aplice ceea ce li s-a explicat de către străbuni.
            Și dacă vreți să vorbim mai filosofal uite unde ne-a dus asta în ultimii 2.000 de ani: regiunea în care (dumne)zeu s-a arătat oamenilor este în încă în stare de război. Oare nu putea să rezolve și asta în cei 2.000 de ani?

            La final vă invit să nu mai folosiți comunismul în argumentația religie/scepticism. Nu aduce nici un argument în folosul conversației. Mai mult este o dovadă că cel care folosește această comparație nu a înțeles nici comunismul ca doctrină, nici întrebările fundamentale ale religiei sau scepticismul celor care nu cred.

            [1] http://en.wikipedia.org/wiki/Epic_of_Gilgamesh
            [2] http://en.wikipedia.org/wiki/Osiris
            [3] http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_people_who_have_been_considered_deities
            [4] http://www.merriam-webster.com/dictionary/paradigm
            [5] http://dexonline.ro/definitie/paradigm%C4%83
            [6] http://en.wikipedia.org/wiki/Paradigm#Etymology

            • Nu cred ca termenul paradigma e o alegere pedanta sau persuasiva sau ca exprimarea mea e confuza si fara argumente. Am folosit termenul, daca doriti, cu def dvs de la pct 4; se aplica intr-un mod mai general epistemologiei. Dar era clar oricum din opozitia religie/ stiinte, nu exista alte laturi de discutie (chiar, cine sau ce v-a trimis pana la Ghilgames si/ sau la comparatiile astea?). Si mai clar. Dl Damian privelegiaza personal o paradigma, si e dreptul lui sa o faca, dar incearca sa impuna aceasta paradigma in discutia despre situatia religiei in scoli. Or in acest caz domnia sa abuzeaza de dreptul domniei sale. Asta e intreaga discutie, si asta e de cred ca discutia despre comunism isi pastreaza relevanta ptr noi azi, chiar daca nu va place.
              Cred ca o perspectiva plurala in sens paradigmatic e in avantajul tuturor, si fara niciun prejudiciu moral major. Daca nu intelectual, atunci cel putin in folosul libertatii.
              Bun, nu vad ce ar mai fi de clarificat sau adaugat. Va las aici o discutie ca sa vedeti care e treaba cu paradigmele, daca chiar va intereseaza; va sugerez in plus comentariul dlui Iordache: http://www.contributors.ro/cultura/etica-versus-religie/
              Cele bune

            • Subscriu la acest comentariu. Cred ca termenii pretiosi („paradigma” „tehnostiinta”) n-au ce cauta intr-o discutie care este (totusi !) despre ceea ce se preda la scoala elementara. Cred mai ales ca am avea cu totii de castigat daca am dialoga cu argumente. Eu am adus contra-argumente la cele prezentate de autorul articolului pe care le consider incorecte (nu toate argumentele din articol sunt incorecte NB). Le-am si numerotat ca sa fie mai clar. La un argument se raspunde cu un contra-argument. De aceea cand vad ca raspuns in loc de asa ceva insulte („comunist”, „democrat foarte prost”, „gainile” etc) sau procese de intentie („privilegiaza o paradigma”…) toate acestea din partea unei persoane scolite, imi zic ca mai e mult de lucru in scoala româneasca.

  24. „In conditiile capitalismului, libertatea de constiinta se rezuma, de cele mai multe ori, la recunoasterea dreptului fiecarui cetatean de a alege si profesa o anumita religie, recunoscandu-se astfel libertatea de constiinta numai pentru credinciosi. In socialism elementul nou, calitativ superior al libertatii de constiinta consta in aceea ca se recunoaste libertatea fiecarui cetatean nu numai de a alege si impartasii o conceptie religioasa sau alta, ci si dreptul de a avea o conceptie stiintifica, materialist-dialectica, de a fi ateu, adica de a nu adopta nici o conceptie religioasa si de a face propaganda materialist stiintifica”.

    „Libertatea de constiinta in ceea ce priveste credintele religioase nu poate fi in nici un caz si sub nici o forma inteleasa ca o impacare a conceptiei materialist-dialectice cu ideologia religioasa, ca o renuntare la educatia ateist-stiintifica. Libertatea de consttinta nu inseamna numai libertatea cultelor, ci si dreptul cetatenilor de a nu adopta nici o religie, de a se elibera de idei si sentimente religioase, mistice, obscurantiste” (stiinta, religie, societate – culegere de lectii pentru invatamantul de partid – eidtura politica, Bucuresti, 1972)

    Sunt suficiente aceste doua citate pentru a arata de unde vine ura, foarte rar disimulata, a ateilor militanti. Ateismul militant e de sorginte marxista.
    Nu sunt aparatori ai stiintei asa cum pretind, ci isi manifesta revolta pe faptul ca, spre deosebire de epoca construirii „socialismului multilateral dezvoltat” si al „fauririi omului de tip nou”, al caror ramasite sunt, credinta oamenilor in Dumnezeu poate fi din nou afirmata puplic, ca numele Creatorului poate fi promuntat fara frica.

    Daca ceva ar trebui scos din programa scolara, aceasta este „teoria evolutionista” Aceasta chiar ca le strica mintile copiilor. Cititi lucrarea lui Ioan Vladuca – ARGUMENTE STIINTIFICE CONTRA EVOLUTIONISMULUI. Se afla pe net. Veti putea vedea cat de lipsite de logica sunt textele evolutioniste din manualele scolare.
    Va recomand si cartea Oanei Iftime- INTRODUCERE IN ANTIEVOLUTIONISMUL STIINTIFIC.
    Deasemeni si articolul susemnatului – CUGETARI PENRU LIBER-CUGETATORI – In Linie Dreapta. Il gasiti cu google.

      • Cred ca nu ati sesizat, domnule Mihai Damian, ca pledoaria impotriva predarii religiei in scoala nu-mi apartine. Este pledoaria comunistilor la care, vad ca si dvs. subscrieti. Nu si eu.

        „Invatatorul sau profesorul imbibat de credinta mistico-religioasa si pe care elevii il vad participand la practicile religioase nu poate avea autoritate in conducerea proceselor educationale ateist-stiintifice”

        E un citat din acelas volum de lectii pentru invatamantul politic comunist, precum precedentele. Reflecta perfect conceptia si explica totodata atitudinea tuturor celor ce se opun cu vehementa predarii religiei.

        • Ba am sesizat f bine dle Sampalean. Si am citit si articolul dvs. Si am incercat sa citesc si din opera respectivului Vladuca. N-am reusit prea mult fiindca lecturile din pseudo-oameni de stiinta pentru care datarea cu carbon e un moft si Pamantul are cateva mii de ani ma irita foarte tare. Atata vreme cat obscurantisti de acest tip sunt prezenti in scoala româneasca toate beneficiile (istorie, cultura…) ale predarii religiei la care articolul dlui Paphagi face referirire sunt anihilate complet. Deci daca recenta decizie a CCR contribuie la eliminarea lor din spatiul dedicat invataturii, o aplaud cu calcura. Si inca ceva : renuntati de grâce la a considera ca tot ceea ce va contrazice e comunist sau vandut rusilor. Exista si oameni care gandesc liber. Sigur ca cei care imbratiseaza ideile unor indivizi precum respectivul Vldauca n-au nici o sansa. Scoala trebuie sa formeze minti libere si a noastra n-o face destul. Ca dovada.

    • @Sampalean
      Va rog nu indemnati la Google care e unealta fiarei. Ideile bune si curate precum argumentele stiintifice impotriva evolutionismului n-au nevoie de asa ceva pentru a se raspandi in lume.

      • E vorba de doua carti, care au aparut in librarii. Pentru ca nu stiu daca se mai afla in librarii, v-am instiinta ca au fost reproduse pe internet.
        Apropo de Google: Eu, ca sa citesc articolul domnului Papahagi precum si comentariile, le-am accesat pe google. Probabil ca dvs ati folosit alt motor de cautare. Rezultatul a fost acelas, nu? atunci, care-i problema ? Nu-i tot un drac? De ce apelati la el ?

  25. Autorul nici nu stie ce se face la ora de religie.. ne dicta profesorul din manual si apoi trebuia sa dam lucrare din nu stiu ce sinod, nu deja educatia la pamant si materia stufoasa si in pararel cu ce se cere, nu BOR a tradat poporul cu albanezul de Ponta.

  26. Dle Papahagi, o simplă intrebare: ce vârstă aveți?!
    După Google sunteți nascut în 1976, deci în ’90, imediat dupa „evenimente” făceați 14 de ani, acum vă pregătiți pentru 39, mulți înainte sănătoși și în putere!
    …ati făcut gimnaziul într-o epoca în care religia în scoală era imposibilă. Va impiedicat aceasta să vă formați ca un om religios?! Nu cred din ceea ce se vede la dvs!!!
    Lipsa educațiri religioase în scoală a produs mulțime sufocantă și vijelioasă de atei?! Nu cred din ceea ce se vede în jur!!!
    …pentru că sentimentul religios „se plantează” în sufletul copilului chiar în familie!
    Bunica, mama și tatăl sunt, in ordinea contribuției, adevărații profesori de religie, nu cineștie ce funcționar au sacerdot mai mărunt sau de rang mai înalt!
    Criza familiei tradiționale, absența părinților și bunicilor din timpul când copilul se află acasă are și acest efect neașteptat în educatia copilului pe care scoala nu poate să-l corecteze fără a declanșa alte urmări, de nebănuit deocamdată.
    A introduce acest subiect în disputa politică, cum pare că procedați dvs, este cel mai sigur drum spre golirea de conținut a educației religioase.

  27. Domnule Papahagi,

    A fost o vreme cand va apreciam activitatea in PDL.

    Bazat pe articole fundamentalist crestine cum e cel de fata, nu mai aveti de mult sustinerea mea, deoarece va pun pe acelasi nivel cu republicanii conservatori americani. Mai ramane sa porniti o cruciada impotriva planificarii familiale si va identificati complet cu ei.

    Va rog cu atentie sa va uitati ce anume este predat in Uniunea Europeana cand este vorba de religie (Wikipedia e o sursa buna de informatie).

    In primul rand, profesorii de religie nu sunt controlati de nici un fel de biserica sau cult. Sunt absolventi in general de filosofie sau istorie si nu au nici un fel de obligatie fata de un cult sau altul.

    In al doilea rand, ceea ce se preda sunt etica, istoria religiilor sau religie comparata. Unele tari cum e Franta au lasat religia obligatorie (predata ca mai sus), insa au interzis catehismul in scoli.

    Din cate vad eu mai sus, vreti catehism in scoala. Vreti asta, nu aveti decat sa organizati scoli duminicale in biserica dupa model american. Nu faceti asta din bani publici.

    Chiar si conservatorii americani dupa care se pare ca va inspirati nu pot sa impuna predarea religiei in scoli dupa modelul pe care il descrieti mai sus, desi ar vrea ei. Constitutia americana le interzice asta, si e una dintre cele mai liberale din lume.

    Eu unul sunt personal pentru scoaterea religiei din scoala, insa daca e predata optional sub forma de etica, istorie a religiilor sau religie comparata de profesori care nu au nici un fel de afiliatie oficiala cu vreo biserica si catehismul e interzis, nu m-as pune impotriva ei, si cred ca nici ASUR.

  28. „Alfabetizarea religioasă este la fel de importantă precum orice altă materie școlară.”

    Fără popi ne-am descurca, dar fără medici, asistente medicale, ingineri, avocați, procurori, arhitecți, chimisti, agronomi și alți absolvenți de facultăți științifice, nu prea.

    • E perfect inepta argumentaţia! Dificultatea predarii religiei, in forma in care se face, este ca spre deosebire de biologie, matematică, evolutionism şi ce mai doriţi, religia CONSTRÂNGE. Nu-i trece nimănui prin cap să forţeze elevul să creada că teorema lui Pitagora e justă, şi nici ca „big-bangul” a avut într-adevăr loc. Elevul e lăsat sa decidă LIBER dacă acestea sunt adevărate sau nu. În cazul religiei „adevărul” trebuie băgat pe gât, ca să nu vorbim că trebuie băgat pe gâtul ALTORA (v. cazul islamului, deşi nici creştinismul nu a fost întotdeauna ferit de ispita).

      In chestia caracterului ”traumatizant”: atâta timp căt „Divina Comedie” (reprezentarile iadului şcl) rămâne fapt cultural el nu este traumatizant (pentru copil, adică). TOŢI copii ştiu că sunt „poveşti”: chiar daca traiesc în ele la o anumită vârstă, se desprind incet din gandirea de acest fel („mitica”) spre lumea reală, care nu mai e poveste. Ce le propune religia, in forma inepta predata in scoli, este drumul invers: SPRE infantilizare, nu dinspre. „Realitatea” religiei este lumea cu c…în sus, din acest pdv.

      „Continuturile culturale” trebuie intr-adevar, aduse la cunoaşterea (tuturor, nu doar a copiilor), atâta ca asta ar insemna predarea RELIGIILOR (si nu a religiei) ceea ce ar pune materia in randul cunostintelor obiective (ca biologia). In acest caz si doar in acest caz RELIGIILE ar putea fi predate, ca istorie a religiilor, sau ca religie comparata, de pilda. Dar asta exclude complet profesorii formati de X confesiune. Nu ar putea fi ortodocsi, sau musulmani căci – inevitabil, partizani.

      În fine (e greu de urmarit articolul- confuz, prea lat si prea pasionat). In fine, să acceptam ca se preda „religia” locului – asta pare ca-şi doreşte dl. AP. CE le vom spune? Nu stim de fapt ce este „creşinismul”. (sa se citeasca „sunt puţini cei care stiu”). Iata un exemplu: toata lumea, ignorantul si specialistul, va va spune ca e „iubirea de aproapele”. a devenit un reflex. Ori chiar Christos, are precautia sa atragă atentia ca NU mai e asta (ci a dusmanului). Asta este un fapt imediat vizibil, dar in cele din urma aproape TOATE platitudinile care se zic, in scoli sau aiurea, despre propria noastra religie sunt falsuri acceptate. Expunem copii la un regres al conştiintelor, care deja angajat de lumea exterioara (religiei, adică).

      Nu trebuie, acuma, „marginalizata”. Avem nevoie de o infuzie de moralina, de una consistenta, chiar. Una din cauzele declinului este chiar ortodoxia, de altfel. S-ar putea amenaja prăbusirea cu ”etică”- prin care însa ne vom intoarece inevitabil la religie (nu avem alta sursa argumentata a moralei). S-ar putea preda asta, pur si simplu, „etica”, etica RELIGIOASA inclusiv. Dumnezeu are „drepturi de autor” in branşă, este deci inevitabila. Detourul prin ordotoxie, ritualisme si bigotisme de divesre specii (mai nou avem parte si de o doza de bovarism ortodox- e ceva nou)- detourul este complet inutil.

  29. „Într-o logică liberală dusă până la capăt, oricare dintre materii ar trebui să fie opțională. De ce ar fi religia un caz aparte? Nu oferă și ea un conținut de cunoaștere bazat pe un corpus de texte și exegeza aferentă, precum literatura? Nu corespunde și ea, precum istoria politică, unui fenomen uman manifestat în decursul timpului, cu evenimente și instituții atestate documentar? Nu reprezintă, precum limba și istoria, un ingredient al identității naționale? Nu are religia, prin manifestările ei artistice, literare sau muzicale, o dimensiune culturală?”

    Acest paragraf este partea centrala a argumentului dvs, asa ca e cazul sa fim atenti. Dvs vreti sa demonstati ca n-au cum sa existe si diferente aratandu-ne cu degetul asemanarile. Ce sa zic, poate ca nu sunt chiar asa de rele integralelele alea :) Poate ca scopul nu este calculul in sine, care este intr-adevar uitat, ci ideea de rigoare matematica a rationamentului destul de complex din spatele acelui calcul.

  30. Un articol bun, dar tardiv. Nu cred că mai ajută la ceva. Acum rezolvarea problemei mai poate veni doar din partea părinților care doresc religia, și a organizațiilor civice ale acestora. Și fiți sigur că vor avea succes, fără nici o contribuție intelectuală din partea noastră, din păcate.

    gânduri bune,

    • Dle profesor, multi au dorit „rezolvarea problemei” de-a lungul istoriei, dar nu va amagiti ca se poate tavali omenirea prin noroi fara concursul intelectualilor. Asa ca bijuterii intelectuale precum cea de fata a dlui Papahagi nu sunt de lepadat.

  31. „Într-o logică liberală dusă până la capăt, oricare dintre materii ar trebui să fie opțională. De ce ar fi religia un caz aparte?”
    A spus-o Bertrand Russell: stiinta-i despre ceea ce stim, religia-i despre ceea ce credem.
    Mutatis mutandis, scoala (cel putin cea din invatamantul public) ar trebui sa se rezume la predarea de cunostinte.

  32. Dle Papahagi, ne-ati insirat falsele argumente. Unde sunt, totusi, argumentele? Pana acum, doar o serie de non sequitur-uri si sofisme, care incepe prin constructia unui preopinent de paie. Nu predarea „religiei” e in chestiune, ci predarea religiei (a) in spirit confesional si catehetic si (b) intr-un regim, pana acum, cvasi-obligatoriu.
    >
    “Trebuie spus dintru bun început că religia este singura materie în cazul căreia li se dă părinților dreptul să decidă ce e bine să studieze copiii lor.”
    >
    Este si singurul tip de ideologie care beneficiaza de o „libertate de…” statuata in constitutii si conventii si tratate si declaratii; precum si de o doctrina a separatiei de stat. Daca nu ati inteles pana acum ca religia se bucura, din ratiuni istorice, de un rol aparte in constructia politica „vestica”… Numai ca dvs. vreti si sa va delectati cu prajitura, si s-o pastrati intacta.
    >
    „Într-o logică liberală dusă până la capăt, oricare dintre materii ar trebui să fie opțională.”
    >
    Poate – vezi varii libertarieni –, insa irelevant. Cu mici exceptii, nimeni nu predica o logica liberala dusa pana la capat. In mod sigur nu majoritatea celor care solicita un regim special pentru religie ca materie scolara.
    >
    „…oricare dintre materii ar trebui să fie opțională. De ce ar fi religia un caz aparte?”
    >
    In acest caz, nu „religia” este un caz aparte; ci religia predata confesional (si, la noi, catehetic).
    >
    „Să remarcăm de la bun început că părintele are în acest caz dreptul de a-și exercita discernământul, nu copilul.”
    >
    Copilul are dreptul, in anumite comunitati si in privinta religiei, de la 14 sau de la 16 ani.
    >
    „Dar la fel de deranjantă pentru un necreștin poate fi prezența bisericilor în centrele orașelor noastre. Să le ascundem oare, sau să le demolăm, cum a făcut Ceaușescu?”
    >
    Nu, doar sa nu obligam cetatenii sa se plimbe pe aleea din fata bisericii. Cam asta se face cu predarea religiei in spirit confesional in scolile publice.
    >
    „S-a mai pretextat, particularizând, că religia ar conține credințe și imagini traumatizante pentru copii, cum ar fi reprezentarea iadului.”
    >
    Iarasi: nu „religia”, ci manualele de religie din scolile romanesti; nu „religia”, ci stilul de predare din scolile romanesti.
    >
    „Traumatizant este și Infernul lui Dante: să-l eliminăm din literatura universală?”
    >
    Nu, doar sa nu punem la capul copiilor de 3 ani gravurile lui Bosch. Sa-i lasam sa se mai maturizeze emotional un pic…
    >
    „Ce facem, edulcorăm materia, cenzurăm literatura și istoria?”
    >
    Sugerati sa introducem Lolita in curriculumul de clasa I? Henry Miller la clasa a III-a? Cata temeritate, dle Papahagi!
    >
    „Separarea statului de Biserică … Nu înseamnă nicidecum că religia creștină, sau oricare alta, trebuie evacuate din orice aspect al vieții cetății și izgonite între cei patru pereți ai spațiului privat.”
    >
    Pe scurt: OM DE PAIE.
    >
    „Cei care protestează împotriva predării religiei în școli în numele laicității nu folosesc argumente logice, obiective, ci ideologice, sau – paradoxal – chiar (anti)teologice.”
    >
    Spre deosebire de dvs., care folositi, nu-i asa, argumente logice, obiective, non-ideologice si chiar (anti)(anti)teologice?!
    >
    „în timp ce preceptele Decalogului, pildele lui Hristos sau cunoștințele de iconografie creștină vor rămâne permanent utile, măcar la nivel de cultură generală.”
    >
    Adevarat in privinta preceptelor si pildelor (in privinta iconografiei, n-as zice). Numai ca pildele si preceptele nu au nevoie de catehismul din scolile romanesti si, desi geneza lor religioasa e relevanta, pot fi oricum deprinse usor, pe nenumarate alte cai, intr-o societate (cum sunt cele de astazi) care e permeata de ele dincolo si, deja, independent de discursul religios.
    >
    „Nimic nu demonsterează însă că religia e mai bine sau mai rău predată decât alte materii, sau că programa este mai (in)adecvată decât altele.”
    >
    Deci, sa intelegem, ca religia este, totusi, ca orice alta materie. Si ca a preda prost preceptele & pildele nu e cu nimic mai periculos pentru constiinta copiilor decat a preda prost flotarile, clorofila si cosinusul?
    >
    „Nu pretind că am epuizat subiectul sau că gândirea mea, încă în curs de formulare, a reușit să atingă toate aspectele chestiunii, în întreaga lor complexitate.”
    >
    Ce usurare!

    • In articolul 19 din Motivatia CCR la exceptia de neconstitutionalitate … de care discutam se spune clar ca: „numai după exprimarea dorinţei elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, de a-şi însuşi prin studiu preceptele specifice unui anumit cult religios intervine obligaţia pozitivă a statului de a asigura cadrul necesar menţionat”. Asadar, preceptele specifice=CATEHISM!
      De ce? Pt ca legiuitorul a stipulat obligatia statului de a asigura studierea „preceptelor specifice” pt cele 18 culte recunoscute de stat si dreptul parintilor de a opta pt aceasta disciplina, dar nu obligatia studierii ei.
      Deci, chiar asa, ce mai discutam?

    • Desi un astfel de artocol nu merita un raspuns articulat (si argumentat), iata ca a prilejuit totusi unele comentarii savuroase.

  33. Dl Papahagi e cam certat cu logica si nici legile nu-i prea convin.

    1/ Spre stiinta domniei sale in lege se face distinctia intre adult si minor (si asta cam peste tot in lume, cel putin in tarile cu apa calda).

    2/ Rationamentul domniei sale, foarte la moda printre ortacii de tea party romanesc, e urmatorul: ca exista pericolul sa nu ne mai intelegem propria cultura daca ignoram religia ortodoxa.

    Ori problema nu e studiul religiei (cu care as putea fi de acord, vezi mai jos) ci cu studiul ortodoxiei. Personajele de tipul domnului Papahagi, desi zbiara „cultura, cultura” peste tot nu sint interesate de cultura propriu-zisa, ele sint numai interesate de pastrarea de statusului, de putere.

    Un tablou al lui Titian sau Klimt, sa zicem Danae, este incomprehensibil pentru privitorul modern care nu stie un pic de mitologie greaca.

    Deci, cultura presupune si alfabetizarea religioasa. Ce fel de alfabetizare, totusi?

    Parerea mea este ca aceasta alfabetizare trebuie facuta pentru toate manifestarile religioase umane, trecute si prezente, incepind cu credintele primitive, lumea greaca si romana (aici s-a nascut civilizatia noastra), crestinism (dar nu ortodoxie), islam (am avut treaba cu el), etc.

    Pina aici, pare ca dl Papahagi si cu mine sintem in acord.

    Totusi, la o lectura atenta, ideea dlui Papahagi ar fi sa tratam foarte superficial subiectele de cultura si sa ne centram pe ortodoxism ca deh! a produs atitea opere culturale ortodoxismul asta incit nu ne-am descurca sa le intelegem … . Pe dl Papahagi nu-l intereseaza un mai mare accent pe filozofie si logica, pe istorie, privita si din puncte de vedere culturale diferite (nu numai o insiruire de date searbada), ci religia ortodoxa. Desi le refera, nu marile opere ale culturii produse (din nefericire pentru dinsul!) sub catolicism si/sau protestantism in vest, ci iconografia noastra ortodoxa lipsita de valoare, legata in canon de un mileniu (ai vazut una, le-ai vazut pe toate).

    Iar dezbaterea formatoare pentru un tinar (a crede/a nu crede/a alege intre ce crezi si ceea ce nu crezi/etc) sa nu cumva sa fie incurajata in scoala! Acolo, da-i un rasol, ca merge si-asa!

    3/ Cit despre chestiile pe care dl Papahagi le trece repede sub pres, „fara mare valoare intelectuala”: nu pot califica decit dobitoc pe orice profesor de religie care ne demonstreaza ca pamintul e in centrul universului si ca soarele se invirte in jurul lui (cautati filmul pe youtube). Un asemenea individ face infinit mai mult rau decit lipsa religiei in scoala. A minimaliza un astfel de lucru nu inseamna decit – din nou – ca dl Papahagi este rau intentionat.

    4/ Principiul separarii bisericii de stat este in acest moment incalcat: biserica are drept de veto asupra celui ce preda.

    Conchid, ca am scris prea mult: Manualul trebuie sa fie de RELIGII si predat de un individ care nu are treaba cu BOR (sau biserica in general). Iar un capitol sa fie inchinat agnosticilor si ateilor. Dupa care, n-aveti decit sa declarati materia obligatorie. Virsta la care li se preda copiilor asa ceva trebuie sa fie un pic mai mare, nu incepem cu clasa intii.

    Altfel, bine ati venit in noul ev mediu modern.

  34. Religia nu are ce cauta in scoala. Si nici popii la catedra (in afara de seminarii si facultati teologice). e gretos si dezamagitor sa vezi fundamentalismul religios de tip islamic plimbat cu atata ardoare pe aici de unii care se declara democrati si europeni ca individul care semneaza articolul.

    • Adevarat grait-ai tovarase ! Ca din carte. O carte pe care am mai pomenit-o si anume, „stiinta, religie, societate”, oculegera de lectii pentru invata mantul de partid, deci de propaganda comunista, editata in 1971 si ’72.
      Ia fiti atent ce srie acolo :

      „In munca educativa ce se desfasoara in sistemul nostru de invatamant, nici un efort nu trbuie sa fie socotit de prisos pentru a asigura educatia materialist-stiintifica a elevilor,combaterea cu mai multa fermitate a conceptiilor mistice, inapoiate, sarcina de cea mai mare raspundere sociala trasata de partid” (cred ca stiti despre ce partid e vorba).

      „I nvatatorul sau profesorul imbibat de ctredinta mistca-religioasa si pe care elevii il vad participand la practicile religioase nu poate avea autoritate in conducerea proceselor educationale ateist-stiintifice”

      Sunteti pe linia buna tovarasi !

      • Comunistii nu erau numai in contra religiei, erau si in contra nazismului. Asta nu inseamna ca a fi impotriva nazismului te face comunist.

        Cum se zicea pe vremuri la „Loz In Plic”, mai trage o data.

  35. Nu inteleg demersul d-lui Papahagi. Avem o decizie a CCR si ea trebuie pusa in aplicare. CCR nu a scos religia din scoala, dar a introdus obligativitatea cererii din partea parintilor.
    Iar pentru matamatica, fizica biologie, muzica, educatie fizica nu a cerut acest lucru.
    Daca nu e de acord, d. Papahagi trebuie sa ceara in primul rand revizuirea Constitutiei in conformitate cu viziunea D-sale.

  36. Motto: „The Faith is Europe, Europe is the Faith, wrote Hilaire Belloc. And when the faith dies, the culture dies, the civilization dies, and the people die. So historians and poets alike have written.” – Patrick J. Buchanan

    Excelent articol. Felicitari!

    Sînt ateu, dar, dacă pe vremuri îmi afișam ateismul cu ostentație fudulă, ca pe un blazon, am ajuns în timp, citind ceea ce ar fi trebuit să citesc cu decenii înainte, să îl resimt mai degrabă ca pe o infirmitate.

    Pînă în urmă cu vreo 10-15 ani, cînd am început să citesc chestii gen „Who are we?” (Huntington) nu am dat nici o importanță religiilor, ba chiar credeam că se poate trăi mult mai bine fără. Ulterior, căutînd să înțeleg anumite lucruri de neînțeles, am realizat importanța religiei ca element unificator (alături de limbă). De fapt, limba și religia sînt cele două elemente centrale ale oricărei culturi. Nu ai popor fără o cultură distinctă și nu ai cultură fără elementele astea două. Vezi contraexemplul Africii tribale a statelor artificiale și eșuate. Un popor care gliseaza înspre ateism (cum se întîmplă în Occident de cîteva decenii) e practic în curs de dezintegrare, de atomizare, de împrăștiere și, în timp, de dispariție fie prin dominare, supunere și asimilare de grupuri minoritare cu culturi mai viguroase (care nu au renunțat nici o clipă la religia lor), fie prin exterminare de către barbari veniți din exterior. Așa a fost mereu, dar majoritatea oamenilor nu sînt conștienți de dezastrul spre care se îndreaptă națiunea căreia îi aparțin fiindcă procesul e lent și se întinde pe decenii sau chiar secole, iar schimbările de la o zi la alta sau chiar de la un an la altul par minore sau insignifiante.

    Sigur că e destul de rău că românii au o biserică submediocră și hrăpăreață, așa cum a fost și e BOR, cu prea mulți popi care sînt o rușine nu doar pentru creștinism, ci pentru specia umană, însă, așa cum e ea, e preferabilă absenței totale a unei biserici creștine în zonă. Asta e, și cu asta defilăm. Așa cum e ea, dacă, prin magie, ai putea să o faci dispărută peste noapte și amintirea ei (împreună cu valorile creștine pe care le-a promovat, totuși) ștearsă din capetele românilor, de a doua zi ar începe haosul.

    Cum pune problema Huntington (traducerea mea):

    „Întrebarea dacă există un conflict sau o convergenţă a culturilor este o problemă centrală care confruntă America. E vorba de o ţară cu una sau cu mai multe culturi? Dacă e o ţară cu mai multe culturi, care este atunci baza unităţii naţionale? Istoric, America a avut o singură cultură predominantă, produsul primilor imigranţi britanici şi al valurilor succesive de imigranţi asimilati de acea cultură pe care, însă, au şi modificat-o într-o oarecare măsură. Elementele sale cheie au fost moştenirea europeană, limba engleză, religia creştină şi valorile protestante. Subculturi etnice, rasiale, regionale etc. au existat mereu în interiorul acestei culturi dominante virtual impartasita, insa, de toate grupurile.

    În zilele noastre, totuşi, existenţa şi legitimitatea acelei culturi centrale este pusă în discuţie de către devotatii multiculturalismului, de unii lideri de grupuri minoritare sau grupuri de imigranţi şi de figuri politice de stînga. Preşedintele Clinton a spus explicit că avem nevoie de o „mare revolutie… pentru a demonstra că literalmente putem să trăim fără a avea o cultură europeană dominantă.” Vice-presedintele Gore, în ciuda educaţiei sale la Harvard, a tradus greşit motto-ul naţional american, e pluribus unum, prin „from one, many”.

    America este, evident, o societate multietnică şi multirasială. Dacă devine şi o societate multiculturală, fără o cultură centrala comuna, ce o va mai ţine unită? Răspunsul standard este că americanii sînt uniţi prin angajamentul lor faţă de principiile politice incluse în Declaraţia de Independenţă, Constitutie şi alte documente, principii cunoscute sub numele de Credoul American: libertate, egalitate, individualism, democraţie, domnia legii, intreprinderea privată. Cei mai mulţi americani aderă la aceste valori. Valorile respective sînt, totusi, produsele culturii originare unificatoare şi dacă acea cultură dispare, poate un set de principii politice abstracte să menţină societatea unită? Experienţa altor societăţi care au fost unite doar pe baza unor principii politice, ca Uniunea Sovietică şi Iugoslavia, nu este incurajatoare.

    Problema pentru americani e dacă vor reînnoi şi întari cultura care istoric i-a definit ca naţiune sau dacă ţara va fi dezmembrată şi fracturată de cei hotărîţi să submineze şi să distrugă cultura europeană, crestină, protestantă, engleză care a fost sursa bogăţiei şi puterii naţiunii şi a marilor principii de libertate, egalitate şi democraţie care au făcut din această ţară speranţa multor oameni din întreaga lume. Aceasta e sfidarea cu care se confruntă americanii în primii ani ai secolului XXI.”

    E chiar atît de greu de înțeles că poți foarte bine să fii ateu dar, în același timp, să vezi importanța religiilor?

    • Deci, in opinia lui Huntington (pe care o impartasesti si tu): „Problema pentru americani e daca vor reinnoi si intari cultura care istoric i-a definit ca natiune sau daca tara va fi dezmembrata si fracturata de cei hotariti sa submineze si sa distruga CULTURA EUROPEANA, CRESTINA, PROTESTANTA …”

      Un ateu care sustine „binefacerile” crestinismului poate sa fie foarte convingator. Mai putin convingatoare este onestitatea declaratiei acestuia: „sint ateu”. Sa vedem ce spune despre rolul crestinismului in evolutia tarilor crestine (si a celor occidentale, si a celor protestante) un ADEVARAT ATEU, Bertrand Russell, care de la varsta de 6 ani a fost crescut de catre bunica sa, contesa Russell, care se tragea dintr-o veche familie scotiana de religie protestanta.

      Dar inainte de asta, sa vedem pe scurt, cine a fost Bertrand Russell:

      „Bertrand Russell a fost un filosof britanic, un logician, matematician, istoric, scriitor, critic social si activist politic. El este considerat unul dintre fondatorii filosofiei analitice.” (care a devenit dominanta in secolul XX in Marea Britanie, SUA, Canada, Scandinavia, Australia si Noua Zeelanda)

      http://en.wikipedia.org/wiki/Analytic_philosophy

      „Bertrand Russell este considerat unul dintre principalii logicieni ai secolului XX. Impreuna cu A. N. Whitehead, el a scris Principia Mathematica, o incercare de a crea o baza logica a matematicii. Eseul sau „On Denoting” a fost considerat o „paradigma a filosofiei”. Opera sa a avut o considerabila influenta in domeniile: logica, matematica, teoria multimilor, lingvistica, inteligenta artificiala, stiinte cognitive, stiinta computerelor si filosofie, in special filosofia limbajului, epistemiologie si metafizica. … In anul 1950 Bertrand Russell a primit Premiul Nobel pentru Literatura «ca o recunoastere a scrierilor sale diverse si semnificative prin care a aparat idealurile umaniste si libertatea constiintei.»”

      http://en.wikipedia.org/wiki/Bertrand_Russell

      Si acum sa vedem ce spune Bertrand Russell despre rolul crestinismului in evolutia tarilor crestine (si a celor occidentale, si a celor protestante):

      Bertrand Russell – De ce nu sunt crestin

      Pag. 28:

      „Veti constata, daca veti arunca O PRIVIRE ASUPRA ISTORIEI, ca cel mai mic castig pe calea innobilarii sentimentelor umane, orice imbunatatire adusa dreptului penal, orice pas inainte pe calea reducerii razboaielor, orice pas inainte spre aplicarea unui tratament mai bun celor de culoare, si orice initiativa de reducere a sclaviei, intr-un cuvant ORICE PROGRES MORAL PETRECUT IN LUME A FOST COMBATUT CU CONSECVENTA DE ORGANIZATIILE BISERICESTI DE PRETUTINDENI. Pot afirma cu toata convingerea ca RELIGIA CRESTINA, asa cum este organizata, in bisericile ei, A FOST SI ESTE INCA principalul dusman al progresului moral in lume.”

      Pag. 30:

      „Religia se bazeaza, dupa parerea mea, in primul rand si in special pe teama. Este in parte teama de necunoscut si in parte, asa cum am spus, dorinta de a simti ca ai un fel de frate mai mare pe care te poti baza la orice necaz sau conflict. Totul pleaca de la teama – teama de mister, teama de infrangere, teama de moarte. Teama este mama cruzimii si de aceea nu este de mirare ca religia si cruzimea au mers mana in mana. Pentru ca teama sta la baza ambelor. Astazi incepem cate putin sa intelegem cum stau lucrurile in lume si cate putin sa le stapanim prin intermediul STIINTEI care si-a taiat drumul pas cu pas IMPOTRIVA RELIGIEI CRESTINE, IMPOTRIVA BISERICII si in ciuda opozitiei VECHILOR PRECEPTE. Stiinta ne poate ajuta sa depasim aceasta frica lasa care a incorsetat omenirea de-a lungul atator generatii. Stiinta ne poate invata … sa nu mai cautam protectie imaginara, sa nu mai inventam aliati in cer ci, mai curand, sa incercam prin propriile noastre eforturi aici, pe pamant, sa facem din lumea aceasta un loc potrivit pentru a trai, un ALTUL DECAT CEL CONCEPUT DE BISERICA IN ATATEA SECOLE.”

      • Sunt foarte mirat că un matematician nu a folosit în aceste pasaje măcar câțiva termeni matematici pertinenți. Să fi făcut vorbire, de pildă, de teama de complexitate. Poate recunoașteți că geometria „în spațiu“ era privită ca greu de predat/ învățat. Sau analiza complexă. Așa fiind, o fi un pasaj „de popularizare“ a nu fi luat ad-litteram. Aș adăuga că poate teama vine odată cu slăbirea credinței și, finalmente (aș adăuga) credința este un lux în care trăim și de care nu ne dăm seama până nu-l știrbim.

        • @Adrian

          1. Spui ca: „Sunt foarte mirat ca un matematician nu a folosit in aceste pasaje macar cativa termeni matematici pertinenti”.

          Eu cred ca Bertrand Russell a dorit sa se faca inteles si de catre cei care prefera „gandirea” dogmatica in detrimentul gandirii riguroase, specifice matematicienilor. Este aceeasi abordare pe care o regasim in cartile de popularizare a stiintei, in care nu apar demonstratii matematice.

          2. In ceea ce priveste afirmatia ca „teama vine odata cu slabirea credintei”, situatia este exact pe dos: la inceput a fost teama, care l-a determinat pe om sa gaseasca refugiu in religie: teama de moarte, teama de boala, teama de adversari, teama de catastrofele naturale, teama de a nu isi putea procura cele necesare supravietuirii, etc. In „rugaciuni” se observa cel mai bine acest adevar.

          Cateva exemple pe care le-am gasit la o cautare sumara cu ajutorul Google:

          – „Painea noastra cea de toate zilele, da-ne-o noua astazi” (denota teama de a nu iti putea procura cele necesare supravietuirii)
          – „Cerceteaza si vindeca neputintele noastre”
          – „Inviaza-ma, Maica lui Dumnezeu, pe mine cel mort pentru faradelegile mele, precum ai inviat pe pruncul evreicei, celei ce te-a chemat pe tine in ajutor.”
          – „Acatist catre Dumnezeu Fiul pentru izbavirea de boala”

          Rugaciuni la felurite trebuinte„:

          „Rugaciune pentru ocrotirea de grindina”
          „Rugaciune pentru potolirea stihiilor”
          „Rugaciune la vreme de ispita”
          „Rugaciune pentru izbavirea de vrajmasi”
          „Rugaciune pentru binefacerile primite de la Dumnezeu”
          „Rugaciune pentru frati si surori”
          „Rugaciune la necontenirea ploilor si la rascoala apelor”
          „Rugaciune la inceperea lucrului”
          „Rugaciune de priveghere”
          „Rugaciunile nasterii”
          „Rugaciune pentru nasterea de prunci”
          „Rugaciune pentru mantuire”
          „Rugaciune la necazuri si suparari”
          „Rugaciune la vreme de calatorie”
          „Rugaciune la ziua numelui”
          „Rugaciune pentru copiii ce nu pot lesne invata”
          „Rugaciuni la diferite trebuinte”
          „Rugaciune catre Sfantul Proroc Ilie, la vreme de seceta”
          ETC.

          http://www.crestinortodox.ro/rugaciuni/

          3. Avand in vedere cele de mai sus, semnificatia afirmatiei ca „credinta este un lux in care traim si de care nu ne dam seama pana nu-l stirbim” devine mult mai clara: daca ne pierdem credinta, ramanem fara ajutor divin in fata provocarilor vietii si ale mortii. Totusi, asa cum arata si Bertrand Russell, pe termen lung efectele negative ale religiilor pentru umanitate sunt mult mai mari decat pierderea „luxului (a „protectiei imaginare”) in care traim si de care nu ne dam seama pana nu-l stirbim”:

          Bertrand Russell – De ce nu sunt crestin (Pag. 30):

          „Astazi incepem cate putin sa intelegem cum stau lucrurile in lume si cate putin sa le stapanim prin intermediul stiintei care si-a taiat drumul pas cu pas impotriva religiei crestine, impotriva bisericii si in ciuda opozitiei vechilor precepte. Stiinta ne poate ajuta sa depasim aceasta frica lasa care a incorsetat omenirea de-a lungul atator generatii. Stiinta ne poate invata … sa nu mai cautam PROTECTIE IMAGINARA, sa nu mai inventam aliati in cer ci, mai curand, sa incercam prin propriile noastre eforturi aici, pe pamant, sa facem din lumea aceasta un loc potrivit pentru a trai, un altul decat cel conceput de biserica in atatea secole.”

  37. Ma distrează pomenirea „catolicului” de Dante și a „protestantului” de Bach, printre alții, în pomelnicul ortodox al domnului Papahagi.

    Hai să fim serioși…. ce treabă au pleșcarii inculți din B.O.R. cu Dante și ce legatură este între bolborositele, bîzîitele, bezmeticele îngînări bizantine și marile arhitecturi muzicale ale „sectantului” Johann Sebastian Bach?

    Habotnicia semicoerentă numită ortodoxie, această pegră istorică trebuie exclusă din şcoli în numele unei igiene elementare. Organizaţia profit B.O.R. nu predă estetica icoanelor (o formă de artă oricum repetitivă, prăfuită şi de valoare minimă) ci adorarea lor barbară, printr-un ritual dezgustător al amestecurilor de salivă care nu ține de lumea civilizată. Este şi un cult al morţii, evident în „sanctificarea” unor rămășițe putrezite.

    Ortodoxia trebuie tolerată, ca orice cult religios în limitele legii, în numele libertății religiei, cîtă vreme nu își concretizează social excrescențele de tip legionar și/sau Tanacu. Nimic mai mult. Ideea că societatea civilă datorează acestui anacronism barbar găzduirea sa în templele reale ale educării unor copii nevinovați este un abuz.

    • Probabil cel mai rafinat răspuns dat lui A.P. din toate cele care s-au scris aici. Coerent şi de bun-simţ. (Mai sunt şi altele, desigur.)

  38. Neaparat! BORporatia trebuie sa se asigure ca si generatiile viitoare vor cotiza pentru iertarea pacatelor, de teama iadului si a pedepsei divine. Popii nostri nu au nimic de-a face cu Dumnezeu si nici reprezentantii sai pe pamint nu sunt. Catedrala prostirii si peschesurile pe care le cer de la nasterea unui copil pina pune mainile pe piept. Astea sunt comandamentele popimii romane. Creierele spalate si vinzarea de indulgente, prioritati.

  39. Este surprinzătoare neverosimila apreciere a unei realităţi româneşti
    atît de departe de o realitatea destructurat cutremurătoare.
    Am putea aproape să afirmăm fără să pălim de ruşine, intelectualul nostru cel drag este alături rău de hău într-un vertij narcotic.
    Cum este o posibil ca în 2015 să mai existe astfel de gînduri înşirînd asemenea texte funambuleşti fără nici cea mai mică reală şi concretă legătură cu realitatea.
    Nu cred că mai are rost să reiau atîtea şi atîtea argumente oferite atît de limpede de către mulţi dintre cei care au comentat pe aici.
    Oare decadenţa şi destructurarea planificată a societăţii româneşti să se fi infiltrat atît de profund şi în spiritul intelectualului autohton, chiar şi printre cei de la care s-ar fi putut spera cu adevărat o şansă înspre aer curat, poate o revenire la viaţă ?
    Avem aici un exemplu de argument „pro”, conducînd evident subtil la AMALGAM tipic intelectualicesc, şi astfel, nu doar păgubos, dar şi periculos, oferind argumente frumoase şi adevărate, dar ocolind parcă „feeric” tocmai CONTEXTUL autohton dezastruos şi mai ales soluţiile adaptării şi punerii în practică, concret, a cursurilor de „religie”, în cadrul actual al învăţămîntului românesc Din ÎNTREAGA ţară, şi pe care Ar fi trebuit, stimabilul intelectual, să aibă Curajul să le numească după părerea mea, mult mai obiectiv, cursuri de „ISTORIA , cultura, arta, psihologia şi filozofia Religiilor”.
    Dar nu ne este încă dat, ca intelectualul român să-şi aducă cu adevărat aportul concret şi real la construirea edificului societăţii româneşti. El ştie DOAR să vorbească frumos şi mult din teorii aşezat pe divan, într-o „rînă”.
    Întrebarea care macină lent substratul eşafodaşului este CUM de este posibilă o astfel de deturnare atît de „perversibilă” a sensurilor, realităţii şi valorilor esenţiale ?
    Totul este atît de dureros şi de trist !

  40. S-a mai publicat aici un articol, care promova exact aceleasi idei, desi tema a fost inchisa definitiv, prin decizia Curtii Constitutionale a Romaniei. Este de banuit ca acelasi lucru se va mai petrece si dupa articolul de fata. Inca o data, si inca o data si inca o data … Cata vreme nu se consuma si hartie, totul este OK, vorbim doar despre oameni care nu obosesc si care ne trezesc admiratia, prin asta.

  41. Dle Argesanu, aveti dreptate pana la un punct. Da, credinta se invata de la bunici, parinti, in familie. Dar dupa 45 de ani de ateism, putine familii mai stiu ce inseamna credinta. Asa ca scoala ar putea substitui parintele din aceasta perspectiva, deschizand copilului posiblitatea de a afla despre credinta pentru care multi inaintasi ai nostri au murit ca sa putem noi astazi sa fim cine suntem.
    „Statul nu are voie sa finanteze salariile popilor, constructia de biserici, sa doneze terenuri sau imobile cultelor religioase.
    Cultele religioase sa se autofinanteze din contributiile directe ale enoriasilor!”. Corect. Ai auzit de secularizare?
    „Secularizarea averilor mănăstirești a fost, alături de reforma agrară, una dintre reformele fundamentale adoptate de Alexandru Ioan Cuza pentru modernizarea României, prin care proprietățile bisericilor și mănăstirilor închinate[1] din țară au fost trecute în proprietatea statului. Măsura adoptată în 1863, la 4 ani de la Unirea Principatelor….” Cuza s-a angajat atunci ca statul sa sustina material biserica in baza masurii luate.
    Oricum nu stiu ce rost are discutia asta. Pentru ca intelegem ca religia este optionala, deci daca parintele n-are chef sa-si indoctrineze copilul nu-l lasa la religie. Punct. De ce va deranjeaza asa tare domnilor si tipati ca din gura de sarpe nu inteleg. Mare semn de intrebare.
    Daca ati fi corecti, ati accepta faptul ca poate sunt destui parinti din cei 85% de ortodocsi declarati, care doresc sa-si trimita copii la religie.
    Deci or doriti sa polemizati gratuit pe acest subiect, ori va deranjeaza tare rau.

    • @Sorin

      Am mai auzit aceasta teoria manipulatoare cu „secularizarea averilor manastiresti”, din care rezulta obligatia statului roman de a sustine material Biserica Ortodoxa Romana. Ai grija ca minciuna este un pacat.

      „Biserica Ortodoxa Romana a luat fiinta in anul 1872 prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei si Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonica a Patriarhiei de Constantinopol si ridicarea mitropolitului Ungrovlahiei, totodata arhiepiscop de Bucuresti, in rangul de mitropolit-primat al Romaniei”.

      http://tinyurl.com/o62dl7b

      „Secularizarea averilor manastiresti a fost, alaturi de reforma agrara, una dintre reformele fundamentale adoptate de Alexandru Ioan Cuza pentru modernizarea Romaniei, prin care proprietatile bisericilor si manastirilor inchinate [1] din tara au fost trecute in proprietatea statului. Masura adoptata in 1863, la 4 ani de la Unirea Principatelor, era fundamentala pentru formarea noului stat roman, intrucat 1/4 din suprafata arabila a tarii apartinea manastirilor romanesti aflate sub influenta preponderent greaca. Aceste proprietati generau anual venituri de circa 7 milioane de franci, bani care luau calea strainatatii si pe care calugarii greci instalati in manastiri ii cheltuiau fara sa dea socoteala autoritatilor si fara sa aduca un folos real romanilor.

      [1] Manastiri din Tara Romaneasca si Moldova care, incepand cu sec. al XII-lea, odata cu cresterea influentei grecesti, au fost inchinate cu tot venitul lor unor manastiri grecesti de la Sf. Munte si Patriarhilor de la Constantinopol, Alexandria si Ierusalim”.

      http://tinyurl.com/ncwaoon

      Deci:

      1. BOR a luat fiinta in anul 1872, dupa secularizarea averilor manastiresti din anul 1863.
      2. Averile manastiresti nu au apartinut de fapt romanilor ci unor manastiri grecesti de la Sf. Munte si Patriarhilor de la Constantinopol, Alexandria si Ierusalim.

  42. Este cel mai pertinent articol pe acest subiect pe care l-am citit.
    Prima problema pe care o ridicati este justa. De ce ar avea parintele dreptul sa opteze pt religie si nu se pune in discutie optiunea pt biologie sau matematica?
    Aici este o confuzie a legiuitorului. CCR argumenteaza obligatia statului de a asigura includerea RELIGIEI ca disciplina in trunchiul comun pentru predarea „preceptelor specifice unui anumit cult religios” pt toate cele 18 culte recunoscute. Totodata, avand in vedere dreptul si nu obligatia studierii preceptelor specifice cultului de care apartii (Catehismul ortodox, catolic, musulman, iudeu etc.), precum si a optiunii atee, singura alternativa care nu creeaza echivoc este ca sa existe o alternativa la studierea catehismului. Aceasta alternativa poate fi de tipul celei sesizate de dvs. – cunostinte generale de religie crestina in primele clase si, ulterior, istoria religiilor etc. – sau poate fi o disciplina de tip formativ: etica, cultura civica etc.
    In aceasta situatie parintele ar trebui sa opteze: CATEHISM sau CULTURA RELIGIOASA sau ETICA. Problema ar putea fi reglementata in Legea educatiei, daca s-ar dori acest lucru.

  43. Romania, odata si odata trebuie sa inteleaga ca are niste valori (CREDINTA SI CULTURA), ce nu trebuie date uitarii sau marginalizate pentru ca acestea ii dau identitate. Credinta a cultivat in sufletele stramosilor nostri setea de frumos,dorinta de a traii in pace unii cu altii si cu Dumnezeu si puterea de a deosebi binele de rau.

    Ce se intampla in aceste zile este o bataie de joc a autoritatilor fata de familiile de romani, pentru ca prin neimplicare sau raspunsuri si decizii intelese doar de initiatorii diferitelor proiecte ANTINATIONALE, au pus pe drumuri milioane de oameni. Cineva vrea sa ne arate ca suntem multi dar slabi, formalisti, dezbinati, nehotarati, superficiali si superstitiosi.

    E VREMEA SA INTELEAGA ORICINE CA ROMANII SUNT: MULTI, PUTERNICI, CREDINCIOSI, UNITI SI MAI HOTARATI CA ORICAND SA ASEZE LUCRURILE IN TARA ASTA PE TEMELII SANATOASE.

    Felicitari pentru articol domnule Papahaghi. Foarte clar, bine argumentat si echidistant.

  44. Hopa! Ce (proasta) surpriza! Aveam o cu totul alta parere despre autor, ii apreaciam prospetimea, vitalitatea, pertinenta argumentelor, dar articolul de fata… noaptea mintii, nu alta. Singura scuza e momentul (unic) de sinceritate cand zice „gândirea mea, încă în curs de formulare”… Nu are rost (si nu merita) reluate contraargumentele pe care altii le-au adus mai sus. Un text lipsit de onestitate (in curs de formulare probabil), sub semnul sofismului ticsit de erori de logica si duble masuri, caz tipic de gandire ne-libera, gandire in slujba unei agende.

  45. (revin, primul mesal a plecat incomplet)
    d-le Papahagi, de ce va deranjati atata sustinand pozitii de dreapta (maine participati la lansarea partidului Monicai Macovei)? Sunt cam atei sau agnostici dreptacii astia, prea citesc mesaje dracesti pe internet. Veniti la noi la PSD, ca alegatorii nostri sunt dreptcredinciosi, noi dam la BOR bani si terenuri, construim biserici ca sa aiba posturi toti preotii, ba le angajam so preotesele in administratia publica… ne mai ajutati si dvs in campaniile electorale din cand in cand, si o sa fie bine si frumos. Noi cu puterea politica, si voi tot cu puterea politica. Cu noi, adica. Ce fraier a fost Ceausescu, daca baga liber la religie era si acum la putere.

    • Ceausescu nu a fost deloc fraier. Nu putea si nu voia sa bage „liber la religie”. Nu-i dadea voie ideologia comunista – marxism-leninismul – care are la baza materialismu dialectic, o teorie filozofica ateista scornicita de Marx si Engels. Realizarea unei societati de tip comunist este din capul locului conditionata de ateizarea societatii. Iar el stia acest lucru. De asemeni stia ca e ceva deosebit de greu :

      „Activitatea ideologica-educativa, de dezvoltare a constiintei socialiste constituie o sarcina permanenta a intregului partid, cere o munca staruitoare plina de raspundere si rabdare. Fara nici o exagerare trebuie spus ca insusi viitorul comunist al patriei noastre depinde de dezvoltarea cu succes a acestei munci ”

      „Transformarea oamenilor, inarmarea lor cu conceptia inaintata despra viata si societate – materialismul dialectic si istoric – cu cele mai noi cunostinte si concluzii ale stiintei constituie una dintre cele mai complicate probleme, cu mult mai gre, in multe privinte, decat dezvoltarea economiei”

      Citate din N Ceausescu, „Romania pe drumul constuirii societatii socialiste multilateral dezvoltate” – vol 6, Bucuresti, ed. pol. 1972.

      Multumim lui Dumnezeu ca nu i-a reusit pasenta.

      Propaganda comunista a reusuit totusi sa intunece mintile unor indivizi, care, ori de cate ori
      se discuta ceva despre religie nu scapa ocazi de a-si manifesta ura neputincioas fata de Dumnezeu. Precum cei mai multi dintre comentatorii articolului dlui. Ppapahagi.

      • Dle Sampalean,

        Lasa-o ca macane. Nu ti se pare ca acelasi lucru pe care il acuzi la comunisti vrei sa-l faci tu aici? Toti sa-si faca cruce in acelasi fel, altfel sa-i radem sau sa-i ostracizam? Nu esti cumva la fel de rau ca si ei? Paiul din ochiul altuia ….

        Nu inteleg ce aveti impotriva faptului de a va plati singuri bisericile … in fond 99% dintre romani se declara credinciosi. Ce nevoie aveti de banii nostri? Poate faptul ca acei 1% cistiga mai mult? Poate ca se va vedea cu adevarat cit de departe vrea omul sa-ti sustina biserica corupta?

        De ce te deranjeaza daca nu invata copilul meu in scoala religia, pina la urma? Ca tu poti apoi eticheta, in mod prosteste, drept comunist pe oricine? Ce te deranjeaza sa-ti platesti serviicle religioase, inclusiv scolarizarea religioasa a progeniturilor tale?

        Omule, esti atit de departe de realitate, incit nici nu ma obosesc, iti spun doar atit: comunismul a facut rau si ateismului, l-a ideologizat. A caricaturizat teoria lui Darwin, a ideologizat-o. Tot ce au atins, au distrus. Interventiile de aici nu dovedesc decit putinatatea neuronilor dumitale si atit.

      • Unii confunda BORul cu Dumnezeu asa cum comunistii il confundau pe Ceausescu cu „parintele natiunii”.

        Ortodoxia nu are absolut nici o legatura cu Dumnezeu, mai degraba cu opusul lui Dumnezeu.

        Este o abominatie inculta, acaparatoare, trufasa, lacoma si vulgara, care incearca sa imputineze oameni altfel cumsecade cu armele unei ideologii primitive, a urii si a intolerantei.

      • Aveti un avantaj esential fata de dl. Papahagi : nu exista nici o asteptare in ceea ce va priveste , deci nu aveti cum sa dezamagiti .
        Desi – gratie regimului comunist – nu am avut sansa sa beneficiez de educatie religioasa in scoala , am mai prins cate ceva , pe ici , pe colo – pe latura culturala , cum s-ar spune ; una din zicerile care mi-au ramas in minte este cea cu ” Fericiti cei saraci cu duhul , caci a lor v-a fi Imparatia Cerurilor , in Veacul Vecilor ” .
        O precizare : Ceausescu nu putea ” sa dea liber la religie ” , deoarece concura cu religia pentru a acapara o resursa limitata , care s-ar putea numi ” apetenta umana pentru dogma ” .
        Sunt sigur ca – daca va straduiti oleaca – puteti sa intelegeti ce a vrut sa spuna Mihai Damian cu raspunsul ” Comentariul dvs. e cea mai buna pledoarie impotriva predarii religiei in scoli ”
        Va urez succes .

  46. „Într-o logică liberală dusă până la capăt” de ce n-am studia la școală și acupuntura, astrologia, alchimia, științele vedice sau parapsihologia, geocentrismul sau telekinezia?

    Scrieți, domnule Papahagi, scrieți, e bine că scrieți, de-abia vedem și noi cu cine votăm!

  47. „Cum poate un tânăr european, nu doar român, să-și înțeleagă propria cultură dacă nu știe nimic despre religia creștină? Cum va înțelege el de ce săptămâna se termină cu duminica, de ce se sărbătoresc Crăciunul și Paștele, ce înseamnă Boboteaza, cine e Moș Nicolae, de ce bisericile arată astfel, ce reprezintă arta religioasă, de la fresce și icoane până la o parte a picturii moderne, de ce cultura europeană are un tip de etică, izvorâtă din Decalog, care nu se regăsește identic la musulmani sau la chinezi, de pildă? Cum poate un tânăr să înțeleagă lupta lui Ștefan, izbânda artistică a lui Petru Rareș, martiriul Brâncovenilor sau reușita literară din vremea lui Șerban Cantacuzino dacă nu are nicio noțiune de religie creștină? Ce poate înțelege un tânăr din iconografia de la Voroneț sau din Codex Aureus, fără noțiuni de artă creștină? Ce poate înțelege din Giotto, Caravaggio, Bach, Vivaldi, Dante sau Milton, cum poate interpreta Faust fără o minimă educație religioasă? Cum poate înțelege situarea geostrategică a Europei și cum poate deveni un cetățean responsabil al acestei lumi amenințate de agresiunea islamistă, dacă își ignoră complet tradiția religioasă, cu tot ce înseamnă ea în istorie?”

    Citind paragraful acesta, nu m-am putut abţine din râs! Dvs. ori aţi spus gluma săptămânii ori sunteţi complet rupt de realitatea românească. „Religia” din şcoli este o porcărie – spus fără ocolişuri, fără menajamente, fără mănuşi! Absolut nici o religie nu poate fi explicată fără amintirea contextului istoric în care a apărut şi fără minime cunoştinţe de antropologie culturală, ori deja intrăm în sfera istoriei religiilor. Până şi budiştii au ajuns pe teritoriul românesc odată cu nomazii turcmeni şi cu mongolii (în număr mic, e drept, dar mai ales la nivelul elitei), iar astăzi se ştie că ascetismul era bine înrădăcinat în religiile hindu şi budiste cu mult înainte de Hristos (miracolul înmulţirii peştilor şi a plimbării pe apă sunt simboluri ale controlului naturii şi a subordonării ei, teme familiare în civilizaţia subcontinentului indian). Dar văd că aveţi înclinaţie spre o discuţie legată de predarea istoriei religiilor, numai să aveţi bunul simţ să o recunoaşteţi.

    Apoi, orice religie trebuie predată în funcţie de capacitatea elevilor de orientare spaţială şi temporală. Sigur, povestirile în stil basm la clasele primare sunt în regulă câtă vreme elevul este instruit moral şi nu îndoctrinat (am amintiri neplăcute din cauza orelor de religie din ciclul primar, pline de manifestări bigote la adresa „pocăiţilor”), dar orice copil trebuie să realizeze unde şi când au fost pomeniţi canaaniţii, israeliţii, babilonienii, egiptenii (da!) ş.a., ori aceste aptitudini se dezvoltă de la o anumită vârstă (ca să nu ne mai trezim cu preoţi-„profesori” care să spună că Edenul a existat în România şi alte aberaţii).

    O altă chestiune ce merită discutată, dar deja intrăm într-o sferă foarte delicată (pentru unii), este cea referitoare la explicaţiile ştiinţifice ale unor fenomene povestite în Biblie. Geneza, o alegorie în fond, nu este o explicaţie ştiinţifică; la fel şi dispariţia Sodomei şi Gomorei (din cauza unei explozii masive ale unui asteroid în zona Austriei, cu o undă de şoc şi resturi răspândite la câteva mii de kilometri distanţă – zic astronomii sumerieni şi cercetătorii moderni), episod des invocat în discursul urii anti-LGBT, sau diferitele miracole ale lui Moise ori Isus, pure ficţiuni sau interpretări ignorante şi ridicole ale unor fenomene fizice (de exemplul refluxul apelor Deltei Nilului în timpul Exodului – nu este vorba de Marea Roşie).

    Spun „delicată”, pentru că patriarhul Daniel este un lider de carton, axat pe latura contabilă a instituţiei – pardon, „organizaţie non-profit”! – şi pe satisfacerea unor grupuri de interese private care o căpuşesc moral şi fireşte, bănesc. Nu mai vorbesc de tăcerea vocilor critice din interiorul bisericii, deci de lipsa transparenţei şi a dezbaterii din interior, ca să nu tot amintesc de standardele lipsă ori formale anti-corupţie şi de evaluare. În final, cea mai tristă, dar deprimantă rău problemă pe care o au BOR şi apărătorii ei ţine crasa imaturitate instituţională şi morală, care nu înghit critica şi ascund toate problemele sub preş, arătând cu degetul în altă parte, afirmând că şi alţii fac la fel. Curat instanţă morală!

  48. Articolul domnului Papahagi tine piept cu brio puhoiului de non-argumente revarsate aici din egouri inversunate. Opinia sa tulbura apele, strica uniformitatea conformismului elitist. Spiritele sunt atatate ca o figura publica de talia lui le pune la indoiala certitudinile, ca dogmele lor nu sunt universal impartasite de mediul academic, ca bunul simt popular si-a gasit un aparator peste talia denigratorilor religiei. Nu degeaba este domnul Papahagi medievist si intelectual de dreapta. Ratiunea lui merge pana la capat, a adversarilor lui pana la jumatate, in cel mai bun caz, iar in cel mai rau degenereaza in ridiculizare si batjocura.

    • @AT

      Comentariul tau este tipic celor indoctrinati religios: o „predica”, care se fereste „ca de dracu” de argumente logice concrete.

      • Comentariul meu nu se fereste de argumente logice concrete pentru ca n-ar exista, ci pentru ca dupa ani de zile de dezbateri in care am cautat sa argumentez si sa tratez oponentii cu seriozitatea cuvenita am ajuns la concluzia ca argumentele mele sunt in mare parte futile si nu sunt tratate cu acelasi respect. Contra-argumentele ori se reduc la bascalii si deriziuni, ori ajung din acelasi punct in care am plecat, ori se rezuma la repetitii, pe principiul: daca spui o minciuna de destule ori, cineva tot ajunge sa o creada.
        As putea foarte usor sa demontez toate obiectiile la articol, dar nu am timpul necesar, ca sunt cam multe.
        Daca ceva din comentariul meu este neadevarat, ca o fi predica sau nu, astept demonstratia, nu acuzatii ad hominem.

        • @AT

          1. Ai mare dreptate atunci cand afirmi: „daca spui o minciuna de destule ori, cineva tot ajunge sa o creada”. Tocmai acesta este mecanismul care sta la baza tuturor credintelor mistice si a tuturor religiilor.

          2. Tu ai facut initial niste afirmatii in care ai fugit „ca dracu’ de tamaie” de argumente logice concrete. Din acest motiv, eu nu am ce sa „demonstrez” pana cand nu prezinti si niste argumente care sa iti sustina afirmatiile, pe care sa le analizez. Predicile nu sunt subiecte de analiza pe „o platforma civica de opinii si analize”, cum se defineste „contributors”.

          P.S. Sau poate ca ma insel eu. Poate ca primul tau comentariu nu a fost o predica, a fost de fapt o ODA adusa domului Papahagi („un aparator peste talia denigratorilor religiei”), un demers pe care „o figura publica de talia lui” il merita cu prisosinta, avand in vedere spiritul critic cu care domnul Papahagi arde pe rug „dogmele impartasite de mediul academic”, si astfel „tine piept cu brio puhoiului de non-argumente revarsate aici din egourile inversunate” ale „adversarilor lui” (a caror ratiune de abia se ridica pana la buricul domnului Papahagi, daca nu chiar putin mai jos: „Ratiunea lui merge pana la capat, a adversarilor lui pana la jumatate, in cel mai bun caz”).

  49. Cel mai important motiv pentru care religia trebuie predata in scoli este : copilul trebuie sa stie de un sens al vietii. Nici o alta materie nu poate oferi copiilor si tinerilor perspectiva unui sens al existentei, decat religia. Daca totul se termina cu moartea definitiva, atunci ce sens are viata? Nici unul. Religia ofera perspectiva nemuririi si a unui sens absolut al existentei, care invinge moartea. Copilul trebuie informat asupra acestui sens. Mai tarziu va putea alege singur, dar ca sa aleaga, trebuie sa o faca in cunostinta de cauza. Cine nu are si nu cauta un sens absolut al existentei nu e om deplin, intrucat tocmai asta e deosebirea cea mai pregnanta intre om si animal: omul nu se poate resemna cu propria moarte. Omul vrea infinitul. Omul nu se satura niciodata. Omului ii este foame si sete de sens.

    • „Cine nu are si nu cauta un sens absolut al existentei nu e om deplin, intrucat tocmai asta e deosebirea cea mai pregnanta intre om si animal: omul nu se poate resemna cu propria moarte.niciodata. Omului ii este foame si sete de sens.”
      Deci : „cine NU…” nu e om. SUB – OM deci.
      Am mai auzit asta. Chiar daca premizele nu erau aceleasi. Si cunoastem urmarile : APRINDETI RUGURILE !!!!

    • Nu mi-e clar : dv. CUNOASTETI ceva concret despre nemurire ?
      Sau doar CREDETI unele lucruri in privinta asta ?
      Pe mine chiar m-ar interesa daca / ce CUNOASTETI – admit , nu din perspectiva , atat de inalta , a lamuririi sensului vietii , ci doar pentru ca am o varsta la care nu ( mai ) este posibil sa ignor realitatea sfarsitului .
      In rest , sunt de parere ca ceea ce CREDETI dv. este – exclusiv – o optiune / problema personala , pe care nu am caderea sa o comentez .
      As spune doar ca , in materie de credinte , nu pare foarte intelept sa ignoram posibilitatea ca acestea sa fie – in Realitate – simple iluzii , fictiuni convenabile – care , in cazul de fata , raspund unei temeri fundamentale , frica de moarte .
      Si pare rezonabil sa fim ceva mai circumspecti fata de sustinerile Impresarilor Credintei in Viata de Apoi , in masura in care suntem capabili sa sesizam bizara ( contradictoria ) apetenta a domniilor lor pentru dobandirea de obiecte in Acesta Viata ; in acelasi sens , am putea sa reflectam asupra motivului pentru care ” administrarea ” unei idei ( credinte ) se face printr-o structura institutionalizata / ierarhizata , comparabila – inevitabil – cu Ministerul Adevarului .
      Ma intreb daca ideea ca neinsemnata / umila mea viata are / trebuie sa aiba – neaparat – un sens ( inalt ) nu este cumva dovada unei trufii nemasurate , atat de potrivnica indemnului la smerenie ; tin minte ca trufia era candva considerata ca fiind al dentai intre pacatele ( greselile ) facute de oameni .
      Altfel , problematica sensului vietii nu o fi oare un pic cam prematura – si oleaca mult prea dificila – pentru un copil ?
      Asta nu este oare o intrebare care apare – eventual – mult mai tarziu , dupa ce apuci sa cunosti cate ceva din viata ?
      ” Omul vrea infinitul . Omul nu se satura niciodata . ” : in cheie religioasa , abordarea asta nu intra oare in conflict – din nou , rau de tot – cu indemnul la smerenie ?
      Observ , la final , o oarecare convergenta : ” omul nu se poate resemna cu propria moarte ” .
      Din fericire – adaug eu – Realitatea arata ca specia umana dispune de resurse inepuizabile de mari caractere , dispuse sa le vanda semenilor – la propriu – solutii pentru probleme insurmontabile .

  50. Articolul se sprijina pe premise false. Comparatia religiei cu disciplinele scolare e fortata. De fapt ce anume se studiaza la orele de religie? In timp ce matematica e aceeasi pentru toti, religia nu e. N-a fost si nici nu va fi vreodata. As fi, poate, de acord cu studierea unei discipline intr-adevar riguroase, care sa se numeasca Istoria religiilor -in definitiv dintre noi, romanii, s-au ridicat si Eluade si Culianu – dupa un plan de invatamant comun, in care copii sa studieze aparitia si dezvoltarea marilor religii ale lumii, fara partinire. Si asta nu in toti anii ciclurilor gimnaziale, ci in anii superiori, sa zicem odata cu istoria si geografia, sau un an dupa.

    Asa insa, ce anume invata copiii nostri la orele de religie? Crestinismul ordodox, in varianta ultraortodoxa si atat? Cat de toleranti vor fi copii nostri daca li se inoculeaza de mici convingerea ca nu exista decat o singura religie care conteaza, iar cei care nu apratin ei, sau nu sunt religiosi sunt eretici si trebuie starpiti?

    Oricum, discutia e sterila, pentru ca decizia Curtii Constitutionale e clara si trebuie pusa in aplicare. Dura lex sed lex. Slava Domnului :)

    • Dar literatura e aceeasi pentru toti? Nu e, fiindca criteriul estetic se bazeaza pe puncte subiective de vedere. Si cu toate ca nu putem compara religia cu literatura, fiindca in experienta religioasa exista un nucleu obiectiv ca sa spunem asa, totusi asta arata falsitatea argumentului dvs. Nu se reduce totul la stiintele naturii si matematica. Desi, chiar si aici, in lumina noilor descoperiri din fizica cuantica de exemplu, nu prea se mai poate vorbi de obiectivitate si de separatia clara subiect-obiect. Asa ca argumentul dvs. e profund gresit si falacios.

      • Domnu’ ne explicati si dvs. cam care sunt noile descoperiri din fizica pardon virgula cuantica la
        care va referiti? Ca sunt foarte, FOARTE curios….

        Sau mai simplu, ca sa verific daca stiti string theory: cat face 1+2+3+4…. insumat la infinit? Si cum explicam unui copil de clasa a VI ca face cat face, nu cat ne spune logica noastra ca face?

    • Religia in scoala, cum o descrii tu nu coincide cu realitatea la clasa. Perioada in care preotul facea ora sau nu, tinea o cateheza sau nu etc a trecut de mult. Un profesor de Logica si Argumentare.

  51. Initial am considerat articolul un text relativ inofensiv, ca mai toate „productiile” politicienilor nostri. Un exercitiu de echilibristica de a te cobora printre cuvinte, intelectual vorbind, cat mai jos posibil, o promovare a agendei deghizata intr-un text de bine, de bun simt. OK. In fond autorul e o tanara speranta a politicii romanesti, n-am nicio indoiala ca va face cariera in Romania. Totusi:

    1. Trecerea insidioasa spre final de la „religie” la „religie crestina” il plaseaza pe autor in total raspar cu constitutia tarii. E probabil singurul argument ce se mai poate aduce mintilor infierbantate.

    2. Ca de facto vorbim de catehism, adica de practicarea religiei, nu de studiul ei, articolul ignora. OK. Detalii de care nu ne ocupam, si asa articolul e lung. Ca parintele nu ar trebui sa se poata opune acestei indoctrinari de facto care se petrece la ora de religie este insa de un cinism fara margini.

    • Cred ca aici este vorba – dincolo de lipsa de onestitate , siluirea logicii , dubla masura , sofisme – de oarece isterie si de multa ipocrizie .
      Iar fraza de incheiere ” …nu vad nicio problema ca in clasa a XII-a , …, elevii sa afle si argumentele filosofice ale ateilor si agnosticilor ” este un splendid exemplu de toleranta si generozitate crestin ortodoxa ; evident , un tanar , conditionat timp de 11 ani sa se supuna dogmei ( se incepe la 6 ani , cand copilul este extrem de vulnerabil , complet lipsit de discernamant si spirit critic ) , va fi extrem de receptiv la ideile care neaga toata indoctrinarea de pana atunci .
      Eu ma asteptam din partea dlui Papahagi la o pledoarie echilibrata / inteligenta , avand ca limita superioara de argumentare cunoscuta zicere despre apa sfintita : ” nu se stie daca ajuta , da’ e sigur ca nu strica ” .
      Dl. Papahagi era pe lista mea scurta de ” baieti buni ” ; acum , incep sa ma intreb daca in cazul domniei sale , dincolo de probleme de temperament , nu cumva exista si oarece probleme de caracter .
      Pare ca domnia sa tine sa calce pe urmele distinsului doctor VVPonta , atat de mandru ca este ortodox ; pare ca dl.Papahagi vrea sa devina urmasul politic al preacucernicului Florian Capsali , marea speranta a romanilor verzi .
      Jalnic .

  52. „E necesară analiza programei, de-a lungul celor 12 ani de școală. Trebuie începută o lungă discuție despre calificarea profesorilor și calitatea învățământului românesc.. ” – De acord!
    Vi se pare insa just ca, in acest timp de analiza, sa se continue o activitate educativa care are atat de multe hibe incat necesita respectiva „lungă discuție”…? Mie nu mi se par coerent!
    „Nu pretind că am epuizat subiectul sau că gândirea mea, încă în curs de formulare, a reușit să atingă toate aspectele chestiunii, în întreaga lor complexitate.” – Va confirm! As spune chiar ca nu pareti dispus sa va puneti intrebari decat in functie de raspunsurile pe care le aveti deja :(
    Asa cum numele il indica, scoala publica este publica!
    Cat de controversat ar fi continutul unor materii ca istoria, biologia sau fizica, deocamdata ele sunt considerate de utilitate publica.
    Religia nu este publica, si e foarte bine sa ramana asa, in sfera intima a fiecarui om.
    In Franta de ex, faptul ca scoala laica nu admite religia ca materie de curs obligatorie, nu a facut din francezi niste ignoranti care nu pricep nimic la geopolitica, nici niste insensibili la arta sacra, si nici nu a golit bisericile de practicanti…De ce la noi ar fi altfel?
    Cat despre acordul parintilor pentru participarea copilului la ora de religie, putem fi de acord, in principiu, ca este absurd…numai ca, deocamdata, atat in Ro cat si in SUA sau Japonia, parintii sunt responsabili de copiii lor minori si decid, pe cat posibil,de educatia pe care acestia o primesc!
    Multi dintre parintii reticenti la religia in scoala considera, pe buna dreptate, ca e mai complicat sa te dezveti (des-indoctrinezi?), si atunci, doresc sa le confere copiilor libertatea de a alege ceea ce le convine, la o varsta compatibila cu discernamantul…care nu e chiar de la 6 ani!!!

  53. Sa analizam si aspectele juridice ale problemei statutului religiei in scolile de stat din Romania.

    I. „Ministrul Educatiei, Sorin Cimpeanu, s-a grabit sa sustina public pozitia Patriarhiei in privinta orelor de religie. Ale cui interese serveste Ministerul? Ale copiilor sau ale Bisericii?”

    Ministrul Educatiei:

    „Sustinem ideea sa se faca cerere pentru participarea la ora de religie o singura data pe ciclu, primar, gimnazial liceal.”

    Aceasta „idee” incalca drepturile si libertatile omului, Constitutia Romaniei si decizia Curtii Constitutionale.

    http://tinyurl.com/p28our2

    Pentru a realiza un echilibru corect intre drepturile elevului si cele ale scolii (profesorilor de religie), perioada de timp pentru care elevul isi va face cunoscuta optiunea de a participa la ora de religie este de UN AN SCOLAR. In acest caz, nu se bulverseaza nici planul scolar (de exemplu, nu ai dreptul sa optezi pentru ora de religie zilnic – dreptul tau nu este unul absolut, acesta trebuie sa tina cont si de drepturile profesorului de religie si al scolii) si nici nu se creaza o presiune psihologica asupra elevului (parintelui) de a respecta perioada convenabila scolii (profesorilor de religie) pentru a-si manifesta optiunea (evitandu-se si eventualele abuzuri din partea scolii – care, din pacate, exista).

    Argumentatie:

    LEGIUITORUL NU ARE DREPTUL SA STABILEASCA IN MOD ARBITRAR O PERIOADA DE TIMP CONVENABILA SCOLII (profesorilor de religie) pentru a legifera drepturile elevilor (TRECAND ASTFEL PE PLAN SECUND TOCMAI DREPTURILE ELEVILOR – PE CARE LE LEGIFEREAZA), nu poate sa presupuna ca un om isi va pastra convingerile religioase pe perioada unui intreg ciclu scolar fara a ignora dreptul acestuia de a-si reevalua sistemul de valori in orice moment, in urma acumularii continue de noi cunostinte si experiente de viata. Rata de schimbare a convingerilor unui om nu poate sa fie legiferata, din acest motiv trebuie legiferata perioada cea mai scurta posibil in care elevul are dreptul sa isi faca cunoscuta optiunea de a participa la orele de religie, tinand cont si de drepturile scolii (profesorilor de religie). Aceasta perioada este ANUL SCOLAR, perioada luata in considerare si de catre scoala atunci cand isi face „Planuri cadru de invatamant”.

    http://www.edu.ro/index.php/articles/c538

    ***

    II. Ministerul Educatiei a interpretat abuziv (ilegal) decizia Curtii Constitutionale si atunci cand a afirmat (prin Liliana Preoteasa, subsecretar de stat in Ministerul Educatiei):

    „Ceea ce s-a suspendat este modalitatea de optiune, nu faptul ca RELIGIA ESTE IN TRUNCHIUL COMUN, DECI OBLIGATORIE. Religia ramane OBLIGATORIE PENTRU SCOALA si pentru Ministerul Educatiei, iar OPTIUNEA ESTE A PARINTELUI SI A ELEVULUI.”

    http://tinyurl.com/p28our2

    „Argumnentatia” Ministerului Invatamantului prin care justifica mentinerea religiei in „trunchiul comun” („deci OBLIGATORIE”), este de fapt o diversiune bazata pe un sofism. Pentru scoala nu exista de fapt distinctia dintre „optional” si „obligatoriu”, aceste atribute au semnificatie doar pentru elevi (pentru scoala TOATE disciplinele sunt „obligatorii” – si disciplinele care sunt „optionale” pentru elevi – doar elevii pot sa opteze, sa le aleaga pe unele si sa le ignore pe altele). In continuare imi voi argumenta aceasta afirmatie:

    Orice lege trebuie sa aiba la baza niste principii. In cazul educatiei, principiul fundamental este acela ca EDUCATIA ARE IN VEDERE INTERESELE ELEVILOR SI A SOCIETATII (nu interesele institutiilor de invatamant si a profesorilor). Astfel, CURRICULUMUL TREBUIE SA FIE FACUT DIN PERSPECTIVA ELEVILOR, nu a scolii sau a profesorilor, deci termenii „OBLIGATORIU” si „OPTIONAL”, care definesc STATUTUL DISCIPLINELOR DE STUDIU, se refera la RELATIA ELEVILOR CU ACESTE DISCIPLINE, nu la cea a scolii. Pentru scoala sunt OBLIGATORII (dar cu alt sens) TOATE disciplinele din „Planurile-cadru de invatamant” (si cele OPTIONALE PENTRU ELEVI – NU DOAR cele OBLIGATORII PENTRU ELEVI si RELIGIA, conform diversiunii Ministerului Educatiei).

    Sa vedem ce se spune in „Ordinul nr. 4686/05.08.2003 (in vigoare) privind aprobarea Planului-cadru de invatamant si a programelor scolare pentru clasele I – a II-a …” al Ministerului Educatiei:

    „Art.9. (1) La nivelul invatamantului OBLIGATORIU, Planul-cadru cuprinde O ZONA COMUNA PENTRU TOTI ELEVII – TRUNCHIUL COMUN …”

    http://www.edu.ro/index.php/articles/6118

    http://www.edu.ro/index.php/articles/186

    Conform unei logici elementare, RELIGIA NU POATE SA FACA PARTE DIN „TRUNCHIUL COMUN”, deoarece Curtea Constitutionala a decis ca „RELIGIA ESTE O DISCIPLINA OPTIONALA, NU OBLIGATORIE” („trunchiul comun” fiind o „zona” a invatamantului OBLIGATORIU). Astfel, religia trebuie sa se regaseasca IN ACEEASI CATEGORIE cu toate celelalte DISCIPLINE OPTIONALE (din PERSPECTIVA ELEVULUI, NU A SCOLII), adica in categoria „CURRICULUMULUI LA DECIZIA SCOLII”:

    Legea Educatiei Nationale, ART. 65 (5): „CURRICULUMUL LA DECIZIA SCOLII se constituie atat din pachete disciplinare OPTIONALE ofertate LA NIVEL NATIONAL (n.m. ADICA SI RELIGIA), regional si local, cat si din pachete disciplinare optionale ofertate la nivelul unitatii de invatamant.”

    http://lege5.ro/Gratuit/geztsobvgi/legea-educatiei-nationale-nr-1-2011

    (Vezi pag. 4 pentru ART. 65)

    Astfel, „argumnentatia” Ministerului Invatamantului prin care justifica mentinerea religiei in „trunchiul comun” – atribuind disciplinei „religie” atributul „OBLIGATORIE”, pe care aceasta nu il are (din singura perspectiva posibila, cea a elevilor), este de fapt o diversiune. Repet: pentru scoala TOATE disciplinele sunt „obligatorii” – si disciplinele care sunt „optionale” pentru elevi (doar elevii pot sa opteze, sa le aleaga pe unele si sa le ignore pe altele). In caz contrar (aplicand „logica” Ministerului Educatiei), toate disciplinele OPTIONALE ar trebui sa fie trecute in „trunchiul comun” (fiind la fel de „obligatorii” pentru scoala ca si religia). In plus, daca un elev poate sa opteze sa nu participe la o disciplina care apartine „trunchiului comun” (adica la religie), nu se poate refuza dreptul elevului de a opta sa nu participe la ORICARE dintre disciplinele care fac parte din clasa numita „trunchi comun”. Astfel, un elev are dreptul sa opteze sa nu participe la disciplina „LIMBA SI LITERATURA ROMANA”, de exemplu. Ar fi timpul ca legile din Romania sa fie oneste, clare si necontradictorii – sa nu poata sa fie interpretate in functie de interesele personale sau de grup.

    In concluzie, mentinand religia in „trunchiul comun” (adica in categoria disciplinelor OBLIGATORII – pentru elevi), Ministerul Educatiei incalca Constitutia Romaniei, incalca decizia Curtii Constitutionale, incalca „Legea Educatiei Nationale”, precum si „Ordinul privind aprobarea Planului-cadru de invatamant”.

    • Religia ca chose culturelle nu poate face parte din trunchiul comun, dar morala iudaica (cele 10 porunci si derivatele) FAC parte din «trunchiul comun» al humanitatii, chiar daca nu ne mai dam seama. TREBUIE predate, cum-necum, poate ca etica, sau ca educatie civica…Legalismul astupat nu e sanatos.

      • @Adrian Rusu

        1. Spui ca: „Legalismul astupat nu e sanatos”. Atunci eu zic sa o lasam mai moale si cu lupta anticoruptie.

        „Logica” ta face parte din aceeasi categorie cu cea din afirmatiile de mai jos:

        – „S-a instalat in spatiul public, pe nesimtite, temerea ca justitia a luat-o razna, ca se merge prea departe.”
        – „Un cor de politicieni acompaniat de ceva presa tipa ca Romania a ajuns «republica procurorilor».”
        – „Insusi presedintele Iohannis a spus la inceput de mandat ca justitia nu trebuie sa ajunga o super-putere.”

        http://tinyurl.com/kk362md

        2. Mai spui ca: „Religia ca chose culturelle nu poate face parte din trunchiul comun, dar morala iudaica (cele 10 porunci si derivatele) FAC parte din «trunchiul comun» al humanitatii, chiar daca nu ne mai dam seama.”

        Aceasta afirmatie este:
        a) falsa – daca o privim din perspectiva istorica,
        b) daunatoare – daca o privim din perspectiva pedagogica.

        a) „Morala” nu este apanajul crestinismului, cum incearca clerul sa ne convinga. „Morala” a existat si inainte de nasterea crestinismului.

        b) „Morala” nu trebuie sa fie rezultatul „dresarii” (indoctrinarii) indivizilor (prin procedeul „biciul si zaharelul” – „iadul si raiul”), ci rezultatul constientizarii necesitatii ei pentru functionarea societatii, astfel ca singura viata de care putem sa fim siguri ca o avem sa merite sa fie traita (in armonie cu semenii nostri).

      • Nu vad cum este nevoie ca cele 10 porunci si derivatele lor sa fie predate ca parte a moralitatii sau eticii.
        De exemplu:
        > 1. Eu sunt Domnul Dumnezeul Tau; sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.
        Nu tine nici de etica, nici de morala si nu are nici o utilitate in progresul unei civilizatii sau comunitati. Nu este lege in nici o tara.

        > 2. Sa nu-ti faci chip cioplit, nici alta asemanare, nici sa te inchini lor.
        Nu tine nici de etica, nici de morala si nu are nici o utilitate in progresul unei civilizatii sau comunitati. Nu este lege in nici o tara.

        > 3. Sa nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert.
        Nu tine nici de etica, nici de morala si nu are nici o utilitate in progresul unei civilizatii sau comunitati. Nu este lege in nici o tara.

        > 4. Adu-ti aminte de ziua Domnului si o cinsteste.
        Nu tine nici de etica, nici de morala si nu are nici o utilitate in progresul unei civilizatii sau comunitati. Poate este lege in sensul in care angajatii au zile libere saptamanale.

        > 5. Cinsteste pa tatal tau si pe mama ta, ca bine sa-ti fie si multi ani sa traiesti pe pamant.
        Este un concept mai vechi decat Biblia cu cel putin mii de ani documentat si zeci de mii de ani ca atitudine.

        > 6. Sa nu ucizi.
        Este lege. Nu e cazul sa facem o ora speciala pentru asta.

        > 7. Sa nu fii desfranat.
        In unele cazuri este lege. In alte cazuri tine de o legatura intre oameni mai veche decat Biblia.

        > 8. Sa nu furi.
        Este lege.

        > 9. Sa nu ridici marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau.
        Este lege in anumite cazuri. Singurul concept de aici care are legatura directa cu etica sau moralitatea.

        > 10. Sa nu poftesti nimic din ce este al aproapelui tau.
        Gandul nu este pedepsit in nici o lege. Crima-gandit este un concept descris pe larg intr-o carte a lui Orwell 1984. Dar acela este un roman. Nu o lege.

        • Cetatean. Nici macar n-am pronuntat cuvantul «crestinism». Daca ramanem la «trunchiul comun» al moralelor religioase (eu despre asta vorbeam), ei bine, toate religiile cartii au aceeasi baza, judaismul. Cum asta (morala vechitestamentara) e formalizata INIŢIAL in cele 10 porunci, acestea ne sunt «trunchi comun» moral. Decalogul este, adica prima «lege morala» ORGANIZATA, sistematizata- pentru ca ele, poruncile, se regasesc si in alte parti, dar in dezordine.
          Noise: Pentru TOATE «poruncile» pentru care nu mai e nevoie azi, de lege, A FOST, pâna la un punct, nevoie. (Si in alte culturi e inca nevoie). Legile pe care vi se pare ca le aveţi de la sine au fost facute sa vina de la sine, si nu ca legi exterioare, in Ieremia 31.33 («Voi pune Legea Mea înăuntrul lor») si urmatoarele. Restul…e nesemnificativ. gandul acela pe care domnia voatra NU il gasiti culpabil este un exemplu de Lege neinteriorizata. (Crestinismul va gaseste vinovat şi numai pentru gand. Nu mai e nevoie de fapta, ca sa fiti „pacatos”).

          • @Adrian Rusu

            Repet: folosirea religiei pentru a preda „morala” este daunatoare.

            „Nimeni nu este detinatorul adevarului absolut”, ceea ce inseamna ca acesta nu poate sa fie gasit nici in Biblie (invatatura crestina). Asta inseamna ca adevarul este un concept supus evolutiei, prin urmare si etica trebuie sa evolueze pentru a tine pasul cu noile adevaruri, inerente evolutiei omenirii. Din acest motiv, etica trebuie predata facand apel la gandirea critica, singura abordare care permite evolutia conceptelor etice. Etica crestina se fundamenteaza pe dogmele biblice care sunt considerate adevaruri absolute. Din acesta cauza evolutia eticii crestine este incorsetata. Conceptele ei nu pot sa contravina dogmelor crestine, ceea ce blocheaza adaptarea lor la realitatile unei omeniri in evolutie continua. Din pacate, datorita naturii ei dogmatice, invatatura crestina ii impiedica pe credinciosi sa realizeze faptul ca se gasesc intr-un cerc vicios in care etica crestina isi autoconserva conceptele (anacronice), opunandu-se evolutiei (ex. vezi problema interzicerii anumitor tipuri de cercetari genetice pe embrioni umani datorita interpretarii dogmatice a notiunii de „fiinta umana”, cercetari care ar ajuta la tratarea unor boli incurabile; vezi problema eutanasiei voluntare = „moarte cu demnitate” in cazul bolnavilor incurabili, care sunt fortati de concepte etice dogmatice sa indure suferinte cumplite, atat fizice cat si psihice; etc.).

            Datorita faptului ca abordarea dogmatica a eticii crestine inlatura analiza normelor etice cu ajutorul gandirii critice (acceptarea lor in urma unui efort individual de intelegere), crestinismul trebuia sa gaseasca alte metode pentru a asigura „acceptarea” si respectarea acestora (normelor etice). Religia se foloseste de doua metode complementare pentru a realiza aceste deziderate:
            – indoctrinarea de la varste fragede, repetarea unui „adevar” pana cand acesta se imprima (fizic) in circuitele neuronale (vezi mecanismele memorarii).
            – folosirea reflexelor conditionate, adica un dresaj prin procedeul „biciul si zaharelul” – „iadul si raiul”.

            Este important ca „morala” sa nu fie rezultatul indoctrinarii (prin abolirea gandirii critice) si al dresarii indivizilor (prin procedeul „biciul si zaharelul” – „iadul si raiul”), ci rezultatul constientizarii necesitatii ei pentru functionarea societatii, astfel ca singura viata de care putem sa fim siguri ca o avem sa merite sa fie traita (in armonie cu semenii nostri).

            • COMPLET de acord cu domnia voastra! (Vedeti ca la articolul d-lui Zografi schitez ceva despre speciile de ”adevar”). Şi rezulta, sper, (tot de-acolo) ca dau cea mai mare importanţă înţelegerii, impotriva dogmei. Dogma nu e decat consecinta prostiei, a incapacitatii de a gândi materia religioasa. (Zic „prostie” ca insuficienta tehnica, nu pejorativ). Ar trebui ca elevii sa faca un parcurs prin gandirea „hard” (prim matematica de pilda) inainte de a-si forma convingeri bazate pe „credinţă”. Mi-e teama ca avem aceleasi păreri.

            • Domnule Cetatean,

              Sunt studii facute pe animale prin care s-a dovedit experimental ca si animalele au o moralitate pe care o practica. Exista un cercetator olandez care de 20 de ani experimenteaza in domeniul respectiv care a putut dovedi ca pana si animalele au intelegere asupra a ceea ce este corect pentru ele in relatia cu altii si reactioneaza la abuz sau tratament preferential pentru altii.

              Care e morala storiei este ca morala nu e nici macar proprietatie umanitatii, si nici macar atat proprietatea unei biserici sau altele.

              Moralitatea s-a nascut inainte ca religia sa apara si o sa fie prezenta si dupa disparitiei religiei.

              Asta probabil nu pe placul unor biserici care se considera detinatorii adevarului absolut si restul sunt doar niste eretici care or sa ajunga in iad…

  54. O intrebare pentru toti: Daca majoritari in Romania erau Catolicii, ce argumente aduceati?
    In comentarii nu vad decat „BOR„..pe scurt identificati Religia din scoala cu BOR!
    Sa va readuc aminte ce spune Constitutia si Legea Educatiei?
    Sa va arat ce contine programa la Cultul crestin dupa Evanghelie?
    Sa va arata ce contine programa cultului ortodox in clasa a IX-a?
    Sa va aduc statistica asupra profesorilor de religie (cultul ortodox)?
    Sa va aduc aminte unde fac Religia si cu cine cultele neoprotestante?
    Sa va readuc aminte ca BO este singura latura a crestinismului ce nu s-a mulat dupa „dorintele„ societatii in 2000 de ani?
    Sa detaliem reformele din catolicism si protestantism, care au drept efect ateismul Nordic si mai ales cel francez?
    Sa vedem de ce statele „ortodoxe„ au cel mai ridicat nivel de religiozitate in crestinism?
    Sa analizam ce religie prinde in acele state ateiste astazi? Au renuntat la crestinism si vidul religios e acaparat de islam!

    Bateti campii multi…e doar aversitate personala fata de preoti, transpusa in generalizarea fara argumente solide.

    Cat despre articol: inca unul ce da o palma ideilor seculariste si efectelor lor pe termen lung. Libertatea excesiva s-a dovedit inca o data o sabie cu doua taisuri!

  55. Articol deosebit, si care mi se pare foarte bine documentat in argumente.
    Pe Dvs, ca autor , nu v-am admirat deloc ca om politic , insa ca om de cultura ,de inteligenta ,da ! Personal, mi-am petrecut copilaria ,adolescenta, o mare parte din maturitate, in spiritul anti-religios oficial, deci , poate nu pot fi acuzat de subiectivism cand afirm ca aveti mare dreptate in articolul Dvs. Din pacate, multi oameni, confunda religia , ca dogma teoretica , cu biserica ,care este doar o institutie, cu problemele ei pozitive si cate o data, negative.
    Daca vedem religia doar prin prisma celor spuse de Marx, istoria ne arata consecintele.

  56. D-nule Papahagi;

    Nu v-a spus nimeni pana acum, ca, a compara mere cu pere, este o prostie ??? Acest aspect este de mult de tot, un truism; ceea face ca, a compara pestii cu bicicletele – adica, exact ceea ce faceti dvs.in acest pseudo-articol – sa fie o idiotenie patenta.

  57. Un mod sigur de a fi echidistant în acest domeniu atât de sensibil este predarea în școli a ISTORIEI TUTUROR RELIGIILOR .

  58. Sunt curios, si poate cineva avizat, poate din intamant, stie sa raspunda:

    1. Care e structura personalului responsabil de orele de religie? Concret, ce procent il reprezinta preotii (ortodocsi sau nu)?

    2. Cum vin imbracati preotii la clasa?

    3. Exista vreun plan concret de formare pe viitor a unor pedagogi pentru orele de religie?

    Multumesc.

  59. Dl Papahagi de fapt militează pentru menținerea actualei stări de fapt.
    Părinții trebuie să înghită pe nemestecate ingerința B.O.R în sistemul de educație.
    Rezultatele.

    Recent în episodul doi, unul dintre cetățenii români cu o familie tânără, exilat în Pata Rât în urma a ceea ce numesc corupere a administrației publice locale – de către o instituție privată( mutarea țiganilor de pe strada Coastei în perimetrul din Pata Rât pentru a facilita construirea unui Seminar Teologic ultramodern 30 milioane de lei cu o destinație cu totul particulară și fără scop social în sine) deci acel cetățean făcea o remarcă amară, în timp ce unele țări se gândesc să finanțeze colonizarea și cucerirea Planetei Roșii -Marte, în România accentul se pune pe supraviețuirea individuală și unele comodități de bază acces la canalizare,căldură, servicii de sănătate sunt în general un lux.
    Este rezultatul concret a ceea ce începând de la căderea comunismului s-a petrecut în societate, coruperea Statului de către B.O.R.

    La început demersul a fost unul legitim, recuperarea unor proprietăți dar a devenit rapid unul ilegitim, în sensul că B.O.R nu era pregătită să piardă unele proprietăți dobândite prin forțarea greco-catolicilor și a altor confesiuni. S-au tărăgănat prin administrație și procese restituirea lor, a fost necesară intervenția Vaticamului pentru ca un act de reparație istorică pentru membrii acelor confesiuni să fie făcut. Nu cred că nici astăzi s-a întâmplat acel lucru.

    A urmat, coruperea administrațiilor publice locale, după modelul binecunoscut, publicitate electorală în favoarea primarilor care au semnat bugete cu sume generoase destinate construirii bisericilor locale. Misiunea de întărire economică a B.O.R pe seama bugetelor locale a fost de un paroxism instituțional incredibil. S-a ajuns la 3 biserici la fiecare zi, teoretic fiecare preot produs de un sistem din ce în ce mai gurmand în bani , să aibă biserica lui, iar presiunile acestora pe comunitățile locale- în sensul finanțării au atins din nou limite de neimaginat în societăți normale. Gen prestări de servicii cu totul fără sens religios, sfințirea mașinilor, locuințelor, tarificarea nunților și înmormântărilor la prețuri exorbitante în raport cu puterea de cumpărare a oamenilor.

    Ultima fază, securizarea perenității acestui sistem prin îndobitocirea populației de la vârstă fragedă.Cum. Cel mai simplu. Folosindu-se de faptul că la vârste fragede minorii încâ nu au capacitatea psihologică de a distinge adevărul de ficțiune, li se repetă același lucru, până ce devine parte a realității între cele două urechi umane. Poate nu întâmplător dl Papahagi se declară în aparență deschis la spirit spre predarea unui ateism în CLASA A XII-a (știind că de la vârste mici anumite credințe se inoculeazâ în mentalul colectiv e mai greu apoi schimbarea orientării). Tot nu întâmplător mulți se declară împotriva predării materiei istoriei religiiilor, pentru că de fapt încurajează un spirit critic compararea mai multor sisteme de gândire fără a favoriza unul în particular. Din punct de vedere istoric nu se poate nega rolul religiei în evoluția societăților, dar unele societăți au evoluat într-o manieră în care religia nu mai e necesară pentru a asigura o coeziune socială.

    E foarte importantă păstrarea religiei în afara spațiului public și evacuarea ei din sistemul public de învățământ, într-unul privat de autofinanțare. Cu banii economisiți, s-ar putea construi laboratoare de chimie, fizică, informatică , spitale, oferi mese la copiii, etc. Pentru că pur și simplu RELIGIA ca și materie a EȘUAT atât ca și obiectiv pedagogic- se presupune că un copil trecut pe la ora de religie ar avea un sistem moral oarecum superior-însă societatea românească e dominată (percepție de exterior) de ură și intoleranță destul de extremă atât în limbaj cât și comportament.

    Poate un studiu comparativ social între evoluția unor clase care au fost supuse unui regim cu ore de religie și a altora care nu au inclusă această opțiune pe o perioadă de clasă primară, secundară , liceu ar da răspunsul potrivit – rațional asupra falsei necesități, inventate de a avea ore de religie la școală.

    Iar când vedem un ministru care aduce un fals argument, pentru a nu aplica o dispoziție constituțională benefică pentru toți cei 20 de milioane de români- în fond da sau ba țin de libertatea de alegere- pentru a favoriza o mică minoritate de 3000-4000 dascăli care ar rămâne fără ore( e trist, dar există posibilitatea reconvertirii în alte specialități ) te întrebi, cu oamenii ăștia se construiește o țară care ar putea supraviețui într-un context de competiție globală??? Eu nu cred. Dar fiecare crede ce vrea.

  60. Ii multumesc domnului Papahagi ca a fost atit de sincer in exprimarea optiunilor sale „neprecupetit” pro-BOR. Ma bucur ca am fost prevenit.

    Cu tot respectul pe care il am, inca, pentru Doamna Monica Macovei, prezenta la virf in noul sau partid al unui politician JENANT de implicat in continua corupere si tilharire a societatii de catre caracatita BOR ma va face sa evit acest partid ca pe ciuma.

    Se pare ca dl. Papahagi va concura cu PSDul lui Dragnea in atragerea votantilor teleormaneni din zonele nedezvoltate. Acesta este bazinul electoral pe care „credinta” dinsului il vizeaza.

  61. Care sunt cele 2 carti obligatoriu de studiat ? Biblia : te invata sa iubesti oamenii ??!!. kamasuthra : te invata cum sa iubesti oamenbii !!.mister papahagi, atunci cand le vei citi pe ambele doua, mai discutam.

  62. Religia in context spiritual e interesanta de studiat si de discutat.

    Religia in contextul „sa stau cu mana-ntinsa ca poate imi da Dumnezeu ceva fara sa dau (alt)ceva in schimb” e paguboasa.

  63. Cat de fericit trebuie sa fie Dughin de toata vanzoleala iscata pe tema religiei in scoli. Uite cat de subtil prinde si la unii care se presupune ca au invatat ca sa ajunga la un grad de cunoastere, nu li s-a revelat. Cred ca si Kiril jubileaza ca tinem aproape, in continuare. Nu-mi e clar la cate zile se ridica o biserica la ei, dar pe Muntele Athos sigur frecventa e mult redusa.
    Domnule Papahagi, cand ati fost dumneavoastra in scoala primara/gimnaziu/liceu ati studiat religia dupa programa avizata de BOR? Sau ati ajuns la ea mai tarziu dar singur? Eu cred ca se poate :)

  64. Cum se face ca o persoana instruita si de fapt simpatica, nu reuseste sa se faca luata in serios ?E o problema la care trebuie sa gasiti un raspuns.

  65. ma doare capu de atata „logica”
    nu o sa stau sa raspund la fiecare punctulet ca m-am si oprit dupa 2 paragrafe DAR
    1 – religia NU e stiinta, deci nu are ce cauta in scoli !!! dupa „logica” dumnevoastra: de ce nu se prega religia egipteana? musulmana, vikinga? v-ar conveni?!
    2 – religia si moralitatea sunt 2 lucruri opuse… religia accepta si chiar incurajeaza: crime, violuri, sclavie, incest etc…
    3 – religia e optionala pentru ca NU E O MATERIE !!!
    4 – de ce trebuie eu sa platesc pentru credinta altora (De care nu apartin)?
    5 – de ce biserica e scutita de impozit?
    6 – de ce biserica isi permite sa comenteze o decizie a CCR si o lege?! aceeasi intrebare si pentru adeptii ei!
    7 – de ce biserica nu respecta biblia? e opulenta? are multe lucruri scumpe etc?!?!?! ei nu trebuie sa fie un exemplu pentru enoriasi?!
    8 – de ce confundati biserica cu Dumnezeu?! poti crede in Dumnezeu si sa nu dai 2 parale pe biserica… pentru ca mafiotii care conduc acum biserica nu merita decat un sejur la jilava!
    este un articol care vrea sa para logic , dar nu este decat o propaganda josnica religioasa si nimic mai mult. RUSINE!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adrian Papahagi
Adrian Papahagi
Conferențiar la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Doctorat la Universitatea Paris IV-Sorbonne, stagii doctorale și post-doctorale la Londra, Oxford, New Europe College-București. Membru al asociației M10.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro